marți 14 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

4787 articole
Politică

Grindeanu şi Claudiu Manda vor ca numele lor să devină mărci înregistrate

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, şi secretarul general al acestui partid, Claudiu Manda au depus cerere la Oficiul Român de Invenţii şi Mărci (OSIM) pentru ca numele lor să devină mărci înregistrate, anunță Profit, citat de News.ro. Manda a explicat că vrea să-și recupereze site-ul, claudiumanda.ro, care acum este folosit pentru a promova jocuri de noroc.  Citește și: VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor Grindeanu și Manda dețin controlul pe produsele de papetărie sau hainele care ar putea purta numele lor „Pentru anumite tipuri de comunicări oficiale prin operatori de telefonie, materiale promoţionale sau campanii online, este necesară protejarea şi utilizarea legală a denumirii. În plus, dacă accesaţi site-ul claudiumanda.ro, puteţi observa că acesta afişează în prezent conţinut asociat jocurilor de noroc, motiv pentru care demersurile făcute au legătură şi cu clarificarea şi recuperarea acestui domeniu”, a spus Manda pentru News.ro. Întra-adevăr, site-ul claudiumanda.ro titrează, la deschidere, „Cazinouri Noi România”. „Lumea cazinourilor noi evoluează rapid, aducând platforme tehnologice moderne și experiențe captivante. Aceste casino noi România, reglementate prin licențe ONJN, pun accent pe securitate și joc responsabil. Oferă un mediu controlat și sigur, cu portofolii variate de jocuri, perfecte pentru jucătorii care caută noutate și divertisment. În 2025, noile platforme aduc surprize și distracție la fiecare rundă, fiind alegerea ideală pentru cei ce vor experiențe fresh și senzații tari”, se arată pe acest site.  Solicitările celor doi lideri social-democraţi sunt încă în aşteptare, conform datelor analizate de Profit.ro. Ele figurează ca fiind depuse în 28 aprilie. Grindeanu şi Manda au făcut cereri pentru mărci strict ″verbale″, fără logo-uri asociate. Mărcile ar urma să vizeze, în mare, produse de imprimerie şi papetărie, obiecte vestimentare, media, publicitate, marketing, sondaje de opinie, organizarea de evenimente, consultanţă politică, finanţare politică, redactarea de discursuri politice, servicii juridice, organizarea de campanii electorale şi altele. În cazul ambilor lideri PSD, este vorba despre 6 clase de produse şi servicii.  Taxa de examinare pentru o clasă, pentru mărcile individuale: este de 559 lei pentru o marcă verbală. Pentru fiecare clasă suplimentară se plăteşte suma de 356 lei, deci cei doi au plătit circa 2.500 de lei pentru a-și înregistra propria marcă. În plus, odată cu depunerea cererii vor trebui achitate taxa de depunere a acesteia în valoare de 51 lei şi taxa de publicare a ei, care are valoarea de 152 lei pentru mărcile alb-negru şi 508 lei pentru cele color.

Grindeanu şi Claudiu Manda vor ca numele lor să devină mărci înregistrate
VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor
Politică

VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor

Demnitarii PSD au ținut la sertar legea salarizării, deși era jalon PNRR, din 2022 până în ianuarie 2026, arată ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Abia în ianuarie 2026, ministrul PSD al Muncii, Florin Manole a reînceput să lucreze la acest proiect, dar „anvelopa bugetară” era de opt miliarde de euro - față de plafonul de doar 7,3 miliarde de euro - ba chiar mai mult. Citește și: VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul” Legea salarizării unitare în sectorul public reprezintă Jalonul nr. 420 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Termenul inițial stabilit în calendarul oficial al PNRR pentru intrarea în vigoare a legii salarizării (Jalonul 420) a fost Trimestrul IV din anul 2023 (31 decembrie 2023). Legea a fost reasumată de Guvern ca jalon restant, având ca termen limită data de 31 august 2026 pentru a nu pierde fondurile europene. În ceea ce privește salariile bugetarilor, vor crește cele de debutant, în timp ce la vârf „stau pe loc”, spune Pîslaru.  Legea salarizării: abandonată în 2023, abandonată în 2024, resuscitată abia în 2026, dar dădea un tun la buget Ce a arătat ministrul Pîslaru despre proiectul legii saalrizării unice:  „Pe reforme, sub nivelul mării (...). O treime” - despre stadiul reformelor din PNRR „Proiectul cu legea salarizării a fost discutat în 2022, abandonat, 2023 pusă din nou până în 2024, abandonat, reluat de ministrul Manole în ianuarie 2026 atenție la dată (...). Atunci au cerut din nou Băncii Mondiale să vină să refacă calculele. În ianuarie 2026 reintră Banca Mondială, face repede calculele și pregătește proiectul. Proiectul există, proiectul e pregătit, este gata de a fi adoptat.” Despre ce pregătise ministrul PSD Manole: „Era un proiect cu care nu se consultase cu ministerul de finanțe (...). Era un proiect de 8 miliarde în ultima versiune.”  „Deci în acest moment pe datele pe care le am de la finanțe, care încă nici nu sunt oficiale, Dumnezeule, în fine, dar am zis că vin aici, vin, trebuie să ajungi la 7,9% cheltuielile cu privire la salarii, ceea ce îți lasă un spațiu fiscal de 7,3 miliarde. Proiectul era de opt, dar pe anumite zone nu era calculat un anumit impact. Deci cumva era de un opt în condiții optimiste”.  Ce a spus Pîslaru despre salariile bugetarilor: „Salariile de bază oricum vor crește mult, 20 și ceva la sută în medie, pentru că incluzi toate sporurile în salariul de bază. Discutăm de la 154 de sporuri, le razi majoritatea. Le bagi în salariul de bază. Venitul salarial (...) nu va crește la banii ăștia pe care îi avem decât foarte puțin (...). Pentru debutanți undeva 10-15, pentru cei de sus stau pe loc (...). Adică, cu alte cuvinte, e un principiu de protecție salarială. Cei care sunt acuma cu venituri și sporuri și așa mai departe depășesc mult locul lor în grilă deja. Cam asta e ideea. Cei care sunt sus în ierarhie.”  Președintele PSD, Sorin Grindeanu i-a reproșat însă lui Pîslaru întârzierile la legea salarizării: „De săptămâna trecută trebuia să se discute, dacă nu mă înşel, conform calendarului, în Senat, legea salarizării. Nu s-a ajuns acolo, domnul ministru interimar a uitat că trebuie să facă lucrurile astea. De-abia azi cred că a început ceva discuţii. Şi asta, legea salarizării, dacă nu e asumată politic şi pică doar pe umerii unui ministru tehnocrat poate să dea drumul la o avalanşă de amendamente, de reaşezări, care să ducă această lege într-o zonă care se scape de sub control.”

Mihai Savin, șeful Vămilor, reținut de DNA, era clientul PSD, deși a fost numit în funcție de Bolojan, arată datele din biografia sa
Politică

Mihai Savin, șeful Vămilor, reținut de DNA, era clientul PSD, deși a fost numit în funcție de Bolojan, arată datele din biografia sa

Mihai Savin, șeful Vămilor, reținut de DNA, era clientul PSD, mai exact al Gabrielei Firea, deși a fost numit în funcție de Bolojan, arată datele din biografia sa: din iulie 2019 în iulie 2020 el a ocupat mai multe funcții de conducere în companiile municipale ale Capitalei.  Citește și: VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul” Mihai Savin, președinte al Autorității Vamale Române (AVR), a fost reţinut de procurori într-un caz de fals şi uz de fals, după ce ar fi emis retroactiv un ordin de misiune pentru a salva permisul de conducere al unui angajat. În acelaşi dosar, au fost reţinuţi şi un consilier şi un alt funcţionar de la Galaţi.  În urmă cu aproximativ o lună, un oficial al Vămilor și consilierul de la cabinet se îndreptau către Galați, iar în județul Ialomița i-ar fi oprit Poliția, deoarece circulau cu girofarul si cu viteză.  Consilierul a rămas fără permis. El nu a putut justifica folosirea sistemelor de urgență. Apoi, potrivit acuzaţiilor din dosar, s-ar fi emis retroactiv, în fals, ordinul de misiune pe care l-ar fi depus ca probă în contestaţia depusă de consilier, în instanță.  Savin a fost adus de Firea la conducerea celebrelor companii municipale Deși mai multe publicații insistă pe faptul că Savin a fost numit în funcție de premierul Bolojan, biografia sa arată că a fost în anturajul Gabrielei Firea și, probabil, a fost propus de PSD. Mihai Savin a fost: Membru in Consiliul de Administratie la Compania Muncipala de Dezvoltare Duabila, Bucuresti, din noiembrie 2019 în iulie 2020. Director General la Compania Muncipala Managementul Transportului, Bucuresti, din martie în iulie 2020 Director General la Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, din iulie 2019 în ianuarie 2019 Toate aceste companii erau subordonate primăriei Capitalei, condusă la acel moment de Gabriela Firea. Savin a părăsit aceste funcții când Nicușor Dan a venit la primărie.  Din martie în noiembrie 2022 a fost director general la Termoficare Prahova, o companie a municipiului Ploiești. În 2022, primar era Andrei Voloșevici, un penelist care a trecut la PSD. Din biografia sa lipsesc locurile de muncă din 1991, când a terminat TCM-ul la Politehnica București, până în 2011. El susține că are un „Executive MBA, Insitutul National de Arte si Meserii, Paris”, luat în 2002, când România nu era membră a UE. Ulterior, între 2006 și 2008, ar fi obținut și un „Certificat Profesional in Management, Open University, London”.  Fanatik scrie că în ultima sa declarație de avere publică el figura cu un venit anual de 624.000 de lei de la Apa Nova, companie unde era director general adjunct. Asta înseamnă că, pe lună, ajungea la un salariu de 52.000 de lei, o sumă considerabilă chiar și pentru standardele companiilor multinaționale din România. Tot în acea perioadă, mai încasa un salariu anual de 63.000 de la Veolia Apa Servicii și puțin peste 23.000 de lei de la Veolia Energie Iași. La momentul numirii în fruntea ASSMB, Mihai Savin avea în conturile bancare aproximativ 3 milioane de lei, mai arată Fanatik.   

VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul”
Politică

VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul”

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum reușește să salveze sume uriașe din PNRR, care ar fi fost pierdute pentru că multe proiecte sunt întârziate: mută proiectele întârziate și care acum sunt finanțate din „grant” - partea nerambursabilă din PNRR - pe „loan”, partea de împrumuturi. Iar proiectele care acum erau finanțate prin împrumuturile avantajoase oferite prin PNRR și care pot fi finalizate până la data limită, 31 august, se trec pe grant-uri.  Citește și: VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos Potrivit lui Pîslaru, Comisia Europeană a acceptat în principiu această manevră. Și alte state - pe care Pîslaru nu le-a nominalizat - ar face același lucru. „Există un interes comun ca PNRR ul să fie un succes și pentru Comisie și pentru România” Transcrierea începe la minutul 3.34:  „Păslaru: Și acuma revenind, de ce sunt eu încrezător că pe investiții rezolvăm lucrul? Păi, sunt încrezător pentru că deja eu am prenegociat cu comisia, o chestie pe care acuma na o află toată lumea, ca să mai am încă ocazie să așez lucrurile până la sfârșitul lunii mai. Q: Ah... Păslaru: Vedeți, e momentul de ah, pentru că eu am anticipat faptul că nu toată lumea o să-și respecte lucrurile. Și atunci eu ce fac acuma? Până la sfârșitul lunii mai iau proiectele de pe împrumut care sunt gata cu fundiță și le mut în grant ca să mă asigur că toate sunt termină și asta înseamnă că ce: nu mai iau acuma decât ce sunt 100% sigur că se termină Și vă răspund acuma la Umbrărescu. Am două loturi pe grant la care am un semn de întrebare. Încă nu e clar că nu se termină în sensul că de asfaltat se va asfalta. Q: Nu o să se deschidă, să circule mașina pe acolo, că asta-i ideea... Pîslaru: Eu nu pot să spun că n-o să se, eu pot să spun că există un risc. Da. Și atuncea, dacă am pe feroviar de o valoare chiar mai mare lucruri pe care le-am făcut și pe care le mutasem vara trecută de pe grant pe loan pentru că erau întârziate, dar acuma le-am recuperat întârzierea, le iau frumos, le pun frumos pe grant, se închide lucrul, am terminat. Deci, pe scurt,  spitalele le facem pe cele de pe grant. Deci acolo n-am o problemă (...) Pe grant am suficiente proiecte care sunt certe care să ne facă să luăm toți banii pe grant mutând din împrumut.  Q: Pe grant, și mutând din împrumut. Și Comisia acceptând deja... Pîslaru: Acceptînd principiul, până nu treci pragul, nu pot să spun că am obținut. Da, aici e o diferență, dar noțiunea și principiul este un lucru pe care l-am prediscutat. De exemplu, anul trecut în vară, vă aduceți aminte, un mare succes a fost că am reușit să băgăm 1.200 de ambulanțe pentru zona de intervenție, partea civilă, domnul Arafat cu zona dumnealui. Da. Cele 1200 de ambulanțe pe care le-am introdus foarte greu le-am pus atunci pe împrumut pentru că comisia zicea „Mai dă-vă încolo! Ați stat de cinci ani de zile și n-ați făcut chestii și ziceți voi că-mi luați 1.200 de ambulanțe.” Ei, le-au luat. Deci au luat 1.200 de ambulanțe și eu acuma, dacă am 1.200 de ambulanțe luate pe împrumut, țuști, le mut pe partea de grant. E, una peste alta, ideea este că când știi cu ce te ocupi și ce e de făcut, știi, ai un plan”.  Ulterior, la finalul interviului, Pîslaru a spus că Comisia Europeană este de acord cu acest transfer de la loan-uri la grant-uri și invers pentru că dorește ca PNRR-ul să fie un succes în România. „Q: Dar se aprobă ușor? Comisia spune: «bine, domnule faceți așa»?  Pîslaru: Nu se aprobă ușor. Q: Dar de ce? Și ce trebuie să facă o țară ca să primească totuși aprobarea asta?  Păslaru: Comisia Europeană nu are de nu are de ce să aprobe, adică nu este obligată de nimic să aprobe așa ceva. Q: Și de ce a aprobat în cazul României? Pîslaru: Pentru că există un interes comun ca PNRR ul să fie un succes și pentru Comisie și pentru România. Știu că există opinii diferite în România, dar Comisia Europeană chiar își dorește ca PNRR-ul să fie un succes pentru români”. 

Grindeanu și propaganda PSD, enervați că Oana Gheorghiu strânge probe pentru plângeri la Parchet
Politică

Grindeanu și propaganda PSD, enervați că Oana Gheorghiu strânge probe pentru plângeri la Parchet

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a acuzat-o pe Oana Gheorghiu, vicepremier al Guvernului, de „bolșevism” fiindcă aceasta ar dori să se consulte cu procurorii „ca să învățați cum să trimiteți oamenii la pușcărie fără probe”. În realitate, Oana Gheorghiu a afirmat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, exact opusul: că nu dorește să facă plângeri la parchet fără să aibă probe suficiente și dorește să înțeleagă de la procurori cum trebuie procedat. Azi, și site-ul stiripesurse.ro, controlat de Iosif Bubble - soțul unei deputate PSD, Diana Tușa, vicepreședinte a acestui partid - a atacat-o pe Gheorghiu într-un panseu cu titlul: „Gafă a vicepremierului Oana Gheorghiu - Parchetul nu este birou de consultanță pentru Guvern”.  Grindeanu și propaganda PSD, enervați că Oana Gheorghiu strânge probe pentru plângeri la Parchet „Mă refer și la doamna vicepremier Oana Gheorghiu: dacă ați admis că doriți consultanță de la procurori ca să învățați cum să trimiteți oamenii la pușcărie fără probe, asta e bolșevism. Este bolșevism ceea ce faceți dvs. și intenția dvs. Nu se numește altcumva”, a declarat Sorin Grindeanu, într-o conferință de presă.  Însă Oana Gheorghiu, dimpotrivă, a arătat că are nevoie de dovezi „mai adânci” pentru a sesiza Parchetul. Ce a spus Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?” „Q: Dumneavoastră v-ați angajat prin fișa postului, ca să spun așa, sau prin ce v-a trasat premierul Bolojan, să faceți niște analize și niște propuneri, dar puteți să faceți și niște sesizări, niște plângeri... Q: Chiar, ați făcut la DNA sesizări? Gheorghiu: N-am făcut încă pentru că încă analizez contractele, cum vă spuneam, abia au ajuns la noi. Este...noi putem să sesizăm niște situații care din perspectiva noastră sunt de verificat.  Q: Unde trebuie să le sesizați? Aveți corpul de control al premierului. Gheorghiu: Asta am făcut-o. Corpul de control al premierului. I-am trimis tot ce noi am identificat ca fiind probleme și am avut o colaborare foarte bună cu corpul de control. La fel, am primit de la corpul de control informații. Să sesizăm organele de anchetă avem nevoie de niște dovezi mai adânci. Urmează să facem și asta, să punem la cap, cap la cap și să avem o întâlnire cu cineva de la parchet în care să înțelegem mai mult cât de mult trebuiesc noi să avem informații. Pentru că e adevărat la momentul ăsta nu avem niște informații atât de evidente în care se spun aici 100% s-a furat”.  Gheorghiu a povestit la „Cum e, de fapt?” că a cerut Secretariatului General al Guvernului (SGG) contractele de mandat de la mai multe companii de stat, dar a fost refuzată - i s-a cerut inclusiv să se documenteze de pe site. Vicepremierul a primit aceste contracte abia după ce Radu Oprea (PSD) a demisionat de la conducerea SGG. De altfel, și fostul ministru PSD al Transporturilor, Ciprian Șerban, a refuzat să-i dea documente similare pentru conducerea Portului Constanța, potrivit Oanei Gheorghiu (VIDEO).  

Grindeanu vrea premier tehnocrat, dar să fie tehnocratul PSD
Politică

Grindeanu vrea premier tehnocrat, dar să fie tehnocratul PSD

Sorin Grindeanu vrea premier tehnocrat, dar să fie tehnocratul PSD: „Depinde cine este acel tehnocrat. Pentru că e important, având în vedere experiența celor 10 luni de până acum, e important și profilul pe care îl are acest prim-ministru”, a spus el, întrebat fiind dacă PSD ar accepta un Executiv cu miniștri politici, dar condus de un tehnocrat.  Citește și: VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos Grindeanu vrea premier tehnocrat, dar să fie tehnocratul PSD „Nu exclud. E o variantă mai bună decât un guvern cap-coadă tehnocrat, e mai asumată, având miniștri politici, având susținere politică, dar depinde de persoane”, a mai afirmat liderul PSD.  El a spus și că un premier PSD ar fi o soluție la actuala criză guvernamentală.  „Am luat în calcul o abordare care include acest lucru. E și o variantă care poate duce la premier PSD, premier pe care îl desemnează PSD în forurile statutare”, a spus Grindeanu, arătând că „forurile statutare” ale partidului vor decide numele celui care va fi propus premier.  Despre anunţul PNL şi USR că nu îşi mai doresc să facă parte într-o coaliţie de guvernare cu PSD, Grindeanu a răspuns: ”Eu îi văd foarte agitaţi, în general, în ultimele zile, îl văd foarte agitat mai ales pe Dominic ( Dominic Fritz, nr). Eu zic că e bine, chiar dacă ţi-ai construit un partid pe trei principii, că aşa s-a construit USR-ul: fără penali în funcţii publice, fără pensii speciale, favoritisme şi evident, cea mai puternică ideologie USR-istă, dar care e fără soluţie, este acea zicere plăcuţă suedeză despre PSD. Asta este soluţia USR, tot timpul, fără PSD. De aceea sunt în jur de 10%. De aceea, în acest moment, dacă stau să mă uit în Parlament, atent, cred că grupul PACE plus nou grup UNIT sunt cam cât USR-ul, pentru că românii vor mai mult decât plăcuţă suedeză. Vor să guvernezi bine, să treci de lozinci, să treci de lucruri simple. Nu poţi să-şi justifici existenţa doar înjurând la PSD”. 

Electrocentrale Craiova, fieful Olguței Vasilescu, a dat o țeapă de 250 milioane lei la EximBank, arată Corpul de Control al prim-ministrului
Politică

Electrocentrale Craiova, fieful Olguței Vasilescu, a dat o țeapă de 250 milioane lei la EximBank, arată Corpul de Control al prim-ministrului

Electrocentrale Craiova, fieful Olguței Vasilescu, a dat o țeapă de 250 milioane lei la EximBank, arată Corpul de Control al prim-ministrului: „S-a constatat că până la data scadentă de 26.09.2025, SE Craiova a rambursat către EXIM SA 82.330.556,79 lei din suma pusă la dispoziție de instituția de credit, respectiv 331.030.022,40 lei, astfel că soldul restant începând cu data de 26.09.2025 este de 248.699.465,61 lei”, scrie în sinteza concluziilor rezultate ca urmare a verificărilor efectuate la  Societatea Electrocentrale Craiova SA. Citește și: VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos Teoretic, Electrocentrale Craiova aparține de ministerul Energiei, dar acest minister a numit la conducere o activistă PSD locală, Lorena Voican, care posta pe Facebook poze de la activități politice, alături de Olguța Vasilescu. Voican a studiat dreptul la Spiru Haret.  Corpul de control arată însă mai multe probleme la Electrocentrale Craiova. Electrocentrale Craiova, fieful Olguței Vasilescu, a dat o țeapă de 250 milioane lei la EximBank De exemplu, deși  Societatea Electrocentrale Craiova SA (SE Craiova) este în prezent principalul producător și furnizor de agent termic (apă caldă și căldură) pentru sistemul centralizat din municipiul Craiova, Corpul de control al prim-ministrului susține că „SE Craiova nu deține licență de operare pentru transportul și/sau distribuția agentului termic pentru populație”. Din acest motiv, cererea de finanțare nerambursabilă pentru finanțarea unor investiții menite să reducă pierderile de energie termică în rețeaua de transport urbană (13,20%) și pierderile în rețelele de transport pentru FORD OTOSAN ROMANIA SRL (58,1%), a fost respinsă.  Ce mai arată raportul Corpului de Control:  societatea vindea energie electrică și termică în pierdere, costurile de producție fiind mai mari decât cele de vânzare. Excepție a fost în anul 2025. de ce a ratat Electrocentrale Craiova fondurile PNRR: „Cele două proceduri de atribuire a contractelor de achiziție organizate în perioada martienoiembrie 2024, respectiv noiembrie 2024-aprilie 2025, pentru realizarea obiectivului de investiții astfel finanțat, au fost anulate. Cauzele principale ale anulării au fost subevaluarea valorii contractului, respectiv bugetul insuficient alocat și termenul de execuție nerealist”.  Marți seara, și vicepremierul Oana Gheorghiu a explicat dezastrul patronat de Olguța Vasilescu la Electrocentrale Craiova: clienta PSD numită la conducere a ratat finanțări UE de 196 milioane euro.  „Conducerea companiei a fost preluată în 2024 de o directoare numită politic, fără experiență tehnică directă în energie.  Sub managementul politic, compania s-a prăbușit financiar, a pierdut finanțarea europeană, a acumulat datorii uriașe și a ajuns în insolvență (decembrie 2025).  După ce compania a intrat în insolvență, aceeași persoană numită politic ca directoare a fost numită ca administrator special. Adică omul sub conducerea căruia compania a ajuns în groapă a fost pus apoi să o «salveze»”, a scris Gheorghiu. 

VIDEO Ciucu povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum ar fi încercat Firea să-l cumpere și ce i-a transmis că dorește
Politică

VIDEO Ciucu povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum ar fi încercat Firea să-l cumpere și ce i-a transmis că dorește

Actualul primar al Capitalei, prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu, povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum ar fi încercat Firea să-l cumpere și ce i-a transmis că dorește. El arată că propunerea a venit printr-un consilier - pe care nu l-a nominalizat - care i-a oferit posibilitatea să-și numească propria clientelă la conducerea unei companii municipale.  Citește și: VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos Ciucu povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum ar fi încercat Firea să-l cumpere Transcrierea începe la minutul 8.20: „Q: Ai spus că doamna Firea a vrut să te cumpere. Cum merg chestiile astea? Că bănuiesc că n-a venit la tine cu sacoșa. Ciucu: A nu, nu, a trimis pe cineva la un moment dat. Nu știu dacă...Hai să nu vorbesc prostii. Nu știu dacă dânsa l-a trimis. Era un consilier general care mă știa din facultatea.  Q: Nu puteai proba asta?  Ciucu: Dar nu, nu pot.  Q: Un consilier general...  Ciucu:...din PSD și «domle, tu ce vrei?» «Păi nu vreau nimic». Cum adică ce vreau?  Q: N-a venit el cu o ofertă... Ciucu:...și m-a întrebat. Păi nu vrei și tu una din... Avem 24 de companii municipale, pui CA-ul acolo, vezi și tu să te descurci. Q: Cât luai dintr-un CA pe lună? Ciucu: Nu e vorba de CA, e vorba de companie. Adică CA-ul pune director, cine pune director angajează achizițiile... Q: Adică să controlezi efectiv, nu doar să fii în CA, să-ți dea câteva mii de lei. Tu să decizi contractele (...) Binevoitoare până la urmă. Ciucu: Păi, dar da... Și atunci am zis... și a zis: «Ce vrei?». Și zic: «Vreau să fiu primar». «Hai, mă, pleacă de aici». Zic: "Nu, pe bune, vreau să fiu primar» Și uite că am ajuns primar”.

VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos
Politică

VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos

Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu  explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu premierul Ilie Bolojan, în ultima perioadă de timp: „L-au enervat”. Ciucu a spus de ce răbdarea premierului s-a terminat și cum reacționează aceasta când este nervos: este sarcastic. Citește și: EXCLUSIV Ministrul USR Darău primește bani publici pentru șase cabinete parlamentare cu zero angajați. Ia și bani de transport, deși e plimbat gratuit de SPP Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat” Transcrierea începe la minutul 2.04 din interviu: „Q: În situația de față știm totuși, sau bănuim, sau e destul de mare probabilitatea, mai largă decât PSD, ca scenariul să fi fost că Ilie Bolojan fie va ceda pentru că e slab... Ciucu: Nu știu, nu l-au cunoscut pe Ilie Bolojan... Acum l-au enervat! Q: ...fie va fi făcut să cedeze, de către o grupare din partid, de către servicii, de către... Ciucu: Deci omul acesta este el cu conștiința lui. Nu are scandaluri de corupție, nu are interese personale. Ghinion! Da? Și l-au enervat. Au reușit după ce a încasat și a încasat și ne zicea nu le răspunde. Lăsați-i în pace. Să trecem și legea asta, după urma bugetul, după urma altă lege și așa mai departe. A stat, a încasat și a acumulat și s-a enervat.  Q: Nu l-am văzut pe Bolojan nervos. Adică nu mi-l imaginam cum arată. Ridică tonul? Ciucu: Nu, nu, este calm. Este sarcastic.  Q: A, deci cum i-a cerut președintele Nicușor Dan.  Ciucu: Calm ca și comportament, dar toate declarațiile și poziționările politice pe care le-ați văzut și le veți mai vedea acum... Q: ...vin dintr-o furie, să zicem?”. Cum glumește Bolojan  Ulterior Ciucu a mai arătat că Ilie Bolojan „a fost până acuma în situația în care trebuia să livreze ceva oamenilor și atunci a tăcut și a acumulat, deși strategia PSD nu este de o lună, două, ei de luni și luni de zile îl atacă sistematic asumat (...). Adică aveau punctaj de partid”.  „Q: Atunci ce spera premierul Bolojan? Ce reforme putea să facă în condițiile în care... Ciucu: A făcut câteva! Spera și a reușit și tocmai că a tăcut și că nu a dat drumul la o sarabandă a declarațiilor. Și acum vedem că este cum am mai zis mai devreme liber de contract să mă exprimă așa și atunci poate să le zică și să le facă.  Q: Mai am o curiozitate legată de Ilie Boloran. Nu vreau să te pun într-o situație mai complicată, dar are o notorietate că nu prea are umor. Ciucu: Are un umor mai englezesc, dacă vreți... Q:...poate ardelenesc, nu-mi dau seama. Ciucu: Sau ardelenesc, că are are un umor, e mai hâtru așa.  Q: Am văzut o singură poză în care râdea. Chiar am vrut s-o țin minte.... Ciucu: Râde, râde și nu-i așa încruntat tot timpul. Unu, râde și folosește sarcasmul și folosește foarte mult negația. Adică «da, aceștia sunt niște oameni responsabili și de ispravă», spunând chestiunea asta, dar de fapt din tonalitate spune exact opusul”. 

Oana Gheorghiu explică dezastrul patronat de Olguța Vasilescu la Electrocentrale Craiova: clienta PSD numită la conducere a ratat finanțări UE de 196 milioane euro
Politică

Oana Gheorghiu explică dezastrul patronat de Olguța Vasilescu la Electrocentrale Craiova: clienta PSD numită la conducere a ratat finanțări UE de 196 milioane euro

Oana Gheorghiu explică dezastrul patronat de Olguța Vasilescu la Electrocentrale Craiova: clienta PSD numită la conducerea companiei a ratat finanțări UE de 196 milioane euro. Teoretic, Electrocentrale Craiova aparține de ministerul Energiei, dar acest minister a numit la conducere o activistă PSD locală, Lorena Voican, care posta pe Facebook poze de la activități politice, alături de Olguța Vasilescu.  Citește și: Nu cred că Nicușor Dan s-a pesedizat, nu cred că are un conflict cu Bolojan, nu cred că e anti-Europa Lorena Voican a studiat dreptul la Spiru Haret.  Oana Gheorghiu explică dezastrul patronat de Olguța Vasilescu la Electrocentrale Craiova „De la oportunitate la dezastru: Povestea Electrocentrale Craiova. În 2023, România avea șansa să primească GRATIS, prin PNRR, 162 de milioane de euro pentru o centrală nouă, modernă, pe gaz la Craiova. Bani europeni, nerambursabili.   𝗖𝗲 𝘁𝗿𝗲𝗯𝘂𝗶𝗮 𝗳𝗮̆𝗰𝘂𝘁?   Trebuiau organizate licitațiile, trebuia începută construcția și trebuiau respectate termenele. 𝗖𝗲 𝘀-𝗮 𝗳𝗮̆𝗰𝘂𝘁?   Licitațiile au fost anulate și niciun constructor nu a vrut să își asume proiectul în condițiile create.   𝗖𝗮𝗿𝗲 𝗮 𝗳𝗼𝘀𝘁 𝗿𝗲𝘇𝘂𝗹𝘁𝗮𝘁𝘂𝗹?   România a pierdut finanțarea de 162 milioane Euro.   𝗖𝗲 𝘀-𝗮 𝗶̂𝗻𝘁𝗮̂𝗺𝗽𝗹𝗮𝘁? datoriile companiei au explodat de la 250 milioane Lei la aproape 1 miliard lei într-un singur an; compania a pierdut 433 milioane lei într-un singur an; instalațiile, vechi de peste 40 de ani, s-au degradat și mai mult; iarna trecută, zeci de mii de oameni au rămas fără căldură.   𝗖𝘂𝗺 𝘀-𝗮 𝗶̂𝗻𝘁𝗮̂𝗺𝗽𝗹𝗮𝘁?   Conducerea companiei a fost preluată în 2024 de o directoare numită politic, fără experiență tehnică directă în energie.  Sub managementul politic, compania s-a prăbușit financiar, a pierdut finanțarea europeană, a acumulat datorii uriașe și a ajuns în insolvență (decembrie 2025).   𝗦̦𝗶 𝗮𝗽𝗼𝗶?   După ce compania a intrat în insolvență, aceeași persoană numită politic ca directoare a fost numită ca administrator special. Adică omul sub conducerea căruia compania a ajuns în groapă a fost pus apoi să o „salveze”.   În plus, deoarece compania nu a cumpărat la timp certificatele obligatorii de emisii de gaze cu efect de seră, statul român a primit o penalizare de 596 milioane Lei (aproape 120 milioane Euro) care va trebui plătită, în final, tot de noi. Pe scurt: bani europeni pierduți, oameni rămași fără căldură, companii prăbușite. Reforma companiilor de stat nu e un moft, ci o necesitate a cărei amânare ne costă scump pe fiecare dintre noi”, a explicat Gheorghiu. 

Un grup de suveraniști plecați din SOS-POT, în frunte cu Cosmina Cerva, vor să voteze un guvern PSD-UDMR
Politică

Un grup de suveraniști plecați din SOS-POT, în frunte cu Cosmina Cerva, vor să voteze un guvern PSD-UDMR

Un grup de suveraniști plecați din SOS-POT, în frunte cu Cosmina Cerva, vor să voteze un guvern PSD-UDMR: aceasta a declarat că ar vota un astfel de Executiv cu condiția „să corijeze ceea ce s-a stricat până acum”. Cei 11 suveraniști plecați din SOS și POT sunt acum în grupul PACE din Senat.  Citește și: Nu cred că Nicușor Dan s-a pesedizat, nu cred că are un conflict cu Bolojan, nu cred că e anti-Europa Cerva a spus că grupul din care face parte este dispus să susţină un nou guvern care va veni cu proiecte reale pentru cetăţeni şi cu măsuri care să repare problemele create până acum. Ea a subliniat că PACE nu va acorda "un vot în alb" unui guvern minoritar. Un grup de suveraniști din SOS-POT, în frunte cu Cosmina Cerva, vor să voteze un guvern PSD-UDMR Potrivit senatoarei, responsabilitatea formării unui nou executiv îi revine în primul rând preşedintelui României.„Ca să avem un nou Guvern trebuie un preşedinte care să fie ocupat de Guvern. Deocamdată, preşedintele României este ocupat de altceva. Nu putem să ieşim din criza asta politică oricât am vrea noi fără preşedintele României. Atâta timp cât preşedintele României este în altă galaxie, în altă parte, nu avem cum. (...) Cred că orice parlamentar care a depus un jurământ şi care are capacitatea să poţi să te înhami (...) la ieşirea din criza asta, pentru că (...) să nu credeţi că pentru parlamentari e altfel. Avem şi noi familii, avem şi noi părinţi, copii care trăiesc în ţara asta şi care sunt afectaţi de măsurile acestui guvern”, a declarat Cosmina Cerva la Parlament.Întrebată dacă PACE ar susţine un guvern minoritar PSD-UDMR, senatoarea a respins ideea unui vot în alb.„Acum, asta este ca şi cum s-ar cere un vot în alb. Nu poţi să dai aşa ceva. Adică, dacă guvernul ăsta minoritar sau cum o fi el, alcătuit din PSD, din UDMR, vine cu măsuri care să corijeze ceea ce s-a stricat până acum, vor avea susţinerea noastră. Dacă vor veni tot cu măsuri, cum a venit guvernul Bolojan, împotriva categoriilor defavorizate... Împotrivă pentru că, uitaţi-vă, tragem linia acum după guvernul Bolojan, eu i-am dat credit guvernului Bolojan - am zis că e de bună credinţă şi într-adevăr vrea să facă nişte reforme - «tăiem ca să salvăm ceva». Guvernul Bolojan n-a făcut nicio reformă. Dacă dumneavoastră îmi daţi o reformă a Guvernului Bolojan în care una dintre categoriile ori sociale, ori profesionale să fie mulţumită, să spună da, aici s-a făcut o reformă, pentru că au mimat nişte reforme, s-au prefăcut că taie de prin Senat, doi - trei oameni. Astea nu sunt reforme. Adică orice om care vine şi se pune pe scaunul de ministru poate să spună: «Dacă măresc taxele, măresc banii la buget şi am făcut o reformă». Asta nu e reformă. Guvernul este executivul acestei ţări care trebuie să facă proiecte şi să guverneze pentru cetăţean, nu pentru altceva", a spus Cosmina Cerva. 

SONDAJ Nicușor Dan l-ar bate și azi pe George Simion, chiar dacă a pierdut din electorat
Politică

SONDAJ Nicușor Dan l-ar bate și azi pe George Simion, chiar dacă a pierdut din electorat

Nicușor Dan l-ar bate și azi pe George Simion, chiar dacă a pierdut din electorat, arată datele unui sondaj MMT publicat de sociologul Mircea Comșa pe blogul său „Doar un grafic să-ți mai spun”. „În toate cele trei scenarii simulate, ND ar câștiga Turul 2, dar cu o marjă mult mai mică: 0,4–2,2 puncte procentuale, față de 7 în 2025”, scrie Comșa. Citește și: Nu cred că Nicușor Dan s-a pesedizat, nu cred că are un conflict cu Bolojan, nu cred că e anti-Europa Totuși, el arată că 19,1% dintre foști alegători ai actualului președinte  fie nu ar mai vota, fie nu știu azi cu cine ar vota. Nicușor Dan l-ar bate și azi pe George Simion, chiar dacă a pierdut din electorat Întrebarea 2 a sondajului a fost: „Uneori oamenii regretă că au votat sau că nu au votat pentru un anumit candidat. Dacă ați putea să vă întoarceți în timp la momentul Turului 2 din 2025, cu cine ați vota?“ Ce arată sondajul, potrivit lui Comșa: Electoratul lui GS și-ar menține votul într-o proporție mai mare decât cel al lui ND (92,3% față de 75,6%). Transferul direct de voturi este asimetric: proporția votanților lui ND care ar trece azi la contracandidat este de aproximativ 10 ori mai mare decât proporția votanților lui GS care ar face aceeași mișcare (4,1% vs 0,4%). Aproape 1 din 5 foști votanți ai lui ND (19,1%) fie nu ar mai vota, fie nu știe azi cu cine ar vota. În toate cele trei scenarii simulate, ND ar câștiga Turul 2, dar cu o marjă mult mai mică: 0,4–2,2 puncte procentuale, față de 7 în 2025. Rolul nedecișilor (NȘ/NR) în influențarea rezultatului este limitat: alocarea lor înapoi către candidatul inițial (avantajându-l net pe ND) mută rezultatul cu sub un punct procentual (0,9%), iar o distribuire echilibrată lasă rezultatul nemodificat. Datele nu spun că popularitatea lui ND a scăzut — spun că regretul de vot este asimetric între cele două tabere, ceea ce e și firesc, dat fiind faptul că doar ND a jucat rolul de președinte. Datele provin dintr-un sondaj MMT, realizat prin metoda CATI, cu 2.000 de respondeți.  „Concluzia principală este contraintuitivă pentru mulți dintre cei foarte activi online: DA, Nicușor Dan ar câștiga probabil și azi turul 2. Mai strâns dar ar câștiga. Datele sunt foarte interesante: • aproximativ trei sferturi dintre votanții lui Nicușor Dan spun că ar vota din nou la fel; • electoratul lui George Simion pare mai compact și mai fidel; • există totuși o erodare în electoratul lui Nicușor Dan; • doar o parte dintre foștii săi alegători migrează efectiv spre George Simion; mulți alții devin indeciși, dezamăgiți sau spun că nu ar mai vota; • chiar și în aceste condiții, în scenariile simulate de Mircea Comșa, Nicușor Dan rămâne ușor în față, cu un avantaj de ordinul câtorva procente”, comentează și sociologul Cătălin Stoica.   

Guvernul tehnocrat, respins de UDMR, nuanțat de PSD, ironizat de PNL: lecția guvernului Cioloș
Politică

Guvernul tehnocrat, respins de UDMR, nuanțat de PSD, ironizat de PNL: lecția guvernului Cioloș

Prăbușirea guvernului condus de Ilie Bolojan și negocierile dificile dintre partidele parlamentare au readus în prim-plan scenariul unui guvern tehnocrat, temă care revine periodic în momentele de criză politică din România. În contextul în care PSD, PNL, USR și UDMR nu reușesc să contureze rapid o majoritate stabilă, tot mai des este invocată varianta unui executiv de tranziție format din specialiști fără apartenență politică directă. În dezbaterea publică reapare și precedentul cabinetului condus de Dacian Cioloș în perioada 2015–2016, un model care continuă să împartă scena politică între susținători și critici. Kelemen Hunor respinge ideea Președintele Kelemen Hunor respinge categoric ideea unui executiv tehnocrat, argumentând că un astfel de cabinet nu ar avea susținere politică reală și ar deveni rapid vulnerabil în fața conflictelor parlamentare. Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Liderul UDMR consideră că un guvern fără asumare politică directă ar transforma toate partidele în actori de opoziție, fiecare încercând să se delimiteze de măsurile nepopulare. În opinia sa, dificultatea adoptării unor reforme majore, precum legea salarizării unitare, demonstrează că un cabinet tehnocrat nu poate funcționa fără o majoritate solidă în Parlament. Kelemen Hunor a invocat și precedentul guvernului condus de Mugur Isărescu în anul 2000, subliniind că acela nu a fost, în realitate, un executiv complet tehnocrat și că a funcționat într-un context electoral limitat, pentru doar câteva luni. În același timp, liderul UDMR exclude și alte formule vehiculate în spațiul public, precum un guvern minoritar PSD-UDMR sau o refacere rapidă a unei majorități politice stabile. PSD, deschidere teoretică Poziția exprimată de Sorin Grindeanu este mai nuanțată. Liderul social-democrat afirmă că PSD nu are „îngrădiri” față de varianta unui premier tehnocrat, însă insistă că prioritatea ar trebui să fie formarea unui guvern stabil, nu a unuia „de avarie”. Grindeanu admite că un guvern minoritar poate deveni o variantă luată în calcul, în funcție de rezultatul negocierilor de la Cotroceni. Totodată, liderul PSD evită să excludă complet o formulă tehnocrată, însă transmite că aceasta nu reprezintă opțiunea preferată a partidului. PNL: tehnocrații, o „cacealma” politică În tabăra liberală, opoziția față de ideea unui guvern tehnocrat este chiar mai fermă. Deputatul Alexandru Muraru a susținut că această variantă reprezintă doar o strategie prin care PSD încearcă să evite asumarea directă a puterii. Muraru a afirmat că un cabinet tehnocrat ar ajunge inevitabil controlat politic „din umbră” și ar produce și mai multă instabilitate. În viziunea sa, un astfel de executiv ar transforma întreaga clasă politică într-o opoziție permanentă, fără responsabilitate clară pentru măsurile adoptate. De ce ar putea părea atractiv un guvern tehnocrat În momente de criză politică, ideea unui cabinet tehnocrat apare adesea ca soluție de compromis. În teorie, un astfel de guvern ar putea avea câteva avantaje importante. În primul rând, tehnocrații sunt percepuți ca fiind mai puțin dependenți de calculele electorale și de conflictele dintre partide. În perioade tensionate, această imagine de neutralitate poate oferi un anumit grad de încredere publică. În al doilea rând, un cabinet format din specialiști ar putea accelera deciziile administrative și economice sensibile, mai ales într-un context în care România se confruntă cu presiuni bugetare, reforme asumate prin PNRR și nevoia de stabilitate financiară. Un alt argument invocat frecvent este acela că un guvern tehnocrat poate funcționa ca o formulă temporară de calmare a tensiunilor politice, mai ales atunci când partidele nu reușesc să construiască rapid o majoritate. Limitele unui executiv fără susținere politică Criticii formulei tehnocrate susțin însă că problema fundamentală rămâne lipsa legitimității politice directe. În sistemul parlamentar românesc, guvernul depinde permanent de voturile din Parlament, iar un executiv fără sprijin solid poate deveni rapid vulnerabil. În plus, un cabinet tehnocrat poate administra statul, dar are dificultăți în promovarea reformelor majore care implică costuri sociale și negocieri politice dure. Fără asumarea partidelor, măsurile nepopulare riscă să fie blocate sau contestate permanent. Există și riscul ca partidele să folosească un astfel de guvern ca „paratrăsnet” politic: să lase tehnocrații să adopte măsuri dificile, păstrându-și în același timp libertatea de a critica din opoziție. Această vulnerabilitate explică de ce multe guverne tehnocrate din Europa au avut mandate limitate și au funcționat mai degrabă ca soluții temporare decât ca formule de guvernare pe termen lung. Guvernul Cioloș și limitele lipsei de sprijin politic Instalarea guvernului condus de Dacian Cioloș în noiembrie 2015 a reprezentat unul dintre cele mai neobișnuite momente politice ale României postdecembriste. Cabinetul a apărut într-un context de criză profundă de încredere în clasa politică, după incendiul din clubul Colectiv și protestele masive care au urmat. Demisia guvernului condus de Victor Ponta a deschis drumul unei formule de compromis susținute de principalele partide parlamentare. Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat premier pe Dacian Cioloș, fost comisar european pentru Agricultură, perceput la acel moment drept o figură tehnocrată, cu imagine occidentală și fără apartenență politică oficială. Mandatul guvernului a fost însă limitat încă de la început: aproximativ un an, până la alegerile parlamentare din 2016. Imaginea de competență și calm administrativ Unul dintre cele mai mari avantaje ale guvernului Cioloș a fost percepția publică de profesionalism și sobrietate. După ani de scandaluri politice și acuzații de corupție, executivul tehnocrat a venit cu un discurs centrat pe eficiență administrativă și depolitizare. Mai mulți miniștri proveneau din administrația europeană, mediul academic sau instituții internaționale, ceea ce a creat impresia unei echipe mai puțin dependente de rețelele politice clasice. Într-un climat social extrem de tensionat după tragedia de la Colectiv, această imagine de „guvern al specialiștilor” a oferit temporar un sentiment de stabilitate. Accentul pe transparență și reformă administrativă Cabinetul Cioloș a încercat să promoveze o cultură administrativă diferită, punând accent pe transparență, consultări publice și profesionalizarea instituțiilor. Au existat încercări de digitalizare a administrației, măsuri pentru transparentizarea cheltuielilor publice și un discurs constant despre meritocrație și reducerea influenței politice asupra aparatului de stat. De asemenea, guvernul a menținut o relație bună cu instituțiile europene și partenerii externi, într-o perioadă în care România avea nevoie de stabilitate de imagine. Gestionarea unor domenii-cheie Executivul tehnocrat este creditat de susținători pentru anumite măsuri în agricultură, sănătate și fonduri europene. În special în zona administrației centrale, guvernul a încercat să accelereze procedurile și să reducă blocajele birocratice. În plus, faptul că miniștrii nu erau implicați direct în competiția electorală a permis uneori abordări mai prudente și mai puțin populiste. Criticile și limitele guvernului tehnocrat Cea mai mare vulnerabilitate a cabinetului Cioloș a fost exact problema invocată astăzi de lideri precum Kelemen Hunor: lipsa unei baze politice solide. Guvernul depindea permanent de bunăvoința partidelor parlamentare, care îl susțineau formal, dar îl criticau frecvent. În multe situații, executivul a avut dificultăți în promovarea unor reforme mai ample tocmai pentru că nu controla majoritatea parlamentară. Această situație a creat impresia unui guvern care administrează, dar nu poate transforma profund sistemul. Percepția de elitism și distanță față de societate Criticii guvernului au susținut că mulți miniștri tehnocrați aveau expertiză administrativă, dar puțină experiență politică și o slabă capacitate de comunicare cu societatea. În timp, executivului i s-a reproșat că vorbește mai mult limbajul instituțiilor europene decât pe cel al electoratului român obișnuit. Această percepție a fost exploatată politic mai ales în campania electorală din 2016. Dificultatea asumării măsurilor nepopulare Un guvern tehnocrat are adesea o problemă structurală: poate propune măsuri dificile, dar nu are legitimitatea electorală puternică necesară pentru a le impune politic. Cabinetul Cioloș a fost prins între presiunea reformelor și reticența partidelor de a susține măsuri cu potențial electoral negativ înaintea alegerilor parlamentare. În consecință, multe proiecte au rămas la nivel de intenție sau au avansat lent. Vulnerabilitatea electorală Deși tehnocrat, guvernul a fost rapid atras în conflictul politic intern. PSD a reușit să transforme o parte din nemulțumirile sociale într-o critică directă la adresa „guvernării tehnocrate”, prezentată uneori drept ruptă de realitățile populației. Alegerile parlamentare din 2016 au adus o victorie clară PSD, iar experiența tehnocrată s-a încheiat fără continuitate politică reală. Lecția guvernului Cioloș pentru criza actuală Experiența 2015–2016 explică de ce ideea unui nou cabinet tehnocrat provoacă astăzi atât de multe rezerve în rândul partidelor. Susținătorii unui asemenea model invocă nevoia de profesionalism, calm și depolitizare într-un moment de blocaj politic. Criticii avertizează însă că un executiv fără susținere parlamentară solidă riscă să devină rapid izolat și vulnerabil. În realitate, cazul guvernului Cioloș a arătat că un cabinet tehnocrat poate funcționa relativ eficient ca soluție temporară de tranziție, mai ales într-un context de criză de încredere. În schimb, pe termen lung, lipsa unei ancore politice puternice limitează capacitatea unui asemenea executiv de a impune reforme majore și de a rezista presiunilor electorale.

Bolojan îl acuză pe Iordache că a blocat „premeditat” OUG-ul privind băieții deștepți din energie
Politică

Bolojan îl acuză pe Iordache că a blocat „premeditat” OUG-ul privind băieții deștepți din energie

Premierul Ilie Bolojan îl acuză pe Florin Iordache, președintele Consiliului Legislativ, că a blocat „premeditat” OUG-ul privind băieții deștepți din energie. Consiliul Legislativ a trimis avizul la această ordonanță după ce trecuse moțiunea de cenzură, deci Guvernul demis nu mai avea voie să emită OUG-uri. Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Florin Iordache a depus jurământul în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ la 16 noiembrie 2020. Mandatul președintelui Consiliului Legislativ este de 5 ani, conform modificărilor aduse Legii 73/1993, și poate fi reînnoit o singură dată. Mandatul lui Iordache a expirat, deci, de peste cinci luni. El are un salariu brut, de bază, de 21.840 de lei.  Bolojan îl acuză pe Iordache că a blocat „premeditat” OUG-ul privind băieții deștepți din energie „A fost o chestiune foarte stranie. E în aer. Dacă aș fi răutăcios, aș spune că a fost o acțiune premeditată, dar neavând o astfel de probă, spun doar că abordarea Consiliului a făcut ca documentul să nu mai poată fi emis”, a spus premierul la Digi 24.  Premierul a avertizat că blocarea accesului la rețele afectează direct investițiile mari din energie. „Când cineva vrea să facă o investiție mare, nu mai poate primi un aviz tehnic de racordare, pentru că rețelele sunt blocate și s-a schimbat procedura. Ori așteaptă mult timp, ori în piață se tranzacționează doar hârtia că poate face, ceea ce înseamnă mize și sume mari”, a explicat Ilie Bolojan. Acesta a evitat să acuze direct anumite persoane, însă a spus că sistemul energetic a fost „pervertit”. „Nu îmi place să arunc cu noroi fără probe. Acest sistem a fost pervertit în totalitate. Este o doză de iresponsabilitate în aceste zone”, a afirmat premierul.

Renate Weber, care susținea teoriile rusești despre Deveselu, atacă la CCR ordonanța SAFE. Și PSD și AUR au contestat ordonanța, crucială pentru SAFE
Politică

Renate Weber, care susținea teoriile rusești despre Deveselu, atacă la CCR ordonanța SAFE. Și PSD și AUR au contestat ordonanța, crucială pentru SAFE

Avocatul Poporului, Renate Weber, care în 2018 susținea teoriile rusești despre Deveselu, atacă la CCR ordonanța SAFE, ordonanță crucială pentru demararea înarmării României și dezvoltarea infrastructurii spre Republica Moldova. Și PSD, și AUR, au criticat ordonanța.  Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Renate Weber, care susținea teoriile rusești despre Deveselu, atacă la CCR ordonanța SAFE „În acest moment, noi lucrăm la textul unei sesizări pentru Curtea Constituțională. Probabil, dacă nu mâine, poimâine o să trimitem sesizarea către Curtea Constituțională, pentru că sunt într-adevăr mai multe motive de neconstituționalitate și de fond și de procedură și credem că e foarte grav ceea ce s-a întâmplat”, a declarat Weber pentru știripesurse.ro, site controlat de soțul unei deputate PSD.  „Noi am făcut tot felul de analize astăzi cu privire la felul în care s-au derulat toate aceste acțiuni. O formă inițială de ordonanță a fost aprobată luni, adică acum o săptămână. Pentru aceea s-a și cerut un aviz la Consiliul Legislativ. În ziua următoare, la acea ordonanță s-a venit cu foarte multe amendamente de către mulți miniștri, practic s-au modificat vreo 12 alte acte normative”, a explicat Avocatul Poporului.  Potrivit lui Weber, după modificări a fost solicitat un nou aviz al Consiliului Legislativ, însă între timp Guvernul fusese deja demis prin moțiunea de cenzură adoptată în Parlament. „Vineri, a fost trimis către Parlament textul ordonanței. Și aici avem un alt motiv de neconstituționalitate. În mod normal, trebuia să fie trimis textul la Camera Deputaților. Conform Constituției, aceea era camera care trebuia să îl primească, având în vedere obiectul de reglementare al ordonanței. Or, a fost trimisă la Senat și apoi a fost trimisă și la Monitorul Oficial”, a mai arătat ea.  În 2018, Weber susținea că România a provocat Rusia, prin instalarea scutului anti-rachetă de la Deveselu. Ea a spus și că parteneriatul strategic cu SUA înseamnă „că dăm bani în neștire pentru industria de armament americană”. „Cu Statele Unite e o altă poveste. Știu că e partenerul nostru strategic…dar nu prea înțeleg ce anume înseamnă asta. Să dăm bani în neștire pentru industria de armament americană? Sincer, nu cred că aveam nevoie de asta. Înțeleg că ne apără de ruși. Dar mi se pare că asta se întâmplă pentru că noi i-am stârnit pe ruși cu instalarea scutului. Apropos, totuși…e defensiv sau cum?”, afirma ea pentru Q Magazine. Mandatul lui Weber a expirat în iunie 2025, dar PSD a refuzat să o schimbe, afirmând că persoana propusă de USR are pensie specială, ceea ce ar fi inacceptabil.  Prin programul SAFE (Security Action For Europe), România a alocat aproximativ 4,2 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură de transport cu utilizare duală (civilă și militară). Această sumă reprezintă circa 25% din pachetul total de 16,68 miliarde de euro pe care țara noastră îl accesează sub formă de împrumuturi avantajoase în perioada 2026-2030. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră