miercuri 15 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

4787 articole
Politică

Argumentul lui Predoiu ca PNL să rămână în actuala coaliție: „Oricum PSD-ul a fost în opoziție și până acum” - Iftime, la Antena 3

Argumentul lui Cătălin Predoiu ca PNL să rămână în actuala coaliție: „Oricum PSD-ul a fost în opoziție și până acum”, a relatat, la Antena 3, Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani, membru al PNL. Iftime susține ca PNL să rămână la guvenare cu PSD și spune că Predoiu este o „persoană onorabilă”.  Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Iftime a mai spus că are informații că nu există nici un conflict între premierul Bolojan și președintele Nicușor Dan.  Argumentul lui Predoiu: „Oricum PSD-ul a fost în opoziție și până acum”  „Dar să știți că a fost o discuție legată de domnul Predoiu, care a avut o poziție super faină, super corectă, în Biroul Permanent Național. A spus: 'Noi trebuie să continuăm guvernarea, pentru că oricum PSD-ul a fost în opoziție și până acum'.   Însă eu nu pot să votez acum. Eu cred că cel mai important lucru este ca domnul președinte Nicușor Dan să aibă o negociere și nu cred că nu este niciun conflict între președintele țării și președintele PNL. Așa cred eu și simt lucrul ăsta. Și, dacă vreți, vă spun: am și informații. Deci n-au nicio supărare”, a spus Iftime, potrivit transcrierii Antenei 3. Președintele CJ Botoșani a afirmat că PNL ar trebui să propună un premier care să fie agreat și de PSD, și de Ilie Bolojan. „E greu să mai găsim un premier ca domnul Bolojan. Foarte greu. Dar, pe de altă parte, dacă domnul Bolojan este președintele Partidului Național Liberal, eu spun că ar trebui un om pe care domnul președinte Bolojan să-l susțină să gireze acolo”, a spus Iftime.  El a recunoscut că fiul său este consilier onorific la Administrația Prezidențială, având în responsabilitate problematica energeticii urbane.   

Argumentul lui Predoiu ca PNL să rămână în actuala coaliție: „Oricum PSD-ul a fost în opoziție și până acum” - Iftime, la Antena 3
Alina Gorghiu trece deschis în tabăra Thuma: cere o consultare mai largă în PNL, exact ce vrea și PSD
Politică

Alina Gorghiu trece deschis în tabăra Thuma: cere o consultare mai largă în PNL, exact ce vrea și PSD

Alina Gorghiu trece deschis în tabăra Thuma: cere o consultare mai largă în PNL, exact ce vrea și PSD. „Decizia de intrare în opoziţie a fost foarte repede luată, poate nu a fost suficientă consultare. Eu m-am consultat cu primarii, am spus în şedinţă", a afirmat Gorghiu la Parlament, întrebată dacă e nevoie de o consultare mai extinsă în PNL şi dacă mai poate fi schimbată rezoluţia PNL de intrare în opoziţie. Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Alina Gorghiu este acum președintele PNL Argeș. Ea a fost președinte al PNL din decembrie 2014 în decembrie 2016 și ministru al Justiției.  Alina Gorghiu trece deschis în tabăra Thuma: cere o consultare largă în PNL, exact ce vrea și PSD „În PNL au fost decizii care au schimbat o decizie anterioară şi asta s-a întâmplat în toate partidele politice de pe scena politică atunci când s-a găsit o direcţie mai bună, un scenariu mai sănătos”, a amintit ea.  „Ziua de marţi ne-a încrâncenat pe toţi foarte tare şi mi-aş dori să lăsăm lucrurile să se aşeze şi să vedem care este calea de deblocare - şi, da, am votat cu toţii să intrăm în opoziţie acum pentru a ne delimita în mod ferm de de PSD -, dar orice om politic sănătos la cap se gândeşte cum iese din impasul ăsta, cu toţii trebuie să ne gândim. Sigur, PSD în primul rând cu AUR, care au generat criza politică, dar şi noi ca partid politic parlamentar avem obligaţia să ne gândim cum facem să nu rămânem într-o situaţie de interimat prea mult timp, pentru că e a zecea lună de consum negativ, avem probleme de ordin economic, sunt o grămadă de probleme pe care ţara asta le are de rezolvat pentru cetăţenii din România”, a mai arătat Gorghiu.  Ea a reluat și propunerea PSD ca PNL să păstreze poziția de premier, dar nu cu Ilie Bolojan.  „Eu mi-aş dori, ca o opinie personală, nu angajează partidul, dar mi-aş dori să văd un premier liberal într-un guvern liberal care să gestioneze toate problemele acestei ţări”, a afirma Gorghiu. 

UDMR lucrează pentru PSD și cere PNL să revină la guvernare
Politică

UDMR lucrează pentru PSD și cere PNL să revină la guvernare

UDMR lucrează pentru PSD și cere PNL să revină la guvernare: „Opțiunea noastră înainte de orice altă discuție ar fi să refacem coaliția care a funcționat până acum o lună de zile, adică PSD-PNL-USR-UDMR și grupul minorităților naționale”, a spus Kelemen Hunor, președintele Uniunii. Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer UDMR lucrează pentru PSD și cere PNL să revină la guvernare El nu a părut că își pune problema menținerii lui Ilie Bolojan în fruntea Guvernului. „Dacă poate fi găsit un premier care poate fi acceptat de toate partidele și care nu ar fi rival, vorbesc aici de partidele mari.  Eu m-aș gândi la o formulă majoritară sau o formulă prin care se poate asigura o majoritate foarte clară, foarte transparentă, în Parlament fără a negocia în fiecare zi fiecare proiect pentru un vot în Parlament”, a afirmat Kelemen Hunor.  Mesajul său a fost susținut și de ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla.  „Discuțiile pentru formarea unui nou guvern trebuie să aibă loc cât mai repede că nu putem face programe. E bine să nu dureze prea mult acest interimat, vom împinge lucrurile, mai ales în PNRR, dar e clar că mandatul interimar este limitat foarte mult, fără posibilitatea de a propune politici publice”, a spus Cseke Atilla, după discuțiile dintre Kelemen Hunor și Nicușor Dan.  

ANALIZĂ Efort disperat al PSD de a-l rupe pe Bolojan de PNL și de a readuce liberalii la guvernare. Predoiu preia ideea PSD a unei „consultări mai largi” în PNL
Politică

ANALIZĂ Efort disperat al PSD de a-l rupe pe Bolojan de PNL și de a readuce liberalii la guvernare. Predoiu preia ideea PSD a unei „consultări mai largi” în PNL

Efort disperat al PSD de a-l rupe pe Bolojan de PNL și de a readuce liberalii la guvernare: liderii social-democrați cer liberalilor să se mai gândească și să facă o consultare mai „largă” în partid, după ce Biroul Permanent Național a decis, cu 50 de voturi pentru și patru abțineri, trecerea în opoziție. Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Olguța Vasilescu a spus chiar că PNL a luat o decizie „nestatutară” și ar fi trebuit consultate și „celelalte structuri ale Partidului Național Liberal”. Ea a dat ca exemplu consultarea făcută de PSD înainte de a da jos guvernul Bolojan.  Efort disperat al PSD de a-l rupe pe Bolojan de PNL și de a readuce liberalii la guvernare De altfel, azi, într-o neobișnuită declarație publică, prim-vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu a reluat mesajul PSD: „Am spus în ședință acest lucru, că ar fi bine o consultare mai largă”. El nu a explicat ce înseamnă „o consultare mai largă”.  Problema este că popularitatea lui Bolojan a ajuns la cote foarte mari - circa 30%, potrivit mai multor sociologi - iar acesta a tras PNL-ul după el, aducându-l la o intenție de vot de peste 20%, o creștere de circa 50% față de alegerile parlamentare (când a luat circa 14%, rezultat datorat tocmai faptului că Bolojan a preluat conducerea după eșecul lui Ciucă la prezidențiale). Și USR a crescut stând în trena premierului, în timp ce AUR și mai ales PSD au căzut în sondaje.  În aceste condiții, pare că singurul plan acceptabil pentru PSD este să refacă alianța cu PNL; dar fără Bolojan.  „Noi am spus că n-am avut o problemă cu PNL, cu care am colaborat foarte bine în mai multe etape politice. Noi am avut o problemă cu domnul Ilie Bolojan, cu care nu s-a putut discuta în această perioadă. O persoană obtuză care nu a înțeles că și PSD are un electorat al său propriu, și, din păcate, cel mai mult a lovit în acesta. Dar în ceea ce privește PNL, noi nu avem niciun fel de problemă de colaborare cu ei și chiar vreau să vă spun că eu nu cred că primarii lor vor accepta să intre în opoziție”, a teoretizat Olguța Vasilescu.  Soțul ei, Claudiu Manda, secretar general al PSD, a oferit liberalilor postul de premier: „Le considerăm că au fost afirmații și decizii la cald, îi așteptăm să se liniștească, știm că PNL a zis că nu face alianță cu PD și au ajuns să fuzioneze. Există mai multe variante, prima opțiune pe care o avem este ca PNL pe restul de un an de zile să facă o propunere și să mergem mai departe”.  În paralel, același grup minoritar de lideri PNL - Hubert Thuma, Nicoleta Pauliuc, Cătălin Predoiu, Alexandru Nazare, Valeriu Iftime - insistă pe menținerea cooperării cu PSD în numele unui guvern pro-european. Foarte probabil, același grup, din care mai fac parte baroni locali care deocamdată nu s-au manifestat public, va încerca să forțeze „consultarea mai largă” cerută de PSD, cu speranța că primarii vor dori să rămână la guvernare. 

Grindeanu a uitat să-și închidă comentariile la postarea în care o atacă pe Oana Gheorghiu: „Sorinel, din ștampilă vă facem amintire...”
Politică

Grindeanu a uitat să-și închidă comentariile la postarea în care o atacă pe Oana Gheorghiu: „Sorinel, din ștampilă vă facem amintire...”

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a uitat să-și închidă comentariile la postarea în care o atacă pe Oana Gheorghiu: „Sorinel, din ștampilă vă facem amintire...”, îi scrie Daniela Letiția, care a strâns 600 de like-uri pentru acest mesaj. Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Grindeanu a uitat să-și închidă comentariile la postarea în care o atacă pe Oana Gheorghiu Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a publicat, miercuri, un document potrivit căruia, anul trecut, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a avizat listarea la bursă a companiilor Tarom, Aeroporturi București, Administrația Porturilor Maritime, Carpactica Feroviar, Aeroportul Timișoara. Ulterior, pe Facebook, Grindeanu a răspuns susținând că Gheorghiu nu a citit documentul. Majoritatea reacțiilor la postarea sa au fost extrem de dure, mai ales că liderul PSD obișnuia să limiteze posibilitatea de a se comenta la mesajele sale.  „Ai vreo idee cât de puțin contează ce spui?”, l-a întrebat Adina Mihăilă, care a trâns peste 3.200 de like-uri.  „Nu stiu de ce am senzatia ca nu o sa va laude nimeni prin comentarii, si o sa le inchideti in curand :)))) Felicitari Ilie Bolojan !  P. S. Nu stiu de ce, dar am senzatia ca tocmai ati creat din Bolojan un "monstru"...” - Codrin Moldovan, peste 1.900 de like-uri.    „Nu listăm(vindem) companiile...le mulgem noi!” - Dorin Ciochină, peste 1.200 de like-uri.    „Te vedeam scârbos și până să pună ăștia lumină pe tine! Bravo Oana Gheorghiu, bravo Ilie Bolojan” - Alina Chelariu, peste 1.100 de like-uri.   Grindeanu a secretizat like-uri de la postările sale, astfel încât nu se poate ști câte dintre acestea au fost ironice.   

Procent zdrobitor în favoarea reunificării cu R. Moldova. Alegătorii AUR, cei mai ostili - sondaj
Politică

Procent zdrobitor în favoarea reunificării cu R. Moldova. Alegătorii AUR, cei mai ostili - sondaj

Procent zdrobitor în favoarea reunificării cu R. Moldova: 71.9% dintre cei chestionați declară că ar vota DA, în cadrul unui referendum pentru unirea dintre România și Republica Moldova, arată un sondaj INSCOP publicat azi. 21,4% ar spune NU, 3,2% nu ar merge la vot, 2,1% sunt nehotărâți.  Citește și: Fost lider PNL, ex-pușcăriaș, critici dure la Predoiu: „Și-a înjunghiat propriul partid pe la spate” Procent zdrobitor în favoarea reunificării cu R. Moldova Datele sondajului arată că alegătorii AUR sunt cei mai ostili reunificării: 26% dintre aceștia se opun, 69% sunt pentru. Doar 12% din alegătorii USR spun NU unirii, 20% din alegătorii PSD și 22% din cei ai PNL.  Alegătorii AUR sunt de acord și cu teza Moscovei, că „locuitorii din Rep. Moldova sunt un popor separat, cu o limbǎ diferitǎ de a noastrǎ şi cu propria lor soartǎ”. Circa 30% din alegătorii AUR sunt de acord că locuitorii dintre Prut și Nistru sunt un popor separat, 67% apreciază că sunt români. Și în rândul alegătorilor PSD, un procent foartre mare, de 28%, cred că în R. Moldova trăiește un popor separat, doar 9% din peneliști și 11% din useriști acceptând această teză rusească.  Pe întregul eșantion chestionat, 70.6% dintre participanții la sondaj sunt mai degrabă de acord cu afirmația: „Locuitorii din Republica Moldova sunt români, de o limbă și de un neam cu noi, separați de România doar de istoria recentă”, în timp ce 25.5% consideră că „Locuitorii din Republica Moldova sunt un popor separat, cu o limbă diferită și cu propria lor soartă”. 3.9% nu știu sau nu răspund. În plus, 67.6% dintre respondenți consideră că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică, în timp ce 26.4% sunt de părerea contrarie. 6.1% nu știu sau nu răspund. Datele cercetării „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova” au fost culese în perioada 14-21 aprilie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, aleator, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.

Grindeanu: „Nu am zis că AUR este antioccidental. Avem și puncte comune”
Politică

Grindeanu: „Nu am zis că AUR este antioccidental. Avem și puncte comune”

„Nu am zis că AUR este antioccidental. AUR a primit 1,6 milioane de voturi. Nu i-aș cataloga pe cei care i-au votat pe cei de la AUR ca extremiști. Există puncte care ne despart, avem și puncte comune”, a declarat, azi, Sorin Grindeanu, președintele PSD. Citește și: Bolojan, lăudat în cel mai influent cotidian german. PSD, susținătorul clientelismului și corupției - Frankfurter Allgemeine Zeitung Grindeanu: „Nu am zis că AUR este antioccidental. Avem și puncte comune” El a mai spus că dorește „continuarea într-o coaliție prooccidentală, mai mare sau mai mică”, însă nu a spus clar ce partide ar intra într-o astfel de coaliție. Totuși, azi, secretarul general al PSD, Claudiu Manda a declarat că „toate celelalte lucruri pe care le-am spus şi până acum rămân valabile, nu vorbim de un guvern PSD-AUR”. Și Manda, și Grindeanu, au arătat că așteaptă ca PNL să-și schimbe opinia și să accepte o guvernare alături de PSD. „Decizii politice nu iei la cald. Ilie Bolojan știa foarte bine că, ieri, lumea, în urma înfrângerii în Parlament, în PNL va reacționa într-un mod prin care să își arate un soi de fidelitate față de liderul partidului și față de partid. Doar că, sub impresia acestei emoții, poți să iei și decizii greșite. A știut foarte bine ce face Ilie Bolojan ieri și de aceea vă spuneam că, din punctul meu de vedere, este cel care blochează în acest moment absolut tot, ceea ce nu e normal”, a afirmat președintele PSD. 

Pe cine vrea Gigi Becali premier, după Bolojan
Politică

Pe cine vrea Gigi Becali premier, după Bolojan

Pe cine vrea Gigi Becali premier, după Bolojan: „Hai să spun Nazare. Nazare îmi place”, a declarat Gigi Becali înaintea votului la moțiunea de cenzură, citat de Pro Sport. Însă el nu și-a motivat opțiunea.  Citește și: Bolojan, lăudat în cel mai influent cotidian german. PSD, susținătorul clientelismului și corupției - Frankfurter Allgemeine Zeitung Ulterior, la România TV, el a spus că are informații „pe surse” că guvernarea PSD-PNL va continua.  Pe cine vrea Gigi Becali premier, după Bolojan „Ce spuneți voi pe la televizor că AUR, că Georgescu premier nu este adevărat”, a afirmat senatorul independent, ales pe listele AUR.  Azi, ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a insistat că vrea să rămână în Guvern, deși PNL a votat trecerea în opoziție: „Am proiecte importante în derulare la Ministerul Finanţelor pe care intenţionez să le continui”, a spus el. Nazare a fost întrebat dacă ar putea fi premier într-un viitor guvern dominat de PSD, dar nu a dat un răspuns clar și nu a negat această posibilitate. Încă de marți, după ce moțiunea de cenzură a trecut, Nazare a reluat argumentele taberei anti-Bolojan din PNL, explicând de ce ar fi nevoie de o continuitate la guvernare. „Toate aceste obiective presupun în mod fundamental încredere, predictibilitate și continuitate instituțională - exact acele elemente care sunt astăzi sub monitorizarea continuă a partenerilor și a piețelor internaționale. Miza momentului depășește logica politică”, a scris el pe Facebook.  Gigi Becali a fost condamnat definitiv în 2013 la 3 ani de închisoare cu executare, în urma contopirii pedepselor din trei dosare penale: Dosarul Terenurilor (schimburi de terenuri cu MApN), Dosarul Valiza (dare de mită) și Dosarul sechestrării de persoane. Acesta a fost eliberat condiționat în 2015, după ce a executat o parte din pedeapsă. În dosarul terenurilor, Becali a oferit MApN un teren în comuna Ștefăneștii de Jos (jud. Ilfov) și a primit la schimb un teren în zona Pipera-Voluntari, mult mai valoros datorită potențialului imobiliar. Procurorii DNA au stabilit că statul a fost păgubit cu aproximativ 892.758 USD (la nivelul din 1999). Această diferență a rezultat din subevaluarea terenului primit de Becali și supraevaluarea celui dat de acesta către Armată.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, insistă că vrea să rămână în Guvern, deși PNL a votat trecerea în opoziție
Politică

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, insistă că vrea să rămână în Guvern, deși PNL a votat trecerea în opoziție

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, insistă că vrea să rămână în Guvern, deși PNL a votat trecerea în opoziție: „Am proiecte importante în derulare la Ministerul Finanţelor pe care intenţionez să le continui”, a spus el. Nazare a fost întrebat dacă ar putea fi premier într-un viitor guvern dominat de PSD, dar nu a dat un răspuns clar și nu a negat această posibilitate. Citește și: Bolojan, lăudat în cel mai influent cotidian german. PSD, susținătorul clientelismului și corupției - Frankfurter Allgemeine Zeitung Conducerea PNL, reunită marți seară în ședința Biroului Politic Național (BPN), a decis să respingă orice coaliție cu PSD și intrarea partidului în opoziție după moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. Dintre cei 54 membri ai BPN, 50 au votat pentru trecerea în opoziție. Ministrul Nazare insistă că vrea să rămână în Guvern, deși PNL a votat trecerea în opoziție Nazare este însă membru al Consiliului de Administrație al BNR, însă și-a suspendat această poziție după ce a preluat Finanțele. Indemnizația netă lunară pentru membrii neexecutivi ai Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) este de 26.370 de lei.  „Am proiecte importante în derulare la Ministerul Finanţelor pe care intenţionez să le continui. Sunt foarte importante aceste proiecte, ţin foarte mult la ele, ţin de digitalizare, de creşterea încasărilor, de transformări strategice importante ale Ministerului Finanţelor pe termen mediu şi lung. Din punct de vedere personal doresc să continui proiectele în această perioadă de interimat, astfel încât să nu avem întârzieri, pentru că decizii importante se iau în această perioadă. Vorbim de sfârşitul lunii mai, avem nişte termene importante pentru PNRR, de care depinde succesul absorbţiei fondurilor din PNRR. Avem termene importante şi în privinţa programului SAFE, ca atare trebuie să mă concentrez pe acest subiect”, a spus Alexandru Nazare întrebat în legătură cu vehicularea, în spaţiul public, a numelui său pentru postul de premier în viitorul guvern. 

Guvern interimar în România: cât poate dura, cum poate fi prelungit și ce arată precedentele din Europa
Politică

Guvern interimar în România: cât poate dura, cum poate fi prelungit și ce arată precedentele din Europa

România intră într-o nouă perioadă de incertitudine politică, odată cu instalarea unui guvern interimar. Constituția permite continuitatea executivului chiar și în absența unei majorități parlamentare, însă puterile cabinetului sunt limitate, iar durata interimatului rămâne una dintre cele mai sensibile zone ale dreptului constituțional românesc. În Europa, unele state au funcționat luni sau chiar ani întregi în astfel de formule provizorii. Ce spune Constituția: când devine un guvern „interimar” Regimul guvernului interimar este reglementat de Constituția României, în special prin articolul 110. Citește și: Bolojan, lăudat în cel mai influent cotidian german. PSD, susținătorul clientelismului și corupției - Frankfurter Allgemeine Zeitung Guvernul este demis atunci când Parlamentul îi retrage încrederea sau în alte situații prevăzute de lege. După încetarea mandatului, executivul „îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice” până la instalarea unui nou guvern. Cu alte cuvinte, guvernul nu dispare, dar devine unul cu atribuții limitate: - nu poate promova politici majore, - nu poate iniția reforme structurale, - nu poate adopta măsuri cu impact strategic pe termen lung. Este, așadar, un executiv de „conservare”, nu de transformare. Limita de 45 de zile: cât poate dura interimatul Deși Articolul 110 nu fixează explicit o durată, alte prevederi constituționale stabilesc un reper esențial. Potrivit Articolului 107, interimatul pentru funcții guvernamentale este limitat la maximum 45 de zile. Această limită este confirmată și de interpretările juridice și practica instituțională, care tratează cele 45 de zile ca termen în care trebuie clarificată situația politică. În paralel, procedura de formare a unui nou guvern este accelerată. Președintele desemnează un candidat la funcția de premier. Acesta are 10 zile pentru a obține votul de încredere al Parlamentului, conform Articolului 103. Prin urmare, arhitectura constituțională este gândită pentru rapiditate, nu pentru stagnare. Prelungirea interimatului, o zonă gri constituțională Teoretic, interimatul nu poate fi prelungit: constituția impune o limită de 45 de zile. În practică însă, lucrurile devin mai nuanțate. Problema esențială este că, deși Constituția stabilește termenul, nu prevede o sancțiune explicită dacă acesta este depășit. Consecința este o situație paradoxală. Interimatul nu poate fi „prelungit legal” printr-o decizie formală, dar poate continua de facto, în lipsa unui nou guvern. Această interpretare este susținută de analiza juridică și de practica recentă, care arată că termenul de 45 de zile funcționează mai degrabă ca o presiune politică, nu ca o limită automată cu efect juridic imediat. În astfel de situații, mecanismul real de ieșire din blocaj nu este unul tehnic, ci politic: desemnări repetate de premieri, negocieri între partide sau, în ultimă instanță, dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate (după respingerea a două propuneri de guvern în 60 de zile). Bulgaria: interimatul ca soluție repetată Bulgaria oferă unul dintre cele mai relevante exemple recente. Criza politică începută în 2021 a dus la opt runde de alegeri parlamentare în cinci ani. De asemenea, au existat dificultăți constante în formarea unor majorități stabile și numiri repetate ale unor guverne interimare de către președinte. În Bulgaria, sistemul constituțional permite explicit intervenția președintelui prin numirea unor cabinete interimare, iar funcționarea acestora este permisă pe perioade mai lungi decât în România. Rezultatul a fost un stat care a funcționat luni întregi cu guverne fără susținere parlamentară stabilă, dar fără blocaje instituționale majore. Belgia, record mondial pentru blocaj politic Belgia este un caz aproape emblematic. Cel mai lung interimat guvernamental din istoria Belgiei (și a lumii, pentru o democrație pe timp de pace) a durat 652 de zile. Acesta s-a desfășurat între alegerile din mai 2019 și septembrie 2020, când a fost investit Guvernul De Croo. Belgia deține, de altfel, mai multe recorduri mondiale pentru perioadele lungi fără un guvern plin. Între 2010 și 2011, țara a funcționat 541 de zile fără un executiv stabil, un episod care a consacrat Belgia drept „țara fără guvern”. Această perioadă a fost marcată de divergențele profunde dintre comunitățile flamandă și valonă privind reforma statului. Între 2024 și 2025, negocierile au durat 215 zile (aproximativ 7 luni), noul guvern fiind format abia în februarie 2025 sub conducerea lui Bart De Wever. Cauzele principale ale acestor interimate au fost fragmentarea politică profundă (lingvistică și ideologică), dar și dificultatea formării coalițiilor. Statul belgian a continuat însă să funcționeze, economia nu s-a prăbușit, dar reformele majore au fost blocate. Italia: instabilitate gestionată prin compromis Italia a experimentat numeroase perioade de instabilitate, dar durata lor este mult mai scurtă față de recordurile Belgiei. În timp ce Belgia măsoară crizele în ani, Italia le măsoară de obicei în săptămâni sau câteva luni. În Italia, Președintele Republicii are un rol activ de „arbitru”. Dacă partidele nu se înțeleg, el poate numi rapid un guvern tehnocrat pentru a evita vidul de putere, o opțiune pe care Belgia o folosește mult mai rar. Specificul Italiei nu este absența guvernului stabil pentru perioade lungi, ci frecvența extremă cu care acesta se schimbă: țara a avut 69 de guverne în ultimii 80 de ani. În Italia, aceste perioade sunt numite guverne pentru „afaceri curente” (disbrigo degli affari correnti). În anii ‘90, după scandalul de corupție Tangentopoli, Italia a apelat frecvent la „guverne tehnocrate” (precum cele conduse de Ciampi sau Dini) pentru a asigura funcționarea statului în perioade de blocaj politic total. În 2018, după alegerile din martie, a fost nevoie de aproape 3 luni (89 de zile), pentru formarea primului guvern Giuseppe Conte. A fost una dintre cele mai lungi perioade de negocieri post-electorale din istoria republicii. În 2022, după căderea guvernului Mario Draghi în iulie, a existat o perioadă de interimat de 94 de zile, până la instalarea guvernului Giorgia Meloni în octombrie. După decenii de instabilitate, guvernul condus de Giorgia Meloni a devenit unul dintre cele mai longevive din istoria recentă a republicii italiene. Cele mai lungi și mai scurte guverne din România, după 1989 Cel mai longeviv guvern din România post-1989 este, în mod general acceptat, Guvernul condus de Adrian Năstase (2000–2004). Spre deosebire de multe guverne ulterioare, cabinetul Năstase a beneficiat de o majoritate parlamentară solidă, relativ stabilă, un context politic fără fragmentare extremă și o perioadă de obiective strategice clare (în special integrarea euro-atlantică). În timpul acestui guvern România a finalizat negocierile de aderare la Uniunea Europeană și a avansat decisiv spre aderarea la NATO (finalizată în 2004). Dacă stabilitatea guvernului condus de Adrian Năstase rămâne o excepție, cealaltă față a politicii românești de după 1989 este ilustrată de o serie de guverne extrem de efemere, care au rezistat doar câteva luni. Un top al celor mai scurte mandate începe aproape inevitabil cu guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu, aflat în funcție între 9 februarie 2012 și 7 mai 2012, adică aproximativ 78 de zile, fiind demis prin moțiune de cenzură. Urmează guvernul Sorin Grindeanu, care a guvernat între 4 ianuarie 2017 și 29 iunie 2017, circa șase luni, într-un context politic tensionat chiar în interiorul propriului partid, și guvernul Florin Cîțu, instalat la 23 decembrie 2020 și demis la 5 octombrie 2021, după o perioadă marcată de crize politice și de coaliție. Acestor exemple li se adaugă și guvernul condus de Dacian Cioloș, aflat în funcție între 17 noiembrie 2015 și 4 ianuarie 2017, care, deși a avut un mandat mai lung, a fost prin definiție unul de tranziție, tehnocrat, fără susținere politică directă. Impactul crizelor politice asupra oamenilor Pentru cetățeni, crizele politice nu se simt imediat, dar efectele apar treptat. În perioade de interimat prelungit deciziile economice majore sunt amânate, investițiile publice și private sunt întârziate, iar administrația devine mai prudentă și mai lentă. În același timp, serviciile de bază continuă să funcționeze, salariile și pensiile sunt plătite, instituțiile nu se opresc. Efectul cel mai important este însă unul mai puțin vizibil: erodarea încrederii în capacitatea statului de a funcționa coerent. Așa cum arată experiența din Bulgaria sau Belgia, nu colapsul este principalul risc, ci acumularea unei oboseli sociale și a unei neîncrederi care persistă mult după ce criza politică s-a încheiat.

Fost lider PNL, ex-pușcăriaș, critici dure la Predoiu: „Și-a înjunghiat propriul partid pe la spate”
Politică

Fost lider PNL, ex-pușcăriaș, critici dure la Predoiu: „Și-a înjunghiat propriul partid pe la spate”

Fost lider PNL, ex-pușcăriaș, critici dure la Predoiu: „Și-a înjunghiat propriul partid pe la spate”, a scris Relu Fenechiu, pe Facebook. Fenechiu, fost ministru al Transporturilor, a stat la închisoare peste trei ani și jumătate.  Citește și: Bolojan, lăudat în cel mai influent cotidian german. PSD, susținătorul clientelismului și corupției - Frankfurter Allgemeine Zeitung Acum, fostul lider PNL face un istoric al carierei lui Predoiu, arătând cum a trecut acesta din guvern în guvern.  Fost lider PNL, ex-pușcăriaș, critici dure la Predoiu: „Și-a înjunghiat propriul partid pe la spate” „Cătălin Predoiu tocmai a devenit primul liberal care și-a înjunghiat public propriul partid pe la spate, cerând să rămână la guvernare împotriva deciziei lui Bolojan. Pentru mine, nu e o surpriză. E un reflex vechi de 18 ani. Să vă povestesc de la început.   Predoiu a apărut în peisaj ca avocat de succes — asociat în firma socrului său, marele Călin Zamfirescu. Firma lucra, printre altele, pentru Rompetrol — grupul lui Dinu Patriciu, baronul liberal al vremii. Conexiunile erau perfecte: socru ilustru, client puternic, și un președinte de partid, Tăriceanu, care îi datora lui Patriciu destul de mult.   Așa a apărut Predoiu ministru al Justiției în februarie 2008. Peste noapte. Fără să fi fost consultată conducerea PNL, fără să fi respectat decizia Biroului Politic. Orban, Antonescu, Norica Nicolai au aflat din presă. Noi, cei din partid, la fel. Tăriceanu se consultase direct cu Băsescu — deși era în război public cu el. Semn că unele înțelegeri se fac deasupra certurilor de fatadă.   Băsescu a și validat numirea elegant: "Un bun avocat poate reprezenta pe oricine — astăzi pe mine, mâine pe Tăriceanu, poimâine pe oricine." Frumoasă recomandare pentru un viitor ministru al Justiției.   Când PNL a pierdut alegerile din noiembrie 2008 și toți miniștrii și-au dat demisia din solidaritate, Predoiu a rămas. Și-a suspendat carnetul de partid ca să nu-și suspende fotoliul. A explicat că vrea "să-și continue proiectele". Tradus: scaunul era cald și nu vedea niciun motiv să se ridice.   A rămas ministru 4 ani, prin trei guverne — Boc 1, Boc 2, Ungureanu. Fără mandat popular, fără partid, fără legitimitate democratică. Protejat de utilitatea de a fi "tehnocratul independent" care liniștea Bruxelles-ul și acoperea protocoalele mai puțin liniștitoare de acasă.   Când și Ungureanu a căzut în 2012, a venit la USL. Știu asta din interior — am fost acolo când s-au purtat acele discuții. L-am refuzat.   Atunci s-a dus la PDL. A doua zi era deja prim-vicepreședinte. Iar când PDL a fuzionat cu PNL în 2014, s-a întors în partidul din care plecase — pe ușa din spate, cu titlu de conducere cu tot. Azi, la câteva ore după ce Guvernul Bolojan a căzut, Predoiu e primul care rupe rândurile, contrazice public președintele partidului și se pozitionează pentru fotoliul de premier.   Nu e oportunism. E vocație.   Acest om a supraviețuit în guvernare sub Tăriceanu, Boc, Ungureanu, Orban, Ciucă, Ciolacu și Bolojan — de dreapta, de stânga, cu PSD, fără PSD, cu oricine. Singura constantă a fost Predoiu însuși, cu servieta în mână și conexiunile la zi.   A intrat în politică pe ușa socrului, a rămas pe ușa lui Patriciu, a fost validat de Băsescu și a supraviețuit tuturor celor care l-au adus.   Unii politicieni au convingeri. Alții au doar rețele.   Predoiu are rețeaua perfect calibrată. ”, a scris Fenechiu. 

Universitar și diplomat polonez, după căderea guvernului Bolojan: „PSD și AUR au un numitor comun: Nicolae Ceaușescu”
Politică

Universitar și diplomat polonez, după căderea guvernului Bolojan: „PSD și AUR au un numitor comun: Nicolae Ceaușescu”

Universitar și diplomat polonez, după căderea guvernului Bolojan: „PSD și AUR au un numitor comun: Nicolae Ceaușescu”, scrie, pe Twitter, Adam Burakowski. Acesta este acum profesor asociat la Institutul de Științe Politice al Academiei de Științe a Poloniei. El a fost ambasador în India, între 2017 și 2023, și în Africa de Sud, din 2023 în 2024.  Citește și: Ministrul Nazare a dezertat oficial din tabăra Bolojan, cerând „stabilitate și predictibilitate”. Surse: este potențial premier PSD-PNL Burakowski și-a luat în 2007 doctoratul cu o teză despre Nicolae Ceaușescu.  Universitar și diplomat polonez: „PSD și AUR au un numitor comun: Nicolae Ceaușescu” El vorbește engleză, hindi, română și rusă. „România - comentariu Guvernul a căzut pentru că a încercat să pună în aplicare reforme care încălcau privilegiile unor grupuri influente. PSD și AUR au un numitor comun: Nicolae Ceaușescu. Țara se află la o răscruce de drumuri, având trei opțiuni:1. Revenirea la coaliția PNL-PSD2. Coaliția Ceaușescu AUR-PSD3. O criză politică prelungită, în stilul Bulgariei din ultimii ani”, a scris Burakowski, pe Twitter.  Într-un comentariu la propria postare, Burakowski postează cântecul Adei Milea „Ceaușescu n-a murit”.  Premierul Ilie Bolojan a fost lăudat și în cel mai influent cotidian german, Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), după ce guvernul său a fost dat jos prin moțiune de cenzură: dorea să relanseze lupta cu corupția și chiar a făcut reforme, nu doar le-a enunțat. În schimb, articolul descrie PSD ca fiind principalul susținător al unui sistem bazat pe corupție și clientelism.

România după căderea Guvernului Bolojan: PSD critică intrarea PNL în opoziție, AUR vrea premier, UDMR, indecis
Politică

România după căderea Guvernului Bolojan: PSD critică intrarea PNL în opoziție, AUR vrea premier, UDMR, indecis

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți, 5 mai 2026, după ce moțiunea de cenzură depusă de Partidul Social Democrat și Alianța pentru Unirea Românilor a trecut cu un număr record de 281 de voturi. Căderea Executivului deschide o nouă perioadă de interimat, limitată constituțional la maximum 45 de zile, dar mai ales o etapă de negocieri și confruntări politice care riscă să redefinească echilibrul de putere din România. Seismul politic Deși moțiunea a fost inițiată de PSD și AUR, efectele ei au produs un adevărat seism politic în interiorul fostei coaliții de guvernare. Citește și: Ministrul Nazare a dezertat oficial din tabăra Bolojan, cerând „stabilitate și predictibilitate”. Surse: este potențial premier PSD-PNL PNL și USR au anunțat rapid că refuză orice nouă colaborare cu social-democrații, în timp ce PSD critică decizia PNL de a intra în opoziție. În paralel, AUR încearcă să capitalizeze victoria parlamentară și să își revendice dreptul de a intra la guvernare. UDMR avertizează asupra unei noi perioade de instabilitate, dar nu este decis ce urmează să facă în continuare. PNL: ruptura totală de PSD și trecerea în opoziție După adoptarea moțiunii de cenzură, conducerea Partidul Național Liberal a decis oficial intrarea în opoziție și a exclus categoric refacerea unei coaliții cu PSD. Liderul liberal Ilie Bolojan a prezentat poziția partidului într-un discurs cu accente dure la adresa foștilor parteneri de coaliție: „A fost o dezbatere lungă, au fost discuții legate de traiectoria Partidului Național Liberal, de ceea ce trebuie să facem în perioada următoare pentru România și pentru cetățenii țării noastre și prin decizia de astăzi, Partidul Național Liberal confirmă că este un partid cu demnitate, un partid care va lucra în anii următori pentru a construi un pol de modernizare și a contribui la România modernă, la o Românie fără privilegii, fără sinecuri, la un stat care creează condiții de prosperitate pentru cetățenii țării noastre.” Bolojan a vorbit despre responsabilitatea pentru criza guvernamentală care aparține, de fapt, PSD-ului. „Criza politică a fost generată de PSD prin boicotarea sistematică a Programului de guvernare la negocierea și adoptarea căruia a participat în mod direct. Reformele asumate prin acest program de către toate partidele care l-au adoptat au fost întârziate sau compromise de liderii social-democrați. PSD este astfel responsabil pentru agravarea crizei politice, care a culminat cu inițierea și votarea moțiunii de cenzură. Prin asocierea la inițierea și votarea moțiunii de cenzură, AUR partajează responsabilitatea politică, în egală măsură, cu PSD. Partidele care au creat criza politică au datoria să-și asume consecințele.” Prim-vicepreședintele Ciprian Ciucu a confirmat oficial că liberalii vor rămâne în opoziție și vor avea „un rol activ, responsabil și constructiv”. USR îl susține în continuare pe Bolojan și exclude PSD Poziția Uniunea Salvați România a venit în aceeași direcție cu cea a liberalilor. USR a decis, prin Comitetul Politic, să nu negocieze formarea unui nou guvern împreună cu PSD și să continue susținerea unei direcții reformiste asociate cu Ilie Bolojan. Decizia a fost anunțată de liderul partidului, Dominic Fritz, pe Facebook. „Comitetul Politic al USR își menține decizia anterioară de a nu mai forma o majoritate guvernamentală cu PSD. USR continuă direcția politică reformatoare. USR va propune Partidului National Liberal un acord politic pentru o abordare coordonată în privința pașilor următori. Îl mandatează pe președintele Dominic Fritz să poarte discuții în acest sens cu președintele PNL, Ilie Bolojan.” PSD dărâmă guvernul, dar se prezintă drept soluția stabilității De partea cealaltă, Partidul Social Democrat încearcă să transforme victoria parlamentară într-un avantaj strategic pentru negocierile privind noul Executiv. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat la România TV că toate scenariile rămân deschise. „Lucrurile sunt deschise sau putem avea mai multe scenarii. Poate să existe continuarea în această formă, în care PNL-ul să dea un nou premier, altul decât Ilie Bolojan, care și-a dovedit limitele, poate să existe premier care vine din partea altui partid, chiar și, evident, de la PSD. PSD-ul, până la urmă, astăzi a arătat forța parlamentară pe care o are. Poate să vină, sigur, nu e de dorit, dar poate să existe și o variantă de premier tehnocrat.” PSD acceptă premier tehnocrat În același timp, social-democrații încearcă să evite imaginea unui partid interesat exclusiv de putere. Grindeanu a insistat că PSD ar accepta inclusiv un premier tehnocrat dacă acesta ar putea debloca rapid situația politică: „Dacă asta este varianta care deblochează rapid lucrurile – și celelalte partide sunt de acord cu această variantă – PSD-ul, din dorința noastră de a găsi rapid o variantă care trebuie să fie – de asemenea – și stabilă, nu doar rapidă.. cred că trebuie să discutăm despre cine ar putea să fie. Nu exclud din start, dar – da – contează foarte mult numele.” Rafila critică decizia PNL de a nu colabora cu PSD O poziție similară a fost exprimată și de purtătorul de cuvânt al PSD, Alexandru Rafila, într-o intervenție la Euronews România. „Nu e vorba de învingători. E vorba, în primul rând, de o procedură democratică. Orice guvern are nevoie de un sprijin parlamentar. În mod clar, având în vedere evoluțiile din ultimele luni și poziția rigidă pe care a avut-o primul-ministru în ceea ce privește discuțiile cu Partidul Social Democrat, precum și punctele de vedere ale PSD, care nu s-au mai regăsit în acțiunile Guvernului, s-a ajuns la această situație.” Rafila a criticat și reacția rapidă a liberalilor, care au exclus imediat o nouă colaborare cu PSD: „Nu cred că era atât de urgent ca, după încheierea moțiunii de cenzură și înainte de convocarea partidelor politice la Cotroceni, să aibă o astfel de poziție. Asta nu reflectă altceva decât rigiditate și o lipsă de abilități politice.” În același timp, PSD încearcă să transmită un mesaj pro-european și să se delimiteze de orice apropiere de AUR: „Toate partidele politice pro-europene și pro-occidentale trebuie să se așeze la masă pentru a găsi o soluție de guvernare a României, cu un guvern stabil, majoritar.” Întrebat despre o eventuală colaborare cu AUR, Rafila a exclus categoric această posibilitate: „Nu, nu, nu, în niciun caz.” AUR revendică dreptul de a guverna În tabăra Alianța pentru Unirea Românilor, căderea Guvernului Bolojan a fost prezentată drept o victorie politică majoră. Președintele partidului, George Simion, a declarat că AUR este pregătit să intre la guvernare: „Noi suntem dispuşi să intrăm la guvernare, nu în orice condiţii şi suntem dispuşi să reparăm şi să corectăm erorile guvernării Bolojan.” Simion a încercat să transfere responsabilitatea pentru criză asupra tuturor partidelor care au făcut parte din fosta coaliție: „Toate patru partidele sunt vinovate în egală măsură.” AUR vrea să desemneze premierul Totuși, liderul AUR a impus și o condiție clară: partidul să poată desemna premierul. „Ne putem asuma, aşa cum am anuntat în plenul, o guvernare atâta timp cât AUR este acceptat să desemneze premierul, în ordinea constituţională. Dacă vom reveni la ordinea constituţională şi democratică, primul partid al ţării trebuie să desemneze un premier, să vedem dacă poate întruni o majoritate, după care vine rândul AUR, care nu va susţine un premier PSD, să desemneze un premier. Ne putem asuma o guvernare în condiţiile în care propunerea făcută de AUR pentru funcţia de premier va fi acceptată şi, bineînţeles, urmându-şi făgaşul constituţional, întruneşte numărul necesar de voturi în Parlament, respectiv 233”, a menţionat Simion. În paralel, George Simion a încercat să capitalizeze electoral momentul, lansând pe Facebook un apel pentru atragerea de noi membri: „Ca să reușim în următoarele lupte, avem nevoie de tine! Hai în AUR!” UDMR: între îngrijorare și indecizie Uniunea Democrată Maghiară din România a adoptat una dintre cele mai prudente poziții după căderea guvernului. Deși parlamentarii UDMR au fost prezenți în sală, au ales să nu voteze moțiunea de cenzură. Liderii formațiunii au descris demersul PSD și AUR drept o „iresponsabilitate politică”. Fostul vicepremier Tanczos Barna a avertizat că România intră din nou într-o perioadă de instabilitate. „Din nou a căzut un guvern, iar România se confruntă cu o nouă criză politică, deşi nu aceasta a fost şi nu aceasta este aşteptarea oamenilor. Din nou nu s-a reuşit să avem o perioadă de măcar un an fără o criză guvernamentală.” UDMR a transmis că va susține doar o formulă pro-europeană și predictibilă: „Vrem un guvern stabil şi predictibil.” Totuși, Tanczos Barna a recunoscut că pentru UDMR este dificil să ofere un răspuns clar în acest moment în privința următoarelor decizii ale partidului.

Bolojan, lăudat în cel mai influent cotidian german. PSD, susținătorul clientelismului și corupției - Frankfurter Allgemeine Zeitung
Politică

Bolojan, lăudat în cel mai influent cotidian german. PSD, susținătorul clientelismului și corupției - Frankfurter Allgemeine Zeitung

Premierul Ilie Bolojan a fost lăudat în cel mai influent cotidian german, Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), după ce guvernul său a fost dat jos prin moțiune de cenzură: dorea să relanseze lupta cu corupția și chiar a făcut reforme, nu doar le-a enunțat. În schimb, articolul descrie PSD ca fiind principalul susținător al unui sistem bazat pe corupție și clientelism. Citește și: Ministrul Nazare a dezertat oficial din tabăra Bolojan, cerând „stabilitate și predictibilitate”. Surse: este potențial premier PSD-PNL Cotidianul german mai arată că AUR are cea mai mare intenție de vot, dar arată că „în culise, Simion și Georgescu sunt dușmani”.  Bolojan, lăudat în cel mai influent cotidian german Ce scrie FAZ despre Bolojan: „În calitate de primar de lungă durată al orașului Oradea, situat în vestul României, acesta a devenit o figură de seamă printre politicienii locali români. Datorită reformelor sale de succes, combinate cu o politică bugetară solidă, Oradea a cunoscut o puternică ascensiune, fapt care a atras atenția la nivel național” „Bolojan era considerat omul potrivit pentru a reduce deficitul bugetar al României și pentru a preveni riscul de incapacitate de plată a țării. În același timp, Bolojan, a cărui integritate personală nu a fost niciodată pusă la îndoială în mod credibil nici măcar de adversarii săi politici, a declarat război corupției cu fermitate”. FAZ amintește că, în ianuarie 2025, i-a luat un interviu în care acesta a spus cum ar dori ca prescrierea infracțiunilor de corupție să fie evitată.  „Bolojan dorea, de asemenea, să pună capăt risipei banilor contribuabililor în întreprinderile de stat aflate în deficit cronic. Guvernele anterioare abuzaseră în mod sistematic de controlul pe care îl exercitau asupra întreprinderilor de stat pentru a-și asigura funcții bine remunerate în consiliile de administrație sau posturi în comitete care existau doar pe hârtie” „Bolojan nu s-a limitat doar la a vorbi despre reforme – a vorbit serios” „El a fost adesea comparat cu argentinianul Javier Milei. Se spunea, uneori cu dispreț, alteori cu admirație, că Bolojan combate posturile fictive și privilegii cu o drujbă. Faptul că vorbește serios este demonstrat nu doar de scăderea măsurabilă a deficitului, care ar trebui să scadă în continuare în acest an la aproximativ 6,4%. O altă dovadă că Bolojan nu doar a anunțat reforme, ci a încercat cu adevărat să le pună în aplicare, este reacția celui mai mare partener de coaliție al său, care i-a retras încrederea”, mai scrie FAZ.  Despre PSD, cotidianul german relatează: „Partidul Social Democrat din România reprezintă, mai mult decât orice alt partid din țară, un sistem bazat pe corupție și clientelism, pe care Bolojan îl respinge”.   

Ministrul Nazare a dezertat oficial din tabăra Bolojan, cerând „stabilitate și predictibilitate”. Surse: este potențial premier PSD-PNL
Politică

Ministrul Nazare a dezertat oficial din tabăra Bolojan, cerând „stabilitate și predictibilitate”. Surse: este potențial premier PSD-PNL

Ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, a dezertat oficial din tabăra Bolojan, cerând, într-o postare pe Facebook, „stabilitate și predictibilitate”. Potrivit unor surse politice, el este un potențial premier PSD-PNL, în cursă fiind, din partea PNL, și ministrul de Interne Cătălin Predoiu și președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea.  Citește și: Primul penelist de top care vrea să rămână cu PSD: PNL trebuie să continue guvernarea, cere Predoiu „Am spus că sunt toate variantele pe masă. Dacă e să se respecte în continuare ceea ce s-a semnat în urmă cu un an și ceva, ar trebui să fie PNL”, a spus, azi, președintele PSD, Sorin Grindeanu, întrebat de unde va fi viitorul premier. Ministrul Nazare a dezertat oficial din tabăra Bolojan Azi, Nazare a reluat, într-o postare, argumentele taberei anti-Bolojan, arătând că România are nevoie de stabilitate. „Menținerea ratingului și evitarea unei retrogradări depind de capacitatea de a demonstra stabilitate, coerență și predictibilitate în zilele următoare. În acest context, este esențială menținerea fermă a direcției în gestionarea finanțelor publice și conservarea echilibrelor macroeconomice - asigurarea continuității plăților şi angajamentelor publice, menținerea disciplinei fiscale, asigurarea continuității investițiilor, protejarea capacității de finanțare a statului și evitarea oricărei deteriorări a ratingului suveran.   Alături de aceste priorități imediate, România are 3 obiective strategice în 2026, care depind direct de acest cadru de stabilitate: implementarea completă a angajamentelor din PNRR, accesarea și utilizarea eficientă a instrumentelor europene din programul SAFE, precum și avansarea procesului de aderare la OCDE. Toate aceste obiective presupun în mod fundamental încredere, predictibilitate și continuitate instituțională - exact acele elemente care sunt astăzi sub monitorizarea continuă a partenerilor și a piețelor internaționale.   Miza momentului depășește logica politică. Este o miză de credibilitate, seriozitate și de poziționare a României în arhitectura economică europeană și internațională”, a scris Nazare pe Facebook.    El nu a respins o guvernare a PNL alături de PSD. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră