luni 13 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

4787 articole
Politică

Papahagi spune de ce s-a retras: „Nu vreau să intru în dușmănia dintre Ilie Bolojan și Nicușor Dan”

Adrian Papahagi a explicat, la Antena 3, că Nicușor Dan avea un plan „foarte rațional” când i-a dat mandat lui Eugen Tomac să facă guvernul. Însă profesorul universitar a spus că s-a retras de pe lista cabinetului Tomac pentru a nu intra într-o dispută Nicușor Dan - Bolojan.  Citește și: Date catastrofale de la INS: inflația a urcat spre 11%, salariul mediu a scăzut, pensiile, mai mici Suntem la doi pași de situația Greciei, crede Papahagi „Președintele României a încercat ceva foarte rațional. Și cred sincer, cunoscându-l destul de bine, că are în vedere două lucruri. Unul, ca România să nu ajungă într-o derivă economică și să ajungem să ne guverneze FMI și să ne impună reforme cum s-a întâmplat în Grecia, suntem la doi pași de asta, și doi, într-o situație în care ne cad drone în cap și cad pe blocuri din Galați,  ca România să rămână totuși pe linia occidentală, să-și întărească apărarea și să atragă banii aceștia din SAFE, să aibă un guvern tehnic care să nu se bage în lupta dintre partide. Asta era gândire mea”, a spus Papahagi.  El a arătat și că se aștepta ca, după o lună de discuții, guvernul Tomac să aibă o majoritate asigurată. „Înțelegerea mea și discuția cu domnul Tomac, cu care am o prietenie de lungă dată, un gentleman's agreement, era că mergem într-un guvern tehnic cu un mandat, nu ne facem iluzii, limitat la câteva luni, un an cel mult, într-o perioadă în care partidele parlamentare nu reușesc să creeze o majoritate. Era un blocaj absolut, eu credeam că după o lună de discuții a președintelui cu toate aceste partide și nominalizarea unei persoane consensuale precum domnul Tomac și se va ajunge la un guvern tehnic, cu un mandat de câteva luni, că eu voi reuși să fac două-trei chestii pe zona de cultură și cu asta basta. Din nefericire, situația a degenerat astfel încât suntem în același blocaj. Personal, eram dispus pentru un mandat tehnic, nu eram dispus să intru în lupta politică, cu atât mai puțin să ajung într-un plin conflict între doi oameni pe care îi simpatizez, Nicușor Dan și Ilie Bolojan”, a arătat Adrian Papahagi. 

Papahagi spune de ce s-a retras: „Nu vreau să intru în dușmănia dintre Ilie Bolojan și Nicușor Dan”
Oana Gheorghiu se autodenunță: „Sunt vinovată de «decredibilizarea justiției»”
Politică

Oana Gheorghiu se autodenunță: „Sunt vinovată de «decredibilizarea justiției»”

Vicepremierul Oana Gheorghiu a reacționat dur la lista neagră a CSM, care i-a identificat cu nume, prenume și apartenență politiocă pe cei care ar fi decredibilizat Justiția. Ea a scris, pe Facebook, că „pensionarea la 48-50 de ani, cu pensii de câteva ori mai mari decât salariul mediu pe economie, nu este un instrument al independenței judiciare”. Citește și: Liderii PSD, revoltați că doar Grindeanu și-a promovat oamenii, nu vor să voteze guvernul Tomac - surse Oana-Clara Gheorghiu recunoaște că a ieșit în stradă „Autodenunț: subsemnata, Gheorghiu Oana-Clara, declar pe proprie răspundere că sunt vinovată de „decredibilizarea justiției” (așa cum susține CSM-ul) pentru că mi-am permis să afirm că pensiile speciale ale magistraților reprezintă un privilegiu care trebuie eliminat. Da, este adevărat, consider că România nu își mai permite să aibă pensionari speciali, din magistratură ori alt domeniu, care să se retragă din activitate la 48-50 de ani.   Am constatat ieri că am ajuns pe lista neagră a Consiliului Superior al Magistraturii, alături de alți oameni și entități.   Ca să fie cât se poate de clar: ca simplu cetățean, am fost în stradă și am militat pentru o justiție independentă, corectă, dreaptă. Am crezut atunci și cred și acum că magistrații trebuie plătiți bine. Chiar foarte bine!   Un judecător corect, independent, care rezistă presiunilor politice și pecuniare, merită un salariu care să îl pună la adăpost de orice tentație.   Însă pensionarea la 48-50 de ani, cu pensii de câteva ori mai mari decât salariul mediu pe economie, nu este un instrument al independenței judiciare. Este un privilegiu. Și privilegiile nu fac justiția mai dreaptă, ci o izolează de societatea pe care ar trebui să o slujească.   Regret cu sinceritate dacă există magistrați care s-au simțit „decredibilizați” ca urmare a afirmațiilor mele, însă nu pot să nu constat, în același timp, că apar tot mai multe voci din magistratură care spun că nu au fost consultați și nu au votat raportul de 70 de pagini al CSM-ului.   Chiar și așa, este regretabil că cei aflați la conducerea CSM au adoptat această atitudine publică.   Da, cu siguranță că judecătorii merită independență reală și salarii care să garanteze acest lucru.   În egală măsură însă, atunci când există privilegii ori beneficii nejustificate, cred că fiecare cetățean are tot dreptul să își exprime opinia neîngrădit.   Nicio instituție dintr-o democrație nu are dreptul să fie la adăpost de critică.   Nici măcar cea care împarte dreptatea”, a scris ea pe Facebook.  În noiembrie 2025, Gheorgiu spunea: „Le-aș transmite magistraților un mesaj: e foarte greu să renunți la un privilegiu care ți s-a dat zeci de ani și dintr-o dată să ți se spună că nu-l mai ai. Dar cred că a fost un fel de Caritas (joc piramidal - n.r.) acest lucru. Ei au fost prinși într-un Caritas care nu putea să dureze la nesfârșit. Și oamenii care sunt pragmatici și raționali ar trebui să înțeleagă asta: România nu își mai permite să plătească acești bani, nu-și permite să mai aibă pensionari speciali. Nu avem cum! Iar dacă banii ăia trebuie să se ducă la ei pentru că își dau sentințe, îi iau de undeva. Și îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente”.    

Papahagi anunță că se retrage din guvernul Tomac: crezuse că partidele vor accepta soluția Dan
Politică

Papahagi anunță că se retrage din guvernul Tomac: crezuse că partidele vor accepta soluția Dan

Adrian Papahagi confirmă că urma să fie ministru al Culturii în guvernul Tomac, dar a decis să se retragă pe fondul disputelor între partide. El afirmă că atunci când a fost contactat pentru poziția de ministru al Culturii a înțeles „că sprijinul parlamentar fusese negociat în luna de consultări dintre președinte și partide, și că partidele, incapabile să ofere o majoritate pentru un guvern politic, erau pregătite să accepte această soluție oferită de președintele Nicușor Dan”. Citește și: Liderii PSD, revoltați că doar Grindeanu și-a promovat oamenii, nu vor să voteze guvernul Tomac - surse „Nu sunt dispus să fiu parte într-un conflict politic” „La rugămintea premierul desemnat, Eugen Tomac, am acceptat în principiu să fac parte, ca ministru al culturii, dintr-un guvern tehnocrat, iar numele meu a circulat public. Nu am confirmat și nu am dezmințit public, nu am comentat nimic în aceste zile, din loialitate față de premierul desemnat, cu care am o lungă relație de colegialitate, și care a fost mereu onest cu mine (lucru rar în politică). Nu am dorit să afectez prin declarații mai încinse negocierile pentru sprijinul parlamentar al noului guvern și am vrut să las până în ultima clipă totală libertate premierului desemnat în configurarea echipei guvernamentale. Nu mai sunt de peste un deceniu în logică politică, nu doresc să mai fac politică activă de partid. Am acceptat un potențial rol într-un guvern tehnic, în înțelegerea că sprijinul parlamentar fusese negociat în luna de consultări dintre președinte și partide, și că partidele, incapabile să ofere o majoritate pentru un guvern politic, erau pregătite să accepte această soluție oferită de președintele Nicușor Dan.   Speram să pot face câteva lucruri bune într-un mandat pe care îl bănuiam scurt, alături de oameni perfect onorabili ca Sorin Costreie, cu care fusesem coleg la NEC, sau Eugen Tomac, alături de care fondasem PMP.   Aș fi impulsionat renovările câtorva instituții majore de cultură prin programul "Temelii culturale" (în special aș fi sprijinit draga mea Biblioteca Batthyaneum), aș fi încercat să găsim un loc și să lansăm proiectul unei mari săli de spectacole în capitală, în beneficiul Festivalului Enescu, al premierelor naționale ale filmelor românești și al altor mari manifestări culturale. Aș fi făcut tot posibilul pentru a readuce TVA pe carte la 5%. Aveam o listă cu 10 puncte pe care i-am trimis-o domnului Tomac.   În actualul context politic, nu sunt dispus să fiu parte într-un conflict politic și instituțional care mă depășește și pe care nu mi-l doresc. Lupta politică a partidelor și planurile lor electorale sunt legitime, dar nu doresc să fiu prins la mijloc între o tabără pe care o simpatizez, dar care azi e divizată, și una pe care am combătut-o mereu.   Rămân așadar un simplu universitar și cetățean interesat de viața cetății, liber în exprimare. Nu voi comenta însă actualitatea până când noul guvern se prezintă în parlament.   Zilele care au trecut mi-au confirmat calitatea umană a lui Eugen Tomac și mi-au revelat destui falși prieteni. Îi urez deci succes premierului desemnat în sarcina extrem de grea care i-a fost încredințată”, a scris Papahagi.

Liderii PSD, revoltați că doar Grindeanu și-a promovat oamenii, nu vor să voteze guvernul Tomac - surse
Politică

Liderii PSD, revoltați că doar Grindeanu și-a promovat oamenii, nu vor să voteze guvernul Tomac - surse

Guvernul Tomac ar putea să nu aibă nici voturile PSD, fiindcă liderii acestui partid sunt revoltați pe faptul că Grindeanu și-a plasat în noul Executiv doar oamenii săi, afirmă surse politice. În condițiile în care guvernul Tomac are tot mai puține șanse să treacă de Parlament, s-a relansat discuția privind nominalizarea lui Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe, pentru a forma viitorul Executiv.  Citește și: Savonea și CSM, acuzați de fraudă: judecătorii nu și-au asumat listele negre cu politicieni, oengiști și jurnaliști Baronii PSD vor să-i poată controla miniștrii Potrivit acestor surse politice, negocierile privind guvernarea Tomac au fost purtate de Grindeanu personal. La final, liderii social-democrați au realizat că în viitorul Guvern au fost plasați oameni pe care nu-i știe mai nimeni, fiind apropiații lui Grindeanu. Sociologul Vladimir Ionaș, propus la Dezvoltare, a fost consilierul lui Sorin Grindeanu. Ionuț Mașala, propus la Transporturi, a fost director economic la CNAIR.  Semne ale revoltei din PSD au apărut de mai multe zile, când liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, un apropiat al familiei Firea, a început să critice guvernul Tomac.  Tomac a respins acuzațiile că guvernul său va fi controlat de PSD. „Spre deosebire de toate celelalte partide, sunt singurul lider politic care nu am fost niciodată nici într-o alianţă cu PSD, nu am candidat niciodată pe o listă comună cu PSD, deşi am fost invitat. Am fost invitat să fiu pe aceeaşi listă cu colegii din PNL şi PSD în 2024. Domnul Ciolacu mi-a făcut această propunere. Am refuzat-o pentru că eram într-o construcţie politică împreună cu USR şi Forţa Dreptei, cu care am şi candidat şi am obţinut un nou mandat pentru a fi membru în Parlamentul European”, a spus, azi, Tomac, la RFI.  PNL a luat, azi, decizia să nu susţină învestirea Guvernului propus de premierul desemnat Eugen Tomac, dar PSD nu a anunțat nimic până la ora redactării acestei știri. 

Olguța Vasilescu, conduri de aproape 900 de euro la inaugurarea unui magazin cu prețuri reduse
Politică

Olguța Vasilescu, conduri de aproape 900 de euro la inaugurarea unui magazin cu prețuri reduse

Primarul PSD al Craiovei, Olguța Vasilescu, a apărut la deschiderea unui magazin cu prețuri reduse, destinat persoanelor cu venituri reduse, purtând o pereche de pantofi „VLogo Signature patent-leather slingback pump 80mm”, produși de Valentino. Pe site-ul Farfetch, care vinde bunuri de lux, aceștia costă 890 de euro.  Citește și: Savonea și CSM, acuzați de fraudă: judecătorii nu și-au asumat listele negre cu politicieni, oengiști și jurnaliști Conduri italienești de lux, noua ținută a social-democraților lui Grindeanu Apariția ei cu pantofi de lux vine la câteva zile după ce președintele Consiliului Județean Timiș, pesedistul Alfred Simonis, a criticat liderii USR, pe Dominic Fritz în special, pentru ținuta vestimentară: „Te uiți la ei (Nota redacției: USR-iștii) cum se îmbracă și îți dai seama cum arată orașul, e aceeași chestie. Ai un pic de calitate și știi vestimentar cum arată un om elegant care vrea să pretindă că e om politic și când mergi în occident foarte mult contează eticheta asta... și îi vezi pe ei cu galoșii în picioare și îți dai seama că așa arată și orașul (N.R: Timișoara). Cu găuri, cu gropi, cu mizerie, cu praf, cu bolovani îngrozitori… pentru că există și pietre frumoase”.  În iulie 2023, DeFapt.ro a scris că Marcel Ciolacu, și prietenul său, Alfred Simonis, președintele Camerei Deputaților, s-au afișat cu pantofi italienești identici, de peste 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel. Pantofii erau produși de Santoni, o companie din Italia care se laudă cu faptul că produce manual. Modelul folosit de cei doi era „MEN’S POLISHED BLUE LEATHER WHOLECUT SHOE” și se vindea la diferite prețuri, fie la 1.050 de euro pe site-ul companiei, dacă se vând în Europa, fie la peste 1.500 USD, dacă se vând în SUA. Informația despre pantofii Olguței Vasilescu a apărut inițial pe pagina de Facebook a deputatului USR Cezar Drăgoescu. „A mers astăzi la inaugurarea Primark, un magazin accesibil, încălțată cu pantofi Valentino de 900 de euro. Mai scumpi decât salariul unuia dintre cei 100 de tineri angajați la care face referire în postarea sa de pe Facebook, de parcă ar avea vreun merit pentru angajarea lor”, a scris acesta.   

Cum a fost stors Complexul Energetic Oltenia sub conducerea lui Dan Plaveti, acum CEO la Hidroelectrica - document oficial
Politică

Cum a fost stors Complexul Energetic Oltenia sub conducerea lui Dan Plaveti, acum CEO la Hidroelectrica - document oficial

Corpul de control al prim-ministrului a publicat rezultatele verificărilor la Complexul Energetic Oltenia, document care arată că această companie a înregistrat pierderi uriașe în 2025, când era condusă de Dan Plaveti, recent numit în fruntea Hidroelectrica. Citește și: Dezastrul lăsat de Grindeanu la Tarom, prezentat de Gheorghiu. Director Tarom, ex-șef de pușcărie Însă raportul mai arată că „achizițiile derulate prin proceduri neconcurențiale în perioada 2022 - 2025 de către CE Oltenia SA au reprezentat aproximativ 20,67% (712.521.850 lei) din totalul achizițiilor efectuate (3.445.890.630 lei)”. Pe pagina de internet a Corpului de control a prim-ministrului este publicată doar sinteza raportului, unde nu sunt exemplificate aceste achiziții „prin proceduri neconcurențiale”.  Totuși, documentul indică cheltuielile uriașe cu paza, contractele fiind atribuite prin „negociere fără invitație prealabilă”.  Cheltuieli uriașe cu paza, abia în 2024 s-a instalat un sistem de supraveghere video „Analiza datelor indică o schimbare. În perioada 2022 - 2024 se observă o incidență ridicată de aplicare a procedurii de negociere fără invitație prealabilă în modalitatea de atribuire a contractelor sectoriale pentru servicii pază de către CE Oltenia, procedură care, conform art. 104 din Legea nr.99/2016 are un caracter restrictiv și poate fi utilizată doar în cazuri strict limitative.   În perioada 2022 - 2025, societatea a încheiat un număr de 112 contracte de pază obiective în valoare totală de 105.084.615 lei. Costurile per agent/oră au crescut din anul 2023 până în anul 2025 cu o medie de peste 30%. Demararea procedurilor de achiziție a serviciilor și lucrărilor de «Proiectare, execuție și punere în funcțiune sistem de supraveghere video, cu componente de detecție efracție pentru interior-exterior» finalizate în anul 2024 a avut ca efect o diminuare semnificativă în numărul posturilor de pază”, arată corpul de control.    Conform versiunii intermediare a Bugetului de Venituri și Cheltuieli realizat în anul 2025, a rezultat faptul că societatea a înregistrat o pierdere brută în sumă de 1.058.901.000 lei, mai arată corpul de control.  Dan Plaveti, un etern șef în nenumărate companii de stat, de la Tarom la CFR Călători și Complexul Energetic Oltenia, a fost selectat, la începutul acestei luni, CEO al Hidroelectrica, de către Consiliul de Supraveghere al acestei companii. El a fost până acum președinte al Directoratului Complexului Energetic Oltenia.  Recent, un primar din Gorj a relatat că Plaveti a participat la o întâlnire a liderilor PSD și PNL din Gorj pentru susținerea candidaturii lui Crin Antonescu la funcția de președinte. „Era alianța să-l susținem pe Crin Antonescu atunci la alegeri. În Târgu Jiu, a avut loc o întâlnire cu mai mulți lideri de partid și primari PSD și PNL. Culmea, la întâlnirea asta a venit și domnul Plaveti. Am rămas surprins. După ședință, eram eu, președintele Ion Iordache, primarul de la Turceni și am încercat să-l abordăm pe domnul Plaveti. Dacă tot l-am prins acolo, să discutăm problema CEO. L-a refuzat pe domnul Iordache să discute cu el. I-a spus franc că el era prezent că l-au chemat domnii de la PSD și n-a mai avut loc nicio discuție (...) Omul ăsta a tras cu PSD dintotdeauna, de când a ajuns în Gorj. Nu se vedea vopseaua în declarații, dar e o certitudine că așa era. Nu cred că PNL îi va da sprijin politic lui Plaveti pentru Hidroelectrica. Rămâne de văzut”, a spus Liviu Cotojman, primarul din Roșia de Amaradia, la Radio Accent, citat de Pandurul. 

Fără precedent: CSM face lista neagră a politicienilor USR și PNL care și-ar fi permis să denigreze Justiția
Politică

Fără precedent: CSM face lista neagră a politicienilor USR și PNL care și-ar fi permis să denigreze Justiția

Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a adoptat o rezoluție de 76 de pagini în care se plânge de „un atac fără precedent, exprimat prin multiple mijloace, de la acţiuni directe, politice, la injurii, formule de atac în media, în social-media, cu instigări directe, individual, împotriva magistraţilor (judecători şi procurori), dar şi împotriva formelor instituţionale ale profesiei, instanţe, Inspecţia Judiciară sau Consiliul Superior al Magistraturii”. Citește și: Dezastrul lăsat de Grindeanu la Tarom, prezentat de Gheorghiu. Director Tarom, ex-șef de pușcărie „3.580 judecători denunță în unanimitatea adunărilor generale încercarea de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică”, a anunțat, azi, CSM.  Lista neagră a lui Savonea et. co.  În document este prezentată o listă cu „politicieni ai coaliţiei de guvernare, în special de la USR şi PNL” care ar fi participat la așa-zisa campanie de denigrare.  Pe listă se află:  președintele USR, Dominic Fritz vicepremierul Oana Gheorghiu Ana Birchall Cristian Ghinea Ionel Stoica, definit drept „jurnalist/influencer apropiat de USR” Ruben Latcau (viceprimar USR Timișoara)  Fostul judecător Cristian Danilet este acuzat că ar fi inițiat „acţiuni de hărţuire a judecătorilor, incluzând aici mai ales membrii Consiliului şi Preşedintele Înaltei Curţi, prin ameninţarea cu acţiuni disciplinare/ penale sau prin solicitări publice de demisii”.  „În raport de principiile internaţionale ale spaţiului occidental, din care şi România face parte, astfel cum au fost descrise mai sus, sunt identificate în situația descrisă în prezenta hotărâre, următoarele aspecte:  campanii de presă împotriva instituţiilor fundamentale ale puterii judecătoreşti, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară; campanii de presă prin dezinformare duse împotriva unor judecători, individual, în special faţă de preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi faţă de preşedinţii Consiliului Superior al Magistraturii; judecarea unor procese în presă, cu scopul prezentării unei imagini negative a persoanelor şi instituţiilor menţionate mai sus;  „Sistemul judiciar a fost supus unor manifestări explicite de ostilitate din partea unor exponenți ai factorului politic, cu funcţii de conducere în instituţiile centrale din România, susținuți de o parte din presă și ONG-urile afiliate mesajului acestora, iar astfel de manifestări, generate în mod evident de dorința de acumulare a capitalului politic și de exercitare a unui control asupra justiției, afectează fără îndoială încrederea publicului în magistraţi și în activitatea puterii judecătorești”, se arată în comunicatul CSM. 

Obscurele partide „al bunăstării decente” și ALO au sedii uriașe de la RAAPPS, cu chirii ridicole
Politică

Obscurele partide „al bunăstării decente” și ALO au sedii uriașe de la RAAPPS, cu chirii ridicole

Două partide obscure, cu nici un reprezentant în Parlament, au primit sedii de la regia protocolului de stat, RAAPS, pentru care plătesc chirii mici. Datele apar în lista publicată azi de această regie, care, printr-o hotărâre de guvern, a fost obligată să prezinte pe site lista imobilelor ocupate de persoane juridice.  Citește și: Dezastrul lăsat de Grindeanu la Tarom, prezentat de Gheorghiu. Director Tarom, ex-șef de pușcărie Hotararea de guvern a fost inițiată de noul șef al Secretariatului General al Guvernului (SGG), Dan Resitnec (USR), care l-a înlocuit pe pesedistul Radu Oprea, demis. RAAPPS este suborodonată SGG.  Partide irelevante, sedii uriașe, chirii mici acordate prin „atribuire directă” Potrivit acestor date, Partidul Bunăstării Decente ocupă două apartamente ale RAAPPS în cea mai scumpă zonă a Capitalei, pe șoseaua Kiseleff. Un apartament are 156 mp, altul 265 mp. Chiriile plătite sunt de 1.931 euro, respectiv 1.730 euro și 165 de lei, pentru apartamentul mai mare. Contractele au fost încheiate în iunie 2024 și iunie 2022, prin „atribuire directă”, și sunt până în 2029, respectiv 2027.  Chiria unui apartament de peste 200 mp în zona exclusivistă Kiseleff din București variază, în general, între 3.500 € și 6.500 € pe lună, putând ajunge până la 12.500 € pe lună în cazul penthouse-urilor ultra-luxoase.  Partidul nu pare să fi participat la ultimele alegeri și cert nu are reprezentanți parlamentari. În ianuarie 2025, RAAPPS închiriază un apartament de 267 mp, contra sumei de 1518 euro și 151 de lei pe lună, Partidului Alianță Lege și Ordine ALO. Contractul este din 2025 in 2031, tot prin atribuire directă. Apartamentul este pe strada Alecu Russo din București, unde, fiind blocuri vechi, se găsesc foarte greu apartamente așa de mari. Chiriile la apartamente peste 120 mp pot ajunge la 1.500 € - 2.000 € pe lună, dar apar extrem de rar pe piață în această locație.  Această formațiune a fost fondată de Bartolomeu Constantin Săvoiu (general în rezervă și militant politic) și Adrian Robertin Dinu. Partidul nu a depus liste complete de candidați la nivel național pentru Parlamentul României sau pentru Parlamentul European. În rapoartele finale ale Biroului Electoral Central, ALO nu apare menționat cu procente sau voturi valabil exprimate care să fi influențat vreun scrutin.  În 2013, Cuget Liber, din Constanța, scria: „Fostul candidat la Primăria Constanța la alegerile din vara anului trecut din partea PP-DD, avocatul Gheorghe Dinu, a creat o nouă mișcare politică intitulată Partidul Alianța Lege și Ordine (ALO). Formațiunea politică este alcătuită, alături de un grup de intelectuali din armată, poliție și informații, din oameni de afaceri și mici întreprinzători”.  Adrian Dinu, fondator al ALO, a fost acuzat de trădare de DIICOT, în 2025. El este unul dintre cei șase suspecți reținuți în martie 2025 de DIICOT pentru trădare, acuzați că aveau un ”stat major paralel”, se întâlneau cu agenți ruși pentru a negocia ieșirea României din NATO și au mers la Moscova. Dinu este fondatorul Statului Major al Comandamentului „Vlad Țepeș” și a fost reținut alături de Ștefan Mateescu, Raul-Mihail Lupu, Georgică-Cristian Atitiene, Radu Pompiliu Șofran și Marius Semeniuc. Grupul era organizat ca o structură militară cu stat major, susțin procurorii.

Grindeanu și-a pus Idolu, penal trimis în judecată de DNA, șef peste CA-ul falimentarei Tarom
Politică

Grindeanu și-a pus Idolu, penal trimis în judecată de DNA, șef peste CA-ul falimentarei Tarom

În iunie 2024, când Sorin Grindeanu era ministru al Transporturilor, președinte al Consiliului de Administrație al Tarom a fost pus Iulian-Daniel Idolu, un fost consilier județean PSD care a condus timp de 12 ani aeroportul din Timișoara. Idolu a fost și vicepreședinte PSD Timiș.  La acest aeroport a fost director și Alfred Simonis, acum președintele CJ Timiș. Sorin grindeanu este din Timișoara, a fost președinte al Consiliului Județean și lider al filialei județene a PSD.  Citește și: Dezastrul lăsat de Grindeanu la Tarom, prezentat de Gheorghiu. Director Tarom, ex-șef de pușcărie Idolu a lucrat pe aeroportul din Timișoara din 1980, când - potrivit propriului CV - era „angajat”. A făcut facultatea de construcții, la Timișoara, între 1981 și 1987 - probabil la seral, timp de șase ani, perioadă în care a și muncit.  Idolu lui Grindeanu a îngropat Tarom și mai adânc În septembrie 2025, Idolu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru abuz în serviciu. El era acuzat că, în complicitate cu membri ai consiliului de administrație, și-ar fi reînnoit ilegal mandatul de director general al aeroportului.  „În perioada martie – mai 2019, inculpatul Idolu Iulian Daniel, în calitate director general al S.N. ,,Aeroportul Internațional Timișoara – Traian Vuia” S.A. și membru executiv în cadrul Consiliului de Administrație, ar fi întocmit și semnat, împreună cu ceilalți inculpați menționați anterior, documente nelegale prin intermediul cărora acesta și-ar fi reînnoit mandatul de Director General în cadrul aeroportului, pentru o perioadă de 4 ani, respectiv pentru perioada 17.09.2019-18.09.2023, fără a exista, în conformitate cu dispozițiile legale, o procedură de selecție pentru funcția respectivă”, arăta DNA.  Această situație a adus aeroportului un prejudiciu de aproximativ 263.717 lei. Totodată, Idolu a obținut un beneficiu necuvenit în valoare de aproximativ 165.399 lei.  Remuneratia bruta lunara pentru membrii Consiliului de Administratie ai Tarom este de 24.148 RON, potrivit datelor de pe site-ul companiei.  Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că Tarom a încheiat anul 2025 cu pierderi uriașe, de 186 milioane de lei, iar datoriile se apropie de un miliard de lei. Ea a desființat profitul obținut în 2024 de Tarom, cu care se lăuda fostul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu: „Profitul excepțional din 2024 a venit din vânzarea de active și tratamente contabile excepționale, nu din activitatea operațională reală. În ultimii 10 ani a fost singurul an «cu profit». În fapt, un profit fals”, a scris ea, pe Facebook.

Dezastrul lăsat de Grindeanu la Tarom, prezentat de Gheorghiu. Director Tarom, ex-șef de pușcărie
Politică

Dezastrul lăsat de Grindeanu la Tarom, prezentat de Gheorghiu. Director Tarom, ex-șef de pușcărie

Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că Tarom a încheiat anul 2025 cu pierderi uriașe, de 186 milioane de lei, iar datoriile se apropie de un miliard de lei. Ea a desființat profitul obținut în 2024 de Tarom, cu care se lăuda fostul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu: „Profitul excepțional din 2024 a venit din vânzarea de active și tratamente contabile excepționale, nu din activitatea operațională reală. În ultimii 10 ani a fost singurul an «cu profit». În fapt, un profit fals”, a scris ea, pe Facebook. Citește și: O eternă bugetară cu venituri uriașe, apropiata Elenei Udrea, viitor ministru la Proiecte Europene. Soțul ei a candidat pentru PNL în 2020 și 2024 Șef de pușcărie, director la Tarom „Ce pot să vă spun este că a terminat pe profit CFR Călători anul trecut, undeva la 27 - 28 milioane, ceea ce e o premieră pentru CFR Călători, cum la fel a terminat TAROM-ul pe profit anul trecut, iarăşi o premieră, cred că după mai mult de 15 ani. E un lucru bun, nu îndestulător, că trebuie să se schimbe şi altele şi la TAROM şi la CFR Călători. Da, din punct de vedere economic, asta este o soluţie corectă”, se lăuda Grindeanu în mai 2025.  În ianurie 2026, „un fost director de pușcărie, Bogdan Costaș, îmbuibat cu sinecuri la companii de stat, a fost numit director interimar la Tarom”, scria DeFapt.ro. El a fost consilier al unor demnitari PSD, de exemplu al lui Radu Oprea, când acesta era ministru pentru mediul de afaceri în cabinetul Dăncilă.  Ultima sa declarație de avere, din aprilie 2025, arăta că acesta a fost administrator la IAR Ghimbav, precum și administrator neexecutiv la Pirochim Victoria și Metrom Brașov, în timp ce era și director general la Romarm. El a făcut parte, din 2022 în 2023, din CA-ul Electrica Serv. Costaș a mai fost CEO la Aviaţia Utilitară Bucureşti, consilier al preşedintelui ANSVSA și CEO al Romatsa - potrivit Ziarului Financiar. În 2007 a fost director administrativ la pușcăria din Baia Mare, iar în 2008 a ajuns director economic la administrația penitenciarelor.  Gheorghiu critică managementul fostului director de pușcărie Însă, acum, Oana Gheorghiu scrie că Tarom este „o companie aflată în zbor direct către eșec”. „Adevărul despre TAROM, o companie aflată în zbor direct către eșec: Datorii financiare ale companiei: 930 milioane RON; Pierdere estimată pentru 2025: 186 milioane RON; Grad de ocupare al aeronavelor: sub 70%, mult sub țintele asumate; Capitaluri proprii negative: 105 milioane RON;   Profitul excepțional din 2024 a venit din vânzarea de active și tratamente contabile excepționale, nu din activitatea operațională reală. În ultimii 10 ani a fost singurul an „cu profit”. În fapt, un profit fals.   În cadrul analizei companiilor de stat, am văzut la TAROM exact problema care afectează multe întreprinderi publice din România: nu lipsa de potențial, ci lipsa de guvernanță reală.   Mai grav, compania TAROM pare prinsă într-un cerc vicios în care: se vând activele companiei pentru a acoperi pierderile; se amână deciziile dificile; conflictele de guvernanță blochează reforma.   În discuțiile directe cu managementul și în documentele analizate a devenit evidentă lipsa unei strategii coerente pe termen lung, lipsa unei viziuni clare privind competitivitatea companiei și o confuzie periculoasă între rolul comercial al companiei și influența politică asupra conducerii.   Un lucru trebuie spus foarte clar: Nu poți salva o companie strategică doar din discursuri patriotice. Nu poți cere performanță fără independența reală a Consiliului de Administrație, fără criterii profesionale reale, fără asumare managerială și fără o strategie industrială serioasă pentru aviația românească. TAROM are un rol strategic pentru România pentru conectivitate, pentru securitate și mobilitate, pentru poziționare regională, pentru locuri de muncă, pentru infrastructură tehnică și know-how acumulat în zeci de ani.   Ca TAROM să poată fi salvată, este nevoie urgentă de: management de redresare; profesionalizarea guvernanței; obiective măsurabile; disciplină financiară; și un parteneriat strategic capabil să aducă performanță reală.   Fereastra de timp este însă foarte mică. După ce ani de zile a fost ținută în viață „pe aparate”, salvarea    TAROM doar prin ajutoare de stat va deveni aproape imposibilă. Fie începem acum reforma reală la TAROM, fie compania va continua să fie vândută pe bucăți doar pentru a mai cumpăra puțin timp”, a scris Gheorghiu. 

Bolojan, susținere totală de la PPE, confirmă Manfred Weber
Politică

Bolojan, susținere totală de la PPE, confirmă Manfred Weber

Ilie Bolojan are tot sprijinul popularilor europeni (PPE), grup parlamentar din care PNL face parte. O întâlnire între premierul român și Manfred Weber, președintele PPE, arată că, la Bruxelles, reformele inițiate de Bolojan sunt susținute integral. Guvernul Bolojan respinge abordările populiste „Partidul Popular European susține reformele inițiate de premierul Ilie Bolojan. Discuția dintre președintele PPE, Manfred Weber, și președintele PNL, Ilie Bolojan, s-a axat pe modalitățile în care partidele pro-europene pot răspunde așteptărilor cetățenilor. ℹ️ PNL respinge abordările populiste și caută soluții realiste pentru români. Guvernul Ilie Bolojan a luat măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, relansarea economiei, creșterea gradului de absorbție al fondurilor europene. ℹ️ PNL are datoria față de cetățeni să ducă mai departe reformele începute. Doar așa România va deveni un stat în care legea se aplică tuturor în mod egal, cu instituții care răspund nevoilor oamenilor, cheltuieli publice mai bine controlate și servicii administrative mai performante. Respectul și susținerea cetățenilor nu se câștigă prin vorbe, ci prin rezultate, responsabilitate și integritate. ℹ️ Apartenența PNL la grupul PPE, cel mai numeros din Parlamentul European, ne permite să promovăm proiecte în interesul României. PPE a susținut aderarea României la spațiul Schengen.”, arată, într-o postare pe Facebook, europarlamentarul Dan Motreanu.

Ionaș, omul lui Pieleanu dorit la Dezvoltare. Cum și-a schimbat discursul despre Nicușor Dan în ultimele luni
Politică

Ionaș, omul lui Pieleanu dorit la Dezvoltare. Cum și-a schimbat discursul despre Nicușor Dan în ultimele luni

Vladimir Ionaș, sociolog și consultant politic cunoscut în spațiul public pentru aparițiile televizate și activitatea din zona sondajelor de opinie, este numele propus de PSD pentru funcția de ministru al Dezvoltării în viitorul guvern Tomac. Propunerea readuce în atenție legăturile sale vechi cu influentul sociolog Marius Pieleanu, dar și schimbarea de ton pe care a avut-o, în ultimele luni, față de președintele Nicușor Dan. Ionaș a fost consilier al fostului premier Sorin Grindeanu și a colaborat de-a lungul timpului cu mai multe cercuri din PSD. Comentator politic și apropiat al institutului Avangarde Vladimir Ionaș este prezent frecvent în studiourile televiziunilor de știri, unde comentează teme politice, sondaje electorale și comportamentul de vot al românilor. Citește și: O eternă bugetară cu venituri uriașe, apropiata Elenei Udrea, viitor ministru la Proiecte Europene. Soțul ei a candidat pentru PNL în 2020 și 2024 Numele său este însă legat în mod direct de sociologul Marius Pieleanu, fondatorul institutului de sondare Avangarde. Relația dintre cei doi depășește cadrul profesional și are și o dimensiune personală. Potrivit informațiilor publicate de DeFapt.ro, Marius Pieleanu este nașul de cununie al lui Vladimir Ionaș și al soției sale, Claudia Elena Ionaș, fostă purtătoare de cuvânt a fostului președinte Traian Băsescu. Ascensiunea lui Ionaș în institutul lui Pieleanu Vladimir Ionaș și-a început colaborarea cu institutul Avangarde încă din perioada studenției, în jurul anilor 2007-2008. Informația este confirmată chiar de acesta într-un interviu acordat HotNews. De-a lungul anilor, Ionaș a avansat în cadrul institutului până la poziția de director, devenind unul dintre colaboratorii apropiați ai lui Marius Pieleanu în zona cercetărilor sociologice și a consultanței politice. De la critică la susținere: schimbarea de ton față de Nicușor Dan În ultimele luni, discursul lui Vladimir Ionaș despre președintele Nicușor Dan s-a modificat vizibil. Dacă la finalul anului 2025 sociologul avea o poziție critică, în lunile următoare mesajele publice au devenit tot mai favorabile șefului statului. În decembrie 2025, Ionaș critica apropierea președintelui de un partid politic și prezența unui lider politic într-o vizită oficială în Franța. „Modul în care Președintele României își arată simpatia, afinitatea, apartenența la un partid politic este îngrijorător. După susținerea directă a unui candidat în cursa pentru Primăria Capitalei, domnul Președinte ia cu el in vizita oficiala din Franța un singur lider de partid, care nu este membru al Guvernului sau a echipei sale.” Mesaje de susținere pentru Nicușor Dan Doar câteva luni mai târziu, tonul mesajelor s-a schimbat radical. În februarie 2026, Vladimir Ionaș saluta participarea președintelui Nicușor Dan la Consiliul Păcii de la Washington, la invitația președintelui Donald Trump. „O decizie foarte bună. Înainte de emoție, atunci când ești Președinte trebuie sa pui interesul țării tale deasupra oricărei simpatii sau antipatii personale. Interesul României este sa identifice o soluție pentru îmbunătățirea dialogului politic cu SUA. Această întălnire poate reprezenta o oportunitate. Mult succes.” În aprilie 2026, sociologul i-a luat din nou apărarea președintelui Nicușor Dan, comparând criticile îndreptate împotriva acestuia cu cele primite în trecut de Traian Băsescu și Klaus Iohannis. „Pe Traian Băsescu l-au criticat și atacat după 10 ani. Pe Klaus Iohannis l-au crititicat și atacat după cca 6 ani. Pe Nicușor Dan după un an. Abia aștept viitoarele alegeri prezidențiale să vedem cine e singurul care ne poate salva și dacă bate recordul de un an.” Reacție după discursul de Ziua Europei Pe 9 mai, după discursul susținut de Nicușor Dan de Ziua Europei, Vladimir Ionaș a publicat un nou mesaj în apărarea președintelui, criticând reacțiile apărute în spațiul public. „Că nu place adevărul decât atunci când e conform viziunii noastre despre adevăr e clar. Aș vrea să îmi indice și mie cineva o informație falsă a Președintelui din discursul de Ziua Europei! Una! Am văzut că afirmația despre renunțarea la energia nucleară e dezbătuta. Foarte puternic. Că doar Germania....că doar Italia etc. Va citez din doamna care conduce UE și care a făcut parte din guvernul Germaniei care a renunțat la nuclear: „reducerea ponderii nucleare a fost o alegere - cred că a fost o greșeală strategică pentru Europa să întoarcă spatele unei surse fiabile, accesibile și cu emisii reduse de energie."

Firmele la care a lucrat viitorul ministru al Dezvoltării, Vladimir Ionaș, au încasat sume uriașe de la primării
Politică

Firmele la care a lucrat viitorul ministru al Dezvoltării, Vladimir Ionaș, au încasat sume uriașe de la primării

Firmele la care a lucrat sociologul Vladimir Ionaș - fie că erau controlate de el, fie de nașul său de căsătorie, controversatul Marius Pieleanu - au încasat sume uriașe de la primării, arată mai multe investigații. Ionaș ar urma să fie ministru al Dezvoltării, deci va distribui bani exact către primăriile cu care a avut contracte.  Citește și: O eternă bugetară cu venituri uriașe, apropiata Elenei Udrea, viitor ministru la Proiecte Europene. Soțul ei a candidat pentru PNL în 2020 și 2024 În 2018, Ionaș estima o prezență de 32% la referendumul pentru familie. Câteva zile mai târziu, referendumul a fost invalidat fiindcă prezența a fost de puțin peste 21%. „Am spus cu câteva zile înainte de referendum ca pe estimările noastre prezența o sa fie circa 32%. Mă uit pe baze și dacă aș da timpul înapoi la fel aș spune. Îmi pare rău că am dezinformat, nu acesta a fost scopul. Ce s-a întâmplat sâmbătă și duminică nu pot explica sociologic. Politic să o facă alții”, a fost mesajul lui Vladimir Ionaș.  Ionaș spune că nu este apropiatul PSD, dar a făcut bani mulți pe spinarea acestui partid Mare parte din contractele firmelor în care a fost implicat au fost atribuite de primării controlate de PSD. Azi, întrebat de Hotnews despre faptul că a lucrat pentru Sorin Grindeanu și Viorel Hrebenciuc, Ionaș a răspuns: „Asta mă face apropiat de PSD?”.  Ce arată anchetele despre firmele la care a lucrat Ionaș sau le-a controlat - Avangarde, The Center for International Research and Analyses (CIRA) și Psyho Global Consult: Avangarde și Psyho Global au încasat, între 2012 și 2025, 2,25 milioane de lei de la primării, 1,8 milioane de lei de la PSD și circa 675.000 de lei de la Consilii Județene - SNOOP  Tot Snoop a scris că firma CIRA a pornit fără angajați, a avut două contracte publice de peste 100.000 de lei, iar cei mai mulți bani au venit de la Primăria Alexandria. Tot Snoop notează că Vladimir Ionaș a spus că firma a lucrat pentru PNL și UDMR, iar creșterea din 2024 a venit pe fondul cererii mari de sondaje într-un an cu mai multe runde de alegeri. Cariera lui Ionaș este strâns legată de cea a lui Marius Pieleanu.  Ionaş este căsătorit cu Claudia-Elena Ionaş, fostă purtătoare de cuvânt a preşedintelui Traian Băsescu, numită în februarie 2012 după demisia lui Valeriu Turcan. Ionaş a lucrat din 2008 până în 2014 la Departamentul de Comunicare al Preşedinţiei. Naşul de cununie al celor doi este Marius Pieleanu. Vladimir Ionaș a fost consilier al premierului Sorin Grindeanu, fiind dat afară în octombrie 2017 de premierul Mihai Tudose.

VIDEO Cristian Diaconescu cere, la podcastul „Cum e, de fapt?”, o strategie pentru Marea Neagră
Politică

VIDEO Cristian Diaconescu cere, la podcastul „Cum e, de fapt?”, o strategie pentru Marea Neagră

La finalul discuției de la podcastul „Cum e, de fapt?”, Cristian Diaconescu a părut să oasă din prudența diplomatică și a criticat lipsa unei strategii românești la Marea Neagră, strategie care să fie convenită cu statele riverane până la summit-ul NATO, de la Ankara, din 7-9 iulie. „Dacă, după modesta mea părere, de la Ankara privind Marea Neagră, o să ieșim doar cu o frază prin care se recunoaște că acolo e o zonă care trebuie să fie securitară și atât, am ratat tot”, a spus el. Citește și: O eternă bugetară cu venituri uriașe, apropiata Elenei Udrea, viitor ministru la Proiecte Europene. Soțul ei a candidat pentru PNL în 2020 și 2024 Diaconescu a vorbit și despre relația cu SUA, excluzând speculațiile că ar exista o antiteză între relația cu Washington-ul și cea cu Uniunea Europeană. „...și atunci îmi mut interesele și banii în altă parte” Transcrierea începe la minutul 18.06: „Diaconescu: Se poate lucra, repet, cu un partener de la egal la egal. Nu exagerez când spun, sunt interese americane ce privesc direct, imediat și pozitiv România. Și, pe acest fundal, dacă vrei să ai o bilaterală care într-adevăr să aibă conținut și nu numai poză faci o agendă pe care o pregătești din timp, faci un efort în așa fel încât bilaterala să fie de fapt o confirmare generică a tot ce s-a stabilit pe verticală. Deci, dacă faci acest lucru atunci relația cu Statele Unite e una de profunzime. Și un singur lucru, iartă-mă, un singur lucru vreau să mai spun, nu există elemente de contrapondere...nu știu, mi s-a părut la un moment...cu europenii - exclus! Q: Spuneți că e o falsă discuție. Diaconescu: Este o falsă discuție. Este total neproductivă în ceea ce ne privește și dacă ne luăm doar de pe niște postări în legătură cu lideri europeni, într-un sens sau în altul, aflați că în profunzime se lucrează cât se poate de eficient cu partenerii. Deci nu trebuie să te disociezi pentru a deveni simpatic într-un sens sau în altul. Q: De ce nu am văzut încă o întâlnire bilaterală la Washington, Nicușor Dan-Donald Trump? Diaconescu: Nu știu să vă răspund la această întrebare. Ceea ce știu sigur este că semnalul de disponibilitate american există, dar și ei se uită concret, adică se uită într o zonă mult mai pragmatică, nu neapărat în ideea că ne-am dori și doar ca să dați un semnal. Sigur și semnalul este important. Dar apropo de cum se lucrează, vă dau exemplul pe care o să îl tot anunț din diverse perspective. În acest moment, mă rog, în urmă câteva săptămâni din Polonia, într-o zi plecau 5.000 de oameni și după o săptămână au venit 4.000 de americani. Ce s-a întâmplat în săptămâna aceea? Q: Spuneți trebuie să pregătim relația cu SUA. A fost bună ideea contractului de consultanță? Diaconescu: Nu știu exact ce au urmărit contractul de consultanță. Îți asigură, ca să vorbesc mai simplu, îți asigură, să zicem, în coridor, dar în cameră tot tu intri cu proiecte, cu agendă etc. Deci nu exonerează de nici externele, nici toți ceilalți. Q: Și pentru final, pentru că ați pomenit de interesele americane în România, care sunt acelea și de ce sunt atât de importante încât să garanteze o relație solidă? Diaconescu: Sunt de natură strategică din perspectiva americană. Se înțelege cât se poate de clar ce înseamnă România în frontieră, ce înseamnă cu frontiera cu proximitatea estică, la fel cum se înțelege ce înseamnă statele baltice, ce înseamnă Finlanda. Ceea ce se așteaptă din perspectiva americană, pentru ca ei să supraliciteze, este o strategie la Marea Neagră. Cum o stabilești, cu Turcia, cu statele riverane? Aici nu americanii vin să comande. Dar în momentul în care va exista o strategie la Marea Neagră care să se concretizeze până la Ankara - acuma legat de cum fac guvern și când lor face - adică până la summitul NATO, care se în 7-9 iulie și se lucrează enorm. Dacă, după modesta mea părere, de la Ankara privind Marea Neagră, o să ieșim doar cu o frază prin care se recunoaște că acolo e o zonă care trebuie să fie securitară și atât, am ratat tot. Q: Păi, avem o lună până atunci. Credeți dumneavoastră că într o lună de zile...Cine trebuie să vină cu strategia asta? Diaconescu: Nu. Aici e vorba de mai multe instituții care trebuie să lucreze, trebuie să identifice, trebuie să se acomodeze cu partenerul american. Q: Dar știți să fie ceva, o bază deja? Diaconescu: O bază v-am spus, există, dar este datoria noastră să lucrăm pe această bază. Uite, de exemplu, polonezii. Iarăși că-i dau exemplu, uite și de două ori să dau exemplu pe Polonez și pe Sikorski. Dau eu numărul de telefon lui Sikorski, dacă vreți să-l sunați. Sikorski spune să facem o zonă de excludere aeriană la frontiera spre est. Hai să vedem ce ar însemna asta. Hai să vedem, să lucrăm cu el. Hai să lucrăm cu Ungaria și cu Polonia. Vor să facă grupul de la Vișegrad din nou.Hai să vedem... Q: Versus B9 de la București, înțeleg. Diaconescu: Nu știu. Hai să facem în așa fel încât să nu fie versus B9. Iartă-mă. Până la urmă dacă noi nu ne upgradăm în acest demers, asta e. Sunt elemente de gândire ca în Marea Neagră platformele de exploatare pe care le au ucrainenii, rușii, românii, turcii să fie oarecum ferite de acțiuni militare. Este o idee poate cinică, nu știu. Hai să vedem să dacă se poate lucra pe ea. Avem coridorul pentru gazul Azer și gazul lichefiat plecând din Grecia, Bulgaria în România. România e pivotală. Dacă avem acest coridor, plus exploatarea de la Neptun Deep, unde nu ne nu ne deranjează vreo dronă care plutește sau care apare... Q: Deocamdată!  Diaconescu:....hai să lucrăm de așa manieră, dar măcar să am pe un ministru la București care să aibă mandat să semneze altfel. Mă uit la voi, văd că totul e relativ și fluid, văd că nu există o majoritate care să confirme o strategie pe termen lung și atunci îmi mut interesele și banii în altă parte. E atât de simplu”. 

O eternă bugetară cu venituri uriașe, apropiata Elenei Udrea, viitor ministru la Proiecte Europene. Soțul ei a candidat pentru PNL în 2020 și 2024
Politică

O eternă bugetară cu venituri uriașe, apropiata Elenei Udrea, viitor ministru la Proiecte Europene. Soțul ei a candidat pentru PNL în 2020 și 2024

Carmen Moraru, bugetară din 1987, când a absolvit facultatea, în prezent secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), va fi ministru peste acest minister, afirmă surse politice. Presa o definește frecvent drept „fostă apropiată a Elenei Udrea și implicată în gala Bute”. Ea a fost martor în procesul penal care dus la condamnarea Elenei Udrea. Unele publicații susțin că mărturia ei a dus la condamnarea lui Udrea.  Citește și: EXCLUSIV „Spor de dronă” de 426 de milioane de euro anual pentru MApN, MAI și servicii secrete. Categoriile beneficiare, secretizate Soțul ei, Liviu Alexandru Moraru, a candidat în 2020 și 2024, la alegerile parlamentare, pentru PNL, însă nu a fost ales.  Carmen Moraru, aparent o apropiată a PNL, dar susținută de PSD și refuzată de Bolojan În ianuarie 2026, presa scria că ea și soțul ei iau multiple salarii de la stat, în valoare de peste 700.000 de lei. Ea lucra la ministerul de Finanțe (116.816 lei net, anual) și era și în CIFGA, controversatul comitet al EximBank, de unde încasa 257.000 lei pe an, net, și în comitetul de examinare al investițiilor străine, CEISD, de unde mai mai lua 62.000 de lei.  Soțul lua patru indemnizații: de la Monitorul Oficial, de la Imprimeria Română, de la SMART SA și de la SCRL Brașov - circa 260.000 de lei.  La 1 mai 2026, presa scrie că premierul Ilie Bolojan a respins numirea unui secretar de stat în board-ul Nuclearelectrica. „Votul decisiv împotrivă a fost cel al Ministerului Energiei, care controlează SNN cu 82,5% din capital și este condus interimar de premierul Ilie Bolojan. Propunerea respinsă o viza pe Carmen Moraru, secretar de stat în MIPE din ianuarie 2025. În martie anul trecut, Secretariatul General al Guvernului (SGG) i-a făcut o prezentare elogioasă pe pagina sa de Facebook. Moraru urma să-l înlocuiască în CA-ul Nuclearelectrica pe Ionel Bucur, fost director general al centralei Cernavodă, care a renunțat la mandatul de administrator”, a explicat Profit.  Carmen Moraru a fost anterior secretar de stat în Ministerul Finanțelor (2023-2025), secretar de stat tot la MIPE (2022-2023), subsecretar de stat la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (2022), secretar general adjunct în Ministerul Energiei (2021-2022), secretar general adjunct în MIPE (2019-2021), director în Ministerul Transporturilor (2015-2019), director în Ministerul Fondurilor Europene (2013-2015), director în Ministerul Turismului, respectiv în cel al Dezvoltării Regionale și Turismului, precum și în cel pentru IMM Comerț, Turism si Profesii Liberale (2008-2013), director în Ministerul Afacerilor Externe (2006-2008), precum și director în Autoritatea Națională pentru Turism, Ministerul Turismului și Oficiul de Promovare a Turismului (1998-2006). „Ca urmare a unei cumetrii de familie, Ludovic Orban a impus-o, când era premier al României, pe Carmen Moraru în funcția de secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene, actualul minister al Investițiilor și Proiectelor Europene, unde se află și în prezent. De atunci, din 2020, cu oarecare pauză pe vremea useristului Cristian Ghinea, Carmen Moraru a fost secretar de stat la MIPE și la Ministerul Finanțelor, adică a fost „umbra” preotului Marcel Boloș. De fapt, cei doi sunt și principalii gropari ai PNRR”, scria Puterea, recent.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră