miercuri 22 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Investigații

611 articole
Investigații

EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia

Pensionar special, patru salarii, bonus uriaș. Ionel Georgescu, șeful Corpului de Control al ministrului Energiei, Virgil Popescu, este unul dintre bugetarii de lux ale cărui venituri de la stat depășesc salariile cumulate ale președintelui Klaus Iohannis și premierului Nicolae Ciucă. În plus, Georgescu încasează și o pensie specială de peste 3.200 de euro pe lună pentru cariera de polițist la Strehaia și șef al Direcției Generale Anticorupție din Ministerul de Interne. Anul trecut, a încasat din salarii și bonusuri de la stat nu mai puțin de 447.000 lei net, echivalentul a 92.000 de euro. Numele lui Ionel Georgescu apare și în dosarul de corupție al lui Adrian Duicu, fostul președinte al Consiliului Județean Mehedinți, condamnat definitiv la un an și șase luni cu suspendare. Polițist la Strehaia în anii '90 Ionel Georgescu și-a început cariera de polițist în orașul Strehaia, din județul Mehedinți, în anul 1991. A fost șef Biroul Poliție Rutieră până în anul 2000, atunci când a devenit responsabil cu ordinea publică. Ulterior a ajuns șeful Poliției Strehaia, apoi a fost transferat în București, pe funcția de adjunct șef serviciu la Direcția Poliție Rutieră. În anul 2004, s-a detașat la actuala Direcție Națională Anticorupție, unde "gestiona activități specifice" pe linia de prevenire și combatere a corupției. De acolo, a ajuns director general adjunct al Direcției Generale Anticorupție din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. În aprilie 2009, ministrul de Interne de atunci, Dan Nica, șeful PSD Galați, l-a împuternicit la șefia Direcției Generale Anticorupție. Câteva luni mai târziu, în octombrie 2009, ministrul Dan Nica a fost schimbat din funcție. Tot atunci, a fost schimbat și Ionel Georgescu. A revenit pe funcția de adjunct o scurtă perioadă. Patru ani în privat Apoi a plecat în privat. Inițial, a fost angajat pe funcția de director al Direcției de Securitate a BRD. În anul 2011, tot în cadrul băncii, deținea postul de director al Direcției Antifraudă și Protecție Internă. Ionel Georgescu a renunțat la cariera strălucitoare în mediul bancar pentru a se reangaja la stat. În anul 2014, a fost încadrat pe funcția de consilier superior la Direcția Generală de Integritate a ANAF. Acest post a fost rampă pentru a putea fi detașat la Corpul de Control al ministerului Economiei. Apoi a intrat în grațiile liberalului Virgil Popescu, care l-a plasat la conducerea Corpului de Control al ministrului Energiei. Pensia i-a crescut de patru ori Pentru întreaga activitate de polițist, Ionel Georgescu a primit în 2013 o pensie anuală de 46.740 lei. De atunci au trecut aproape zece ani, timp în care pensia specială i s-a mărit de aproape patru ori. Conform ultimei declarații de avere, în anul 2022 a primit o pensie anuală de 190.224 lei. Adică 15.852 lei lunar, echivalentul a peste 3.200 de euro. Asta, în timp ce o pensie medie în România este în jur de 1.800 de lei. Dar Ionel Georgescu nu s-a mulțumit doar cu pensia specială. De când a venit în Ministerul Economiei, adică în urmă cu aproape zece ani, a primit, pe lângă salariu, și indemnizații de la companiile de stat pe care trebuia să le controleze. De exemplu, în anul 2017 era șef șerviciu Antifraudă și Anticorupție la Ministerul Economiei. Salariul său anual era de 52.743 lei. Dar își tripla salariul anual din indemnizațiile primite de la Băița SA, DMHI SA și SNAM SA. Pensionar special, patru salarii, bonus uriaș La fel a procedat și la Ministerul Energiei, acolo unde conduce Corpul de Control al ministrului Virgil Popescu. Declarația de avere aferentă anului 2022 arată că Ionel Georgescu a primit un salariu de 125.000 de lei net. Cum și-a mărit de aproape patru ori salariul primit de la Energie? Cu ajutorul indemnizațiilor primite de la companiile de stat. Astfel, pentru funcția de administrator special la Băița SA a încasat peste 103.000 lei. De la CNCIR, companie devalizată de directoare Ioana Timofte, potrivit DIICOT, a primit peste 173.000 lei net. Această sumă este formată din indemnizația brută lunară de 12.400 lei și componenta variabilă, adică bonusul anual, de 148.000 lei brut, echivalentul a 30.000 de euro, conform Raportului anual privind renumerațiile și alte avantaje acordate administratorilor și directorilor CNCIR. Citește și: EXCLUSIV Arest pentru nepoata fostului șef al SRI Radu Timofte. Ioana Timofte, directoare generală la Controlul Cazanelor, 30 de zile la domiciliu, DIICOT o acuză de devalizarea CNCIR CupruMin SA este o altă societate de stat care i-a plătit anul trecut o indemnizație (45.505 lei). În total, peste 447.000 lei, echivalentul a 92.000 de euro. Între timp, Georgescu a renunțat la Consiliul de Administrație al CupruMin pentru a fi numit la Titan Power, o altă controlată de Ministerul Energiei, de unde încasează lunar o indemnizație de 1.000 de euro. Georgescu: "Nu mi-am stabilit eu pensia, au fost niște criterii" La solicitarea Defapt.ro, Ionel Georgescu a spus că nu consideră că primește pensie specială, ci o pensie de serviciu care nu a fost stabilită de el. "E stabilită conform legii. Anatema se pune pe cel care beneficiază. Cel care beneficiază nu este nici cel care a făcut legea, nici cel care o aplică. Și ca mine sunt circa 200.000. Nu mi-am stabilit eu pensia, au fost niște criterii", a declarat Ionel Georgescu. Întrebat dacă își exercită mandatul de administrator special la Băița SA în timpul programului de muncă de la Ministerul Energiei, Ionel Georgescu a ținut să precizeze că a vizitat compania statului de nenumărate ori. Citește și: DOCUMENT Țepele din noile amendamente la legislația pensiilor speciale: parlamentari, primari – neatinși; vârsta de pensionare crește peste cinci ani; nu există calcul de impact "Te poți duce și în weekend. Poți să îți îndeplinești activitățile și online, adică vorbim de documente finaciare, corespondența cu autoritățile statului român, autorități locale. Nu trebuie să stau acolo pentru că nu sunt director executiv, nici să intru în galerie să văd cum se exploatează dolomita. Nu prevede prezența mea fizică acolo. Nici membrii Consiliul de Administrație nu au obligația să fie acolo. Am vizitat-o de nenumărate ori. Nu am fost în timpul programului. Se poate verifica", a spus Ionel Georgescu. Care a adăugat totuși că, în calitate de administrator special, împreună cu conducerea executivă, răspunde de zona patrimonială a societății și de zona financiară.

EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia
EXCLUSIV Arest pentru nepoata fostului șef al SRI Radu Timofte. Ioana Timofte, directoare generală la Controlul Cazanelor, 30 de zile la domiciliu, DIICOT o acuză de devalizarea CNCIR
Investigații

EXCLUSIV Arest pentru nepoata fostului șef al SRI Radu Timofte. Ioana Timofte, directoare generală la Controlul Cazanelor, 30 de zile la domiciliu, DIICOT o acuză de devalizarea CNCIR

Ioana Timofte, nepoata ex-șefului SRI, arestată. Ioana Timofte, directorul general al Companiei Naționale pentru Controlul Cazanelor, a fost arestată la domiciliu pentru 30 de zile în dosarul DIICOT privind delapidarea cu două milioane de euro a societății deținută de Ministerul Energiei. Culmea, Consiliul de Administrație, controlat de oamenii ministrului Virgil Popescu, a premiat-o cu aproape 80.000 de euro pentru rezultatele excelente obținute în administrarea companiei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Din Consiliul de Administrație fac parte mai mulți liberali de casă ai ministrului Virgil Popescu, inclsuiv pensionarul Ionel Georgescu, directorul Corpului de Control al ministrului Energiei, care avea posibilitatea legală să verifice achizițiile care au dus la devalizarea companiei. Nu a efectuat nici un control, dar le-a ținut angajaților CNCIR cursuri despre prevenirea corupției în companie. Ioana Timofte, nepoata ex-șefului SRI, arestată Ioana Timofte, nepoata fostului șef SRI Radu Timofte, împreună cu subalternii ei de la Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR), ar fi format un grup infracțional organizat pentru a devaliza societatea deținută de Ministerul Energiei. Procurorii DIICOT susțin că, începând din mai 2020 până în prezent, grupul infracțional condus de Ioana Timofte a organizat 485 de achiziții publice fictive prin care au devalizat compania statului de 9,7 milioane de lei, echivalentul a două milioane de euro. Ioana Timofte a fost reținută inițial pentru 24 de ore pentru infracțiunile de delapidare și constituire a unui grup infracțional organizat. Judecătorii au decis ulterior să fie arestată la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile. Totodată, i s-a impus o serie de restricții. De exemplu, trebuie să se prezinte la organul de urmărire penală, nu are voie să comunice cu ceilalți inculpați și nu are voie să părăsească domiciliul. Tot arest la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile a primit și Vasilica Ivan, director comercial la CNCIR, cea care se ocupa de căratul banilor. În același dosar a mai fost arestat la domiciliu Iacov Vasile Neacșu, în timp ce Ionuț Costache și Maria Nedeleu au primit control judiciar pentru 60 de zile. Toți oamenii ministrului Virgil Popescu de la CNCIR Ioana Timofte a ajuns pe filieră politică să consilieze mai mulți demnitari PSD din Ministerul Economiei. În iulie 2017, a început să-l consilieze pe ministrul Economiei Mihai Fifor, actualul șef al PSD Arad. Două luni mai târziu, ministrul Fifor a numit-o în funcția de director general interimar al Companiei Naționale pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR), companie de stat care se afla atunci în subordinea Ministerului Economiei. Acolo a fost găsită și de liberalul Virgil Popescu, cel care a preluat funcția de ministru al Economiei în noiembrie 2019. Ioana Timofte a intrat rapid în grațiile ministrului liberal. Astfel, în august 2020, ministrul Virgil Popescu a decis ca directorul general și Consiliul de Administrație al CNCIR să fie selectați și numiți pe o perioadă de patru ani. Pentru funcția de director general și membru în Consiliul de Administrație a fost aleasă Ioana Timofte. Ministrul Virgil Popescu a decis ca funcția de președinte al Consiliului de Administrație să fie ocupată de Sorin Cristinel Efta, omul său de încredere de la Mehedinți. Un alt liberal numit de ministrul Popescu este Alin Alexandru Boblea, fost candidat PNL Mehedinți la primăria Pădina. Pentru a-și asigura controlul asupra CNCIR, în CA au mai fost numiți Ionel Georgescu, pensionar de lux și șef al Corpului de Control al ministrului, dar și liberalul Iulian Gropoșilă. Ionel Georgescu: „Nu sunt în conflict de interese” În timp ce Ioana Timofte devaliza compania statului pe care o conducea, potrivit DIICOT, Consiliul de Administrație o premia anual cu aproximativ 80.000 de euro pentru rezultatele excelente obținute în administrarea companiei. Acest jaf putea fi oprit la timp dacă Corpul de Control al ministrului efectua controale de fond. Defapt.ro l-a întrebat pe Ionel Georgescu, șeful Corpului de Control al ministrului Energiei și membru în CA al CNCIR, câte controale au fost efectuate la CNCIR. A spus că nici unul din 2020 până în prezent. "Controalele sunt programate anual și aprobate de ministru. Se mai fac controale inopinate la sesizări și plângeri", a declarat Ionel Georgescu. Citește și: Cum se mai fură la stat: 485 de achiziții fictive în trei ani, de două milioane de euro, la Compania Națională pentru Controlul Cazanelor condusă de nepoata fostului șef SRI Timofte Culmea, spune el, Corpul de Control a efectuat oficial activitatea de prevenire a corupției la data de 9 mai 2023: "Atunci li s-a prezentat ce nu trebuie să facă ca să nu ajungă la pușcărie. Ceea ce au făcut sunt niște găinării de secolul 19.". Întrebat dacă consideră că se află în conflict de interese în contextul în care deține funcția de director al Corpului de Control și funcția de membru în CA al CNCIR, companie subordonată Ministerului Energiei, Ionel Georgescu a spus că nu. "Nu sunt în conflict de interese. Niciodată nu particip și nu interferez cu echipa sau cu materialele de control. Se ocupă subordonații mei, dar oricare poate fi întrebat dacă interfez", a declarat directorul Georgescu.

EXCLUSIV Cea care o hărțuiește pe Halep cu amânări în cazul de dopaj, în centrul unui scandal uriaș în Anglia cu suspiciuni de corupție în rugby. Karen Moorhouse, CEO al ITIA, și-a favorizat foști șefi
Investigații

EXCLUSIV Cea care o hărțuiește pe Halep cu amânări în cazul de dopaj, în centrul unui scandal uriaș în Anglia cu suspiciuni de corupție în rugby. Karen Moorhouse, CEO al ITIA, și-a favorizat foști șefi

Hărțuitoarea lui Halep, scandal de corupție. Karen Moorhouse (foto) este CEO al ITIA (International Tennis Integrity Agency), organizația care a acuzat-o pe Simona Halep de dopaj fără să-i permită să se și apere. Moorhouse a fost numită CEO al ITIA în februarie a.c. Anterior, aceasta a fost membră în conducerea Ligii de Rugby-Fotbal (rugby în 13) din Marea Britanie. Frauda Bradford Bulls În această calitate, Karen Moorhouse a girat, împreună cu toată conducerea Ligii de Rugby-Fotbal (LRF), preluarea echipei Bradford Bulls de către un acționariat în care era implicat inclusiv un fost șef al LRF. Totul, în mijlocul unor scandaluri financiare care ar fi trebuit să ducă la sancționarea drastică a echipei de către LRF. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În octombrie 2019, când scandalul era la apogeu, în publicația "Total Rugby League" s-a publicat un articol care arăta că chiar Karen Moorhouse garantase public pentru acționariatul toxic al Brandford Bulls. Titlul articolului era "Dacă LRF nu are nimic de ascuns în legătură cu Bradford, este timpul să fie transparentă: 15 întrebări arzătoare la care trebuie să răspundă". O anchetă cerută, niciodată făcută "Timp de aproape un deceniu, echipa de rugby din Bradford a fost târâtă prin noroi de proprietari care nu au nimic de-a face cu echipa, de diverse scandaluri financiare și de o înstrăinare lentă, dar constantă, a fanilor echipei. 2017 ar fi trebuit să fie o linie de demarcație, cu o nouă companie, fără datorii moștenite și cu șansa de a construi durabil. Dar, la mai puțin de trei ani distanță, Bradford Bulls se află din nou în aceeași situație. Vestea că un nou consorțiu, în care este implicat fostul șef LRF Nigel Wood, preia conducerea a stârnit mai multe întrebări decât răspunsuri, așa cum a fost adesea cazul cu Bradford. Apelurile sunt în creștere pe bună dreptate ca organismul de conducere să fie supus unei anchete complete în legătură cu fiecare decizie legată de Bradford - care include Odsal (teren de joc - n.r.) - din 2012 (...) până în prezent. Este o necesitate.", scria Aaron Bower, autorul articolului. Hărțuitoarea lui Halep, scandal de corupție Bower a continuat: "Desigur, dacă LRF nu ar avea nimic de ascuns, atunci ar dispune o anchetă completă. Liga ar fi, de asemenea, deschisă, transparentă și onestă cu privire la tot ceea ce s-a întâmplat. (...) se presupune că le pasă de integritatea lor ca organism de conducere. Având în vedere că presiunea de pe umerii lor este mai mare ca niciodată, integritatea lor este acum pusă sub semnul întrebării. Așadar, în acest sens, iată 15 întrebări la care organismul de conducere trebuie să răspundă.". Printre cele 15 întrebări puse de Bower se regăsește și una adresată direct lui Karen Moorhouse. "(...) cum poate fi benefic pentru integritatea sportului faptul că un om care a fost implicat în procesul de numire a foștilor proprietari - proprietari care au eșuat - la conducerea acestui club este acum implicat el însuși în preluarea proprietății acestuia? Acceptă LRF un anumit nivel de responsabilitate pentru situația actuală a lui Bradford, având în vedere că a sprijinit un consorțiu care s-a dovedit în mod irefutabil a fi un eșec? Karen Moorhouse a declarat în 2017 că LRF era încrezătoare că consorțiul lui Andrew Chalmers va . Ce părere are acum ea, ca parte din de conducerea LRF, despre acele comentarii?". Conflicte de interese vizibile de pe lună Karen Moorhouse, actuala șefă a ITIA, nu a răspuns acelor întrebări. Dar a răspuns, în noiembrie 2019, șeful LRF (și al ei) de la acea dată, Ralph Rimmer. "Șeful LRF, Ralph Rimmer, a respins apelurile pentru o anchetă publică privind schimbarea proprietarului Bradford Bulls, insistând că ultimii doi ani nu au fost un . Citește și: Simona Halep, supusă unei „hărțuiri de neconceput”, afirmă antrenorul Mouratoglu, care se declară „foarte șocat” de demersul ITIA Fostul director executiv al LRF Nigel Wood face parte dintr-un consorțiu care a preluat controlul cvadruplei campioane Super League. Schimbarea de proprietate vine după o serie de eșecuri financiare care au inclus trei administrații și o lichidare în 2012. Bradford Bulls a acumulat datorii de peste 1 milion de lire sterline în cei doi ani în care a fost patronat de fostul proprietar, neozeelandezul Andrew Chalmers, un prieten al lui Wood. Chalmers a primit controlul lui Bulls de la LRF în 2017, în ciuda altor potențiali ofertanți, în timp ce Wood era la conducerea organismului care guvernează liga de rugby. Problema este complicată și mai mult de faptul că Wood se afla, de asemenea, la cârma LRF atunci când a cumpărat contractul de închiriere pentru stadionul Odsal (pentru Bradford Bulls - n.r.) în 2011.", potrivit Mirror.

EXCLUSIV Cu război la graniță, România încă nu a reușit să pună pe picioare o fabrică de pulberi pentru muniție. Ministrul Spătaru de la Economie se încurcă în cifre și minte la TV
Investigații

EXCLUSIV Cu război la graniță, România încă nu a reușit să pună pe picioare o fabrică de pulberi pentru muniție. Ministrul Spătaru de la Economie se încurcă în cifre și minte la TV

România nu are fabrică de pulberi, deși a cumpărat armament de aproape zece miliarde de euro în ultimii ani. Ceea ce ar putea să reprezinte o vulnerabilitate gravă la adresa Armatei Române în caz de conflict. Ultima instalație de pulberi de la Făgăraș, cu o tradiție de aproape 100 de ani, a fost tăiată și vândută la fier vechi de autoritățile locale în 2004 pentru o datorie de doar 200.000 de euro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online La solicitarea Defapt.ro, ministrul Economiei Florin Spătaru a declarat că o fabrică nouă de pulberi ar putea să coste în jur de 500 de milioane de euro. Spătaru a alocat 70 de milioane de lei companiei Pirochim Victoria pentru studii de fezabilitate și pregătirea terenulu. Dar, anterior, a declarat la Televiunea Română că a alocat suma de 800 de milioane de lei și are "parteneriate plătite" cu companii americane și sud-coreene pentru a începe construcția fabricii. Mai mult, directorul Pirochim, Milică Palade, susține că nu poate începe studiile de fezabilitate până când oficialii din Ministerul Economiei nu vor decide ce tipuri de instalații de producție a pulberilor vor fi achiziționate. România nu are fabrică de pulberi Fabrica de Pulberi de la Făgăraș (foto) are o istorie de aproape 100 de ani, timp în care a produs pulberi și explozibili. Dar industria de apărare românească a fost lăsată de izbeliște după Revoluția din decembrie 1989. Un pic mai târziu, în anul 2004, primăria Făgăraș a executat Fabrica de Pulberi pentru o datorie de 200.000 de euro. Pentru a-și recupera banii la bugetul local, primăria a decis să vândă la fier vechi instalația de nitroceluloză, cu ajutorul căreia se producea o parte din materia primă pentru pulberi. Așa că producția de pulberi a încetat. Dar a continuat cea de explozibili. Companiile din industria de apărare de stat s-au reorientat către Serbia, țară din care se cumpără și în prezent pulberi. Lucian Cupu, liderul de sindicat de la Fabrica de Pulberi Făgăraș, a declarat pentru Defapt.ro că "instalația de nitroceluloză producea un ingredient pentru pulberi. Cum s-a reușit să se scoată din inventarul industriei de apărare o astfel de capacitate?". El a mai spus că "degeaba faci tancuri, degeaba faci mitraliere, degeaba faci aruncătoare, dacă nu ai ce trebuie să bagi în glonț, în muniție". Spătaru minte nerușinat despre bani Florin Spătaru, ministrul Economiei, s-a lăudat în repetate rânduri că va aloca fondurile necesare pentru construcția unei noi fabrici de pulberi. Ultima dată a făcut-o la Televiziunea Română, acolo unde s-a încurcat în declarații. Semn că nu prea înțelege ce se întâmplă în industria de apărare din subordinea sa. "Vom veni cu o soluție pentru construirea unei fabrici de pulberi în România. Este un deziderat. În 2004 a fost închisă în România și am importat. Acum vom face o capacitate de producție mai mare și pentru tipuri de muniție NATO și non-NATO. Pe lângă 800 de milioane de lei alocați de la Ministerul Economiei, avem și parteneriate plătite cu companii americane, sud-coreene pentru a începe această construcție industrială", spunea la TVR ministrul Spătaru. Declarația ministrului Florin Spătaru a ridicat suspiciuni pentru că Ministerul Economiei a alocat pentru investiții în industria de apărare de stat sume derizorii. De exemplu, în anul 2021 s-au alocat doar cinci milioane de lei. În anul 2022 s-au alocat 400 de milioane de lei, iar de la începutul acestui an până în prezent, doar 200 de milioane de lei, potrivit informațiilor oficiale furnizate de Ministerul Economiei la solicitarea Defapt.ro. Un "partener mare, european". Dar fantomatic Pentru a clarifica aceste neconcordanțe am solicitat clarificări Mirabelei Isac, consiliera ministrului pe comunicare. A răspuns, în schimb, chiar ministrul Florin Spătaru, care și-a nuanțat declarația făcută la televiunea publică. El a spus că, de fapt, nu a alocat 800 de milioane de lei pentru fabrica de pulberi și că se referea la alocările bugetarea pentru întreaga industrie de apărare. Adică la cele 600 de milioane de lei alocați în 2022 și 2023. Cât despre fabrica de pulberi promisă, a menționat că în realitate a alocat doar 70 de milioane de lei către Pirochim Victoria. Banii ar trebui folosiți pentru "studiu de fezabilitate și o pregătire pentru investiție. Separat de acest lucru, discutăm cu mai multe companii de o investiție de la zero. Greenfield! Pentru că acele echipamente pe care noi le avem fie la Făgăraș, fie la Victoria, o parte din ele sunt depășite tehnologic. O parte din ele ar trebui modernizate. Există posibilitate să le reutilizăm. Dar nu luăm deocamdată în calcul un astfel de scenariu", a declarat ministrul Florin Spătaru. Tot ministrul a spus că la nivelul Ministerului Economiei se discută cu un "partener mare, european", care ar vrea să facă "ditamai fabrica și să livrăm peste 1.000 de tone de pulberi în mod continuu. Cred că ne încurcăm dacă reutilizăm niște echipamente care s-ar putea să ne lase la un moment dat". Ministrul nu a vrut să spună numele partenerului, dar a precizat că valoarea unei investiții într-o fabrică de pulbere este undeva la 500 de milioane de euro. "Un studiu de fezabilitate de rahat!" Întrebat ce s-a întâmplat cu cele 22 de milioane de euro promise public de fostul ministru Virgil Popescu pentru Fabrica de Pulberi Făgăraș, ministrul Florin Spătaru a spus că nu știe unde au fost dați. Cât despre declarațiile pompoase ale lui Gabriel Țuțu, fostul director Romarm, despre repornirea fabricii de pulberi, a spus că "Ministerul Economiei nu a negociat cu nimeni. Hai să ne înțelegem! Și-a bătut joc! Nu a negociat cu absolut nimeni. Nimeni, nimic! Ca să fim clari pe subiectul ăsta: nu a existat nici un proiect! A existat un studiu de fezabilitate de rahat! De rahat! Făcut undeva în anul 2018 în care se spunea că dacă mai pui două țevi și trei garduri pui în funcțiune Fabrica de Pulberi. Total eronat!". Cât despre proiectul său legat de fabrica de pulberi, ministrul a spus că va începe cât mai curând. Adică până în toamnă. Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, nu crede în ceea ce spune ministrul Spătaru. "Au declarat că vor face fabrica de pulberi într-un an de zile. Au trecut doi ani și nu au mișcat nici un deget. Capabilitatea de proiectare este destul de redusă în România", a spus Bucuroiu. 70 de milioane de lei date degeaba Sindicalistul Lucian Cupu a declarat pentru Defapt.ro că la Fabrica de Pulberi Făgăraș există deja un studiu de fezabilitate în care se menționează că pentru construcția unei noi fabrici este nevoie de trei ani. "Astfel de instalații nu le are nimeni pe stoc. Aceste instalații trebuiesc proiectate. Ca să faci proiectare trebuie să faci o cercetare pentru a vedea care este necesarul de pulberi în piață, dacă vrei să o construiești pe rațiuni economice. Citește și: Summit-ul NATO de la Vilnius va oficializa cel mai negru scenariu: a reînceput „războiul rece”. Noile planuri de apărare ale Alianței se axează pe reacția la un atac rusesc pe scară largă În momentul în care faci niște instalații pentru pulberi, le calibrezi cu un necesar astăzi sau pentru un viitor conflict. Atunci nu poți justfica o astfel de investiție și să o condiționezi de profitabilitate. Iar în acel moment trebuie să poți susține o astfel de investiție pentru a se reduce dependența de alte state", a spus Lucian Cupu. Conform studiului, Fabrica de Pulberi de la Făgăraș ar putea produce o tonă de pulberi pe oră. Însă ministrul Florin Spătaru nu a alocat cei 70 de milioane de lei la Făgăraș, ci i-a virat în conturile Pirochim Victoria, societate lăsată pe butuci din 2004. Milică Pandele, directorul general al Pirochim, a spus că decidenții din Ministerul Economiei ar trebui să decidă ce tip de instalații vor să fie achiziționate și ce tipuri de pulbere să producă. De abia atunci poate contracta studii de fezabilitate cu banii primiți de la minister. Întrebat în cât timp ar putea fi pusă în funcțiune o fabrică nouă, directorul Milică Pandele a declarat că "un termen rezonabil ar fi de minim doi ani de zile. Majoritatea instalațiilor sunt unicat. Nu se poate începe în șase luni, de exemplu".

EXCLUSIV Primarul Minea din Chiajna a ascuns 14 case și terenuri: a declarat opt, dar DNA i-a pus sechestru pe 22. A finanțat ilegal clubul de fotbal Concordia cu 45 milioane lei de la buget
Investigații

EXCLUSIV Primarul Minea din Chiajna a ascuns 14 case și terenuri: a declarat opt, dar DNA i-a pus sechestru pe 22. A finanțat ilegal clubul de fotbal Concordia cu 45 milioane lei de la buget

Primarul comunei Chiajna, 14 imobile ascunse. Milionarul Mircea Minea, primarul comunei Chiajna, are sub sechestru nu mai puțin de 22 de terenuri și case, dar în declarațiile de avere a menționat doar opt. Diferența de 14 imobile a fost scoasă la iveală de procurorii DNA care l-au trimis în judecată pentru că a prejudiciat primăria Chiajna cu aproape 45 de milioane lei, bani cu care a finanțat ilegal clubul de fotbal Concordia. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Primarul Mircea Minea, actual copreședinte ALDE, se află la conducerea primăriei Chiajna din anul 1996, atunci când a candidat pe listele Partidului Social Democrat. Unul dintre cei mai longevivi primari din țară, Mircea Minea a ajuns bugetar milionar din învârtelile cu terenuri de la marginea Bucureștiului. Primarul Minea, bani președintelui Minea Direcția Națională Anticorupție a anunțat că l-a trimis în judecată pe Mircea Minea, primarul comunei Chiajna, pentru abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată. Pe scurt, în perioada 2007-2011, primarul Minea ar fi încheiat cu clubul de fotbal Concordia Chiajna mai multe contracte cu finanțare nerambursabilă pentru care a plătit din bugetul primăriei aproape 37,5 milione lei. În plus, a închiriat clubului de fotbal două baze sportive aflate în proprietatea publică a Primăriei Chiajna în schimbul unor chirii modice. De exemplu, 100 de lei/lună pentru baza sportivă și 7,65 euro/oră pentru stadion. Din această afacere a rezultat încă un prejudiciu de peste 7,5 milioane lei. În total, aproape 45 de milioane lei, echivalentul a nouă milioane de euro. Mai mult, primarul Mircea Minea deținea calitatea de membru fondator și președinte al consiliul director la clubul Concordia Chiajna. Primarul comunei Chiajna, 14 imobile ascunse Surpriza apare la finalul comunicatului de presă al DNA, instituție care susține că a pus sechestru pe 22 de imobile, terenuri și case, deținute de către Mircea Minea. Dar în ultima declarație de avere, depusă în iunie 2022, primarul Minea a menționat doar opt imobile. De exemplu, are un teren intravilan de 10,5 hectare pe care susține că l-a cumpărat în 1996. În 1999 a dobândit un teren de 2.490 mp prin reconstituirea dreptului la proprietate. La fel s-a întâmplat și în 2016, când a pus mâna pe un teren de 1.000 mp. Ultimul teren de 1,72 hectare l-a cumpărat în anul 2017 împreună cu soția sa, Olguța Minea. La capitolul clădiri, soții Minea au declarat că dețin o casă de 374,6 mp în Chiajna, plus alte trei imobile cu suprafețe cuprinse între 904 și 1.104 metri pătrați. Primarul Minea a mai menționat în declarația de avere că a vândut un teren intravilan cu cu aproape 4.000 de euro firmelor Ayandel Home, Ayandel Chrishome și Irimia Aimiri SRL. Totodată, a menționat că a plasat în fonduri de investiții, inclusiv pensii private, nu mai puțin de 2,66 milioane lei. Alți 320.000 lei și 17.827 euro îi are în două conturi bancare. Pentru munca prestată în folosul comunității din Chiajna, edilul Mircea Minea este renumerat anual de primărie cu aproape 180.000 lei. Soția sa, Olguța Minea, patronează și administrează firma Euromond Impex care are ca obiect de activitate colectarea și epurarea apelor uzate. Pentru funcția de administrator și-a dat un salariul anual 30.528 lei. 700.000 de lei pierdute printre milioane Declarațiile de avere depuse în ultimii zece ani de primarul Mircea Minea sunt pline de surprize. În anul 2013, acesta a menționat că deține împreună cu soția sa două terenuri în București și Ilfov. Primul era un teren agricol de 9,28 ha cumpărat în perioda 1995 -2005. Celălalt teren intravilan, de aproape 5,5 hectare, a fost declarat ca fiind cumpărat în perioada 1991 – 2012. Minea mai declara o casă de 300 mp și un spațiu comercial de 840 mp, ambele în Chiajna. Un alt spațiu comercial, de 40 mp, îl avea în București. Și tot în București avea o altă casă, de 155 mp. Primarul menționa obligațiuni de aproape 3,5 milioane lei și două depozite bancare în care se aflau 141.000 lei și 65.000 de euro. Dar, un an mai târziu, valoarea investițiilor a crescut brusc la aproape 4,5 milioane lei. În conturi mai avea însă în jur de 30.000 de euro. Dacă ar fi investit în obligațiuni cei 141.000 de lei și diferența de 35.000 de euro, tot rămân 700.000 lei în obligațiuni fără nici o explicație. Cum apar din nimic 7,8 hectare de teren O altă anomalie apare în declarația de avere depusă în anul 2015. Terenul de 5,5 hectare a crescut la 13,3 hectare fără ca primarul Minea să declare achiziția vreunui nou teren sau să modifice anul dobândirii. Culmea, a mai și vândut o bucată de teren cu 124.600 euro unei anume Roxana Anghel. Totodată, a mai vândut vila și spațiul comercial din București. Pe casă a obținut puțin peste 362.000 lei de la Virgiliu Mărgineanu, iar pe spațiul comercial a primit 25.000 de euro de la Aurelian Sorin Puia. În conturi avea 161.000 lei, 35.500 de euro, plus 4,97 milioane de lei în fondul de investiții al BCR. Ulterior, conform declarației de avere depusă în anul 2016, a vândut terenul de două hectare cu 1,5 milioane de euro firmei Avangarde City. Societatea este deținută în prezent de Roxana Anghel (50%), Petre Anghel (20%) și Ioana Daniela Unchiașu (30%). Tot în acel an, primarul Minea a declarat încă un teren de 2.490 mp asupra căruia i se reconstituise dreptul de proprietate în 1999, plus un teren de 1.000 mp dobândit în 2016. Suma aflată în fondul de investiții al BCR i s-a diminuat la 4,33 milioane lei, însă a mai deschis un nou cont în care a investit nu mai puțin de două milioane de lei. În total, 6,33 milioane lei. Milioane de lei din conturi și investiții, evaporate În anul 2017, primarul Minea mai avea un teren de 12,67 hectare din cele 13,3 ha, plus cele două parcele de 2.490 mp, respectiv 1.000 mp. Dar și casa cu anexele din Chiajna. Între timp, a mai vândut încă o bucată de teren pe care a obținut 80.000 de euro de la firma Coral Speed Construct. Dar investițiile de la BCR au crescut de la 6,33 milioane la peste 8,4 milioane lei, în timp ce în conturi avea peste 228.000 lei și 31.000 de euro. Citește și: Banca Mondială desființează proiectul pensiilor speciale: „Nici un impact” sau „efect neglijabil”. Budăi spune că nu a citit raportul băncii, Ciucă așteaptă „concluziile” Un an mai târziu, terenul de 12,67 hectare a crescut cu aproape 1.500 mp. Suma investită la BCR a scăzut la 7,75 milioane lei, dar conturile au crescut la peste 1,5 milioane lei și 85.000 de euro. Conform declarației de avere din anul 2019, coturile primarului s-au diminuat. A rămas fără un milion de lei și 47.000 de euro din conturile personale, în timp ce fondul de investiții s-a diminuat la 6,6 milioane lei. Ceea ce înseamnă că primarul Minea a cheltuit în decursul unui an în jur de 2,3 milioane lei. Un an mai târziu, fondul de investiții a scăzut la 4,28 milioane lei, în timp ce în conturi mai avea în jur de 216.000 lei și 10.314 euro.

EXCLUSIV Loteria Română scoate la vânzare 6.260 de "păcănele" achiziționate în 2013 și niciodată folosite. Acestea ar fi putut aduce venituri de un miliard de euro
Investigații

EXCLUSIV Loteria Română scoate la vânzare 6.260 de "păcănele" achiziționate în 2013 și niciodată folosite. Acestea ar fi putut aduce venituri de un miliard de euro

Loteria, un miliard EUR, pierdut la "păcănele". Loteria Română a aruncat pe fereastră acest pot enorm pentru că nu a exploatat 6.260 de "păcănele" pe care le-a ținut ascunse în depozit în ultimii zece ani. Ionuț Valeriu Andrei, actualul șef al Loteriei Române și "afiliat" PSD, vrea să le scoată acum de la naftalină și să le vândă la licitație pentru suma de 4,3 milioane de euro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În cazul în care ar fi închiriat fiecare aparat cu doar 100 de euro pe lună, Loteria Română ar fi încasat mai mult cu 3,2 milioane de euro mai mult în fiecare an, adică 75 de milioane de euro în ultimii zece ani. Dacă le-ar fi folosit în propriile agenții, Loteria ar fi încasat peste 1.300 de euro lunar din fiecare aparat, adică aproximativ 100 de milioane de euro anual din toate 6.260. "Păcănelele", luate și ascunse în depozit Loteria Română s-a pricopsit la finalul anului 2013 cu nu mai puțin de 6.260 de terminale video-loterie de pe urma contractului păgubos cu grupul grecesc INTRALOT. În loc să le exploateze în regie proprie sau măcar să le închirieze, oficialii Loteriei au decis să le ascundă într-un depozit. Și nu pare să fi fost o decizie întâmplătoare. Pentru că, la scurt timp, a fost încheiat un parteneriat pe o perioadă de 15 ani cu grupul austriac Novomatic. Conform înțelegerii, veniturile din video-loterie urma să fie împărțite în mod egal între Loteria Română și Novomatic. În plus, Loteriei Române i se garanta un venit minim de 75 de milioane de euro anual în cazul în care compania de stat instala 10.000 de terminale în agențiile loto din întreaga țară. De atunci au trecut aproape zece ani, timp în care au fost instalate în jur de 6.000 de terminale. Ceea ce înseamnă că bonusul de 75 de milioane de euro nu a fost încasat. Totuși, de pe urma exploatării celor 6.000 de terminale de la austrieci, Loteria raportează venituri anuale de aproximativ 100 de milioane de euro. Bani din care, evident, Loteria Română plătește și cheltuieli (chiria pentru spațiile folosite în cazul în care sunt închiriate, angajați, utilitățile și licențele). Loteria, un miliard EUR, pierdut la "păcănele" În tot acest timp, cele 6.260 de terminale moștenite de la INTRALOT au zăcut nefolosite într-un depozit. Dacă le-ar fi exploatat direct, Loteria Română ar fi putut să raporteze în plus venituri anuale de încă 100 de milioane de euro. Adică un miliard de euro în ultimii zece ani. Dar putea să le și închirieze. De exemplu, un terminal se închiriază pe piața jocurilor de noroc cu sume care variază între 180 și 300 de euro pe lună. În cazul în care Loteria Română ar fi optat pentru această varianta, ar fi putut câștiga anual minimum 7,5 milioane de euro dacă închiria fiecare terminal cu doar 100 de euro lunar. Cumulat, în ultimii zece ani, Loteria Română putea câștiga astfel minim 75 de milioane de euro. Cu o sumă de 200 de euro lunar pentru închiriere, suma ar fi ajuns la 150 de milioane de euro. Dar compania statului nu a luat nici măcar un leu pe "păcănelele" achiziționate în 2013. Se scot la vânzare cu 4,3 milioane de euro Ionuț Valeriu Andrei, actualul șef al Loteriei Române, care susține că este "afiliat" Partidului Social Democrat, formațiune politică condusă de Marcel Ciolacu, a decis să scoată la licitație publică cu strigare cele 6.260 de "păcănele". Citește și: NATO, nivel superior de alertă pentru aparatele sale de poliție aeriană după ce un Su-35 rusesc aproape a doborât un avion polonez neînarmat în apropiere de spațiul aerian al României Primul lot este compus din 1.037 de terminale, marca Novomatic, care a fost evaluat la 4,076 milioane lei. Adică 3.930 lei pentru fiecare bucată. Cel de-al doilea lot este format din 3.728 terminale, marca Unidesa, a cărui valoare a fost calculată la 11,638 milioane lei. Costul unui singur terminal Unidesa a fost estimat la 3.121 lei. Ultimul lot este format din 1.495 terminale Williams, cu o valoare de 5,68 milioane lei. Adică în jur de 3.800 lei pe fiecare bucată. În total 21,3 milioane lei, echivalentul a 4,3 milioane euro. Întrebat de către Defapt.ro ce nu au fost folosite aceste terminale în ultimii zece ani, directorul Ionuț Valeriu Andrei a declarat că nu poate răspunde pentru că trebuie să verifice în istoric.

EXCLUSIV Șeful Anticorupției din MAI, chestorul șef Vasilescu, susține că are "grave suferințe psihologice" din cauză că a fost acuzat că a aranjat în biserică funeraliile interlopului "Emi Pian"
Investigații

EXCLUSIV Șeful Anticorupției din MAI, chestorul șef Vasilescu, susține că are "grave suferințe psihologice" din cauză că a fost acuzat că a aranjat în biserică funeraliile interlopului "Emi Pian"

Șeful Anticorupției MAI, "grave suferințe psihologice". Chestorul șef de poliție Liviu Vasilescu, șeful Direcției Generale Anticorupție din Ministerul Afacerilor Interne și fostul șef al Poliției Române, a pierdut procesul prin care cerea daune de morale de 20.000 de euro sindicalistului Cosmin Andreică. Pe care Vasilescu l-a acuzat că i-ar fi pricinuit "grave suferințe psihologice, afective, insomnii, stare de stres", dar și pagube prin lezarea cinstei, onoarei, demnității, prestigiului și reputației. Totul i s-ar fi întâmplat din cauza declarațiilor publice făcute de Cosmin Andreică, șeful sindicatului Europol, prin care i-a criticat pe șefii Poliției Române pentru că s-au întâlnit pe ascuns în biserică, în toiul nopții, cu liderii clanului Duduianu, înainte de a fi înmormânat interlopul Florin Mototolea, zis "Emi Pian". Pe ascuns, în biserică, cu interlopii Duduianu Chestorul șef de poliție Liviu Vasilescu și-a dat demisia din funcția de șef al Poliției Române la data de 1 septembrie 2020, în urma scandalului public legat de întânirea pe ascuns, în biserică, cu liderii clanului Duduianu, după moartea interlopului Florin Mototolea, zis "Emi Pian". Ulterior, în mai 2021, ministrul Lucian Bode l-a numit la conducerea Direcției Generale Anticorupție, o structură strategică a Ministerului Afacerilor de Interne. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online La aproape doi ani după ce și-a dat demisia din funcția de șef al Poliției Române, chestorul șef de poliție Liviu Vasilescu l-a dat în judecată pe Cosmin Andreică, liderul sindicatului Europol, și a cerut daune morale de 20.000 de euro. Motivul? Sindicalistul Cosmin Andreică l-a criticat public pentru întâlnirea pe care a avut-o cu membrii clanului Duduianu, înainte de înmormântarea lui Florin Mototolea. În aprilie 2023, Judecătoria Sector 2 a decis să respingă cererea de chemare în judecată pe motiv că nu era întemeiată. Mai mult, instanța l-a obligat pe Liviu Vasilescu "la plata către pârât a sumei de 5.880,54 de lei, valoarea cheltuielilor de judecată, onorariul de avocat. Cu drept de a formula cerere de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti. Pronunţată în data de 26.04.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei". Șeful Anticorupției MAI, "grave suferințe psihologice" În cererea de chemare în judecată consultată de către Defapt.ro, chestorul șef de poliție (general-locotenent - n.r.) Liviu Vasilescu le-a spus magistraților că în urma declarațiilor făcute de sindicalistului Cosmin Andreică a suferit enorm. Mai mult, a scris negru pe alb că i-au fost cauzate "grave suferințe psihologice, afective, insomnii, stare de stres, dar și pagube prin lezarea cinstei, onoarei, demnității, prestigiului și reputației". "Așadar, daunele morale solicitate, în cuantum de 20.000 euro, echivalentul în lei la data plății au caracter compensatoriu echitabil raportat la suferințele indurate de subsemnatul în ultimii aproximativ doi ani, de când pârâtul îmi aduce în mod public acuzații extrem de grave, astfel cum am arătat mai sus", susține în cerere Liviu Vasilescu. Vasilescu, despre "suferințele" lui (sursa: defapt.ro) Întrebat de către Defapt.ro dacă gravele suferințe psihologice au fost certificate medical, Liviu Vasilescu nu a răspuns direct, dar a dat de înțeles că nu. "Am treabă. Dacă te jignește unul poți să ai cheștii din ăstea. Domnule, haideți, nu discut chestia asta. Am pierdut procesul, asta e! Nu afectează capacitatea mea de muncă, dar poți să ai trăiri. Nu am câștigat și asta este. Puneți niște întrebări… E dreptul meu să dau în judecată", a declarat Liviu Vasilescu, șeful Direcției Generale Anticorupție. Vela: „Din punctul meu de vedere, a fost un erou” Liviu Vasilescu, șeful DGA, i-a propus ca martori la proces pe liberalul Marcel Vela, fost ministru de Interne în perioada în care avut loc scandalul legat de înmormântarea lui Florin Mototolea, dar și pe Aurelian Ciocîrlan, fostul adjunct al Poliției Capitalei. Citește și: VIDEO La Ankara, la o reuniune a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre, un deputat rus a vrut să rupă steagul ucrainean. Cum s-a terminat disputa Senatorul Marcel Vela i-a spus judecătorului că Liviu Vasilescu a suferit pentru că și-a dat demisia. "Din punctul meu de vedere, a fost un erou", a declarat instanței senatorul Marcel Vela. La rândul său, fostul adjunct al Poliției Capitalei, comisarul șef Aurelian Ciocîrlan a declarat în fața instanței că generalul Liviu Vasilescu "era abătut, afectat, necăjit". Întrebat dacă traumele de ordin psihic invocate de Liviu Vasilescu sunt compatibile cu funcția pe care o deține, Aurelian Ciocîrlan a spus că "depinde până unde coboară nivelul de stres. Nu cunosc dacă reclamantul deține acte oficiale în legătură cu starea psihică".

EXCLUSIV Adjunctul Gărzii de Mediu, pus în funcție de PSD, cercetat de DNA pentru controale la firme de reciclare, deși nu avea astfel de atribuții
Investigații

EXCLUSIV Adjunctul Gărzii de Mediu, pus în funcție de PSD, cercetat de DNA pentru controale la firme de reciclare, deși nu avea astfel de atribuții

Adjunctul Gărzii de Mediu, la DNA. Cristian Valentin Eniță, pus de PSD în funcția de director general adjunct la Garda Națională de Mediu, este cercetat de Direcția Națională Anticorupție pentru că a efectuat controale ilegale la două societății din județul Prahova. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Miza controalelor o reprezintă un contract de peste un milion de euro anual pentru colectarea deșeurilor periculoase și nepericuloase de la fabrica de frigidere a chinezilor de la Haier Tech din județul Prahova. La solicitarea Defapt.ro, șeful Gărzii Naționale de Mediu, comisarul general Aurelian Păduraru, a declarat că subalternul său cu rang de subsecretar de stat nu are atribuții de control, motiv pentru care a sesizat Corpul de Control de la Ministerul Mediului. Fabrică chinezească de frigidere Grupul Haier, condus de chinezul Zhang Ruimin - unul dintre cei mai de vază membri ai Partidului Comunist Chinez și un afacerist recunoscut la nivel mondial, a investit peste 70 de milioane de euro în construcția unei fabrici de frigidere în Parcul Industrial Allianso din Ariceştii Rahtivani, în apropiere de Ploieşti. Producția frigiderelor a început în anul 2021. Deșeurile periculoase și nepericuloase rezultate de la fabrica de frigidere erau preluate în baza unui contract de firma Recop Recycling, patronată în acte de Ana Cătălina Mureșan. De afacerea cu colectarea și tratarea deșeurilor se ocupă și soțul Anei Mureșan, Cătălin Mureșan, un afacerist controversat pe plan local. Peste un milion de euro anual Cătălin Mureșan a declarat pentru Defapt.ro că în vara anului 2022 avea un contract de preluare a deșeurilor de la Haier Tech. "Colectam mai multe tipuri de deșeuri recilabile: plastic, carton, fier și foarte puțin deșeuri periculoase. Contractul este destul de ok dacă îl gestionezi cum trebuie. Noi am investit în jur de un milion de euro ca să gestionăm contractul cum trebuie. Momentan nu mai avem contract de preluare a deșeurilor cu fabrica de frigidere. În 2022 aveam contract cu ei", a precizat afaceristul prahovean. Întrebat care a fost valoarea contractului de colectare a deșeurilor de la fabrica de frigidere, Cătălin Mureșan a spus că "undeva la peste un milion de euro" pe an. Controale, deși nu avea atribuții Afacerea cu deșeuri de un milion de euro i-a făcut cu ochiul comisarului general adjunct Cristian Valentin Eniță, la scurt timp după ce a fost numit în funcție de premierul Nicolae Ciucă la propunerea Partidului Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu. Motiv pentru care a decis la data de 27 iunie 2022 să facă inspecții și controale la cele două firme. Complet ilegale. Șeful Gărzii Naționale de Mediu, comisarul general Aurelian Păduraru, a explicat de ce controalele efectuate de subalternul său sunt ilegale. "Nu are atribuții de control! Doar comisarii au atribuții de control. Știu că a fost în control, a fost o plângere depusă la Garda Națională de Mediu. Mai departe, eu am redirecționat-o către Corpul de Control al Ministerului Mediului. Fiind demnitar (subsecretar de stat - n.r.), am considerat că Corpul de Control al Gărzii nu poate chestiona un demnitar. Și mai departe Corpul de Control al ministrului s-a ocupat de soluționarea acelei plângeri. Mai departe s-a ocupat de sesizarea instituțiilor abilitate să facă lumină pe subiect", a declarat comisarul general Aurelian Păduraru. Adjunctul Gărzii de Mediu, la DNA Defapt.ro a obținut un document din care rezultă că Direcția Națională Anticorupție a solicitat Gărzii Naționale de Mediu mai multe informații despre atribuțiile comisarului general adjunct Cristian Valentin Eniță în dosarul de corupție 216/P/2022. Adresa DNA către Garda de Mediu (sursa: defapt.ro) De exemplu, în aprilie 2023, anchetatorii au cerut Ordinul nr. 1910 din 07.07.2022 prin care s-au stabilit atribuțiile de serviciului ale acestuia. Totodată, s-a mai cerut ordinele de serviciu și de deplasare ale comisarului general adjunct Cristian Valentin Eniță din data de 25.07.2022, atunci când a fost în control la cele două firme. Întrebat dacă Cristian Valentin Eniță știa ce atribuții are în fișa postului, comisarul general Aurelian Păduraru a răspuns că ar trebui să rămână o întrebare retorică: "Aici trebuie să răspundă la întrebare în mod direct atunci când va fi întrebat. Da, da, există și un dosar la DNA. Așa este! Au fost solicitate niște precizări și documente. Ne-am conformat. Atâta timp cât este o instituție a statului care face o urmărire penală, trebuie să ne conformăm. Nu este suspendat din funcție. Fiind demnitar, cu rang de subsecretar de stat, noi am sesizat Corpul de Control al ministrului. Nu am luat nici o măsură la momentul respectiv.". Susținut de PSD Defapt.ro l-a întrebat pe comisarul general dacă Cristian Valentin Eniță a fost susținut de PSD pentru a ocupa funcția de comisar general adjunct la Garda Națională de Mediu. Răspuns a fost simplu și direct: "Da!". Cristian Valentin Eniță a refuzat să facă orice comentariu legat de ancheta aflată în lucru DNA cu privire la controalele efectuate la cele două companii. "(...) având în vedere susținerea dumneavoastră , va rog să vă adresați instituției nominalizate. Nu am cunoștințe despre măsurile dispuse de Corp Control al MMAP", a transmis Cristian Valentin Eniță. A lucrat șase ani la "Doi și-un sfert" Cristian Valentin Eniță susține în propriul CV că a intrat în câmpul muncii în anul 2000, direct pe funcția de inspector în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Prahova, fără să aibă studii superioare. Surse din cadrul Ministerului de Finanțe au declarat sub protecția anonimatului că, pentru ocuparea funcției de inspector, era obligatoriu să aibă studii superioare finalizate cu diplomă de licență. Eniță a menționat că a început Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității Petrol și Gaze de abia în anul 2004. Adică, la patru ani distanță după ce a fost angajat ca inspector. Citește și: Teodosie Tomitanul are credite bancare de 500.000 de lei pe care le ascunde de ANI. Nu se știe în cât timp trebuie să le returneze "Este o eroare de dactilografiere. O să verific acum CV-ul. Mulțumesc pentru că mi-ați atras atenția. O să verific și o să modific cu siguranță", a declarat Cristian Valentin Eniță. Ulterior a transmis printr-un e-mail că nu există nici un document oficial din care să "rezulte aspect legale referitoare la angajarea mea la DGFP Prahova". La finalul anului 2006, Cristian Valentin Eniță a renunțat la funcția de inspector pentru a lucra la Direcția Generală de Protecție Internă, celebrul serviciu secret de informații al Ministerului Afacerilor Interne. A rezistat până în februarie 2012. Întrebat dacă a fost dat afară de la "Doi și-un sfert", Cristian Valentin Eniță a spus că nu l-a dat nimeni afară pentru că a plecat de bună voie. Apoi a lucrat ca administrator al unei firme din Germania și economist la două firme românești. A revenit la stat în aprilie 2021, atunci când a fost angajat pe funcția de consilier achiziții publice la Primăria Băltești, din județul Prahova. De acolo, a fost luat de PSD și pus adjunct la Garda Națională de Mediu.

Sute de ventilatoare, sute de mii de halate și milioane de teste COVID, în stocurile IGSU, după achiziții exagerate decise de Arafat. Avansuri de milioane de euro, produse nerecepționate
Investigații

Sute de ventilatoare, sute de mii de halate și milioane de teste COVID, în stocurile IGSU, după achiziții exagerate decise de Arafat. Avansuri de milioane de euro, produse nerecepționate

Arafat, achiziții COVID supradimensionate la IGSU. 2,5 milioane de dolari a plătit în avans Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, condus de generalul Dan Paul Iamandi, unei companii din Coreea de Sud pentru achiziția a 200 de ventilatoare medicale. Echipamentele nu au mai ajuns, dar nici banii statului nu au fost recuperați până în prezent. Aceasta este una din numeroasele achiziții controversate girate în pandemie de generalul Iamandi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Nereguli extrem de grave au fost descoperite de Curtea de Conturi și în cazul achizițiilor făcute în pandemie de Departamentul pentru Situații de Urgență, aflat sub conducerea directă a secretarului de stat Raed Arafat. De exemplu, au fost contractate în plus 4,2 milioane de teste rapide față de cele 70 de milioane de teste aprobate de Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Arafat, cinci refuzuri să se prezinte la Comisia de anchetă Raed Arafat, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a fost chemat de cinci ori de politicienii din Comisia parlamentară de anchetă privind achizițiile publice în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgență și de alertă pe teritoriul României pentru a fi audiat cu privire la achizițiile din pandemie. Dar de fiecare dată a refuzat invitația. De ce era importantă audierea secretarului de stat Raed Arafat? Pentru că acesta, în calitatea sa de șef al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), a solicitat Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC) să facă achizițiile de echipamente și materiale sanitare, inclusiv cele în care beneficiar era Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Potrivit unui raport al Curții de Conturi a României, DSU nu a fundamentat, conform prevederilor OUG 11/2020, valorile estimate transmise ONAC în vederea organizării și derulării procedurilor de achiziții. "Au fost comunicate prețuri de 5 - 6 ori mai mari decât ofertele prezentate și contractate (în cazul festelor nazo-faringiene); au fost comunicate prețuri mai mari decât ofertele contractate prin proceduri anterioare (în cazul cutiilor de transport, produse medicale cu data logger de temperatură și tracker GPS)", se menționează în raportul Curții de Conturi. DSU dădea comenzi ONAC-ului Comitetul Național pentru Situații de Urgență a emis Hotărârea 83 din data de 8 octombrie 2021 prin care se stabileau "noi categorii de produse, stocuri de urgență medicală de strictă necesitate, necesare pentru asigurarea monitorizării permanente și eficiente a riscului epidemiologic la nivelul unităților de învățământ". Practic, urma să se cumpere o cantitate maximă de 70 de milioane de teste rapide din probă de salivă. În urma achiziției, s-a declanșat un scandal public între Ministerul Educației și Departamentul pentru Situații de Urgență legat de sincopele de aprovizionare a unităților școlare, dar și a prețurilor de achiziție mult mai mari. Curtea de Conturi a constatat că DSU a transmis către ONAC o valoare estimată nefundamentată care a "avut drept consecință contractarea prin acord cadru a unei cantități de 4.200.000 buc., peste nivelul aprobat prin HCNSU nr. 83/2021". Legat de această problemă, Curtea de Conturi a cerut Ministerului Afacerilor Interne, condus de liberalul Lucian Bode, să dispună o analiză punctuală. Penalități "uitate" de 22 de milioane de lei Curtea de Conturi a României nu a fost la fel de indulgentă cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență, condus de generalul Dan Paul Iamandi. În cazul achiziției de măști de protecție FFP2 și FFP3 de la compania Romwine & Coffe SRL, controlată de afaceristul Cătălin Hideg, Curtea de Conturi a sesizat Direcția Națională Anticorupție. Motivul: IGSU a acceptat nejustificat situația de "forță majoră" invocată de Romwine în livrarea cu mare întârziere a produselor față de termenele de livrare prevăzute în contract. Mai mult, nu a calculat, nu a pretins și nu a urmărit încasarea penalităților aferente. Ulterior controlului, IGSU a calculat, facturat și înregistrat penalități de întârziere de peste 2,72 milioane de lei. Totodată, a fost obligată să ceară penalități și de alți furnizori de echipamente medicale în valoare de peste 19,27 milioane lei. În total 22 de milioane lei, echivalentul a peste 4,5 milioane de euro. Avans de 2,45 milioane USD, nimic în schimb IGSU a plătit firmei Medi Consulting Korea un avans de 2,45 milioane de dolari pentru achiziția a 200 de ventilatoare. Se întâmpla în aprilie 2020, la începutul pandemiei. Nu se știe pe ce filieră a ajuns să fie contractată firma sud-coreeană și nici motivele pentru care IGSU a plătit avansul cu ochii închiși. Cert este că ventilatoarele nu au mai ajuns, iar IGSU a rămas cu banii dați. Curtea de Conturi a constatat că IGSU nici nu a executat garanția de bună execuție, în valoare de 40.800 dolari, nici nu a calculat și pretins penalități. Într-un final, IGSU a fost nevoită să dea firma sud-coreeană în judecată. Tribunalul București a decis în iulie 2022 ca firma Medi Consulting Korea să restituie avansul și să plătească dobânzi de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere și penalităț de 0,01% pe zi până la achitarea integrală a debitului. "În cazul nerecuperării avansului de la furnizor, pentru stabilirea răspunderii materiale se va sesiza conducătorul entității verificate pentru dispunerea cercetării administrative în acest sens", se menționează în raport. Adică generalul Dan Paul Iamandi trebuie să demareze o anchetă internă pentru a-i trage la răspundere pe subordonații responsabili de această achiziție. Arafat, achiziții COVID supradimensionate la IGSU IGSU a achiziționat în regim de urgență, prin negociere directă fără publicarea unui anunț prealabil, aparate și echipamente medicale care stau în stoc sau deja au expirat. Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat, a stabilit că termenul de livrare este determinant, fiind principalul factor de evaluare în atribuirea contractelor. Urgența invocată de Raed Arafat a fost atât de mare încât echipamentele medicale achiziționate nici nu au părăsit depozitele. Printre acestea se află ventilatoare, teste nazofaringiene, injectomate și halate impermeabile. Valoarea acestora a fost calculată la suma de 45,86 milioane lei. Adică, în jur de 9,3 milioane de euro. Citește și: Uluitoarele șpăgi de la RAR: cum trec bombe pe roți prin stații ITP – cu numere false și poze trucate De exemplu, în aprilie 2022, IGSU a avea în stoc o cantitate de 252 de ventilatoare medicale în valoare de 28,08 milioane lei, cumpărate în regim de urgență în noiembrie 2020. Ulterior, în stocul IGSU au rămas 143 ventilatoare. Conform certificatelor de garanție, perioada de garanție dată de furnizor a fost de doi ani, adică până în decembrie 2022. Astfel, IGSU a rămas în stoc cu ventilatoare expirate în valoare de aproape 16 milioane lei. În noiembrie 2020, IGSU a mai cumpărat 800 de injectomate în regim de urgență, în valoare de 1,31 milioane lei. Până în aprilie 2022, atunci când a avut loc controlul Curții de Conturi, nu se utilizase nici o bucată. Ulterior, au fost distribuite 238 de bucăți. În stocurile IGSU se mai află peste 1,5 milioane de teste nazofringiene și aproape 470.000 de halate impermeabile. Toate, cumpărate în regim de urgență.

Incredibilă risipă generată de corupție la Unifarm: produse medicale expirate și deteriorate de 105 milioane de euro în depozitele companiei de stat
Investigații

Incredibilă risipă generată de corupție la Unifarm: produse medicale expirate și deteriorate de 105 milioane de euro în depozitele companiei de stat

Produse medicale expirate, deteriorate la Unifarm. 105 de milioane de euro. Atât este valoarea echipamentelor medicale expirate și deteriorate aflate în stocurile Unifarm, companie deținută de Ministerului Sănătății. Informațiile apar în raportul Comisiei parlamentare de anchetă privind achizițiile publice în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgență și de alertă pe teritoriul României. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Mai mult, statul român urmează să plătească alte milioane de euro pentru a distruge echipamentele medicale achiziționate în mandatul de director general al lui Adrian Ionel, condamnat în primă instanță la șase ani și opt luni de pușcărie pentru mai multe fapte de corupție. Achiziții de un miliard, prejudicii de peste 20% Compania Unifarm, deținută integral de Ministerul Sănătății, a fost în centrul unui scandal referitor la mai multe achiziții ilegale făcute în pandemie, în mandatul de director general al lui Adrian Ionel. Raportul Comisiei parlamentare a scos la iveală că Unifarm a făcut achiziții de 1,076 miliarde de lei, 15,7 milioane euro și puțin peste 2.000 de dolari. În total 235,5 milioane de euro. Culmea, achizițiile făcute din bani publici s-au efectuat fără a se supune niciunei norme referitoare la derularea de achiziții publice, deoarece în accepțiunea reprezentanților companiei "Unifarm nu s-a considerat autoritatea contractantă în accepțiunea Legii 98/2016, aceasta nu a derulat niciodată proceduri de achiziție publică în temeiul Legii 98/2016 privind achizițiile publice". Curtea de Conturi a stabilit că valoarea cumulată a prejudiciilor se ridică la peste 231 milioane de lei. Adrian Marius Dobre, actualul director general al Unifarm, a declarat în fața Comisiei parlamentare că, "urmare a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi, s-au demarat demersuri legale pentru recuperarea tuturor prejudiciilor suferite de companie prin neexecutarea sau executarea defectuoasă a contractelor aferente perioadei COVID, într-un număr de 21 de dosare, cu prejudicii totale în sumă de 230.538.215,30 lei și 192.162,34 euro". Produse medicale expirate, deteriorate la Unifarm Dintr-un proces-verbal din data de 24 iunie 2022 rezultă că în depozitele Unifarm se aflau produse medicale expirate în valoare de 449.811.403,63 lei. Tot acolo se aflau produse deteriorate în cuantum de peste 603.000 lei. Dar și minusuri de inventar în valoare de peste 25,6 milioane lei. Ce s-a întâmplat cu produsele dispărute din inventar nimeni nu știe. Ultima inventariere a produselor din depozitele Unifarm a avut loc pe 13 ianuarie 2023. Atunci s-a constatat că valoarea produselor expirate este de peste 435,4 milioane lei, în timp ce valoarea produselor deteriorate a crescut la peste 83,72 milioane lei. În total, peste 105 milioane de euro. Achiziții de la intermediari, plăți ilegale Curtea de Conturi a constatat că Unifarm a cumpărat echipamente și materiale sanitare de la firme intermediare, deși putea să le achiziționeze direct de la producători externi. Astfel, s-au plătit în plus nu mai puțin de 175,2 milioane de lei. Într-un alt caz au fost achiziționate 20 de aparate RT PCR și 300 de ventilatoare în valoare de 80,08 milioane lei. Produsele nu au fost livrate de către furnizor până la data de 15 mai 2020. Mai mult, au fost identificate documente încheiate între Insectoratul pentru Situații de Urgență, aflat sub controlul secretarului de stat Raed Arafat, și Unifarm, cu date nereale de predare a unor medicamente și echipamente medicale. Adrian Ionel, condamnat la puțini ani, nedefinitiv Totul a culminat cu plățile duble făcute de către Unifarm, sub conducerea lui Adrian Ionel. De exemplu, s-a achitat o sumă nedatorată de peste 17,3 milioane de lei unei firme. Într-un alt caz au fost înregistrate nejustificat unele datorii suplimentare în valoare de peste 19,8 milioane lei. S-au efectuat și plăți fără bază legală în cuantum de 107,3 milioane lei. Citește și: În prețul mare al RCA intră și costuri de limuzină cu șofer pe care firmele de daune le solicită companiilor de asigurări Adrian Ionel, fostul director general al Unifarm, a fost condamnat de judecătorii de la Tribunalul București la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Alți trei ani i-a primit pentru luare de mită (a acceptat un comision de 760.000 de euro). Tot trei ani a primit pentru complicitate la trafic de influență, plus un an pentru instigare la fals. Din contopirea pedepselor a rezultat o condamnare de șase ani și 8 luni de închisoare. Decizia judecătorilor de la Tribunalul București nu este definitivă.

Baronul liberal Iulian Dumitrescu controlează producătorul rachetelor Raytheon SkyCeptor: administratora județului Prahova, în CA la Electromecanica Ploiești
Investigații

Baronul liberal Iulian Dumitrescu controlează producătorul rachetelor Raytheon SkyCeptor: administratora județului Prahova, în CA la Electromecanica Ploiești

Baronul liberal Iulian Dumitrescu controlează Electromecanica. Uzina de arme de la Ploiești ar urma să producă rachetele SkyCeptor în colaborare cu americanii de la Raytheon, este controlată politic de liberalul Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Din Consiliul de Administrație al fabricii de arme de la Ploiești face parte Anna Maria Vasile, administratorul public al Județului Prahova. Dar ministrul Virgil Popescu a numit-o și în conducerea altor două companii de stat: Distribuție Energie Electrică România și Depogaz. Tot la fabrica de arme de la Ploiești îl regăsim în funcția de director general pe liberalul Cristian Popescu, fost consilier județean la Prahova. Baronul liberal Iulian Dumitrescu controlează Electromecanica Compania Electromecanica Ploiești, deținută de Ministerul Economiei, a anunțat în urmă cu un an de zile că a semnat un memorandum cu americanii de la Raytheon pentru a produce în România rachetele interceptoare SkyCeptor. La semnarea documentelor au participat Wesley D. Kremer, președintele Raytheon, ministrul Economiei Florin Spătaru, ministrul Apărării Vasile Dîncu, dar și Gabriel Țuțu, directorul de atunci al Romarm. Plin de entuziasm, ministrul Florin Spătaru spunea atunci că mai sunt câțiva pași pentru a începe producția de rachete la Ploiești. "Producţia înseamnă şi investiţii din partea română şi ceea ce l-am asigurat pe directorul Electromecanica şi directorul general al Romarm e că Ministerul Economiei este hotărât să investească, să aloce bani pentru dezvoltarea acestei capabilităţi astfel încât România să se poziţioneze atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, ca un furnizor stabil şi ca un furnizor de încredere în acest domeniu", spunea atunci ministrul Florin Spătaru. De atunci a trecut un an de zile, timp în care ministrul Florin Spătaru a uitat de promisiunea făcută atât industriei de apărare, cât și partenerilor americani. Surse din cadrul companiei au declarat sub protecția anonimatului că, de la semnarea memorandumului, nu s-a alocat nici un leu pentru dezvoltarea acestei companii. Am încercat să obținem un punct de vedere legat de investiții de la Cristian Popescu, directorul general al Electromecanica Ploiești, dar de la secretariatul companiei ni s-a transmis că nu este la serviciu. Liberalul Cristian Popescu, pus director de liberalul Virgil Popescu Liberalul Cristian Popescu a fost numit în funcția de director general la Electromecanica Ploiești în ianuarie 2020, apoi și-a dat demisia din Consiliul Județean Prahova. Numirea în funcție a fost făcută cu acordul lui Virgil Popescu, ministrului Economiei din acea perioadă. Cristian Popescu absolvit Facultatea de Drept "Titu Maiorescu" în anul 2000 și, după cinci ani, a intrat în câmpul muncii. Oficial, a fost administratorul societății Denner, pe care o patronează și în prezent, împreună cu Daniela Bianca Popescu, soția sa. Societatea are ca obiect principal de activitate repararea calculatoarelor și obiectelor periferice. În anul 2009, a fost numit director general al companiei strategice Electromecanica Ploiești. Deși nu avea experiență deloc în domeniu, a rezistat pe funcție timp de patru ani. Apoi, în anul 2013, a fost retrogradat pe funcția de șef structură de securitate, funcție pe care a stat până în ianuarie 2020. Triunghiul Băluță - Viorica Dăncilă - Iulian Dumitrescu În ultima zi de ministru al Economiei, liberalul Virgil Popescu a decis să o numească în Consiliul de Administrație (CA) al companiei Electromecanica Ploiești pe Anna Maria Vasile, administratorul public al Județului Prahova. Cariera acesteia în administrația publică este strâns legată de primarul pesedist Daniel Băluță, de premierul Viorica Dăncilă și de liberalul Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova. Conform CV-ului ei, Anna Maria Vasile a lucrat în perioada 1999-2009 la primaria Los Barrios, din Spania. Revenită în țară, a fost angajată direct ca director executiv la Direcția Managementul Proiectelor din cadrul Primăriei Sector 3. De la Sectorul 3 s-a mutat la Sectorul 5. În august 2017, primarul pesedist Daniel Băluță a decis să o numească în funcția de administrator public al Sectorului 4. Șefă fără număr A stat pe funcție până în decembrie 2018, atunci când a fost detașată la Corpul de Control al premierului Viorica Dăncilă. După doar două luni a revenit în Primăria Sector 4 pe funcția de director executiv. A stat doar o lună pe acest post, apoi iar a fost detașată pe funcția de șef serviciu în Corpul de Control al premierului Viorica Dăncilă. De data aceasta, a stat pe funcție până în martie 2020. De la Corpul de Control al Guvernului, a aterizat direct pe funcția de comisar șef al Gărzii de Mediu Prahova, iar de acolo s-a transferat la Agenția de Mediu Prahova. În noiembrie 2020, liberalul Iulian Dumitrescu a angajat-o pe postul de director executiv al Direcției Proiecte cu Finanțare externă a Consilului Județean Prahova. Apoi, după două luni, a decis să o numească în funcția de Administrator Public al județului Prahova. Din această postură conduce județul atunci când liberalul Iulian Dumitrescu este plecat cu treburi politice la București. Două CA-uri de la ministrul Virgil Popescu Liberalul Virgil Popescu, actualul ministru al Energiei, a decis să o numească pe Anna Maria Vasile și în funcția de președinte al Consiliului de Administrație la Distribuție Energie Electrică România, societatea care asigură distribuția energiei pentru aproape patru milioane de locuri de consum. Tot ministrul Virgil Popescu a decis să o numească pe subalterna liberalului Iulian Dumitrescu și în Consiliul de Administrație al Depogaz Ploiești, filiala de înmagazinare a gazelor naturale a Societății Naționale de Gaze Naturale Romgaz SA. Citește și: Firea l-a dat afară, de urgență, pe activistul Vișinel Bălan de la Protecția Copilului, după ce acesta a vorbit public despre sinuciderile copiilor din centrele de plasament Anna Maria Vasile nu a menționat în declarațiile de avere veniturile pe care le încasează lunar de la cele trei companii de stat. De exemplu, membrii CA de la Electromecanica Ploiești primesc lunar o indemnizație de 3.300 lei brut. În timp de indemnizația lunară la Depogaz este echivalentul a două salarii medii brute, adică în jur de 12.000 lei. Am încercat să obținem un punct de vedere de la Anna Maria Vasile, dar aceasta a refuzat orice discuție legată de activitatea sa. "Luați legătura cu cei de la Electromecanica. Nu am ce comentarii să fac. Trimiteți o solicitare la Electromecanica și o să vă răspundă purtătorul de cuvânt", a spus Anna Maria Vasile.

EXCLUSIV Fost căpitan de Securitate, plătit de PSD cu 66.000 de lei și numit de ministrul Economiei în Consiliul de Administrație al IAR Brașov. CNSAS i-a dat verdict de poliție politică
Investigații

EXCLUSIV Fost căpitan de Securitate, plătit de PSD cu 66.000 de lei și numit de ministrul Economiei în Consiliul de Administrație al IAR Brașov. CNSAS i-a dat verdict de poliție politică

Căpitan de Securitate, plătit de PSD. Haralambie Voicilaș, un fost căpitan de Securitate care a făcut poliție politică, a fost angajat de Partidul Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu. Salariul primit de la social-democrați a fost de 66.000 lei, echivalentul a 13.500 de euro. Mai mult, ministrul Economiei, Florin Spătaru, l-a plasat în Consiliul de Administrație al IAR Brașov, o companie de stat cu tradiție în istoria aviației. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securități a decis în ocotombrie 2005 că Haralambie Voicilaș, fostul avocat al lui Valentin Ceaușescu, a semnat mai multe rapoarte și note prin care s-au încălcat drepturile cetățenilor. Faianțar-mozaicar, ofițer Secu, judecător, "Ștefan Gheorghiu" Haralambie Voicilaș și-a început cariera în anul 1963 ca faianțar–mozaicar la Întreprinderea de construcții Ploiești. A lucrat acolo până în 1967, an în care a intrat la Facultatea de Drept din București. După terminarea facultății, în anul 1972, a fost încadrat ca ofițer la Ministerul de Interne. Apoi și-a început ascensiunea în structurile de Securitate. În perioada 1974-1978, Haralambie Voicilaș a avut gradul de locotenent–major de Securitate la București. Apoi, în perioada 1983-1985, a fost căpitan la Securitatea Municipiului București, serviciul 120, potrivit informațiilor făcute publice de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securități. Însă, în CV-ul său, Voicilaș Haralambie susține că, între 1984 și 1988, a activat ca judecător la Judecătoria Sector 2. De la judecătoria Sector 2, a ajuns lector la Academia "Ștefan Gheorghiu", acolo unde se făcea pregătirea cadrelor de conducere din Partidul Comunist Român. După Revoluția din 1989, Voicilaș Haralambie și-a început cariera de avocat în Baroul București. Verdict de poliție politică, definitiv din 2007 Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securități (CNSAS) a emis decizia 186 în octombrie 2005 în care se menționează că, în urma probelor examinate, în activitatea de ofițer de Securitate a lui Voicilaș Haralambie a desfășurat activități de poliție politică: "Astfel, s-a reținut că acesta a semnat rapoarte, note de analiză și adrese prin care s-au încălcat drepturile cetățenești prevăzute de Constituția României din 1965 (libertatea cuvântului și a presei – art. 28, inviolabilitatea – art. 32, secretul corespondenței – art. 33) și Pactul privind Drepturile Civile și Politice (dreptul la viață private – art. 17, libertatea de exprimare și libertatea de opinie – art. 19)". Decizia CNSAS în dosarul Haralambie Voicilaș (sursa: CNSAS) Decizia CNSAS a rămas definitivă și irevocabilă prin Sentința civilă nr. 3/29.03.2007 a Curții de Apel București. "Am fost ofițer de Securitate. Așa!" La solicitarea Defapt.ro, Haralambie Voicilaș a declarat că nu știe să fi făcut poliție politică. "M-o fi declarat că am făcut poliție politică. Eu nu vă contrazic. Nu am cunoștință de așa ceva. Am fost ofițer de Securitate. Așa! Eu am fost într-o perioadă a vieții mele... am lucrat în Ministerul de Interne la Departamentul Securității până în 1983. Cum să fac poliție politică dacă am ieșit în '83? O zice (CNSAS – n.r.). Conform principiului democrației fiecare este liber să vorbească. Așa au zis și ei. Nu am argumente să vă contrazic. Nu știu că m-au declarat că am făcut poliție politică. În 1983 eram judecător la judecătoria Sector 2", a declarat Haralambie Voicilaș. Căpitan de Securitate, plătit de PSD. Salariul: 66.000 de lei Pe Haralambie Voicilaș l-am găsit în Consiliul de Administrație al companiei IAR Brașov, una dintre companiile strategice a statului român la care este acționar majoritar Ministerul Economiei. Din documentele postate pe site-ul IAR Brașov rezultă că Haralambie Voicilaș a fost numit membru în Consilul de Administrație în data de 28 decembrie 2022. Apoi, în februarie 2023 i-a fost prelungit mandatul. Numirea și prelungirea mandatului s-au făcut la cererea ministrului Economiei Florin Spătaru, vicepreședinte la PSD Galați. Pentru această funcție Haralambie Voicilaș este renumerat lunar cu suma de 4.720 de lei brut. Tot pe site-ul IAR am găsit și declarația de avere a lui Haralambie Voicilaș. Din documentul citat rezultă că a încasat de la Partidul Social Democrat un salariu de 66.000 de lei, adică în jur de 13.500 de euro. Voicilaș a primit salariu de la PSD (sursa: IAR Brașov) În plus, mai primește două pensii. Una de la Baroul București, iar cealaltă de la Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne. Întrebat cum a ajuns în CA al IAR Brașov, Haralambie Voicilaș a spus că a fost ales de Adunarea Generală a Acționarilor. "Cineva te propune, dar asta nu înseamnă că, dacă te-a propus, ești membru în Consiliu", a spus cu tâlc Voicilaș. Voicilaș: "Iubesc această țară" Haralambie Voicilaș nu a vrut să spună dacă este sau nu membru PSD. Însă, atunci când a fost întrebat de cei 66.000 declarați ca salariu încasat de la PSD, Voicilaș s-a arătat tare mirat. "O fi niște bani de la PSD. Eu nu știu. Nu am voie să uit? 66.000 lei? Ce bine ar fi! Auziți, de ce nu ziceți 600.000 de lei?", a mimat uimirea Voicilaș. Cât despre relația sa cu liderii PSD, inclusiv cu Marcel Ciolacu, Haralambie Voicilaș nu a vrut să facă nici un comentariu. Totuși, a spus că îl cunoaște pe Ion Popa, președintele Organizației Pensionarilor Social Democrați, din din anii '78-'79, de când era activist de partid la București. "Puteți să scrieți ce doriți. Am iubit, iubesc această țară și o voi iubi tot timpul. Oriunde m-am dus n-am luptat împotriva țării și împotriva poporului român. Să îmi demonstreze cineva că am încălcat un drept al unei persoane. Ce drept am încalcat eu?", a adăugat Haralambie Voicilaș. Șeful pensionarilor PSD: "Care-i problema că a fost căpitan de Securitate?" Ion Popa, șeful pensionarilor PSD, a spus că Haralambie Voicilaș este secretar executiv la organizația națională a pensionarilor a PSD. Întrebat dacă l-a susținut pentru funcția de membru CA la IAR Brașov, Ion Popa a spus că Voicilaș a fost propus de partid. "A fost propus. Care-i problema? Haideți, domnule, vedeți-vă de treabă. A avut mai multe funcții. A fost și avocat, a fost și șef de instanță. Și care-i problema că a fost căpitan de Securitate? Alții nu au fost? Nu e nici o problemă! Nu știu de ce vă îngrijorează pe dumneavoastră că a făcut poliție politică. Asta nu știu eu", a declarat Ion Popa. Citește și: Cei care conduc Avioane Craiova și Romaero: un agent de vânzări, un silvicultor, un lăcătuș mecanic, un fin al Gabrielei Firea, un șef de la Piețe și niște pensionari speciali din MApN, SRI Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere și de la Marcel Ciolacu, liderul PSD, pentru a afla care a fost motivul pentru care partidul pe care îl conduce i-a plătit salariul lui Haralambie Voicilaș. Dar Ciolacu a refuzat să comenteze. La fel a procedat și Florin Spătaru, ministrul PSD al Economiei.

Cei care conduc Avioane Craiova și Romaero: un agent de vânzări, un silvicultor, un lăcătuș mecanic, un fin al Gabrielei Firea, un șef de la Piețe și niște pensionari speciali din MApN, SRI
Investigații

Cei care conduc Avioane Craiova și Romaero: un agent de vânzări, un silvicultor, un lăcătuș mecanic, un fin al Gabrielei Firea, un șef de la Piețe și niște pensionari speciali din MApN, SRI

Florin Spătaru, ministrul Economiei, a numit la conducerea companiilor de armament ale statului politruci fără nici o legătură cu domeniul. De la secretare până la foști vânzători, bibliotecare, lăcătuși, polițiști, profesori, pensionari, chiar și patroni de discoteci. Majoritatea, susținuți politic de PSD și PNL, principalele partide de guvernământ. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cei care conduc Avioane Craiova, Romaero. Consilierii ministrului Florin Spătaru au preluat președinția Consiliilor de Administrație de la Avioane Craiova și Romaero, două companii strategice din industria de apărare. La Romaero au ajuns și oamenii ministrului Gabriela Firea, colonelul SRI Alexandru Roland Săvulescu și Alexandru Hanzem Kansou. Cei care conduc Avioane Craiova, Romaero Ministerul Economiei, condus în prezent de pesedistul Florin Spătaru, coordonează activitatea industriei de apărare de stat prin compania Romarm, acționar majoritar la 15 fabrici de armament în întreaga țară. Separat, în portofoliul Ministerului Economiei se mai află șase companii: Avioane Craiova, IAR, IOR, Romaero, Șantierul Naval Mangalia și Uzina Mecanică Orăștie. Alte două companii strategice, Uzina de Produse Speciale Făgăraș și Construcții Aeronautice, se află în faliment din anul 2008, respectiv 2014. Pe lângă ministrul Florin Spătaru, de industria de apărare răspunde oficial și secretarul de stat Daniela Nicolescu, numită în funcție de liberali. De altfel, industria de apărare a și fost împărțită între PSD și PNL când a venit vorba de funcții de conducere. Agentul de vânzări și silvicultorul Avioane Craiova, una dintre societățile deținute de Ministerul Economiei, a fost înființată în anul 1972 cu scopul de a produce avioane militare pentru Forțele Aeriene Române. Consiliul de Administrație format din cinci membri. Liberalul Mădălin Romeo Voicinovschi, unul dintre membrii CA, a fost agent și manager de vânzări. În prezent, este administrator public al comunei Teasc, din județul Dolj. Cosmin Lucian Gherghe, alt membru CA, este lector universitar la Universitatea din Craiova. Tot în Consiliul de Administrație la Avioane Craiova îl regăsim pe silvicultorul Eugen Gioancă, fost senator PSD în perioada 2019-2020. El a intrat în Parlament în locul lui Claudiu Manda, care a renunțat la mandat pentru post de europarlamentar. Gioancă s-a pensionat anticipat, dar continuă să lucreze și pe post de consilier parlamentar. Un alt pesedist plasat la conducerea Avioane Craiova este inginerul Marius Cosmin Pantilimon, consilier județean și consilier parlamentar. Lăcătuș mecanic din 1987 În funcția de președinte al Consiliului de Administrație de la Avioane Craiova a fost numit Viorel Beleuzu, consilierul personal al ministrului Florin Spătaru. La începutul acestui an, ministrul Spătaru l-a plasat și în CA al Șantierului Naval 2 Mai SA. Viorel Beleuzu a intrat în câmpul muncii ca lăcătuș mecanic în anul 1987. După cinci ani, a făcut pasul spre administrația publică, unde a deținut mai multe funcții: de la expert la Avocatul Poporului, până la director adjunct al AVAS. În perioada 2017 - 2018 a fost încadrat pe postul de consilier relații la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. De acolo, s-a detașat la Departamentul pentru Privatizarea și Administrarea Participațiilor statului, din subordinea Ministerului Economiei. Ministrul de atunci, Dănuț Andrușcă, l-a plasat în Consiliul de Supraveghere al Șantierului Damen Mangalia. Din această postură, Beleuzu a votat intrarea în directoratul șantierului a lui Florin Spătaru, pe atunci director de resurse umane la compania Damen. Actualul ministru, funcție de la consilier Contactat de către Defapt.ro, Viorel Beleuzu a spus că a votat intrarea în directorat a lui Florin Spătaru, dar nu i-a fost șef direct actualului ministru. El a precizat că ședințele Consiliului de Administrație le ține la sediul ministerului, acolo unde îi convoacă pe toți membrii. „Partea asta de administrare a societăților nu presupune prezența fizică acolo. Nu tot timpul. Când este nevoie și sunt situații mai delicate, ca să înțeleg mai bine care este situația, mă duc acolo câteva ore. Fac destule ore suplimentare care acoperă cu vârf și îndesat perioada în care sunt plecat”, a declarat Viorel Beleuzu. Totodată, Beleuzu a declarat că cele două companii din a căror conducere face parte nu au primit bani de investiții anul acesta. PSD, cu pensionari speciali La Romaero SA, fosta Întreprindere de Avioane București, ministrul Florin Spătaru l-a impus în funcția de președinte CA pe consilierul său Costel Enache, ieșit la pensie în decembrie 2021 din Ministerul Apărării Naționale. El a lucrat la Departamentul pentru Armamente, instituție care s-a ocupat și de organizarea licitației pentru achiziția de corvete. PSD București, organizație condusă de ministrul Gabriela Firea, i-a impus în CA pe Alexandru Roland Săvulescu și pe Alexandru Hanzem Kansou. Primul este un fost colonel, pensionat din Serviciul Român de Informații și candidat la Camera Deputaților din partea PSD București. Citește și: Rareș Bogdan, audiat la DNA. Dar nu în dosarul șpăgilor de pe Otopeni, ci în cel al lui Pițurcă – Romarm Iar Alexandru Hanzem Kansou, secretarul general al PSD București, este finul cuplului Gabriela Firea – Florentin Pandele. Tot pe această filieră, Kansou a fost numit director al Societății Naționale de Radiocomunicații, o altă companie strategică a statului și unul dintre principalii furnizori de rețele și servicii de comunicații electronice din România. PSD Buzău, organizație condusă de ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, l-a impus în CA al Romaero pe Alexandru Buscu, consilier județean și fost director executiv la societatea Piețe, Târguri și Oboare Buzău.

EXCLUSIV Șpăgarul-șef din dosarul Otopeni, Bălan, a făcut numai afaceri falimentare, dar se lăuda că e fost "James Bond de la SIE" și prieten cu ambasada Rusiei la București
Investigații

EXCLUSIV Șpăgarul-șef din dosarul Otopeni, Bălan, a făcut numai afaceri falimentare, dar se lăuda că e fost "James Bond de la SIE" și prieten cu ambasada Rusiei la București

Șpăgarul spațiilor din Otopeni, escroc "spion". Cristian Dumitru Bălan, considerat "creierul" șpăgii de 22,4 milioane cerute pentru închirierea spațiilor de pe Aeroportul Otopeni, este văzut drept o legendă vie a spionajului românesc de către afaceristul Radu Laurențiu Tănăsescu, unul dintre inculpații în dosarul de corupție. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Legenda vie" a SIE se lăuda într-o convorbire telefonică că este un apropiat al Ambasadei Rusiei de la București, care ar fi înlăturat de pe internet un articol de presă compromițător despre el. Numele controversatului Cristian Dumitru Bălan apare în șase societăți înregistrate în România, din care doar una este în funcțiune. Printre foștii asociați se află Alexandru Cătălin Macovei, ex-președinte al Agenției Naționale de Integritate, dar și afaceristul Cezar Florin Golumbeanu, trimis în judecată de DIICOT pentru evaziune fiscală și spălare de bani. Fetișul Mikonos La finalul lunii martie a.c., procurorii DNA i-au reținut pentru 24 de ore pe George Alexandru Ivan, fostul director general al Companiei Naționale Aeroporturi București, și pe afaceriștii Cristian Dumitru Bălan, Radu Laurențiu Tănăsescu și Cătălin Lăscuț. Motivul: Cristian Dumitru Bălan ar fi cerut direct și prin intermediul directorului George Alexandru Ivan o șpagă de 22,4 milioane de euro pentru a facilita închirierea spațiilor comerciale din incinta Aeroportului Otopeni. Intercepările din dosarul de corupție arată o Românie paralelă, controlată de afaceriști meschini care învârt zeci de milioane de euro sub ceea ce pare a fi protecția rezerviștilor din serviciile secrete românești. O lume în care se devoalează povești cu "spioni" români care ar fi sub protectoratul Ambasadei Rusiei de la București. Într-una dintre discuțiile interceptate de procurori, Radu Laurențiu Tănăsescu, directorul și unul dintre asociații companiei Millenium Pro Design, îi povestește lui Hardan Saadeh, directorul firmei Dnata Catering, că și-a petrecut una dintre vacanțe la Mikonos, nu la Saint – Tropez, alături de Cristian Dumitru Bălan. Șpăgarul spațiilor din Otopeni, escroc "spion" În timpul discuției, directorul Hardan Saadeh își întreabă interlocutorul cu ce se ocupă mai exact Cristian Bălan, deși părea că îl cunoaște destul de bine. Directorul Tănăsescu îi spune că Bălan a lucrat în Serviciul de Informații Externe, acolo unde făcea parte dintr-un grup care a părăsit sistemul pentru a se dedica afacerilor în Viena, cunoscută drept capitala mondială a spionilor. Tănăsescu adaugă că România a avut o echipă de 15-20 de agenți în stilul lui James Bond care s-au ocupat cu crime plătite și au dărâmat guverne. "Au grupul ăla! Fond de investiții cu nu știu ce, sunt niște securiști periculoși, ei mai au niște firme, de exemplu… ca să înțelegi… ă… nu știu dacă știi că România a avut o echipă de 15-20 de James-i Bonzi, care au renunțat la ei… agenții ăia! Crime plătite, nu știu ce, dărâmări de guverne", descrie grupul Tănăsescu, potrivit interceptărilor din dosar. Deși la un moment dat părea neinteresat despre activitatea spionilor români, Hardan Saadeh a încercat să mai stoarcă câteva informații despre activitatea acestora de la Tănăsescu. Într-un final îi spune că Cristian Dumitru Bălan "e pericol! Ăla te bagă la portbagaj, mori sigur. Dacă n-ai…". Pălăvrăgeală de escroci Ca orice "spion" de talie internțională care se respectă, Cristian Dumitru Bălan și-a devoalat într-o convorbire telefonică legătura cu Ambasada Rusiei de la București. Cui i-a povestit despre conexiunile sale cu rușii? Chiar lui Hardan Saadeh, directorul firmei Dnata Catering, cel care nu părea interesat de activitatea acestuia. De exemplu, într-una din convorbiri, "spionul" Bălan îi spunea lui Saadeh, martor în dosarul de corupție, că este apropiat de Ambasada Rusiei în România. Pentru a-și întâri spusele, i-a dat ca exemplu faptul că rușii au "înlăturat de pe internet un articol de presă compromiţător pentru sine prin această relaţie cu ambasada". Articolul cu pricina l-a deranjat atât de tare pe "spionul" Bălan încât le-a spus celor care știau de subiect: "Bă! Creanța mea morală, pe subiect, e la nașul fetelor. E la ambasadă, la ruși. Dacă voi scăpați de ăștia, sunteți campioni mondiali.". Ulterior i s-a destăinuit lui Saadeh că "prietenii" de la Ambasada Rusiei l-au asigurat că nu va mai avea probleme. Serviabil ca întotdeauna, dar aparent deloc neinteresat, Hardan Saadeh l-a întrebat la finalul discuției dacă vrea să îl ducă undeva. Afacerist de carton Chiar dacă pare că Cristian Dumitru Bălan este influent, afacerile sale au eșuat rând pe rând. Numele lui Bălan apare ca asociat în șase firme. Cinci au fost radiate de la Registrul Comerțului, iar cea de a șasea nu a avut activitate în anul fiscal 2021. Cristian Bălan a fost asociat cu Alina Bianca Bălan în firmele Bucur Techno Plus Exim SRL și Bucur Tehno Plus. Prima avea ca obiect de activitate comercializarea materialului lemnos și construcții, iar cea de-a doua, doar construcții. Ambele au fost radiate în anul 2002. Alte două societăți controlate de Cristian Bălan, Scwartzpunct Import-Export și Ximpo Trans, au fost radiate în 2002, respectiv 2007. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ n-oi face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici O altă societatea în care Cristian Bălan a fost asociat este Romconnection Trade Consulting, firmă înființată în anul 2013. Ceilalți patru parteneri de afaceri au fost Cristian George Badea, Neculai Roșca, Alexandru Cătălin Macovei, fostul șef al Agenției Naționale de Integritate, dar și Cezar Florin Golumbeanu. Ultimul a fost acuzat de evaziune fiscală și spălare de bani de procurori DIICOT în același dosar în care a fost arestat Călin Tatomir, fostul director al Microsoft România. Singura firmă activă în care Bălan apare ca asociat cu 15% este Cloud Grid SRL, care are ca obiect de activitate dezvoltarea de soft-uri. Restul părților sociale sunt deținute de Gabriel Ovidiu Neacșu. Această societate nu a raportat angajați sau vreo activitate comercială în anul fiscal 2021.

EXCLUSIV Ivan, fostul director de pe Otopeni reținut pentru că ar fi cerut mită de 22,4 milioane de euro, era doar intermediarul pentru un personaj "greu". Averea lui Ivan arată că e doar un pion
Investigații

EXCLUSIV Ivan, fostul director de pe Otopeni reținut pentru că ar fi cerut mită de 22,4 milioane de euro, era doar intermediarul pentru un personaj "greu". Averea lui Ivan arată că e doar un pion

Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar. George Alexandru Ivan, fostul director general al Companiei Naționale Aeroporturi București, ar fi cerut de la doi afaceriști o șpagă de 22,4 milioane euro pentru exploatarea spațiilor comerciale din Aeroportul Otopeni susținând că că poate influența deciziile ministrului Sorin Grindeanu și ale directorului Sorin Radu Păun. Motiv pentru care a fost reținut de procurorii DNA. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În același dosar au mai fost reținuți doi dintre acționarii Millenium Pro Design, Cătălin Lăscuț, supranumit "Regele duty free", și Radu Laurențiu Tănăsescu, dar și controversatul afacerist Cristian Dumitru Bălan. În schimb, directorul direcției Management Facilități Aeroportuare a fost pus sub control judiciar pentru că ar fi primit o șpagă de "doar" 15.000 de euro. Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar Licitația pentru spațiile comerciale din interiorul Aeroportului Otopeni a scos la suprafață șpăgile colosale percepute de angajații statului. Conform procurorilor DNA, o persoană fizică a cerut direct sau prin intermediul lui George Alexandru Ivan (fostul director general și director comercial al Companiei Naționale Aeroporturi București - CNAB), de la un afacerist, inculpat în dosar, nu mai puțin de 22,4 milioane de euro. În schimbul acestei sume, George Alexandru Ivan a promis prelungirea contractelor pentru spațiile comerciale din incinta Aeroportului Otopeni, susținând că poate influența în acest sens decizia ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, și pe cea a directorului CNAB, Sorin Radu Păun. Mai mult, George Alexandru Ivan ar fi dat un caiet de sarcini pentru achiziția de servicii de consultanță unei afacerist, căruia i-a explicat cum să câștige licitația. Deși documentul nu era încă public. Avere bunicică, de funcționar "orientat" George Alexandru Ivan a fost numit la conducerea CNAB în aprilie 2019 de către ministrul Transporturilor Răzvan Cuc, aflat sub protecția lui Ionel Arsene de la PSD Neamț. Anterior, același ministru Răzvan Cuc îl plasase pe George Alexandru Ivan în Consiliul de Administrație al CNAB. În acea perioadă, Răzvan Cuc a fost numit ministru al Transporturilor cu sprijinul PSD Giurgiu, organizație condusă atunci de Niculae Bădălău. În declarația de avere depusă la încetarea mandatului de director al CNAB în ianuarie 2020, George Alexandru Ivan a menționat că fusese director comercial la RADET și membru în Consiliile de Administrație ale companiilor DNATA și CFR SA. Soția sa, Georgiana Adriana Ivan, era angajată la ICI, Transgaz, ASE și era membru în Consiliul de Administrație al Palatului CFR. Pe numele Georgianei Adrian Ivan se aflau două apartamente, cumpărate în 2011, respectiv 2015. Tot ea avea în conturi peste 550.000 lei și 3.000 de euro. Ultima declarație de avere a lui George Alexandru Ivan datează din iunie 2021, atunci când deținea funcția de șef birou Contracte Operare Aeronautice la CNAB. Soții Ivan și-au cumpărat în acel an un apartament de 141 mp în București. George Alexandru Ivan a menționat că a primit cadou suma de 240.000 lei de la Anca și Ionel Ivan. În timp ce soția sa a primit 28.000 de euro și 20.000 de lei de la Elena Tărășilă. Lițoi, multe imobile scumpe Bogdan Șerban Lițoi, directorul Direcției Management Facilități Aeroportuare din cadrul CNAB, a fost pus sub control judiciar de procurorii DNA pentru acuzația de luare de mită. Concret, spun procurorii DNA, directorul Lițoi a primit 15.000 de euro de la asociatul unei firme care deținea spații comerciale în Aeroportul Otopeni. Banii i-a primit pentru aprobarea unui caiet de sarcini pentru achiziția de servicii de consultanță și asistență organizată de CNAB. Consultanță în urma căreia urma să fie întocmit caietul de sarcini pentru scoaterea la licitație a spațiilor comerciale. Pentru funcția de director al Direcției Management Facilități Aeroportuare, Bogdan Șerban Lițoi a menționat în declarația de avere că primea un salariu anual de peste 185.000 lei. În plus, era asociat la firma M&I Construct Development, din Bragadiru. Conform declarației de avere depuse în iunie 2020, Bogdan Șerban Lițoi împreună cu soția sa, Georgeta Lițoi, au obținut două vile în anul 2011 în baza unor contracte de întreținere. În perioada 2011 -2018, cei doi soți au cumpărat patru spații comerciale și un apartament. Unul dintre spații este închiriat cu 18.000 euro companiei Mega Image, altul, cu 30.000 lei, la Apă – Canal Ilfov. Pentru un alt spațiu comercial mai primește 14.880 euro. În anul 2019 a înstrăinat mai multe bunuri. Unul dintre bunuri a fost vândut firmei sale cu peste 166.000 lei. De la Cătălin Andrei Harnagea a primit jumătate din 95.500 euro, Ionuț Stancu i-a plătit jumătate din suma de 97.000 de euro, Eva Alexe jumătate din 99.000 euro. A mai vândut un bun cu 35.000 euro lui Eduard Cătălin Hill. Firma lui Lăscuț, 70 de milioane de euro pe an Cătălin Lăscuț, fiul Pavel Lăscuț, fostul șef al Directiei de Supraveghere si Control din Directia Generala a Vamilor, este supranumit „Regele duty free”. Procurorii DNA au emis pe numele lui un mandat de reținere pentru 24 de ore urmând să fie dus în fața judecătorilor pentru un mandat de arestare de 30 de zile. În dosarul de corupție de la Aeroportul Otopeni a mai fost reținut și Radu Laurențiu Tănăsescu, partenerul de afaceri al lui Cătălin Lăscuț. Cei doi sunt asociați cu câte 20% în firma Millenium Pro Design, care are mai multe puncte de lucru în incinta Aeroportului Otopeni. Restul părților sociale sunt deținute în mod egal de Heinrig Impex SRL, Ion Olteanu și Emil Roșca. Firma are ca obiect de activitate vânzarea produselor cosmetice și de parfumerie. Pe lângă punctele de lucru de la sosiri și plecări din Aeroportul Otopeni, firma controlată de Cătălin Lăscuț este prezentă pe majoritatea aeroporturilor din România. De exemplu, mai are puncte de lucru pe aeroporturile din Suceava, Cluj, Timișoara, Iași, Oradea, Arad, Tuzla, Satu Mare, Bacău și Craiova. În anul fiscal 2021, firma Millenium Pro Design a avut o cifră de afaceri de peste 358,7 milioane lei și un profit net de peste 11 milioane lei. Cătălin Lăscuț și Radu Laurențiu Tănăsescu figurează ca asociați în mai multe societăți. De exemplu, ei sunt asociați în Hawk ATC SRL alături de Dorin Catană și britanicul Stear Andrew Clive. Britanicul are instituit sechestru asupra părților sociale din martie 2022. Cei patru parteneri de afaceri dețin în mod egal și părțile sociale ale firmei Logifly Hub, care are ca obiect de activitate alte activități poștale și curier. Dar și societatea Cannaabiz Pharm, care are ca obiect principal de activitate cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale şi a plantelor de uz farmaceutic. Miza: contractele pentru spații comerciale Surse apropiate anchetei au precizat sub protecția anonimatului că afaceristul Cătălin Lăscuț ar fi vrut prelungirea automata a contractelor de închiriere a spațiilor comerciale din incinta Aeroportului Otopeni pe o perioadă de zece ani. Însă Consiliul Concurenței a transmis CNAB că aceste contracte pot fi prelungite cu maximum cinci ani, doar în anumite condiții. Într-un final, s-a decis contractarea unei firme de consultanță pentru întocmirea caietului de sarcini, iar ulterior spațiile să fie scoase la licitație. Dar decizia a fost tergiversată astfel încât conducerea CNAB a decis prelungirea contractelor cu șase luni, până la finalizarea licitației. Citește și: Abuzul în serviciu de 50.000 de euro a devenit legal în România, a decis Senatul. Prevederea apărea și în celebra OUG 13 din era Dragnea Mai mult, spun surse din cadrul CNAB, Cătălin Lăscuț ar fi vrut să fie contractat pe post de consultant pentru întocmirea caietului de sarcini. Conducerea CNAB s-a opus inițial, dar Cătălin Lăscuț a obținut o decizie judecătorească care îi permitea să participe la realizarea caietului de sarcini.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră