marți 14 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

4787 articole
Politică

ANALIZĂ AUR și PSD, atac comun la SAFE, deși acesta finanțează legături cruciale cu R. Moldova și permite înarmarea rapidă

AUR și PSD au lansat atac comun la adresa programului SAFE, deși acesta finanțează legături cruciale cu R. Moldova și permite înarmarea relativ rapidă a României.  Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Prin programul SAFE (Security Action For Europe), România a alocat aproximativ 4,2 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură de transport cu utilizare duală (civilă și militară). Această sumă reprezintă circa 25% din pachetul total de 16,68 miliarde de euro pe care țara noastră îl accesează sub formă de împrumuturi avantajoase în perioada 2026-2030.  AUR și PSD, atac comun la SAFE, deși acesta finanțează legături cruciale cu R. Moldova Se vor finanța: Autostrada Moldovei (A7), segmentele care fac legătura spre nord, respectiv Pașcani – Suceava – Siret; Autostrada Unirii (A8), sectorul Moțca – Iași – Ungheni, inclusiv podul peste Prut de la Ungheni; podul peste Prut la Ungheni, proiectat pentru standarde de mobilitate militară (capacitate portantă ridicată, adică poate fi utilizat de tancuri), precum și investiții în puncte de trecere a frontierei și noduri logistice care pot asigura protecția civilă și securitatea infrastructurii în caz de criză.  Alte 2,8 miliarde se duc în echipamente de protecție civilă, drone, securitate cibernetică, modernizarea dotărilor poliției și jandarmeriei. Suma de 9,53 miliarde va fi folosită pentru 21 de programe de înzestrare: rachete Mistral, elicoptere H225, transportoare Piranha 5, sisteme antiaeriene. Ce susține AUR despre SAFE: „Un tun financiar este dat românilor în aceste zile, mult mai mare decât celebrul scandal al celor 100 de milioane de doze de vaccin. Acum vorbim de mai bine 10 miliarde de euro luaţi împrumut de români pentru înarmarea ţării”, a afirmat George Simion, pe Facebook.  Azi, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a anunțat că PSD a solicitat Biroului permanent al Senatului sesizarea Comisiei de constituţionalitate pentru verificarea unui eventual conflict de natură constituţională între Guvern şi Parlament în privinţa Ordonanţei SAFE.  Însă termenul limită principal pentru semnarea contractelor de achiziții în cadrul programului SAFE (Security Action For Europe) în România este 31 mai 2026, de aceea Guvernul a fost obligat să recurgă la această formulă. România a beneficiat de o derogare pentru a putea face achiziții singură, dar această facilitate expiră în mai 2026. Statele beneficiare ale acestui program trebuiau să transmită planurile naționale până la 30 noiembrie 2025. În plus, toate contractele din lista celor 21 de proiecte strategice (inclusiv segmentele de autostradă A7 și A8) trebuie să aibă atribuirea finalizată și implementarea începută rapid, deoarece întreaga finanțare trebuie consumată până la 31 decembrie 2030. 

ANALIZĂ AUR și PSD, atac comun la SAFE, deși acesta finanțează legături cruciale cu R. Moldova și permite înarmarea rapidă
Senatorul PSD Zamfir recunoaște că PSD își caută salvarea într-un premier tehnocrat
Politică

Senatorul PSD Zamfir recunoaște că PSD își caută salvarea într-un premier tehnocrat

Senatorul PSD Daniel Zamfir recunoaște că PSD își caută salvarea într-un premier tehnocrat: „Că va fi nevoie de un prim-ministru independent, tehnocrat, ne asumăm (...). De ce nu? Dacă asta este soluția care va debloca lucrurile în momentul ăsta, de ce nu?”, a spus el la RFI.  Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Zamfir este liderul senatorilor PSD și un apropiat al grupării din jurul Gabrielei Firea și al lui Florentin Pandele.  Senatorul PSD Zamfir recunoaște că PSD își caută salvarea într-un premier tehnocrat La remarca realizatorului că un premier tehnocrat nu ar avea sprijin politic în nici un partid, Daniel Zamfir a replicat: „Am spus o variantă ipotetică. Nu există nici o reticență a noastră de a merge mai departe, sigur, evident, fără Ilie Bolojan (…). Ne asumăm în continuare să constituim o majoritate proeuropeană, sigur, fără AUR, nu vom face un Guvern cu AUR”. Acum câteva zile, Ionuț Pucheanu, prim-vicepreședinte al PSD, a declarat la Interviurile Digi24.ro că un nou executiv s-ar putea construi în jurul unei personalități din zona economică, fără afiliere politică.  „Eu unul, da, cred în această variantă (n.r. premier tehnocrat). Pe persoană fizică vă spun. Eu cred că se poate face o împăcare în jurul unui terț. (...) E singura formă prin care domnul Bolojan își poate păstra partidul. Dacă mă întrebați, având în vedere situația economică prin care trecem, cred că avem nevoie de un economist foarte bun. Să înțeleagă macroeconomie, să înțeleagă că deficitul nu se reduce doar prin neplata unor facturi sau prin mărirea unor taxe”, a spus Pucheanu.  Azi, mai multe surse din PSD arătau că acest partid ia în calcul, ca ultimă soluţie, scenariul unui premier tehnocrat, dar şi cel al unui guvern minoritar cu UDMR şi minorităţile.   Joi ar putea avea loc noi discuţii informale cu preşedintele Nicușor Dan, iar vineri sau luni sunt posibile consultări oficiale la Cotroceni.

Cel mai influent cotidian german, FAZ, definește politica PSD: „A fura, a împărți și a conduce”. Bolojan, dat jos pentru că a afectat interesele financiare ale PSD
Politică

Cel mai influent cotidian german, FAZ, definește politica PSD: „A fura, a împărți și a conduce”. Bolojan, dat jos pentru că a afectat interesele financiare ale PSD

Cel mai influent cotidian german, Frankfurter Allgemeine Zeitung, FAZ, definește politica PSD: „A fura, a împărți și a conduce”, titrează acest ziar într-un articol care a fost publicat azi. FAZ scrie, citându-l pe europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, că Ilie Bolojan a fost dat jos pentru că a afectat interesele financiare ale PSD. Citește și: VIDEO Bomba penală a lui Bolojan: Oana Gheorghiu pregătește sesizări după ce a pus mâna pe documente din companiile de stat Cel mai influent cotidian german, FAZ, definește politica PSD: „A fura, a împărți și a conduce” Frankfurter Allgemeine îl mai citează pe Mureșan cu un reproș la tăcerea socialiștilor europeni în fața „alianței dintre partidul lor românesc și extremiștii antieuropeni, care a dus la căderea unui premier proeuropean și reformist”.  „Istoricul Oliver Jens Schmitt, specialist în Europa de Sud-Est, amintește că partidul a avut în anii ’90 un avantaj uriaș la start, deoarece a preluat infrastructura aparatului comunist. Tocmai de aceea PSD este și astăzi foarte puternic în provincie. (...) «Partidul depinde de capacitatea de a distribui resurse susținătorilor și alegătorilor: contracte publice, funcții, dar și cadouri electorale, de la mălai până la cafea. De aceea, pierderea puterii este pentru PSD extrem de periculoasă».  În esență, mașinăria de putere a PSD a reușit timp de decenii să redirecționeze bani publici și fonduri europene către propria clientelă. De la actualul lider Sorin Grindeanu se așteaptă, la fel ca de la predecesorii săi, să mențină intact acest mecanism și accesul la resursele financiare. Faptul că premierul liberal Ilie Bolojan a încercat să pună capăt acestor practici și a avut deja unele succese a determinat PSD să îl răstoarne de la putere împreună cu naționaliștii AUR. Reticențele ideologice au fost minime”, explică Michael Martens, corespondentul FAZ la Viena.  „Atunci când a fost la putere, PSD a adoptat mereu măsuri populiste pe termen scurt, care au generat inflație și datorii publice mai mari, pentru ca apoi să treacă în opoziție imediat ce apăreau crizele”, a explicat Siegfried Mureșan, citat de Frankfurter Allgemeine.  „Aceste reforme au afectat interesele financiare ale PSD și ale clientelei sale”, a mai spus Mureșan, pentru FAZ.  

VIDEO Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan
Politică

VIDEO Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan

Prim-vicepreședintele Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan: „Dacă aș afla, de exemplu, că președintele Nicușor Dan intervine în interiorul partidului meu pentru a-și impune un punct de vedere defavorabil voinței partidului”. Citește și: VIDEO Bomba penală a lui Bolojan: Oana Gheorghiu pregătește sesizări după ce a pus mâna pe documente din companiile de stat Ciucu a insistat însă, anterior, că nu a văzut nici o problemă în relația dintre Ilie Bolojan și Nicușor dan, că își dorește să continue relația cu șeful statului și că nu-și permite să facă speculații care să-l „antagonizeze”.  Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul dintre PNL și Dan Transcrierea începe la minutul 8.48 din podcast:  „Ciucu: Încă o dată, nu am văzut niciun fel de problemă la Ilie Bolojan. Q: Nu la Ilie Bolojan... Ciucu: Da, dar, unul la mână, nu știu ce gândește Nicușor Dan. Doi la mână, în această situație politică în care totuși eu îmi doresc să continuăm cu președintele Nicușor Dan, nu-mi permit să fac niciun fel de speculații care să mi-l antagonizeze. Da, pentru că avem nevoie de relație acolo... Q: Nu e cam târziu, nu e cam târziu pentru că luni zile...  Ciucu: Târziu va fi la un moment dat când voi fi cert că domnul Nicușor Dan, dacă aș afla de exemplu că domnul Nicușor Dan intervine în PNL, da, intervine în interiorul partidului meu pentru a-și impune un punct de vedere defavorabil voinței partidului, atunci se rupe contractul social.  Q: Și cum ar putea să facă asta? Cum ar putea Nicușor Dan să intervină? Ciucu: Păi, nu știu. Și atâta timp cât știu că nu a intervenit sau că nu am date că ar fi intervenit, prefer să mențin această relație cât se poate de diplomată și de corectă. Q: Pâi dacă a intervenit prin PSD? Ciucu: Dacă aș afla că a intervenit așa, dacă aș afla că ar interveni în PNL, că s-ar vedea, de exemplu, cu colegi de ai mei și nu cu conducerea statutară, atunci acel contract pică și, ca să folosesc un eufemism, ne considerăm liberi de contract.  Q: Ca să fiu sincer, acest zvon circulă, ca să spun așa, că s-ar putea întâmpla sau chiar că s-a întâmplat, dar nu avem niciun fel de informații din zona aia...  Ciucu: Adică acesta, din punctul meu de vedere, ar putea să fie o linie, n-aș numi roșie, dar mi-ar fi foarte greu să trec peste un astfel de lucru. Q: Probabilitatea să se întâmple asta acum fiind de...  Ciucu: Nu știu să vă zic. V-am zis că eu nu aș accepta așa ceva (...) Noi am fost partid prezidențial. Partidul Național Liberal a fost partid prezidențial (...) a lui Klaus Iohannis și deciziile nu au fost luate în Modrogan. Întotdeauna se urma o agendă făcută din afara partidului. Eu cred că este sănătos pentru democrația din România ca deciziile partidelor să se ia la sediul și în formurile statutare ale partidelor, nu în alte părți. Da, asta este ceea ce cred că este corect. Acest partid este o organizație puternică, are propriului suflet, propria lui agenție în sens de voință și de a propune formule de guvernare și nu cred că nu cred că este bine. Adică, pe de o parte vrem să avem o relație corectă alături de președinte și trebuie să ne respectăm reciproc (...) Și președintele trebuie să respecte Partidul Național Liberal și pe președintele lui”. 

VIDEO Ilie Bolojan, aplaudat la scenă deschisă când iese dintr-un restaurant din Oradea, alături de partenera sa
Politică

VIDEO Ilie Bolojan, aplaudat la scenă deschisă când iese dintr-un restaurant din Oradea, alături de partenera sa

Premierul Ilie Bolojan este aplaudat la scenă deschisă când iese dintr-un restaurant din Oradea, alături de partenera sa, arată o filmare distribuită de un orădean. Acesta remarcă primirea de care benficiază șeful Guvernului la doar câteva zile de la destituirea sa, prin moțiune de cenzură.  Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Ilie Bolojan, aplaudat la scenă deschisă când iese dintr-un restaurant din Oradea „Să fii aplaudat la scenă deschisă când ieși dintr-un restaurant după ce ai fost demis printr-o moțiune de cenzură mai rar. Respect, Ilie Bolojan”, scrie Dacian Meza, pe Facebook.    Filmarea avea, la ora distribuirii acestei știri, aproape un milion de vizualizări, și peste 17.000 de like-uri.    În imaginile înregistrate înaintea orei 21, Ilie Bolojan apare ieșind din restaurantul Corsarul, aflat în interiorul Cetății Oradea.    „Contactat de BIHOREANUL, Dacian Meza, comerciant prezent vineri seară în Cetate, la un stand de mașinuțe amplasat în apropierea restaurantului, a confirmat autenticitatea filmării și a spus că Ilie Bolojan a fost aplaudat atât la sosire, cât și la plecare. «Când a venit spre restaurant, n-am apucat să filmez, pentru că am rămas blocat. Nu-mi venea să cred. A fost aplaudat de oamenii veniți la festivalul comunității maghiare», a spus orădeanul.   Potrivit acestuia, aplauzele nu aveau legătură cu vreun concert sau cu un moment artistic de pe scenă. «Nu era început concertul de la scena mare», a precizat Dacian Meza”, mai arată Bihoreanul. 

VIDEO Ministrul Zsolt Hegedűs, dezlănțuit la inaugurarea guvernului Peter Magyar. Dansul său, viral
Politică

VIDEO Ministrul Zsolt Hegedűs, dezlănțuit la inaugurarea guvernului Peter Magyar. Dansul său, viral

Ministrul Zsolt Hegedűs s-a dezlănțuit din nou la inaugurarea guvernului Peter Magyar: el a dansat în fața zeci de mii de fani ai partidului Tisza, repetând aceleași mișcări care l-au făcut celebru în noaptea în care partidul său l-a învins pe Viktor Orban. „Hungarian politician is a dancing machine”, scria CNN acum patru săptămâni.  Ministrul Zsolt Hegedűs, dezlănțuit la inaugurarea guvernului Peter Magyar Zsolt Hegedus, născut în 1969, este un medic ortoped care a lucrat timp de zece ani în Marea Britanie, unde a ajuns Lead Surgeon for Day Surgery la Cirencester Treatment Centre, specializându‑se în înlocuiri de articulații de mare volum. El va fi ministru al Sănătății în noul guvern Peter Magyar.  Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Însă, dincolo de entuziasmul momentului, noul guvern are în față serioase probleme economice. „Magyar preia o economie care abia a ieșit din stagnare în primul trimestru și se confruntă acum cu noi dificultăți generate de creșterea costurilor energiei, legată de conflictul din Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea afecta grav economia europeană, dependentă de importuri. Datele publicate vineri au arătat că deficitul bugetar al Ungariei a atins 71% din ținta anuală până în aprilie, determinat de cheltuielile preelectorale ale lui Orban. Magyar a declarat că deficitul s-ar putea apropia de 7% din PIB în acest an. El s-a angajat să reafirme orientarea occidentală a Ungariei. Statul membru al NATO a fost perceput ca îndreptându-se spre Kremlin sub conducerea lui Orban, care s-a opus eforturilor UE de a sprijini Ucraina împotriva invaziei Rusiei. Magyar a mai declarat că va suspenda emisiunile de știri ale mass-mediei publice după preluarea puterii, acuzând mass-media de stat și canalele pro-Orban că l-au ajutat pe fostul lider să-și mențină puterea, acordând în același timp un timp de antenă limitat criticilor”, relatează Reuters. 

Guvernul Bolojan continuă să reducă, ușor, numărul bugetarilor, deși PSD blochează restructurările
Politică

Guvernul Bolojan continuă să reducă, ușor, numărul bugetarilor, deși PSD blochează restructurările

Guvernul Bolojan continuă să reducă, ușor, numărul bugetarilor, deși PSD blochează restructurările: potrivit datelor pe luna martie a ministerului de Finanțe, numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice este de 1.277.461. Față de luna iuni 2025, când Ilie Bolojan a preluat conducerea Executivului, scăderea este de circa 30.000 de persoane, circa 2,3%.  Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Guvernul Bolojan continuă să reducă, ușor, numărul bugetarilor, deși PSD blochează restructurările În ianuarie 2026, numărul bugetarilor era de 1.280.305. În administrația publică centrală, numărul angajaților la stat a scăzut cu sub 1.000 de persoane din ianuarie în martie 2026. În administrația locală, numărul angajaților în „autorități executive locale” a scăzut cu aproape 2.500. Cheltuielile de personal au scăzut cu 3% în primele trei luni in 2026 față de perioada smiliară din 2025.  În august 2025, premierul Bolojan și-a propus să reducă numărul bugetarilor din administrația locală cu 13-15.000, dar măsura a fost blocată de PSD. Reducerile de personal sunt, probabil, rezultatul plecărilor din sistem, în primul rând a pensionărilor, și a tentativei de blocare a angajărilor - ceea ce se pare că nu a reușit pe deplin. 

Planul AUR de „reformă” a statului, o colecție de sloganuri fără nici o fundamentare economică
Politică

Planul AUR de „reformă” a statului, o colecție de sloganuri fără nici o fundamentare economică

Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a prezentat recent un amplu pachet de măsuri pentru reducerea cheltuielilor administrative și reformarea statului român. Printre propuneri se numără reducerea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB anual timp de patru ani, limitarea Parlamentului la 300 de aleși, un Guvern cu doar zece ministere, reducerea cu 50% a funcțiilor de conducere din instituțiile publice și suspendarea ajutoarelor financiare externe până când deficitul bugetar va coborî la 3% din PIB. Cât de realist este acest plan din punct de vedere economic? Planul AUR, între realitate și vorbe O analiză atentă arată că multe dintre măsurile anunțate de AUR sunt formulate vag, fără cifre clare, fără impact bugetar estimat și fără explicații privind costurile sociale sau administrative. Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Cu alte cuvinte, partidul identifică unele probleme reale ale statului român, dar soluțiile propuse par adesea mai apropiate de sloganuri politice decât de un program economic verificabil. Reducerea cheltuielilor, promisiune spectaculoasă, explicații puține Una dintre cele mai importante promisiuni AUR este reducerea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB anual timp de patru ani. La prima vedere, măsura sună impresionant. În realitate, însă, AUR nu explică exact ce instituții vor fi restructurate, câte posturi vor fi eliminate și ce economii concrete ar rezulta. George Simion a precizat că nu se referă la profesori sau medici, ci la „birocrația locală și centrală”. Formula este însă prea vagă pentru un program economic serios. În practică, reducerea cheltuielilor administrative presupune audit instituțional, digitalizare, reorganizare și eliminarea suprapunerilor administrative. Parlament cu 300 de aleși: impact simbolic, nu salvare bugetară AUR propune reducerea numărului de parlamentari la 300. Măsura are un impact simbolic și politic important, mai ales că tema este populară în societate încă din perioada referendumului din 2009. Din punct de vedere economic însă, economiile rezultate sunt limitate. Cheltuielile Parlamentului reprezintă doar o fracțiune redusă din bugetul total al statului. Problema deficitului României nu este generată de numărul parlamentarilor, ci de dezechilibre structurale mult mai profunde. Cu alte cuvinte, măsura poate produce capital electoral, dar nu rezolvă problema bugetară a României. Guvern cu zece ministere: eficiență sau simplă cosmetizare? Reducerea numărului de ministere și agenții poate părea logică într-un stat perceput drept supradimensionat. Totuși, simpla comasare a instituțiilor nu garantează automat economii reale. În multe cazuri, reformele administrative din România au schimbat doar organigrame și denumiri, fără reducerea reală a personalului sau a cheltuielilor. Dacă structurile interne, contractele și personalul rămân aproape intacte, reforma devine mai degrabă una de imagine. O restructurare administrativă serioasă ar avea nevoie de criterii clare de performanță, digitalizare și audit instituțional. Reducerea cu 50% a funcțiilor de conducere Propunerea privind reducerea la jumătate a funcțiilor de conducere din instituțiile publice este una dintre cele mai populare măsuri anunțate de AUR. Există într-adevăr instituții supraîncărcate administrativ și numeroase funcții politizate. Problema este că o reducere „din topor”, aplicată uniform, poate afecta și instituții care au nevoie de management funcțional. O reformă eficientă ar presupune diferențiere între posturile inutile și cele esențiale. În lipsa unei astfel de evaluări, există riscul apariției blocajelor administrative. Suspendarea ajutoarelor externe: economie mică, cost diplomatic mare Una dintre cele mai controversate propuneri ale AUR vizează sistarea ajutoarelor financiare externe până la reducerea deficitului la 3% din PIB. Mesajul politic este construit pe ideea că România „dă bani altora” în timp ce propriii cetățeni suferă. Economic însă, impactul unei asemenea măsuri asupra deficitului ar fi relativ redus. Deficitul României este cauzat în principal de probleme structurale: venituri fiscale mici, cheltuieli permanente ridicate, creșterea costurilor cu pensiile, salariile și dobânzile. Parlamentul European nota într-o analiză recentă că presiunile fiscale ale României sunt alimentate inclusiv de majorările mari de salarii și pensii publice. În schimb, suspendarea ajutoarelor externe ar putea avea costuri diplomatice și geopolitice importante, mai ales în relația cu Ucraina și partenerii europeni. „Nu vindem companiile strategice”: mesaj patriotic, economie incompletă AUR susține că vânzarea companiilor strategice trebuie exclusă. Tema este puternică emoțional și funcționează bine într-un discurs naționalist. Totuși, economia este mai complicată decât formula „nu vindem nimic”. În multe state europene, listările parțiale pe bursă au adus companiilor de stat capital suplimentar, transparență și reguli mai stricte de guvernanță. Problema reală a multor companii de stat românești nu este doar proprietatea, ci modul în care sunt administrate: numiri politice, lipsa criteriilor de performanță și intervenția partidelor. Capitalizarea prin bursă Una dintre puținele propuneri AUR care are o logică economică solidă este ideea capitalizării companiilor strategice prin emiterea de noi acțiuni. Aceasta diferă de vânzarea unor pachete existente de acțiuni. Prin majorare de capital, compania primește bani noi pentru investiții și dezvoltare. În teorie, modelul poate funcționa. Problema este că AUR nu oferă detalii esențiale: evaluări, mecanisme de protecție pentru investitori, reguli de guvernanță și proiecte concrete de investiții. Fără aceste clarificări, măsura rămâne mai degrabă o intenție generală decât o strategie economică completă. Probleme reale, soluții incomplete Planul economic prezentat de AUR exploatează o nemulțumire reală a societății românești: percepția unui stat prea mare, prea birocratic și prea politizat. Multe dintre temele invocate – reducerea risipei, eliminarea sinecurilor, reforma administrativă – sunt legitime. Problema apare însă atunci când promisiunile nu sunt susținute de cifre, studii de impact și mecanisme clare de implementare. În forma actuală, programul AUR pare construit mai degrabă pentru impact politic și electoral decât pentru aplicare tehnică imediată. Cu alte cuvinte, partidul identifică probleme reale, dar soluțiile prezentate sunt adesea formulate în termeni generali, fără suficiente explicații economice.

Noul guvern de la Budapesta: manageri din sectorul privat, un medic cu experiență în Marea Britanie, un nevăzător
Politică

Noul guvern de la Budapesta: manageri din sectorul privat, un medic cu experiență în Marea Britanie, un nevăzător

Noul guvern de la Budapesta, condus de premierul Peter Magyar are in componență manageri din sectorul privat, un medic cu experiență în Marea Britanie, precum și un nevăzător. Sâmbătă, Peter Magyar a devenit oficial noul premier al Ungariei, după ce a primit votul Parlamentului rezultat în urma alegerilor legislative din 12 aprilie, în care a obținut o victorie în fața fostului premier naționalist, Viktor Orbán. Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Noul guvern de la Budapesta: manageri din sectorul privat, un medic cu experiență în Marea Britanie Iată câteva din figurile cheie ale noului său cabinet: ministrul de Externe Anita Orban: expert în politică externă care a deținut anterior funcții de conducere în domeniul relațiilor publice în cadrul Grupului Vodafone. A făcut parte din conducerea UNICEF Ungaria și a Globsec, a ocupat funcția de director general adjunct al Vodafone și, până de curând, a făcut parte din conducerea companiei chimice cehe Draslovka. István Kapitány, ministru al Economiei și Energiei:  în perioada 2014-2024, a ocupat funcția de vicepreședinte executiv la Shell.  Zsolt Hegedűs, ministru al Sănătății: celebru pentru dansul victoriei, executat în noaptea în care s-au anunțat rezultatele alegerilor parlamentare. Medic chirurg, a profesat la Manchester.  La Educație va fi sociologul Judit Lannert, care activează în domeniul cercetării educaționale din 1990, concentrându-se pe reducerea inegalităților din sistemul școlar, și care și-a înființat propriul institut de cercetare în 2007.  Vilmos Kátai-Németh va fi ministrul pentru probleme sociale și ale familiei. Și-a pierdut vederea la 16 ani, a fost atacat pe stradă la 23 de ani, dar, datorită antrenamentelor de autoapărare urmate încă din copilărie, a reușit să se apere; pe baza acelei experiențe, s-a reîntors la artele marțiale și a devenit ulterior maestru de aikido și antrenor de box thailandez. În același timp, a studiat dreptul și a devenit avocat specializat, printre altele, în egalitatea de șanse. Ministrul de interne va fi fostul director al Decathlon din Ungaria, Gábor Pósfai.

Ultimul atac al lui Bolojan la „băieții deștepți din energie”, blocat de Florin Iordache, al cărui mandat la conducerea Consiliului legislativ a expirat
Politică

Ultimul atac al lui Bolojan la „băieții deștepți din energie”, blocat de Florin Iordache, al cărui mandat la conducerea Consiliului legislativ a expirat

Ultimul atac al lui Ilie Bolojan la „băieții deștepți din energie” a fost blocat de Florin Iordache, a cărui mandat la conducerea Consiliului Legisltiv a expirat de câteva luni. Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Bolojan a vrut ca, prin ordonanță de urgență, să instituie o garanție de 30 de euro per kilowatt instalat, care trebuie constituită la momentul solicitării autorizației de înființare, drept o condiție pentru obținerea ei. Această măsură venea după ce premierul a constatat că Transelectrica emisese așa-numite Autorizații Tehnice de Racordare (ATR-uri) în exces, pentru firme-fantomă, iar investitorii care chiar doreau să dezvolte noi capacități de producție erau blocați și obligați să cumpere de la firmele fantomă care primiseră ATR-uri.  Ultimul atac al lui Bolojan la „băieții deștepți din energie”, blocat de Florin Iordache „Am zis că nu plec din acest guvern până când în această dimineață nu am venit cu o ordonanță să impun garanții ferme. V-ați gândit, probabil, că dacă vă mișcați repede cu moțiunea, nu mai putem corecta ce era de corectat. Și poate nu știți cine e director la Transelectrica”, a spus Bolojan, în discursul susținut apoi în ședința de plen în care a fost votată moțiunea de cenzură. Însă adoptarea ordonanței a fost blocată de avizul Consiliului Legislativ, care a venit abia după ce guvernul Bolojan a fost dat jos prin moțiunea de cenzură. „Având în vedere că acest aviz negativ, a venit după ce guvernul fusese demis prin moțiunea cenzură, Ordonanța nu a mai fost repusă pe ordinea de zi spre rediscutarea avizului Consiliului Legislativ”, a explicat purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu. Florin Iordache a depus jurământul în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ la 16 noiembrie 2020. Mandatul președintelui Consiliului Legislativ este de 5 ani, conform modificărilor aduse Legii 73/1993, și poate fi reînnoit o singură dată. Mandatul lui Iordache a expirat, deci, de peste cinci luni. El are un salariu brut, de bază, de 21.840 de lei. 

EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu
Politică

EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu

Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu: dacă acesta ar fi minoritar, adică fără AUR, și ar avea nevoie, strict la investitură de voturile liberalilor. Ciucu a spus că aceasta este varianta sa, nefiind mandatat de partid. Citește și: Bolojan, ministru interimar al Energiei, intră peste clientela PSD de la Hidroelectrica Vom reveni cu înregistrarea video și alte declarații ale prim-vicepreședintelui PNL.  Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu „Ciucu: Mi se pare normal ca primul cu care să se vadă domnul președinte Nicușor Dan, formal (...) și să-și propună să formeze Guvernul este domnul Sorin Grindeanu. Este pro-occidental, așa declară cel puțin..și să se vadă cu domnul Grindeanu să vadă ce soluții are, să se vadă cu AUR, și dacă se ajunge la concluzia că ei fug de această răspundere putem să ne asumăm în acest caz un guvern minoritar votat în Parlament, deci cu puteri depline, fără PSD, pentru a ne respecta deciziile consecutive (...) Sau... acuma nu am mandat din partea partidului meu, dar există și această opțiune cel puțin la nivel teoretic... domnul Grindeanu să-și asume guvernarea, domnul președinte Nicușor Dan să ne ceară un vot de investitură și atât... Q: Pe care PNL să-l dea? Ciucu: Pe care PNL să-l dea. Și USR. Atât, doar să fie prim-ministru (...) să agreem PNRR, OECD, SAFE și ce mai e important pe agendă și aici îi asigurăm tot sprijinul și să-și asume guvernarea. De ce nu? Care-i problema? (...)”

Încă un sinecurist pesedist dat afară de Bolojan: un ex-jurnalist de Spiru Haret care conducea ANMCS, agenția care trebuia să evalueze spitalele
Politică

Încă un sinecurist pesedist dat afară de Bolojan: un ex-jurnalist de Spiru Haret care conducea ANMCS, agenția care trebuia să evalueze spitalele

Încă un sinecurist pesedist dat afară de Bolojan: Valentin Florin Ciocan, un ex-jurnalist absolvent de Spiru Haret, care conducea ANMCS, structura care trebuia să evalueze spitalele, a fost schimbat din funcție. De exemplu, ANMCS trebuia să verifice spitalul Botoșani, unde o tânără mamă a murit ignorată de medici, în 2023.  Citește și: Bolojan, ministru interimar al Energiei, intră peste clientela PSD de la Hidroelectrica Încă un sinecurist pesedist dat afară de Bolojan: un ex-jurnalist de Spiru Haret care conducea ANMCS ANMCS are drept obiectiv - potrivit informațiilor postate pe site-ul instituției - „să evalueze toate categoriile de unități sanitare din punctul de vedere al calității serviciilor de sănătate și al siguranței pacientului”. De asemenea, ANMCS are drept scop „să informeze pacienții cu privire la calitatea serviciilor de sănătate oferite de unitățile sanitare, pentru creșterea încrederii populației în calitatea serviciilor de sănătate”. Valentin-Florin Ciocan, născut în 1976, a fost ziarist la Click News și absolvent al Universității Spiru Haret. În CV, el nu precizează când a obținut diploma de licență. În 2006, Ciocan a devenit purtător de cuvânt la primăria Slatina - pe atunci condusă de Darius Vâlcov - iar cariera sa în administrația publică a decolat, ajungând chiar director la casa de asigurări de sănătate Olt. Ciocan este din 2022 președinte la Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate. El pare să fi fost propulsat de gruparea PSD din Olt, condusă de tot mai influentul Paul Stănescu, fost tractorist. De altfel, pe Facebook, Ciocan promova insistent mesaje pro-PSD.  Venera-Luminiţa Copăescu a fost numită președinte al ANMCS, în locul lui Ciocan.  ANMCS este o instituție cheie în supravegherea spitalelor din România, întrucât acreditează spitale, le inspectează, propune măsuri pentru îndreptarea deficiențelor și poate retrage acreditarea.

Bolojan, ministru interimar al Energiei, intră peste clientela PSD de la Hidroelectrica
Politică

Bolojan, ministru interimar al Energiei, intră peste clientela PSD de la Hidroelectrica

Premierul Ilie Bolojan, ministru interimar al Energiei, intră peste clientela PSD de la Hidroelectrica: adunarea generală a acţionarilor de la Hidroelectrica va propune un act adiţional la contractul de mandat al lui Silviu Răzvan Avram, preşedinte al Consiliului de supraveghere al companiei, prin care acesta să fie suspendat, fiind trimis în judecată pentru luare de mită.  Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Bolojan, ministru interimar al Energiei, intră peste clientela PSD de la Hidroelectrica În cazul în care Avram refuză să semneze Actul adiţional care prevede suspendarea sa din calitatea de membru CS, poate fi revocat imediat de către AGA. Statul român, prin ministerul Energiei, deține 80% din acțiunile la Hidroelectrica.  În octombrie 2025, presa a scris că Silviu Răzvan Avram a fost trimis în judecată pentru că a primit mită sub forma unor vacanțe de lux alături de fosta șefă a Companiei Naționale pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR SA), Ioana Timofte. „Schema, demnă de orice pesedist care se respectă, are la bază 10 (zece) sejururi, în valoare totală de peste 150.000 euro, în Grecia (Santorini, Creta, Rodos) Italia (Lido di Jesolo), Spania (Mallorca) și Turcia (Antalya), mascate sub forma unor cursuri de formare profesională, plătite de firme private care primeau contracte de la stat”, explica insidertm.ro.   Silviu Răzvan Avram este fiul nașului de cununie al lui Sorin Grindeanu. „Da, finul Grindeanu s-a căsătorit cu Mihaela în 2003, iar nașul, Dan Silviu Avram din Caransebeș, i-a ținut lumânarea. Apoi, Dumnezeu i-a unit și PSD i-a promovat! Și uite așa, în 2016, pe vremea când Grindeanu era doar un deputat cu vis de premier, l-a împrumutat pe Silviu-Răzvan Avram cu 20.000 de euro. Se vede asta, limpede, din declarațiile de avere! Patru ani mai târziu, când Grindeanu a devenit numărul doi în PSD, nașul mic a întors favoarea și a împrumutat partidul cu 445.000 de lei, la penultimele alegeri parlamentare”, scrie tot insidertm.ro. 

Jurnalist german, corespondentul FAZ, se întreabă dacă un guvern PSD-AUR mai poate primi fonduri UE
Politică

Jurnalist german, corespondentul FAZ, se întreabă dacă un guvern PSD-AUR mai poate primi fonduri UE

Un jurnalist german, Michael Martens, corespondentul la viena al Frankfurter Allgemeine Zeitung, FAZ, se întreabă dacă un guvern PSD-AUR mai poate primi fonduri UE: „Întrebarea unui contribuabil european: Cleptocrații din trecutul României și cei din viitorul României colaborează pentru ca furturile să poată continua. În aceste condiții, ar trebui ca UE să transfere miliarde de euro către București din Planul național de redresare și reziliență?”, a scris Martens pe X/Twitter. Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Michael Martens a lucrat, între 1995 și 1999, în diverse țări din fosta Uniune Sovietică (Kârgâzstan, Kazahstan, Ucraina, Rusia) și a acoperit știrile din Afganistan, scriind în principal pentru ziarul german „Frankfurter Allgemeine Zeitung” (FAZ) și pentru ziarul elvețian „Neue Zürcher Zeitung” (NZZ). În 2002 a devenit corespondentul FAZ pentru Europa de Sud-Est. A lucrat la Belgrad (2002-2009), Istanbul (2009-2015) și Atena (2015-2018). Din 2019 locuiește și lucrează la Viena, continuând să scrie despre Europa de Sud-Est pentru FAZ. Jurnalist german, corespondentul FAZ, se întreabă dacă un guvern PSD-AUR mai poate primi fonduri UE Acum, el critică PSD pentru alianța cu AUR. „În România, PSD-ul (pretins) social-democrat s-a aliat cu partidul radical și anti-european AUR pentru a-l demite pe prim-ministrul Ilie Bolojan, întrucât acesta împiedicase PSD-ul să facă ceea ce știe cel mai bine: să «deturneze» banii contribuabililor români și europeni. Și ce putem spune despre AUR? Noul partener de afaceri al PSD promite să-l numească prim-ministru pe Călin Georgescu, adept al teoriilor conspirației pro-Putin. Cu siguranță,  @PES_PSE va condamna acum cu fermitate PSD, afirmând că astfel de înțelegeri nu au nimic de-a face cu o social-democrație europeană decentă. (Și apoi m-am trezit). Întrebarea unui contribuabil european: Cleptocrații din trecutul României și cei din viitorul României colaborează pentru ca furturile să poată continua. În aceste condiții, ar trebui ca UE să transfere miliarde de euro către București din Planul național de redresare și reziliență?”, a scris Martens pe X/Twitter.   

Se va vorbi doar în română în plenul Parlamentului de la Chișinău - proiect de lege. Opoziția pro-rusă din Legislativ a părăsit sala
Politică

Se va vorbi doar în română în plenul Parlamentului de la Chișinău - proiect de lege. Opoziția pro-rusă din Legislativ a părăsit sala

Se va vorbi doar în română în plenul Parlamentului de la Chișinău, prevede proiectul noului Cod privind organizarea şi funcţionarea Parlamentului, adoptat de Legislativul din Republica Moldova în primă lectură. Proiectul mai prevede interzicerea traseismului politic.  Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Noile reguli de procedură impun limite de timp pentru discursuri şi proclamă limba română drept limbă de lucru în plen. Se va vorbi doar în română în plenul Parlamentului de la Chișinău Igor Talmazan, care a prezentat regulamentul pentru partidul de guvernământ PAS, a spus că membrii parlamentului sunt liberi să vorbească în „limbi minoritare”. „Dar limba care trebuie folosită în instituţiile statului este limba noastră oficială – româna”, a spus el. Anterior, limba rusă era clasificată drept limbă „interetnică”, iar documentele erau traduse în mod obişnuit, precizează Reuters, citat de news.ro. Deputatul comunist Constantin Staris a declarat că noile reglementări subminează legitimitatea parlamentului. „Conform acestei logici, următorul pas ar fi ca Partidul Acţiunii şi Solidarităţii să anuleze alegerile”, a spus el, referindu-se la partidul pro-european PAS, aflat la guvernare în Moldova. Alexandru Verşinin, de la partidul de dreapta Democraţia Acasă, a declarat că restricţiile degradează democraţia. „Astăzi ne închid gura. Mâine vor decide care jurnalişti pot sau nu pot pune întrebări”, a spus el. Preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, l-a sancţionat pe Verşinin pentru „lipsă de respect”, iar membrii opoziţiei au părăsit sala. După ce Codul va fi votat şi în lectura a doua, modificarea configuraţiei politice rezultate în urma alegerilor parlamentare nu va mai fi permisă. Astfel, deputaţii neafiliaţi, care au părăsit o fracţiune parlamentară, nu vor putea adera la o altă fracţiune. La fel, nu vor putea fi constituite fracţiuni parlamentare ale partidelor politice care nu au acces în Parlament în urma scrutinului electoral, precum şi ale celor interzise sau declarate neconstituţionale, precizează NewsMaker. Pentru lectura a doua, documentul votat joi va fi comasat cu proiectul de lege cu privire la statutul, conduita şi etica deputatului în Parlament.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră