joi 23 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Investigații

611 articole
Investigații

VIDEO Au înjunghiat într-o parcare din Cancun o "cârtiță" a FBI. Șase membri ai grupării celui mai periculos interlop român, Florian Tudor "Rechinu'", închis în Mexic, au fost condamnați în România

Membrii grupării "Rechinului", închisoare pentru mafiotism. Trei "locotenenți" din gruparea interlopului Florian Tudor, zis "Rechinu'", au fost condamnați definitiv de judecătorii de la Curtea de Apel București la câte 12, respectivi 13 ani de închisoare pentru tentativă de omor și constituirea unui grup infracțional organizat. Ei au avut misiunea de a-l executa pe Sorin Constantin Marcu, bodyguardul și șoferul lui Florian Tudor, după ce s-a aflat că Marcu ar fi vrut să colaboreze cu agenții FBI. Alți trei membri ai grupării au fost condamnați pentru șantaj, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și conducere fără permis. Din Craiova, la Cancun Craioveanul Florian Tudor, zis "Rechinu'", a reușit să contruiască în stațiunea mexicană Cancun un adevărat imperiu al crimei organizate (VIDEO). Subalternii lui, în special membri ai grupărilor interlope din Craiova, și-au extins tentaculele în întreaga lume. Banda lui "Rechinu'" se ocupa de fraudarea cardurilor și trecerea ilegală a frontierei cu SUA. Se estimează că gruparea acestuia ar fi obținut în jur de un miliard de dolari în urma activităților ilegale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Unul dintre cei care a ajuns să lucreze în Mexic pentru Florian Tudor a fost Sorin Constantin Marcu, în timp ce avea probleme cu legea în România. Acesta era dat în urmărire pentru tentativă de omor pentru că-l înjunghiase în gât pe un cetățean pe nume Dragoș Țăndărescu. Florian Tudor l-a angajat ca șofer și bodyguard, dar Marcu răspundea și de supraveghea bancomatele care aveau instalate aparatura de skimming în zona Playa del Carmen. Relațiile dintre cei doi s-au deteriorat pe parcursul anilor din cauza banilor. Sorin Marcu voia să lucreze pe cont propriu, dar Florian Tudor s-a opus. Mai mult, Florian Tudor i-a cerut să părăsească Mexicul. În replică, Marcu a transmis amenințări din care rezulta că urmeze să se "spovedească" la FBI pentru a-i distruge gruparea "Rechinului". Hăcuit într-o parcare din Cancun În data de 2 aprilie 2018, Sorin Marcu s-a dus la sediul DHL din Cancun pentru a ridica un colet. Pe urmele lui se aflau mai mulți "bodyguarzi" de-ai lui Florian Tudor: Alin Poenaru, zis "Patrian", Răzvan Alin Ghiță și Mihai Mincă. Aceștia au intrat cu mașina în parcare, apoi au sărit pe Sorin Marcu. Răzvan Ghiță l-a pus la pământ, timp în care Alin Poenaru a cerut un cuțit de la Mihai Mincă. Poenaru l-a lovit de câteva ori cu cuțitul, spun procurorii. Marcu a fost lăsat într-o baltă de sânge, dar un mexican i-a aplicat un garou cu ajutorul tricoului pentru a opri sângerearea. Apoi, Marcu și-a pierdut cunoștința și s-a trezit la un spital privat. Marcu fusese înjunghiat în spate, pe partea stângă, în zona rinichiului, în zona claviculei, dar și într-o mână. Câteva luni mai târziu, în noaptea 11 iunie 2018, Sorin Marcu a fost găsit împușcat într-o mașină foarte aproape de casa lui Florian Tudor. Oficial, Sorin Marcu a fost împușcat de un agentul de securitate privat, Sergio Cabrera Ramón Ruiz. Acesta a declarat polițiștilor care anchetau crima că l-a împușcat pe Marcu pentru că voia să îl asasineze pe șeful lui, Gabriel Stroe Alin. Adică pe unul din bodyguarzii lui Florian Tudor. Membrii grupării "Rechinului", închisoare pentru mafiotism Potrivit minutei sentinței date de Curtea de Apel București, condamnările definitive au fost mai mari decât cele de la fond. Răzvan Alin Ghiță a fost condamnat în primă instanță la patru ani de închisoare pentru constituirea unui grup infracțional organizat și opt ani pentru tentativă de omor calificat. Judecătorii de la Curtea de Apel București au decis să mărească pedepsele pentru cele două infracțiuni la șase ani, respectiv zece ani de închisoare. În urma contopirii pedepselor, judecătorii au decis să îl condamne definitiv la 12 ani de închisoare. Mihai Adrian Mincă a primit la fond aceeași pedeapsă ca Răzvan Alin Ghiță: aceleași două capete de acuzare, aceleași pedepse, aceeași pedeapsă definitivă prin contopire de 12 ani de închisoare. Alin Gabi Poenaru, zis "Patrian", a fost condamnat în primă instanță la patru ani de închisoare pentru constituirea de grup infracțional organizat și la nouă ani de închisoare pentru tentativă de omor. Curtea de Apel a decis să majoreze pedepsele la șase ani, respectiv 11 ani de închisoare. În urma contopirii pedepselor, a rezultat o condamnare definitivă de 13 ani. Ce a făcut "Lalae a' lui Caran" În același dosar a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare și Nicolae Adrian Ilinca, zis "Lalae a' lui Caran". Acesta a fost achitat pentru acuzația de constituire a unui grup infracțional organizat. Ce a făcut Nicolae Adrian Ilinca, vărul fraților interlopi Caran din București? I-a cerut lui Cătălin Răducanu, cumnatul interlopului Ion Pârnică, zis "Vilifort", să renunțe la drepturile litigioase cumpărate pentru un imobil de pe strada Ghiocelul, din comuna doljeană Pielești, aflată în vecinătatea orașului Craiova. "Băi, cumetre, eu sunt Lalae. Vărul lui Costel, a' lui Aurel. (..) Pe lângă faptul că m-ai făcut șoferu lu' verii mei, dar nu-i o problemă, ai mai făcut niște afirmații că băiatul ăla nu scapă, că îl ai tu la mână. Nu vrei tu să îți vezi de treaba ta? Uite, o să te bag în conferință ca să te convingi când sună verii ăștia ai mei mai târziu, o să te bag cu unul din ei, cu care vrei tu, cu care te cunoști sau nu știu. Da? (...) Voiam doar să știi că nu sunt nici șoferu' și nu e nici intervenție aiurea, Florin ăsta e cumătru cu verii mei, da?", îi spunea Nicolae Adrian Ilinca lui Răducanu, potrivit unor stenograme din dosar. În Bali, cu treabă: fraude cu carduri Sorin Velcu, zis "Lordes", a devenit cunoscut opiniei publice după ce a fost arestat în Bali. Acolo a fost au mai fost arestați Alisa Serdaru, Alin Serdaru, zis "Dansică", Izabela Serdaru și Sorinel Miclescu. Toți se ocupau cu fraude cu carduri. O dată ajuns în România, Sorin Velcu a fost săltat de procurorii DIICOT. El era unul dintre principalii interlopi din Craiova aflați în anturajul lui Florian Tudor. Pe 13 ianuarie 2020, a fost trimis în judecată pentru șantaj și constituire a unui grup infracțional organizat. În primă instanță, Sorin Velcu a scăpat de acuzația de constituire a unui grup infracțional organizat din lipsă de probe. Însă a fost condamnat la o pedeapsă de un an de închisoare pentru infracțiunea de conducere unui vehicul fără permis. Alți doi ani de închisoare a primit pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor. În total, a primit o pedeapsă de trei ani, patru luni și 20 de zile. Judecătorii de la Curtea de Apel București au decis să îl condamne definitiv în urma contopirii pedepselor la trei ani și 20 de zile România - Mexic - SUA și retur Florin Miclescu, zis "Bruce Lee", fiul interlopului Stazian din Craiova, a ajuns împreună cu familia sa în Mexic în 2011. La scurt timp, cu ajutorul unor mexicani, a trecut ilegal frontiera și a ajuns în SUA. A stat câteva luni și a revenit în România. Apoi a plecat din nou în Mexic. De data aceasta în Cancun, acolo unde își stabilise cartierul general Florian Tudor. Se întâmpla în perioada 2013 – 2014. A încercat din nou să intre ilegal în SUA din Mexic, dar a fost prins de autoritățile americane care l-au expulzat în România. Citește și: FOTO Aici poate avea loc următorul accident grav pe calea ferată din România: șinele trec peste un pod dărăpănat care stă în proptele de lemn. CFR știe, dar susține că nu e nici o problemă În 2018, a ajuns din nou pe Aeroportul Internațional din Cancun, dar autoritățile mexicane i-au interzis accesul în tară. În urma perchezițiilor, la domiciliu acestuia s-a găsit îngropat un dispozitiv skimming folosit pentru copierea datelor bancare. Procurorii DIICOT l-au trimis în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat și șantaj. În primă instanță a fost condamnat la trei ani și opt luni de închisoare. Dar judecătorii de la Curtea de Apel București au constatat că infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat nu există în cazul acestuia. Motiv pentru care l-au condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare.

VIDEO Au înjunghiat într-o parcare din Cancun o "cârtiță" a FBI. Șase membri ai grupării celui mai periculos interlop român, Florian Tudor "Rechinu'", închis în Mexic, au fost condamnați în România
EXCLUSIV Percheziții DNA și acasă la directorul de la Ape Minerale, liberalul Alin Udriște. Procurorii au informații că unele achiziții au fost trucate și unele deconturi de deplasări, fictive
Investigații

EXCLUSIV Percheziții DNA și acasă la directorul de la Ape Minerale, liberalul Alin Udriște. Procurorii au informații că unele achiziții au fost trucate și unele deconturi de deplasări, fictive

Percheziții DNA acasă la directorul SNAM. Liberalul Alin Udriște, directorul Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), a intrat în atenția procuroriilor DNA pentru achiziții controversate, deplasări și deconturi fictive. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că anchetatorii au făcut ieri percheziții la sediul SNAM, o companie strategică deținută de Ministerul Economiei, condus de Florin Spătaru. Totodată, au fost făcute percheziții și la domiciliile mai multor foști și angajați din cadrul SNAM, inclusiv la locuința directorului Alin Udriște. Printre cei vizați de ancheta DNA se află și Diana Gășpărel, soția inspectorului șef al Gărzii Forestiere Suceava, Mihai Gășpărel. Până în prezent nu a fost pusă sub acuzare nici o persoană. Dosar "in rem" Procurorii DNA au deschis dosarul 483/D/P/2022 "in rem" în care se investighează achizițiile făcute de Societatea Națională a Apelor Minerale începând cu anul 2020 până în prezent. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Perioada coincide cu mandatul de conducere al actualului director, Alin Udriște, vicepreședintele PNL Mehedinți. Potrivit unor surse apropiate anchetei, în acest dosar au fost audiate mai multe persoane în calitate de martor, inclusiv Alina Bogus, fosta șefă de la Achiziții și o protejată a directorului Alin Udriște. Dar nu înainte de a i se face o percheziție domiciliară. Ea a girat o mare parte din achizițiile controversate făcute la cererea directorului Alin Udriște. Însă, la finalul anului trecut, relațiile dintre cei doi s-au răcit. Motiv pentru care i s-a cerut să plece de pe funcție cu un bonus de șase salarii compensatorii. Acum este consilier achiziții publice la Institutul Național de Administrație. O altă persoană audiată a fost Monica Ifrim, fosta șefă de la Resurse Umane, pe care directorul Alin Udriște a vrut să o retrogradeze. Și ea a fost una dintre persoanele vizate de percheziții. Percheziții DNA acasă la directorul SNAM În același dosar au fost puse în aplicare mai multe mandate de percheziții la locuințele unor foști și actuali angajați ai Societății Naționale Apele Minerale (SNAM). Totodată, a fost luat la puricat și sediul companiei de stat la care unic acționar este Ministerul Economiei. Surse apropiate anchetei susțin că s-au făcut percheziții la locuința directorului Alin Udriște, vicepreședintele PNL Mehedinți, și la cea a lui Alin Nicolicea, fost angajat al SNAM. Citește și: EXCLUSIV Directorul de la Ape Minerale, liberalul Udriște, folosește mașinile instituției pentru firma de panificație a familiei, transportă inclusiv pomeni la case funerare Anchetatorii au ridicat de la sediul Societății Naționale a Apelor Minerale mai multe documente legate de achiziții și delegații. Totodată, susțin sursele, de la șefa de operațiuni Diana Gășpărel s-au ridicat telefonul și laptopul de serviciu pentru a se efectua ulterior percheziția informatică. Directorul economic Laurențiu Zainea nu s-a aflat la serviciu în timpul percheziției. Din biroul acestuia s-au ridicat mai multe documente din fișetul personal. Decont la Suceava, alimentare la Mehedinți Ancheta procurorilor DNA vizează și deplasările săptămânale ale șefilor SNAM, decontate din bani publici. De exemplu, se menționează într-un denunț, directorul Alin Udriște s-a deplasat la Suceava în perioada 11 – 14 decembrie 2020. Însă mașina de serviciu cu care a plecat directorul în delegație la Suceava a fost alimentată la o benzinărie din județul Mehedinți. Plata carburantului s-a făcut cu cardul emis de SNAM. Aceasta este una dintre deplasările pentru care s-a depus plângere și la Secția 4 Poliție. Citește și: EXCLUSIV Percheziții DNA la Ape Minerale, societate de stat condusă de liberalul Udriște, politicianul care face tranzacții de sute de mii de euro dar nu are cont bancar Conform denunțului, directorul Alin Udriște le-a spus polițiștilor că în perioada respectivă s-a deplasat cu mașina de serviciu la Sucursala Nord (Suceava), pentru a preda doisprezece dispozitive antiincendiu. În acest sens a prezentat un ordin de deplasare, întocmit de către Laurențiu Zainea. Culmea, cu o zi înaintea acestei deplasări, reprezentanții Sucursalei Nord veniseră la sediul central al SNAM SA, de unde ridicaseră circa 25 de dispozitive antiincendiu.

EXCLUSIV Percheziții DNA la Ape Minerale, societate de stat condusă de liberalul Udriște, politicianul care face tranzacții de sute de mii de euro dar nu are cont bancar
Investigații

EXCLUSIV Percheziții DNA la Ape Minerale, societate de stat condusă de liberalul Udriște, politicianul care face tranzacții de sute de mii de euro dar nu are cont bancar

Percheziții, "mascați" DNA la Ape Minerale. La sediul Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), condusă de liberalul Alin Udriște, procurorii anticorupție, însoțiți de "mascați", au ajuns miercuri pentru a ridica mai multe documente referitoare la achizițiile făcute de societatea Ministerului Economiei în cursul anului 2020. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Angajații companiei au fost conduși la demisolul clădirii, pentru a nu interfera cu acțiunea DNA. Defapt.ro a dezvăluit că mai multe achiziții controversate au fost făcute în mandatul de director al liberalului Alin Udriște, de la PNL Mehedinți, organizație condusă de ministrul Energiei Virgil Popescu. De exemplu, a cumpărat cadouri de Crăciun și Paște de la două firme reprezentate de contabilul unei fabrici de pâine deținute de familia sa. O altă societate, condusă de fratele lui Alin Udriște, a fost contractată de SNAM pentru o lucrare de 77.000 de euro la punctul de lucru de la Băile Herculane. Percheziții, "mascați" DNA la Ape Minerale Procurorii DNA au venit însoțiți de "mascați" miercuri dimineață la sediul Societății Naționale a Apelor Minerale, companie deținută integral de Ministerul Economiei. Majoritatea angajaților au fost conduși de anchetatori la demisolul clădirii, cu exepția celor de la financiar. Potrivit unor surse din cadrul SNAM, angajatele care nu au ajuns la demisol au pus la dispoziția anchetatorilor mai multe documente legate de achizițiile făcute în cursul anului 2020. În tot acest timp, directorul Alin Udriște s-a aflat în biroul său, alături de procurori. Ulterior, a coborât la demisolul clădirii, acolo unde se aflau angajații SNAM. Direcția Națională Anticorupție nu a făcut deocamdată publice motivele pentru care procurorii au descins la sediul SNAM. Alin Cojocaru, purtătorul de cuvânt al SNAM, și directorul Alin Udriște nu au răspuns la telefon pentru a explica ce se întâmplă în sediul companiei Ministerului Economiei. Udriște, profil de băiat de bani Alin Udriște, directorul SNAM, și-a început ucenicia în politică la PSD Mehedinți, apoi a trecut în tabăra liberalilor conduși de Virgil Popescu, actualul ministru al Energiei. În anul 2016, Alin Udriște a obținut un mandat de consilier județean din partea PNL, apoi Virgil Popescu l-a susținut pentru funcția de vicepreședinte al filialei PNL Mehedinți. După ce Virgil Popescu a ajuns ministru Economiei, la finalul anului 2019, l-a numit pe Alin Udriște în funcția de director al SNAM. Citește și: EXCLUSIV Directorul de la Ape Minerale, liberalul Udriște, folosește mașinile instituției pentru firma de panificație a familiei, transportă inclusiv pomeni la case funerare La scurt timp după ce a preluat șefia SNAM, Alin Udriște a început să facă mai multe achiziții controversate. A cumpărat pachete pentru sărbătorile pascale și de Crăciun de la două firme reprezentate de Marius Bodeanu, contabilul său de la firma Aurora Trust, societatea care deține fabrica de pâine din orașul Drobeta - Turnu Severin, din județul Mehedinți. Un alt contract de 77.000 de euro a fost atribuit firmei Eurodulgher SRL pentru "reabilitarea, modernizarea și dotarea clădirii de bazine și separare captare izvor apă minerală, plată" de la Băile Herculane. Manager la această societate figura Mihail Udriște, fratele directorului Alin Udriște.

EXCLUSIV Șase prime pe an la Autoritatea Aeronautică Civilă, echivalentul a 40.000 de lei: patru - prin Contractul Colectiv, una - pentru merite deosebite, dar și ore suplimentare
Investigații

EXCLUSIV Șase prime pe an la Autoritatea Aeronautică Civilă, echivalentul a 40.000 de lei: patru - prin Contractul Colectiv, una - pentru merite deosebite, dar și ore suplimentare

Șase prime pe an la AACR. 4.600 de euro brut. Atât a fost valoarea medie a fiecărei prime date în cursul anului 2022 de către directorul general Nicolae Stoica, șeful Autorității Aeronautice Civile Române (AACR). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În total 4,38 milioane lei, adică în jur de 900.000 de euro. De aproape patru ori mai mult față de cuantumul primelor date anul 2021. În plus, s-au mai acordat premii pentru ore suplimentare și rezultate deosebite în cunatum de 500.000 de euro. Dar asta nu e tot: la începutul anului 2023, la o lună după ce s-a dat prima de Crăciun, angajații Autorității au mai primit câte un bonus minim de 500 de euro. Surse din cadrul AACR susțin că angajații obedienți au primit prime mult mai mari, dar valoarea acestora este ținută la secret de directorul Nicolae Stoica. Securitatea cibernetică, sacrificată pentru economii Nicolae Stoica a fost plasat în Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române în cursul anului 2020 de liberalul Lucian Bode, ministrul de atunci al Transporturilor. Ulterior, în mandatul de ministru al lui Cătălin Drulă, a fost numit director general interimar. La scurt timp după preluarea funcției, Nicolae Stoica a întocmit un raport prin care a decis desființarea Compartimentului de Securitate Cibernetică, din cadrul Biroului Administrativ, pentru a reduce costurile. Totodată, a decis și concedierea celor trei specialiști care răspundeau de securitatea cibernetică în domeniul aviației civile. Motivul: prin concedierea celor trei angajați AACR ar fi făcut economii anuale de aproximativ 507.000 lei. Puțin peste 100.000 de euro. Toate aceste decizii au fost justificate de directorul Nicolae Stoica prin faptul că AACR nu are atribuții în domeniul securității cibernetice în domeniul aviației civile. A fost contrazis de Administrația Prezidențială, Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor și chiar de către Guvernul României. Degeaba, lucrurile au rămas așa. Șase prime pe an la AACR Pus pe făcut economii, directorul Nicolae Stoica a acordat în primul an de mandat prime în valoare de 1,297 milioane lei unui număr de 190 de angajați. Adică, fiecare din cei 190 de beneficiari a primit o primă medie de 6.831 lei brut. Totodată, a premiat un singur angajat pentru muncă suplimentară cu suma de 3.419 lei brut. Surse din cadrul AACR au declarat sub protecția anonimatului că prima pentru ore suplimentare a fost acordată Gabrielei Mocanu, șefa biroului juridic și protejata directorului Nicolae Stoica. Situația s-a schimbat radical în anul 2022. A crescut valoarea primelor și a premiilor pentru ore suplimentare și rezultate deosebite. Cuantumul primelor brute a crescut de la 6.831 lei la 22.470 lei, adică cu 350%. Ceea ce implicit a dus la creșterea fondului de prime de la 1,297 milioane lei la 4,381 milioane lei, echivalentul a aproape 900.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) Dacă în anul 2021 doar un singur angajat a primit primă pentru ore suplimentare, în anul 2022 s-au dat 124 de astfel de prime. Totodată, cuantumul primelor pentru ore suplimentare a crescut de la 3.419 lei la 8.435 lei. Adică, peste 1,045 milioane lei în total. Tot în anul 2022 s-au acordat un număr de 185 de prime pentru rezultate deosebite în muncă cu o valoare cumulată de 1,179 milioane lei. Cuantumul mediu al acestei prime a fost de 6.376 lei. Valoarea cumulată a tuturor primelor acordate de AACR în anul 2022 depășește suma de 6,6 milioane lei, aproximativ 1,4 milioane euro. Patru prime pe an numai prin CCM Defapt.ro a transmis mai multe solicitări către directorul general Nicolae Stoica pentru a afla care au fost criteriile de acordare a primelor în anul 2022, cuantumul acestora, dar și motivele pentru care s-au acordat prime la începutul acestui an. Din răspunsurile Autorității Aeronautice Civile Române rezultă că fiecare angajat primește patru prime anual. De Paște, de Ziua Patronului Aviației (20 iulie), de Ziua Autorității Aeronautice Civile Române (12 august) și de Ziua Aviației Civile Internaționale (7 decembrie). "Aceste prime sunt prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă (CCM), document semnat în anul 2019 între fosta conducere a Autorității Aeronautice Civile Române, sindicat și reprezentanții angajaților AACR", a susținut directorul Nicolae Stoica. Dar ce nu spune este faptul că el a semnat un act adițional în anul 2022 prin care se prelungește valabilitatea CCM. Noi bonusuri, în ianuarie 2023 Dar pe lângă cele patru prime anuale, angajații AACR s-au trezit în ianuarie 2023 că au primit noi bonusuri. Cea mai mică primă acordată în ianuarie 2023 a fost de 2.500 lei net. Surse din cadrul autorității susțin că alți angajați din anturajul directorului Nicolae Stoica au primit prime mult mai mari. Printre cei care au primit prime mult mai mari se află Gabriela Mocanu, Laura Stoian, Carmen Bondrea și Anda Ciobanu. Cele patru au făcut parte din comisia de evaluare a lui Nicolae Stoica pentru funcția de director general în decembrie 2022. Un alt angajat care a primit primă de peste 10.000 lei este Iulian Alexandru, șeful compartimentului auto. Am încercat să aflăm de la Gabriela Mocanu și Iulian Alexandru care a fost valoarea primelor primite în ianuarie 2023. Mocanu a refuzat să comenteze, Alexandru nu a putut fi contactat. Ne scriu familiile din AACR În cazul Laurei Stoian, consilier juridic și secretarul comisiei care l-a desemnat director general pe Nicolae Stoica, a răspuns soțul acesteia, Valentin Stoian. Și el angajat al AACR, pe postul de inspector aeronautic. Valentin Stoian a trimis un e-mail în care se arată deranjat de faptul că ne interesează primele primite din bani publici de angajații AACR, dar mai ales cele primite de soția sa. "În legătura cu unii colegi din lista aia nominală, află că au stat zile întregi până la orele 8-9 seara pentru a îndeplinii sarcini de serviciu, fără a li se plăti ore suplimentare, iar asta s-a întâmplat inclusiv pe 30 decembrie, când probabil dumitale îți pregăteai petrecerea de Anul Nou", susține furios Valentin Stoian (a fost păstrată grafia exactă a mesajului primit de Defapt.ro - n.r.). Orele suplimentare - excepționale, dar banale Directorul Nicolae Stoica și-a contrazis subalternul, susținând că "politica AACR este aceea ca angajații să nu efectueze ore suplimentare. Doar în cazuri excepționale și corespunzător motivate, se pot efectua ore suplimentare cu aprobarea șefilor ierarhici superiori. Citește și: OFICIAL Prima instituție de stat care și-a închis deja conturile la BCR și și-a deschis altele noi (la CEC) este Autoritatea Aeronautică. CNAIR o va urma până în februarie 2023 Angajații AACR care efectuează ore suplimentare sunt recompensați prin ore/zile libere, în condițiile legii, excepție făcând personalul care lucrează în ture și care nu poate fi recompensat cu ore/zile libere, iar conform legii, AACR este obligată să plătească orele suplimentare efectuate.". Cu toate acestea, primele acordate în anul 2022 pentru ore suplimentare au fost calculate la 1,045 milioane lei, adică peste 200.000 de euro. _____________________________ După publicarea articolului, Valentin Stoian a trimis redacției o reacție, pe care o publicăm ca atare: "Dl. Zoltan, Daca ar fi asa cum zici tu in articol, ar fi fost bine ca eu si sotia mea sa fi luat primele de care faci vorbire in articol! Pe langa faptul ca dezinformezi in ce ne priveste, macar ai bunul simt jurnalistic (ca cel de om se pare ca nu il ai!) si publica tot articolul la care faci referire in subtitlul ‘ ne scriu familiile din AACR’. De altfel si in acest articol dezinformezi cu buna stiinta (probabil din razbunare pentru ca nu ai nivelul intelectual suficient sa-mi dai o replica pe masura la primul meu mesaj?!) cand vorbesti de primele castigate de sotia mea. Daca tu le sti , zi-ni-le si noua ca noi nu stim de ele! Acele multe prime de care faci vorbire ca le-a castigat sotia mea te asigur ca nu le-a primit (si poate ca ar fi meritat la cat munceste si ce spete are!) Solicit ca acest mesaj sa fie publicat ca drept la replica impreuna cu primul meu mesaj transmis dlui. Zoltan Rog sa aveti in vedere ca acesta este un demers strict personal (asa cum a fost si prima mea interventie) intrucat imaginea mea si a sotiei este afectata de calomniile lansate de dl. Zoltan. Cu siguranta o sa analizez cu sotia chemarea in judecata a dlui. Zoltan si a intregii redactii pentru defaimare. Valentin STOIAN Aeronautical Inspector ATM/ANS Romanian CAA"

EXCLUSIV Cap al unei rețele transfrontaliere de producere și trafic de droguri de mare risc, asociat cu statul român într-o companie de farmacii
Investigații

EXCLUSIV Cap al unei rețele transfrontaliere de producere și trafic de droguri de mare risc, asociat cu statul român într-o companie de farmacii

Traficant de droguri, asociat cu statul. Laurențiu Huică, fost vicepreședinte al Asociației Producătorilor de Medicamente, a fost reținut 24 de ore de procurorii DIICOT pentru că făcea parte dintr-o grupare de crimă organizată care producea metamfetamină în laboratoare clandestine de pe teritoriul Poloniei și Cehiei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Valoarea drogurilor a fost estimată de anchetatori la 500 de milioane de euro. Defapt.ro a i-a găsit numele lui Laurențiu Huică ca asociat în 30 de societăți înregistrate în România, din care doar 12 sunt active. Într-una dintre aceste societăți, Huică este asociat cu Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, instituție aflată în coordonarea Ministerului Economiei. O altă societate la care este acționar și adminstrator, Meduman SA, are ca activitate principală producția și comercializarea medicamentelor de uz uman și veterinar, precum și extracția morfinei din capete de mac. Lanțul metamfetaminei Laurențiu Huică, un afacerist din industria farmaceutică și fost vicepreședinte al Asociației Producătorilor de Medicamente, și Cristian Iosipescu au fost reținuți 24 de ore de procurorii DIICOT pentru acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat, punerea pe piață a substanțelor clasificate ca precursori, în formă continuată, și complicitate la trafic intern de droguri mare risc. Anchetatorii susțin că în perioada ianuarie 2021 – februarie 2023, cei doi români împreună cu cetățeni cehi, slovaci, polonezi și lituanieni au pus bazele unui grup infracțional transfrontalier. Laurențiu Huică cumpăra efedrină și pseudoefedrină prin intermediul societății sale, Arena Group SA, care le transforma într-un medicament. Formula chimică folosită la producția medicamentului permitea dizolvarea și extragerea rapidă a substanțelor în laboratoarele clandestine. Ulterior se obținea metamfetamină, un drog sintetic cu efect intens, care poate dura până la 16 ore. Procurorii au descoperit laboratoare clandestine pe teritoriul Poloniei și Cehiei. Metamfetamina era distribuită de acolo în mai multe state din Uniunea Europeană. Laboratorul din Voluntari Societatea Arena Group este deținută de Laurențiu Huică (95%). Restul acțiunilor sunt pe numele lui Alexandru Cătălin Huică și Lianda Ruxandra Huică. Președintele Consiliului de Administrație este Laurențiu Huică, în timp ce Mariana Teodor și Alexandru Cătălin Huică figurează ca membri în CA. Toți trei sunt și administratori ai societății. Obiectul principal de activitate este fabricarea preparatelor farmaceutice. Firma lui Huică are patru puncte de lucru: în Prahova, Voluntari și Mogoșoaia. Tot în Voluntari își are sediul și Laboratorul de Produse Farmaceutice. Acolo, precursorii erau încorporați în două produse farmaceutice, comprimate de 50 și 120 de miligrame de efedrină și pseudoefedrină. Unul dintre acestea era înregistrat ca medicament autorizat doar în România, dar firma Arena Group SA nu deținea autorizația de export. "În ceea ce privește cel de-al doilea produs, societatea românească nu deținea autorizație de producție și punere pe piață în România sau în țările din Uniunea Europeană. Comprimatele respective nu au fost livrate către spitale sau farmacii din România", potrivit comunicatului de presă emis de DIICOT. Traseul comprimatelor Comprimatele produse în România au fost expediate către societăți din Cehia, Bulgaria, Lituania și Spania, care le achiziționau fără a deține autorizație de punere pe piață în statele respective. Însă, spun procurorii, medicamentele nu au ajuns la destinația declarată, ci în diverse locuri de pe teritoriul Poloniei, de unde au fost preluate de către un membru al grupului infracțional organizat, cetățean polonez. Pe teritoriul Poloniei, livrările au fost fracționate în cantități mai mici și trimise în Republicile Cehă și Slovacă, unde au fost distribuite către laboratoarele în care se extrăgeau precursorii pentru producția ilicită de metamfetamină. Majoritatea laboratoarelor clandestine de producție a metamfetaminei, identificate pe teritoriul Cehiei și Poloniei, foloseau ca materie primă comprimatele produse în România. Pentru împiedicarea descoperirii activității infracționale, locurile în care erau improvizate laboratoarele și împrejurimile acestora au fost păzite de membrii grupului infracțional organizat, susțin procurorii. Potul: 468 de milioane de euro DIICOT susține că membrii grupului infracțional au organizat transportul și livrarea către societățile achizitoare a unui număr de peste 168 de milioane de comprimate în care au fost înglobați, prin fabricare, precursorii efedrină și pseudoefedrină (aproximativ 6,7 tone clorhidrat de efedrină), din care se putea produce o cantitate totală de aproximativ 4,7 tone de metamfetamină. Citește și: Rusia și China strâng rândurile: Xi îl va vizita pe Putin la 13 luni de la invadarea Ucrainei, Beijing a numit un ministru al Apărării sancționat de SUA pentru colaborare militară cu Moscova Prețul unui kilogram de metamfetamină este de aproximativ 40.000 de euro la vânzarea en gros. Ceea ce înseamnă că valoarea celor 4,7 tone este de 187 milioane de euro. Însă prețul de vânzare a unui gram de metamfetamină este cuprins între 70 și 100 de euro. Adică 468 milioane de euro la consumatorii finali. Arestări și percheziții La operațiunea de capturare a traficanților de droguri au fost implicate DIICOT și autoritățile judiciare din Polonia, Slovacia și Cehia, sprijinite de EUROPOL și EUROJUST. În urma perchezițiilor din România au fost indisponibilizate aproximativ trei tone de precursori din categoria I, mai multe loturi de medicamente și suma de aproximativ 600.000 de euro, fiind identificate mai multe înscrisuri de interes în cauză. În Polonia au fost reținute opt persoane implicate în deturnarea transporturilor de medicamente cu conținut de efedrină/pseudoefedrină ce provin de la fabrica din România. Autoritățile din Polonia au confiscat autoutilitară plină cu paleți cu medicamente, aproximativ 100 de flacoane cu efedrină provenind de la fabrica din România. Totodată, au fost identificate și ridicate sumele de 177.215 euro și 366.200 de zloți. În Slovacia au fost reținute patru persoane și a fost confiscată suma 1.129.220 de euro. Autoritățile din Cehia au reținut două persoane și a indisponibilizat 148.103 de euro, 711.082 de coroane și 22.433 zloți. Traficant de droguri, asociat cu statul Numele lui Laurențiu Huică apare în 30 de societăți înregistrate în România, din care doar 12 sunt active. Societățile active se ocupă de producția și vânzarea medicamentelor, fabricarea de lenjerie de corp, dar și cu hoteluri și cazări. De exemplu, Arena Group SA, Laurențiu Huică și Alexandru Cătălin Huică sunt asociați în firma Arena Hotels SRL, care are ca obiect de activitate hoteluri și activități de cazare. Punctul de lucru este în Năvodari. Firma Hepites SA îi are ca acționari pe Laurențiu Huică (90,7%), statul român prin Autoritatea de Administrare a Activelor Statului (3,1%), plus alți acționari persoane fizice. Societate deține un lanț de farmacii și laboratoare în județele Galați, Vrancea și Brăila. Cu un număr mediu de 67 de angajați în anul fiscal 2021, firma a avut o cifră de afaceri de aproape șase milioane de lei. Autoritatea de Administrare a Activelor Statului se află în coordonarea Ministerulu Economiei, condus de Florin Spătaru. Meduman SA este o societate la care Laurențiu Huică deține peste 22,7% din numărul de acțiuni. Un alt acționar important este Carmen Marin, cu peste 19,3% din acțiuni. Restul acțiunilor sunt deținute de persoane juridice și fizice, plus PAS Meduman. Președinte al Consiliului de Administrație este Laurențiu Huică, în timp ce funția de vicepreședinte este deținută de Toader Hojda. Alexandru Cătălin Huidă figurează ca membru în CA și administrator. Această societate are ca activități principale producerea si comercializarea medicamentelor de uz uman si veterinar, precum și extracția morfinei din capete de mac.

EXCLUSIV Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol după atacul cibernetic asupra unor servere ale companiei. Autoritatea Aeronautică Civilă nu mai primește date de la TAROM
Investigații

EXCLUSIV Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol după atacul cibernetic asupra unor servere ale companiei. Autoritatea Aeronautică Civilă nu mai primește date de la TAROM

Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol post-atac. Compania TAROM, deținută de Ministerul Transporturilor, a pierdut controlul asupra mai multor servere în urma unui atac cibernetic. Structurile de securitate cibernetică ale statului român se chinuie de aproape trei săptămâni să remedieze pagubele, dar fără succes. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Oficialii companiei au anunțat inițial că este vorba de un atac izolat care a afectat doar câteva documente. În realitate, angajații nu mai au acces la o parte din serverele companiei. Defapt.ro a obținut un nou document în exclusivitate din care rezultă că TAROM nu poate transmite către Autoritatea Aeronautică Civilă Română mai multe rapoarte, conform obligațiilor legale. Surse din cadrul TAROM susțin că infrastructura IT reprezintă o vulnerabilitate pentru că șefii care s-au perindat la conducerea companiei au refuzat să aloce bani pentru protejarea împotriv atacurilor cibernetice, deși angajații au făcut nenumărate cereri în acest sens. Comunicat de presă mincinos Șefii companiei TAROM se schimbă periodic, în funcție de interesele politice. La începutul anului, s-a decis ca în funcția de director general să fie numit Costin Iordache, care deținea la data numirii funcția de director financiar. Dar nici nu s-a uscat bine cerneala pe decizia de numire pentru că noul director general al TAROM a intrat în concediu și a plecat din țară. În timp ce se bucura de vacanță, pe 20 februarie, compania TAROM a fost ținta unui atac cibernetic de amploare. Defapt.ro a dezvăluit atunci în exclusivitate că au fost afectate grav mai multe servere, în special cele pe care erau ținute documentele financiar-contabile. La o săptămână după atacul cibernetic, angajații de la resurse umane au fost nevoiți să calculeze de mână salariile salariaților TAROM. În urma dezvăluirilor făcute de către Defapt.ro, compania TAROM a emis un comunicat de presă prin care anunța că „atacul de tip ransomware a afectat câteva fişiere” și „incidentul a fost izolat”. Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol post-atac Atacul cibernetic a avut loc în urmă cu 18 zile, timp în care specialiștii în securitate cibernetică de la Serviciul Român de Informații și Directoratul Național de Securitate Cibernetică nu au reușit să remedieze problemele. Adică să preia controlul serverelor afectate. Defapt.ro a obținut un nou document din care rezultă că situația este mult mai gravă: TAROM nu poate raporta către Autoritatea Aeronautică Civilă Română informațiile prevăzute de lege. În documentul semnat de directorul general Costin Iordache se menționează că „Compania TAROM a fost victima unui atac cibernetic de tip RANSOMWARE ce a afectat, printre altele, și aplicația care centralizează indicatorii fizici și generează raportările statistice lunare: Raportul statistic A, Notificarea lunară privind supravegherea asigurării de către operator a siguranței operării aeronavelor, Raportul statistic NAV, rapoarte pe care compania TAROM are obligația de a le tranmite Autorității Aeronautice Civile Române, până pe data de 10 ale lunii următoare efectuării zborurilor. Urmare a acestei situații vă comunicăm că suntem în imposibilitatea de a transmite raportările statistice aferente lunii februarie 2023”. Totodată, directorul Costin Iordache a mai menționat în documentul citat că „în acest moment Compania TAROM împreună cu autoritățile de securitate cibernetică ale statului conlucrează pentru a găsi soluții de decriptare și avem semnale că situația se va remedia”. Șefii TAROM au ignorat infrastructura IT Surse din cadrul companiei TAROM au declarat sub protecția anonimatului că în ultimii ani nu s-au făcut investiții majore în infrastructura IT. Motivul, spun sursele, șefii TAROM au invocat lipsa fondurilor pentru investiții. „Angajații au depus cereri peste cereri prin care au cerut șefilor TAROM să cumpere echipamente și soluții pentru protejarea infrastructurii IT. Nu s-au alocat bani pentru că s-a invocat lipsa de fonduri”, susțin sursele. Citește și: Financial Times scrie despre scandalul Bâstroe, sugerând că este mâna Rusiei, cu scopul de a diminua susținerea României pentru Ucraina Totodată, sursele avertizează că incidentele de securitate cibernetică se pot repeta dacă nu se vor lua măsuri în acest sens. Adică nu se vor face investiții în infrastructura critică.

EXCLUSIV Consiliul Județean Ilfov a crescut din pix suprafața drumurilor din județ de 70 de ori când a calculat valoarea contractului de dezinsecție
Investigații

EXCLUSIV Consiliul Județean Ilfov a crescut din pix suprafața drumurilor din județ de 70 de ori când a calculat valoarea contractului de dezinsecție

Dezinsecția în Ilfov, pe suprafață "umflată". Consiliul Județean Ilfov, condus de liberalul Hubert Thuma, a repetat licitația pentru dezinsecție cu o valoare cuprinsă între minim 7,2 milioane euro și maxim 14,4 milioane. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate faptul că în caietul de sarcini au fost incluse mai multe date eronate în baza cărora s-a calculat valoarea acordului-cadru. De exemplu, suprafața străzilor din județul Ilfov a fost mărită de 70 de ori. Mai mult, deși contractul prevede dezinsecția domeniului public al județului Ilfov, pentru a mări din pix suprafața (și, implicit, costurile) au fost incluse și proprietățile private, inclusiv groapa de gunoi deținută de Eco Sud. Ceea ce înseamnă că din banii publici se face dezinsecția pe terenurile companiilor private. Licitație anulată, apoi reluată Liberalul Hubert Thuma este președintele Consiliului Județean Ilfov, care are în subordine Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov. Acest serviciu, condus de directorul Mara Nedelcu, a anunțat în iulie 2022 organizarea unei licitații pentru dezinsecție și larvicidare a domeniului public al județului Ilfov. Valoarea acordului-cadru pe o perioadă de patru ani a fost estimată la minim 7,2 milioane euro și maxim 14,4 milioane euro. Singura ofertă a fost depusă de asocierea dintre firmele Wasval și Atopum Invest. Oferta a fost declarată neconformă și licitația anulată. Firma Wasval a contestat decizia la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor, dar fără succes. Ulterior, în noiembrie 2022, licitația a fost reluată cu aceleași valori. Din datele publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) rezultă că în fiecare din cei patru ani se va semna câte un contract subsecvent cu o valoare cuprinsă între 9,02 și 24,11 milioane lei. Și de această dată, la licitație s-a depus o singură ofertă. Tot din partea asocierii dintre firmele Wasval și Atopum Invest. De data aceasta, cu succes. Dezinsecția în Ilfov, pe suprafață "umflată" Valoarea acordului-cadru a fost stabilită pe baza suprafețelor domeniului public al județului Ilfov pe care urma să se facă dezinsecția. Atenție, nu domeniul privat. Astfel, în Caietul de Sarcini se menționează la capitolul „numărul de hectare terestru de tratat” că suprafața totală a drumurilor la nivelul județului Ilfov este de 24.379 hectare. Gropile de gunoi însumează 174 de hectare. Spațiile verzi, 374 de hectare. Iar suprafața lacurilor pe care urmează să se facă larvicidarea este de 5.107 hectare. Defapt.ro a dezvăluit că în cazul localității ilfovene Vidra, de exemplu, suprafața drumurilor a fost calculată la 1.729 hectare, echivalentul unui drum lat de zece metri și lung cât distanța de la București la Berlin. Distanța de pulverizare = 70 de metri Defapt.ro a solicitat Consiliului Județean Ilfov și Serviciului Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov (SJDEM) să explice cum au ajuns la asemenea suprafețe. Primul răspuns oficial a fost că „informațiile solicitate fac parte din Strategia de Contractare a autorității, prezentată Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, document care nu este disponibil pentru ofertanți, în acest moment”. Ulterior, într-un alt răspuns, SJDEM a transmis că, de fapt, suprafețele drumurilor ar fi fost furnizate de autoritățile locale din județul Ilfov. Apoi au fost înmulțite cu distanța de pulverizare. Adică cu 70 de metri. Tot oficialii SJDEM au transmis cum au calculat suprafața în cazul drumurilor din Vidra. „Pentru localitatea Vidra care are o rețea de drumuri de 247,043 km: 247,043 x 1000 metri = 247.043 metri liniari x 70 de metri (distanța de pulverizare) = 17.293.010 mp : 10000 = 1729,301 hectare”, susține SJDEM. 70 de metri = inclusiv suprafețe private Din acest calcul rezultă că dezinsecția nu se mai face terestru, așa cum era menționat în Caietul de Sarcini, ci la o anumită înălțime față de nivelul „terestru”. Legat de această problemă, SJDEM a transmis că „aceste informații sunt elementare pentru orice operator DDD profesionist și nu este necesar a fi menționate într-o documentație de atribuire”. Mai mult, din acest calcul rezultă că de pe axul drumului substanța va fi pulverizată la o anumită înălțime pe o lățime de 70 de metri. Ceea ce înseamnă că substanța folosită la dezinsecție va ajunge și pe proprietățile private ale localnicilor și agenților economici, lucru nespecificat în caietul de sarcini. Adică, în curți, construcții, sere și terenuri arabile. Toate private. Județul Ilfov a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare accelerată din punct de vedere imobiliar. În toate cele 40 de localități au fost construite mii de blocuri. Întrebați cum se va face dezinsecția în cazul străzilor cu blocuri, răspunsul SJDEM este surprinzător: „Metoda de calcul a dispersiei este aceeași ca și în cazul străzilor fără blocuri. Din experiența noastră anterioară, cunoaștem faptul că în localitățile din județul Ilfov nu s-au întâlnit blocuri de locuințe cu înălțimi mai mari decât majoritatea caselor situate pe drumurile publice”. Groapa de gunoi privată Vidra, devenită teren public Culmea, metoda de calcul pe care susține SJDEM că o folosește în cazul suprafețelor terestre nu o aplică și în cazul suprafețelor aferente gropilor de gunoi și a spațiilor verzi menționate în același tabel. De exemplu, Primăria Vidra a informat SJDEM că pe raza localității se află groapa de gunoi Vidra, administrată de Eco Sud, și platforma ecologică pentru compost vegetal cu o suprafață de 48 hectare. În acest caz, SJDEM nu a mai înmulțit suprafața cu 70 de metri distanța de pulverizare așa cum a făcut în cazul drumurilor. Mai mult, chiar dacă Primăria Vidra a menționat transmis către SJDEM că groapa de gunoi este administrată de companie Eco Sud, șefii SJDEM au inclus această suprafață în Caietul de Sarcini complet ilegal. De ce ilegal? Pentru că dezinsecția se face doar pe domeniul public, conform Caietului de Sarcini. Neregulatele gropi de gunoi Legat de această neregulă flagrantă, directorul Mara Nedelcu a transmis că metodologia de calcul a suprafețelor gropilor de gunoi este diferită pentru că adesea au forme neregulate. Totodată, spune directorul Mara Nedelcu, vina pentru includerea gropii de gunoi Vidra în Caietul de Sarcini aparține Primăriei Vidra: „Indicarea corectă a suprafeței de tratat este responsabilitatea exclsuivă a fiecărei entități locale, nu a subscrisului, întrucât SJDEM nu are în obiectul de activitate atribuții privind controlul și verificarea situațiilor”. În urma solicitării transmise de către Defapt.ro, Mara Nedelcu a verificat informațiile, deși erau menționate cu mult înainte în documentele oficiale. Motiv pentru care Primăria Vidra a venit cu o rectificare prin care o informa că într-adevăr groapa se află în administrare privată. Dar nu a mai modificat Caietul de Sarcini și nici valoarea minimă și maximă a contractului. Altă groapă, alt mister: Glina O altă groapă de gunoi, aceeași problemă: în Caietul de Sarcini se menționează că urmează să se facă dezinsecția pe o suprafață de 117 hectare aferentă gropii de gunoi din localitatea ilfoveană Popești Leordeni. Acolo se află groapa de gunoi Glina, administrată tot în regim privat de compania Ecorec, de aproape 20 de ani. Citește și: Justiția din România l-a ucis iar pe polițistul Bogdan Gigină, care-i deschidea calea în trafic ministrului de Interne: l-a achitat pe Gabriel Oprea. Dosarul se prescrie, oricum, în toamnă Dar, culmea, oficialii SJDEM nu știu cui aparține groapa de gunoi. Întrebați cine administrează groapa de gunoi din localitatea Popești Leordeni, oficialii SJDEM au transmis „informația privind administrarea excede competențelor legale ale SJDEM”. Cu toate acestea, oficialii SJDEM au avut grijă să prevadă banii necesari pentru dezinsecția acestei gropi de gunoi. Cu toate acestea, directorul Mara Nedelcu ne-a asigurat că „nu, nu se va face dezinsecție din bani publici pe proprietate privată”. Larvicidarea lacurilor, o enigmă SJDEM a prevăzut că larvicidarea, adică operațiunea de distrugere a larvelor, se va face pe o suprafață de 5.107 hectare luciu de apă, conform Caietului de Sarcini. Aceasta este suprafața totală a lacurilor din județul Ilfov. Nici în acest caz nu s-a aplicat coeficientul de înmulțire cu 70 metri așa cum s-a aplicat în cazul drumurilor. Mai mult, alocarea de bani pentru larvicidarea întregii suprafețe a luciului de apă este eronată. Pentru că Institutul Cantacuzino recomandă autorităților ca operațiunea de larvicidare să se facă doar în zonele de mal, în zonele de mică adâncime a apelor. Adică în jur de 10%-15% din suprafața fiecărui lac. Motivul: acolo se depun ouăle de țânțari din care rezultă larvele. Această recomandare mai are și rolul de a reduce poluarea apelor cu larvicid. Întrebați cum se face larvicidarea, subalternii liberalului Hubert Thuma nu au știu ce să răspundă. Dar au transmis că „fiecare ofertant va descrie în oferta tehnică propria concepție privind realizarea serviciilor de larvicidare”.

EXCLUSIV Secretarul de stat MAI responsabil de integrarea în Schengen, un tânăr politruc PNL fără nici o calificare: ex-agent de vânzări de medicamente, numit politic în CA-uri în energie
Investigații

EXCLUSIV Secretarul de stat MAI responsabil de integrarea în Schengen, un tânăr politruc PNL fără nici o calificare: ex-agent de vânzări de medicamente, numit politic în CA-uri în energie

Responsabilul cu Schengen, tânăr politruc necalificat. Liberalul Alexandru Marcoci, protejatul ministrului Virgil Popescu, a fost uns secretar de stat la Ministerul de Interne, acolo unde răspunde de relațiile internaționale, inclusiv de aderarea României la spațiul Schengen, deși nu are experiență în domeniu. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Fost vânzător de medicamente, printre altele, Alexandru Marcoci a fost plasat de ministrul Virgil Popescu în Consiliul de Administrație al Engie România și președinte al Consiliului de Supraveghere (CS) al Complexului Energetic Oltenia. Pentru o perioadă de câteva luni a fost în conflict de interese pentru că a deținut simultan două funcții de conducere la două societăți concurente. Mai mult, a fost timp de doi ani în incompatibilitate pentru că a deținut simultan funcțiile de membru și președinte al Consiliului de Supraveghere al CEO și cea de consilier județean. În câmpul muncii din 2008: topografie și medicamente Alexandru Marcoci a intrat în câmpul muncii în februarie 2008 ca administrator și manager al unei firme de topografie din Drobeta Turnu Severin. Nu a stat prea mult la primul loc de muncă pentru că s-a reorientat către industria de medicamente. A început în decembrie 2009 ca reprezentat de vânzări pentru Pharmasud, apoi s-a transferat la Glenmark. De acolo, a ajuns la Terapia Ranbaxy SA până în iunie 2016. În acel an, îl regăsim în funcția de președintele al organizației de tineret a liberalilor de la Mehedinți, organizație controlată politic de Virgil Popescu, actualul ministru al Energiei. Tot în anul 2016 a candidat la funcția de consilier județean din partea PNL Mehedinți. Pe atunci nu avea casă, bunuri, active financiare, nici măcar conturi bancare. Însă, avea o mașină KIA fabricată în 2001, plus două credite, de 11.000 de euro. A mai menționat salariul anual de aproape 90.000 de lei încasat de la Terapia, plus salariul soției sale, Andra Marcoci. Ea lucra în aprilie 2016 ca asistent registrator la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Mehedinți. Trăia cu 200 de euro pe lună, dar și-a cumpărat Audi A4 Din 2016, atunci când a ajuns consilier județean la Mehedinți, Alexandru Marcoci a trăit doar din indemnizația primită de la Consiliul Județean Mehedinți. Adică, în jur de 10.000 lei anual, echivalentul a 200 de euro pe lună. Bugetul familiei era întregit de salariul de registrator al soției sale, de peste 42.000 lei, plus alocația copilului. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Totul a durat până în noiembrie 2019, atunci când s-a angajat pe funcția de consilier tehnic la SECOM SA, operatorul regional de apă și canal din județul Mehedinți, conform CV-ului postat pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne. Marcoci a menționat în declarația de avere că și-a cumpărat și un Audi A4, chiar dacă el trăia oficial doar din indemnizația de la CJ Mehedinți. La patru ani după ce s-a pus în slujba cetățenilor, Alexandru Marcoci menționează în declarația de avere existența unui apartament cumpărat de soția lui, Andra Marcoci, în anul 2004, nemenționat anterior. Ministrul Popescu l-a plasat pe Marcoci la ANCPI și Engie România Virgil Popescu, șeful PNL Mehedinți, a ajuns ministru al Economiei în Guvernul Ludovic Orban în noiembrie 2019. Ulterior, a început să își pună oamenii de partid în funcțiile cheie ale administrației centrale. Pe Alexandru Marcoci l-a plasat în martie 2020 în Consiliul de Administrație al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în timp ce soția lui era registrator la OCPI Mehedinți. Practic, soția i-a devenit subalternă indirect. Tot atunci, Alexadru Marcoci a renunțat la funcția de consilier tehnic pe „canal și apă” de la SECOM. În iulie 2020, ministrul Virgil Popescu l-a plasat într-un nou Consilul de Administrație, de data aceasta la Engie România, unul dintre cei mai mari furnizori de gaze pentru populație, la care Ministerul Economiei deține o cotă de aproape 37%. Însă Alexandru Marcoci a omis să menționeze în CV-ul făcut public că a făcut parte din CA al Engie România. Conflict de interese și încălcarea Codului de Etică Ministrul Virgil Popescu l-a plasat pe Alexandru Marcoci și în Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia. Acolo unde, din decembrie 2020, ocupă funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al companiei de stat. O dată cu această numire, Alexandru Marcoci a intrat în conflict de interese pentru că făcea parte și din Consiliul de Administrație al Engie România. Adică reprezenta simultan două societăți concurente pe piața energiei. Citește și: EXCLUSIV Directorul Apelor Minerale, liberalul Udriște, cară sute de mii de euro cu sacoșa: a încasat aproape 400.000 de euro, împreună cu nevasta, nici unul nu are cont bancar Cu toate acestea, Alexandru Marcoci a renunțat la mandatul de membru în Consiliul de Administrație al Engie România de abia în aprilie 2021, adică la patru luni după ce preluase funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia. Totodată, Alexandru Marcoci a încălcat și Codul de Etică al Complexului Energetic Oltenia, care interzice cu desăvârșire ca șefii companiei să dețină funcții de conducere, calitatea de membru într-un consiliu de supraveghere sau în altă grupare într-o companie sau organizaţie non profit. Incompatibilul de la CEO Alexandru Marcoci a fost într-o stare de incompatibilitate de la sfârșitul anului 2020 până la finalul anului 2022 pentru că a deținut simultan funcția de consilier județean și funcțiile de membru sau președinte al Consiliului de Supraveghere al CEO. Motiv pentru care și-a dat demisia din funcția de consilier județean la finalul anului trecut. Legea 161 din 2003 prevede la articolul 88, lit. d, că „funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la regiile autonome și societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de interes județean ori înființate sau aflate sub autoritatea consiliului județean sau la regiile autonome și societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de interes național care își au sediul sau care dețin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă.”. De ce a fost incompatbili? Pentru că, deși Complexul Energetic Oltenia este o companie de interes național reglementată de Legea nr. 31/1990 cu sediul social în județul Gorj, CEO are un sediu declarat la Registrul Comerțului în satul Valea Copcii, comuna Șimian, județul Mehedinți. Acolo își are sediul Cariera Husnicioara din anul 2013 pe o durată nelimitată. Venituri de 23 de ori mai mari în 2022 față de 2018 Pentru a nu se afla despre conflictul de interese evident, Alexandru Marcoci nu a menționat banii încasați pentru funcția de membru în Consiliul de Administrație al Engie România în primele declarațiile de avere depuse la Complexul Energetic Oltenia. Însă le-a menționat în declarațiile de avere depuse la Consiliul Județean Mehedinți. De exemplu, în declarația de avere depusă în iunie 2021 a menționat că a primit o indemnizație de 14.215 lei. Tot atunci a mai scris că soția lui ar fi cumpărat apartamentul în anul 2011 și nu în 2004, așa cum arătase în declarația de avere din 2019. Conform ultimei declarații de avere, depusă în ianuarie 2023, Alexandru Marcoci a declarat la capitolul „venituri” indemnizația de la CJ Mehedinți în cuantum de 12.757 lei, 123.180 lei de la Complexul Energetic Oltenia, 87.507 lei de la firma Gencad Geotehnics, plus 7.282 lei de la Ministerul Afacerilor Interne. Astfel veniturile cumulate ale lui Alexandru Marcoci au ajuns la peste 230.000 de lei în anul 2022, echivalentul a 47.000 de euro. De 23 de ori mai mult față de cât a câștigat în anul 2018. Responsabilul cu Schengen, tânăr politruc necalificat Alexandru Marcoci nu s-a mulțumit doar cu atât. Pe 15 decembrie 2022, premierul Nicolae Ciucă a decis să-l numească pe omul lui Virgil Popescu în funcția de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne. Se întâmpla la o săptămână după ce România primise un vot negativ cu privire la aderarea la spațiul Schengen. Culmea, după un asemenea eșec, ministrul Luican Bode a decis ca secretarul de stat Alexandru Marcoci, fără experiență în domeniul relațiilor externe, să gestioneze activitățile legate Afaceri Europene, Schengen și Relații Internaționale. Am încercat să aflăm de la Alexandru Marcoci ce calități îl recomandă pentru această funcție, dar mai ales ce demersuri internaționale a întreprins pentru a facilita aderarea României la spațiul Schengen. La auzul acestor întrebări, răspunsul lui a venit sec: „Acum urc în lift la Ministerul de Interne. Vă sun eu în cinci minute după ce cobor din lift”. Timpul a trecut și secretarul de stat Marcoci nu a mai sunat. Și nici la telefon nu a mai răspuns.

EXCLUSIV Cel puțin 21 de spitale românești se pot prăbuși la un cutremur mare. Alte 68 ar suferi pagube majore. IGSU ține la secret lista celor mai șubrede spitale
Investigații

EXCLUSIV Cel puțin 21 de spitale românești se pot prăbuși la un cutremur mare. Alte 68 ar suferi pagube majore. IGSU ține la secret lista celor mai șubrede spitale

Cutremur: spitale românești, risc de prăbușire. Multe spitale din România riscă să se prăbușească unul după altul la primul cutremur. La nivel național au fost expertizate tehnic 197 de unități sanitare care au fost încadrate în diferite clase de risc seismic. Cel puțin 21 de spitale românești se află în clasa de risc I, adică au un risc ridicat de prăbușire la cutremur. Alte 68 de spitale au fost incluse în clasa de risc II, construcții care în urma unui cutremur pot suferi degradări majore. Dar aceste date sunt contradictorii pentru că în PNRR, program prin care România primește bani de la Bruxelles, sunt menționate doar 137 de spitatele cu risc seismic. Cine minte: IGSU sau România la Bruxelles? Până când o să aflăm răspunsul, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, condus de general Dan Paul Iamandi și coordonat de Raed Arafat, în calitate de șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, ține la secret lista cu spitalele care ar putea să se prăbușească la cutremur. Cutremur: spitale românești, risc de prăbușire Guvernul, Ministerul Sănătății și Departamentul pentru Situații de Urgență nu au vorbit niciodată despre spitalele românești cu risc seismic ridicar, dar nici nu au alocat fonduri pentru consolidarea acestora. Acest subiect tabu pentru autorități a fost devoalat pe scurt în documentele aferente Planului Național de Rederesare și Rezilieță (PNRR), componenta Sănătate. În versiunea extinsă a documentului, la pagina 6, aflăm că numărul ridicat de clădiri cu risc seismic în care funcționează spitalele din România este, de asemenea, îngrijorător. „Potrivit datelor comunicate de IGSU în 2018, 137 de spitale situate în București și în 15 județe ale țării își desfășoară activitatea în clădiri cu risc seismic, iar 37 dintre acestea sunt în clădiri cu risc seismic ridicat (clasa I și II), ceea ce înseamnă pericol iminent de prăbușire în cazul unui cutremur puternic. Nevoia de intervenții în îmbunătățirea calității și siguranței infrastructurii sanitare este așadar acută, cu atât mai mult cu cât utilizatorii clădirilor sunt, în mare parte, persoane care nu se pot evacua singure, în caz de situații de urgență”, se menționează în documentul aprobat de Bruxelles la cererea României. Lista celor mai periculoase spitale, la secret Pe baza acestor informații, Defapt.ro a solicitat Inspectoratului pentru Situații de Urgență (IGSU) lista spitalelor cu risc seismic ridicat. Generalul Dan Paul Iamandi, șeful IGSU, a transmis sec că „nu are atribuții și responsabilități pe linia inventarierii construcțiilor expertizate tehnic și încadrate cu în clase de risc seismic”. Însă, conform Ordonanței de Guvern nr. 20/1994, șefii spitalelor expertizate și încadrate în clase de risc seismic ridicat sunt obligați să înștiințeze autoritățile publice locale, precum și a comitetelor județene respectiv a municipiului București pentru situații de urgență „cu privire la construcțiile identificate, expertizate și încadrate în clasa I de risc seismic”. Ceea ce nu spune spune generalul Dan Paul Iamandi este faptul că din comitetele pentru situații de urgență fac parte și reprezentanți ai IGSU. Cu toate acestea, Iamandi ține la secret lista spitalelor cu risc seismic pe motiv „că lista nominală a clădirilor sanitare expertizate și încadrate în clase de risc seismic (…) nu reprezintă informații de interes public, astfel încât să o putem pune la dispoziție”. 21 - clasa I de risc, 68 - clasa II Dacă din PNRR am aflat că în România sunt 137 de spitale cu risc seismic, de la IGSU am aflat că, de fapt, ar fi 197 de unități spitalicești încadrate în diverse clase de risc seismic. Citește și: Efectele unui cutremur considerat mic-moderat pe scara Richter: coșuri ale primăriei au căzut, clădirile s-au fisurat, primarul vorbește despre un „cutremur foarte mare” „În prezent, în evidențele Inspectoratului pentru Situații de Urgență figurează un număr de 197 de clădiri aparținând unităților sanitare care au fost expertizate tehnic și încadrate în clase de risc seismic, 21 dintre acestea fiind încadrate în clasa de risc I (construcții cu risc ridicat de prăbușire la cutremurul de proiectare corespunzător stării-limită ultime) și 68 în clasa de risc II (construcții care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări majore, dar la care pierderea stabilității este puțin probabilă)”, a transmis generalul Dan Paul Iamandi, șeful IGSU. Tot el a mai menționat că IGSU nu are responsabilități legale pentru a dispune anumite măsuri în urma încadrărilor clădirilor sanitare în clase de risc seismic. Astfel, autoritățile române nu au luat nici o măsură pentru a consolida spitalele cu risc seismic ridicat, deși se știe despre această problemă cel puțin din 2018.

EXCLUSIV Ex-primarul Tudorache i-a dat un contract ilegal DDD de 700.000 de euro cumnatei fostului ministru PSD Constantin Niță
Investigații

EXCLUSIV Ex-primarul Tudorache i-a dat un contract ilegal DDD de 700.000 de euro cumnatei fostului ministru PSD Constantin Niță

Tudorache, contract ilegal cumnatei ministrului Niță. Afacerile controversate și ilegale din timpul mandatului de primar al lui Dan Tudorache, decontate din bani publici de bucureșteni, ies în continuare la suprafață. De data aceasta este vorba de atribuirea unui contract de peste 3,37 milioane lei, adică în jur de 700.000 de euro, pentru deratizarea și dezinsecția parcurilor și spațiilor verzi din Sectorul 1. Contractul ilegal de aproape 700.000 de euro a fost atribuit de Administrația Domeniului Public Sector 1 firmei Wasval, patronată în acte de soția unui fost angajat al SRI și cumnata lui Constantin Niță, fostul ministru PSD al Energiei. Firea a vrut DDD la PMB Gabriela Firea, în mandatul său de primar al Municipiului București, a preluat controlul direct asupra lucrărilor de servicii de deratizare și dezinsecția prestate la nivelul întregului oraș. Până să câștige mandatul de primar, municipalitatea făcea deratizarea și dezinsecția doar pe arterele principale, parcurile și spațiile verzi aflate în administrarea acesteia. De restul se ocupa fiecare primar de sector în parte. Însă, Consiliul General al Municipiului București, controlat de primarul Gabriela Firea, a decis pe 1 august 2016 ca o instituție din subordinea sa, Centrul de Protecție a Plantelor București, să se ocupe de dezinsecție în parcurile din București, inclusiv aflate în administrarea sectoarelor 1-6. În aceeași zi au fost împuternicite Consiliile Locale ale Sectoarelor 1 - 6 din București să efectueze serviciul de salubrizare și activitatea de deratizare, adică combaterea șobolanilor în parcurile, spațiile verzi, locuri de joacă pentru copii, locuri de agrement precum și în alte locuri publice administrate de acestea. Totodată, se menționa că „efectuarea serviciului de la art.1 (deratizarea - n.r.) se va face până la achiziționarea serviciului public de către Municipiul București”. Adică, până când Primăria Municipiului București urma să încheie un contract în acest sens pentru tot domeniul public al Bucureștiului. Hotărârile au fost publicate în Monitorul Oficial al Municipiului București și erau valabile pentru toate sectoarele, fără excepție. Firea plătea 228.500 euro pentru fiecare sector La scurt timp, Primăria Capitalei, sub patronajul Gabrielei Firea, a organizat o licitație de pentru servicii de deratizare, dezinsecție și dezinfecție (DDD). Contractul-cadrul în valoare de 27 de milioane de lei pe patru ani a fost câștigat de firma Coral Impex, controlată de Alexandru Badea. Adică, pentru tot pachetul de servicii DDD, primăria urma să plătească în jur de 6,75 milioane de lei pe an. Atenție, pentru întreaga suprafață a Municipiului București. Ceea ce înseamnă că, în medie, serviciile DDD costau municipalitate aproximativ 1,12 milioane lei anual pentru fiecare sector în parte. După mai multe tergiversări, primarul Gabriela Firea a fost obligată de Curtea de Apel București să semneze contractul. Se întâmpla în mai 2017. Contractul a fost semnat în septembrie, atunci când a început și prestarea serviciilor DDD. Contract ilegal de 700.000 de euro, preț triplu Dar, la două luni după ce instanța a obligat Primăria Capitalei să semneze contractul pentru servicii DDD, primarul Sectorului 1, Daniel Tudorache, a decis să își facă propria dezinsecție și deratizare. Astfel, s-a apelat la Administrația Domeniului Public Sector 1, condusă atunci de Alin Vieru, protejatul primarului Daniel Tudorache. La solicitarea Defapt.ro, Primăria Sectorului 1 a transmis următoarele: „conform informațiilor furnizate de către reprezentanții Administrației Domeniului Public Sector 1, vă comunicăm faptul că această structură aflată în subordinea Consiliului Local Sector 1 a încheiat un contract de prestări servicii cu S.C. Wasval S.R.L., având ca obiect - Servicii tratament de dezinsecție și deratizare din spațiile verzi, parcuri și terenuri de joacă - în valoare de 3.372.652,81 lei, inclusiv TVA. Acesta a fost încheiat în data de 08.08.2017, având valabilitate până la data de 31.10.2017”. Dar Administrația Domeniului Public Sector 1 nu avea dreptul să încheie un astfel de contract. De ce? Pentru că de dezinsecția parcurilor aflate în administrarea sectoarelor 1 – 6 se ocupa Centrul de Protecție a Plantelor București, conform hotărârii Consiliului General al Municipiului București emisă la 1 august 2016. Totodată, Administrația Domeniului Public Sector 1 era obligată să rezilieze contractul la 1 septembrie 2017, atunci când primarul Gabriela Firea a semnat contractul de servicii DDD pentru întreg Bucureștiul. Mai mult, valoarea contractului este de aproape trei ori mai mare decât media alocată de primarul Gabriela Firea pentru fiecare sector în parte. Tudorache, contract ilegal cumnatei ministrului Niță Firma Wasval este deținută în acte de Valentina Tudurachi, despre care presa locală a menționat că este soția unui fost șef din SRI și cumnata pesedistului Constantin Niță. Însă de această societate se ocupă Claudiu Tudurachi, fiul ei. Contactat de către Defapt.ro, Claudiu Tudurachi a precizat că a finalizat lucrările contractate, dar fără ca ADP Sector 1 să fi reziliat contractul. El a explicat că Primăria Capitalei prestează serviciile DDD doar pe străzile și domeniul public pe care îl administrează. „Ce își administrează fiecare primărie (de sector - n.r.) își face individual. Eu zic să mai verificați. A fost o procedură, am participat, am avut de executat o lucrare. Acum, dacă Primăria Sector 1 a făcut o stradă pe care o făcea și Primăria Capitalei, eu nu am de unde să știu. Nici nu e treaba mea. Din ce cunosc eu, fiecare primărie de sector își scoate la licitație toate zonele pe care le administrează. Primăria Capitalei face pe ce administrează ea”, a declarat Claudiu Tudurachi pentru Defapt.ro. Alin Vieru, condamnat cu suspendare pentru corupție Alin Vieru, fostul șef al ADP Sector 1, este considerat unul dintre oamenii fostului primar Dan Tudorache. El a fost condamnat în primă instanță la șase ani de închisoare pentru o mită de 1,8 milioane de lei. Suma de bani i-a fost impusă unui afacerist pentru derularea unui contract încheiat cu ADP Sector 1. La sfârșitul lunii ianuarie a.c., Curtea de Apel București a decis să-i reducă condamnare la trei ani cu supendare și trei luni de muncă în folosul comunității. Procurorii DNA susțin într-un comunicat de presă că „în perioada iunie-iulie 2017, directorul general al ADP Sector 1, Alin Vieru, prin intermediul subordonatului său Alin Nicolae Stoian, inspector de specialitate în cadrul Serviciului Tehnic, ar fi pretins de la reprezentantul unei asocieri de firme plata a 10%, reprezentând 1.804.800 de lei, din valoarea unui contract de prestări servicii". Tudorache, trimis în judecată de DNA Deputatul Dan Tudorache a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru că o persoană din anturajul său, pe vremea când era primar al Sectorului 1, ar fi cerut de la un om de afaceri un comision de 10% din valoarea contractului pe care îl avea încheiat cu o instituție din subordine Primărei Sector 1. „În schimbul banilor, persoana respectivă se angaja să intervină, atât în mod direct, cât și prin intermediul inculpatului Tudorache Daniel, la funcționarii responsabili, astfel încât contractul să se desfășoare în bune condiții (plată la timp a facturilor și actualizarea tarifelor)”, spun procurorii. Citește și: Tudorache-Diamant ar fi câștigat alegerile la Sectorul 1, în 2020, susține Ciolacu: „Știe toată România, la Sectorul 1 a fost fraudă electorală” În plus, procurorii susține că Daniel Tudorache a depus prin intermediul fostei soții și a menajerei, în conturi bancare deschise pe numele acestora, nu mai puțin de 2,99 milioane de lei și 235.000 de euro. Deși veniturile sale erau mult mai mici. De exemplu, pe numele Adinei Tudorache ar fi cumpărat bunuri imobile evaluate la 305.000 de euro și 470.000 de lei, plătite în numerar. Tot prin intermediul fostei soții a acordat un împrumut de 920.000 de euro numerar, a cumpărat acțiuni la un club de fotbal și a plătit 640.000 de euro pentru o asociere în participațiune cu o societate privată.

EXCLUSIV Țuțu a pus la cale afacerea măștilor în biroul său de la Romarm și a făcut presiuni la MApN să se facă rapid plățile. Țuțu, Pițurcii și complicii aveau un grup dedicat de Whatsapp
Investigații

EXCLUSIV Țuțu a pus la cale afacerea măștilor în biroul său de la Romarm și a făcut presiuni la MApN să se facă rapid plățile. Țuțu, Pițurcii și complicii aveau un grup dedicat de Whatsapp

Țuțu negocia șpăgi în biroul Romarm. Defapt.ro a obținut în exclusivitate Ordonanța de reținere a lui Victor Pițurcă, în care este detaliată cu lux de amănunte afacerea cu măști, dar și cum s-au împărțit peste 11 milioane de lei încasați de la Ministerul Apărării Naționale. Totodată, sunt descrise și faptele de "vitejie" ale generalului cu două stele Dragoș Marian Popescu, șeful Direcției Medicale a MApN, și ale colonelului farmacist Constantin-Cristian Popescu, cel care a girat oficial întreaga afacere de corupție. Dosarul, deschis încă din iunie 2020 Ancheta a fost deschisă de procurorii militari de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București în anul 2020. Pe 5 iunie 2020, dosarul a fost declinat către Direcția Națională Anticorupție – Serviciul pentru urmăriri penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari, pentru că în dosar era implicat și colonelul farmacist Constantin Cristian Popescu. Dosarul a fost înregistrat la DNA sub numărul 47/P/2020. Doi ani mai târziu, în aprilie 2022, dosarul a fost disjuns și s-a format un nou dosar, cu numărul 25/P/2022. Apoi, prin Ordonanța 25/P/2022, s-a dispus disjungerea și declinarea competenței în favoarea secției de combatere a corupției cu privire la Gabriel Țuțu. De data aceasta, dosarul a fost înregistrat cu numărul 98/P/2022. Țuțu negocia șpăgi în biroul Romarm Ministerul Apărării Naționale, prin Centrul Farmaceutic Zonal București (UM 02464), coordonat de colonelul Constantin Cristian Popescu, a demarat procedura de fundamentare a necesității achiziției unor materiale medicale de protecție. Câteva zile mai târziu (pe 10 aprilie 2020), la sediul Romarm a avut loc o întâlnire între capii afacerii: Gabriel Țuțu, însoțit de Andrei Alexandru Hudea, și finanțatorii Victor Pițurcă și Alexandru Pițurcă. Atunci s-a stabilit cum să fie derulată afacerea. Ulterior, la patru și cinci zile distanță, tot la sediul Romarm, s-a decis ca firma Interarms Impex SRL, controlată de Riccardo și Andrea Barsanti, să colaboreze cu firma PAV Green Energy, patronată și administrată de Alexandru Pițurcă. Citește și: Țuțu, reținut de DNA împreună cu Pițurcă, s-a ocupat opt ani în SRI de coordonarea împotriva atacurilor cibernetice la adresa securității naționale, dar habar nu are să deschidă computerul Cele două societăți au semnat un contract de asociere în participațiune pentru a importa din China măști de protecție triplu - strat, trei pliuri, semi-mască FFP2 cu sau fără valvă, ochelari de tip goggle cu supapă, mănuși nitril nepudrate, combinezoane. Conform înțelegerii, Interarms Impex se obliga să asigure legătura cu furnizorul chinez Sichuan Lingtong Intelligence Enviromental Protection Industry CO. Ltd., iar PAV Green Energy să finanțeze achiziția produselor și costurile transportului. Profitul urma să se împartă 40% pentru Interarms Impex și 60% pentru firma lui Pițurcă jr. Țuțu a băgat firma de fațadă în afacere Gabriel Țuțu, directorul Romarm, i-a propus lui Ionel Neacșu, directorul firmei Helios Dentserv, ca "pentru un comision de 6% din profit, să personalizeze cu datele firmei sale oferta comercială a Interarms Impex și să colaboreze cu reprezentanții MApN pentru formalitățile de procedură de achiziție, întrucât societatea deținea avize ANMDM pentru comercializarea de dispozitive medicale". Procurorul de caz Gheorghe Emil Moța susține în Ordonanță că "pentru a da o aparență de legalitate a actelor din procedurile de achiziție reprezentanții UM 024464 au atestat, în mod nereal, prin documente că oferta Helios Dentserv a fost selectată încă din data de 5 aprilie 2020". Firma lui Pițurcă jr, contract cu chinezii Firma PAV Green Energy, patronată și administrată de Alexandru Pițurcă, a încheiat contractul de vânzare – cumpărare cu furnizorul chinez pentru 1.000.000 de măști medicinale cu trei pliuri, 300.000 măști FFP2, 100.000 măști FFP3, 50.000 de ochelari și 10.000 de scuturi de protecție facială în valoare de 1,31 milioane de euro. Se întâmpla la data de 16 aprilie 2020. La aceeași dată s-a încheiat contractul de transport aerian între ALLODIUM SA și Pav Green Energy pentru suma de 290.856 euro Tot în data de 16 aprilie 2020, Victor Pițurcă a împrumutat firma fiului său cu banii pentru plata produselor medicale. Patru zile mai târziu s-a semnat un act adițional la contractul de împrumut, în cuantum de 1.605.407 euro și 163.406 lei. Acești bani au fost plătiți de Victor Pițurcă direct către furnizori în beneficiul firmei Pav Green Energy. Circuit: Pițurcă jr - fațadă - MApN O zi mai târziu, între Ministerul Apărării Naționale, prin Centrul Farmaceutic Zonal București, s-a semnat contractul de furnizare produse în valoare de 11.310.200 lei, echivalentul a peste 2,3 milioane de euro. Din partea unității militare, contractul a fost semnat de colonelul farmacist Cristian Constantin Popescu, șeful secției Achiziții Publice – maior farmacist Cristian Constantin, iar din partea furnizorului, de Ionel Neacșu. La data de 27 aprilie 2020, bunurile au fost facturate de PAV Green Energy către Helios Dentserv cu o valoare de 11.068.400 lei fără TVA. Helios Denteserv a emis ulterior factura către UM 02464 cu un adaos comercial de 241.800 lei. Bunurile au fost scoase din antrepozitul fiscal de colonelul Cristian Constantin Popescu și recepționate pe 29 aprilie. MApN i-a plătit direct lui Pițurcă jr Pe 15 mai 2020, compania Helios Dentserv a cesionat creanța certă în cuantum de 11.068.400 lei pe care o avea de încasat de la MApN către firma lui Alexandru Pițurcă. Patru zile mai târziu, Centrul Farmaceutic Zonal București a virat aproape 240.000 lei în conturile Helios Dentserv, iar restul de peste 11,06 milioane în conturile firmei lui Pițurcă jr. Bani au intrat în conturi în data de 25 mai 2020. În aceeași zi a Pițurcă jr. a plătit 1,38 milioane lei în contul Interarms Impex SRL. O zi mai târziu, Pav Green Energy a plătit 1.538.201 euro către Victor Pițurcă. Cum a luat Țuțu șpaga Apoi a intrat în scenă Alexandru Andrei Hudea, care a avut o discuție cu Riccardo Barsanti în data de 4 iunie 2020. În urma dicuției s-a decis ca firma AAH Bussines Conex, administrată de Elena Maria Hudea, mama lui Alexandru Hudea, să emită o factură de 607.852 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de consultanță și logistică. Imediat, firma fraților Barsanti a transferat suma de 607.852 lei către firma AAH Bussines Conex. O zi mai târziu, Elena Maria Hudea i-a transferat suma de 40.000 lei lui Gabriel Țuțu, directorul Romarm. Pe 23 iunie 2020 i-a mai transferat încă 10.000 lei. În total, 50.000 de lei. Procurorii anticorupție susțin că "analizând succesiunea evenimentelor a rezultat faptul că potrivit înțelegerii participanților, Țuțu Gabriel urma să fie renumerat, fapt pentru care a primit suma de 50.000 lei, sumă ce a fost aparent justificată de un contract de împrumut". Țuțu și Tița Procurorii DNA au efectuat o percheziție informatică asupra telefonului Andrea Barsanti. Anchetatorii au găsit o discuție cu fratele său, Riccardo Barsanti, din care rezultă "că date referitoare la cuantumul anumitor sume, reprezentând beneficii financiare încasate de doi funcționari CN Romarm SA, Țuțu Gabriel – 10.000 și Tița Ilie – 3.500". Procurororul nu a specificat dacă lei sau altă mondedă. Colonelul Ilie Tița este membru în Consiliul de Administrație al Romarm și omul de încredere al directorului Gabriel Țuțu. Conform declarației de avere, Ilie Tița primește o pensie anuală de aproximativ 150.000 lei pe an, adică în jur de 2.500 de euro pe lună. Pe lângă pensie, a mai primit un salariu de 13.692 lei de la Ministerul Economiei, plus alți 40.000 de lei în baza contractului de muncă de la Romarm. Pentru funcția de membru în CA al Romarm, a mai primit alți 7.550 lei. Grup de Whatsapp al afacerii Din convorbirile dintre Ionel Neacșu și Gabriel Țuțu rezultă că au discutat despre contractul semnat de MApN și Helios Dentserv. La data de 7 mai 2020, Ionel Neacșu i-a cerut lui Gabriel Țuțu informații referitoare la efectuarea plății aferente contractului. Directorul Țuțu i-a confirmat că a făcut demersul solicitat în sensul că a transmis solicitarea de urgentare a efectuării plății către generalul maior medic conf. univ. dr. Dragoș Marian Popescu. Care i-a specificat termenul până la care se va efectua plata. Generalul maior medic conf. univ. dr. Dragoș Marian Popescu este șeful Direcției Medicale a MApN, în subordinea căruia se află Centrul Farmaceutic Zonal București, respectiv, colonelul Cristian Constantin Popescu. Totodată, spun anchetatorii, a fost creat un grup de discuții denumit „Contract 15.04.2020” din care făceau parte Gabriel Țuțu, Alexandru Pițurcă, Ionel Neacșu, Andrei Alexandru Hudea, Gina Pițurcă, Andrei Badiu și Roman Hamed. Din discuțiile purtate pe grupul de Whatsapp rezultă că Gabriel Țuțu ar fi făcut demersuri pe lângă ofițeri cu funcții de conducere din MApN pentru urgentarea efectuării plăților.

EXCLUSIV Profitul afacerilor lui Pițurcă jr a crescut de 85 de ori în pandemie. Cifra de afaceri: de la 500.000 de lei, la 18 milioane. Pentru acele afaceri, Pițurcii, reținuți de DNA
Investigații

EXCLUSIV Profitul afacerilor lui Pițurcă jr a crescut de 85 de ori în pandemie. Cifra de afaceri: de la 500.000 de lei, la 18 milioane. Pentru acele afaceri, Pițurcii, reținuți de DNA

Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie. Afacerile lui Pițurcă jr. au crescut de 13,5 ori în primul an de pandemie. Firmei Pav Green Energy, patronată în acte de Alexandru Pițurcă și al cărei nume apare în scandalul măștilor neconforme vândute Ministerului Apărării Naționale, i-a crescut cifra de afaceri în primul an de pandemie de la aproximativ 559.000 lei la peste 7,55 milioane lei. Procurorii DNA i-au reținut în cursul zilei de luni pe antrenorul Victor Pițurcă și pe Gabriel Țuțu, directorul general al Romarm. Primul a fost acuzat de cumpărare de influență. Gabriel Țuțu a fost acuzat de acuzat de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, trafic de influență și fals intelectual. Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie Alexandru Victorio Pițurcă, fiul lui Victor Pițurcă, este unic asociat și administrator al firmei Pav Green Energy, care are ca obiect principal de activitate producția de energie electrică. La capitolul "activități secundare", firma lui Pițurcă jr se ocupă de la cultivarea cerealelor și creșterea animalelor până la lucrări de construcții și activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea. În anul fiscal 2019, conform datelor de la Ministerul Finanțe, a raportat o cifră de afaceri netă de aproximativ 559.000 lei și un profit net de 71.408 lei. Totul, cu zero angajați. În primul an de pandemie, afacerile companiei au crescut spectaculos. Cifra de afaceri netă a ajuns în anul fiscal 2020 la peste 7,55 milioane lei iar profitul a fost de aproape 1,7 milioane lei. De data aceasta, numărul mediu de angajați declarați a crescut de la zero la cinci. În anul fiscal 2021, adică în cel de-al doilea an de pandemie, cifra de afaceri netă a firmei Pav Green Energy a fost de 17,86 milioane lei. De peste 2,3 ori mai mare față de primul an de pandemie. Iar profitul net declarat a fost de peste 6,22 milioane lei cu doar patru angajați. Practic, în doar doi ani, profitul a crescut de la puțin peste 71.000 de lei la 6,2 milioane lei, adică de 85 de ori. Generalii MApN au apelat la intermediari În anul 2020, adică în primul an de pandemie, șeful Direcției Medicale din cadrul Ministerului Apărării Naționale, generalul D.P., s-a ocupat de achiziția măștilor medicale. Acesta i-a ordonat șefului Farmaciilor din cadrul Direcției Medicale să găsească transport și banii necesari pentru achiziția măștilor, potrivit Prosport.ro. Șeful farmaciilor a luat legătura cu Riccardo și Andrea Barsanti ca să le intermedieze relația cu furnizorii chinezi. Generalii MApN și-au dat seama că nu au banii necesari și așa ar fi fost cooptat Victor Pițurcă. Prin intermediul firmei lui Pițurcă jr, Victor Pițurcă ar fi plătit transportul măștilor. Firma lui Alexandru Pițurcă a virat banii către o altă companie, ALLODIUM SA, care la rândul ei a achitat închirierea avionului de la Forțele Aeriene din Ucraina. Totodată, au fost plătite și echipamentele medicale către firma China Sichuan Ling Tong Intelligence Enviromental Protection Industry Co. Ltd. Citește și: Țuțu de la Romarm a cerut doar 50.000 de lei ca să favorizeze firme care livrau măști. Dar voia și introducerea în circuit a firmei unui prieten, care să ia 40% din profit Chinezii au livrat echipamentele către Helios, firma lui Vasile Neacșu, un apropiat al lui Victor Pițurcă. Iar de aici, măștile au ajuns în ograda Ministerului Apărării Naționale. Ulterior, s-a constatat că măștile erau neconforme și nu au putut fi folosite. Procurorii militari încă investighează această controversată afacere, din care o parte s-a disjuns la Direcția Națională Anticorupție. În acest nou dosar au fost reținuți Gabriel Țuțu, șeful Romarm, și antrenorul Victor Pițurcă.

Misteriosul credit de 82.000 de euro pe doar cinci ani al doctoriței oncolog șpăgare de la Suceava. De ce avea nevoie de bani de la bancă, deși câștiga peste 100.000 de euro pe an, fără cash-ul din mită?
Investigații

Misteriosul credit de 82.000 de euro pe doar cinci ani al doctoriței oncolog șpăgare de la Suceava. De ce avea nevoie de bani de la bancă, deși câștiga peste 100.000 de euro pe an, fără cash-ul din mită?

Doctorița oncolog șpăgară, credit misterios nedeclarat. Potrivit ultimei declarații de avere depuse de Anca Dumitrovici Ababneh (șefa de secție de oncologie de la Spitalul Județean de Urgență Suceava arestată pentru luare de mită), aceasta și soțul câștigă anual, împreună, peste 100.000 de euro. Doctorița oncolog șpăgară, credit misterios nedeclarat Bani la care, potrivit procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, se adaugă șpăgile primite de doctorița oncolog. Uneori, și câte nouă șpăgi pe oră. Citește și: Oncologa care lua nouă șpăgi pe oră de la pacienți, apărată de un polițist lider de sindicat: Să arestăm toți popii pentru că primesc bani în „cutia milei”, de ce nu s-ar considera mită? Cu toate acestea, în declarația de avere din 2022, Anca Dumitrovici Ababneh a menționat un credit la Libra Bank de 82.000 de euro. Ciudat la acesta este că e declarat ca fiind contractat în 2020, dar nu apare în declarația de avere din 2021, cum ar fi fost legal. Dumitrovici Ababneh mai are două credite: unul de 65.000 de euro, la BCR, și altul de 28.000 de euro, la Banca Transilvania. În total, oncologa de la Suceava și soțul au credite de 175.000 de euro. Două dintre acestea sunt pe termen scurt: cel de la BT, pe doar trei ani (2020-2023), cel de la Libra, pe cinci (2020-2025). Cel puțin până în 2023, inclusiv, fără dobânzi, oncologa și soțul au de returnat lunar 2.415 euro la bănci. Cu tot cu dobânzi, suma atinge în jur de 3.500 de euro lunar, echivalentul a 42.000 de euro anual.

EXCLUSIV Directorul de la Ape Minerale, liberalul Udriște, folosește mașinile instituției pentru firma de panificație a familiei, transportă inclusiv pomeni la case funerare
Investigații

EXCLUSIV Directorul de la Ape Minerale, liberalul Udriște, folosește mașinile instituției pentru firma de panificație a familiei, transportă inclusiv pomeni la case funerare

Mașinile Apelor Minerale, la firma directorului. Liberalul Alin Udriște, șeful Societății Naționale Apele Minerale, folosește mașinile insitituției în interes personal, în timp ce statul român se împrumută de bani pentru a acoperi costurile de funcționare ale companiilor de stat. Defapt.ro a obținut mai multe imagini foto și video cu cele două mașini, un Ford și un Duster, parcate în curtea fabricii de pâine a familiei Udriște, din Drobeta – Turnu Severin. Ulterior, Fordul a fost parcat în fața Casei Funerare Concordia Albina. Două autoturisme de serviciu Alin Udriște, vicepreședintele PNL Mehedinți, a fost numit de ministrul Virgil Popescu, șeful său pe linie de partid, la conducerea Societății Naționale Apele Minerale (SNAM), deținută integral de Ministerul Economiei. Pentru funcția de director general al SNAM, Alin Udriște primește un salariu brut de peste 5.000 de euro pe lună, plus o primă anuală de 15.000 de euro. Pe lângă bani mai are o serie de beneficii. Citește și: EXCLUSIV Directorul Apelor Minerale, liberalul Udriște, cară sute de mii de euro cu sacoșa: a încasat aproape 400.000 de euro, împreună cu nevasta, nici unul nu are cont bancar Statul român îi asigură o mașină cu șofer, plus carburant pe măsură. Directorul Udriște pleacă săptămânal de la București la Drobeta-Turnu Severin cu mașina Duster (B 90 UOV), sub pretextul că reprezintă interesele companiei de stat. Dar nu s-a mulțumit numai cu atât. Pe lângă Duster, a mai luat de la SNAM încă o mașină, un Ford (B 202 SNA) pentru a o folosi în interes personal. Mașinile Apelor Minerale, la firma directorului Defapt.ro a obținut mai multe imagini foto și video cu cele două mașini ale SNAM, respectiv ale Ministerului Economiei, parcate în curtea fabrici de pâine a familiei Udriște, din localitate Drobeta – Turnu Severin. Alte fotografii au surprins mașina Ford în fața Casei Funerare Concordia Albina, la care transporta produse de panificație pentru înmormântări. Citește și: EXCLUSIV Apele Minerale, contracte cu firme reprezentate de contabilul de la firma familiei directorului și o firmă administrată de fratele directorului Întrebat cum își explică că două mașini ale statului român sunt garate în același timp în curtea fabrici de pâine a soției sale, Alin Udriște a spus că nu are de unde să știe dacă există sau nu așa ceva. Apoi a început să rădâ nervos. "În curte la societatea familiei din Drobeta? Nu cred că au fost acolo", a spus zâmbind nervos Alin Udriște. Citește și: EXCLUSIV Hărțuire sexuală cu repetiție la Societatea Națională a Apelor Minerale: directorul PNL Udriște urmărește subordonate, le atinge, le arată filme porno la el în birou Dar a adăugat că SNAM, respectiv Ministerul Economiei, i-a pus o mașină la dispoziție 24 de ore din 24. "Am una dintre mașinile societății care este la dispoziția mea. Câteodată merg cu mașina de serviciu la Drobeta. Dacă e mașina companiei... Dacă aveți o întrebare concretă… Eu am la dispoziție prin contractul de mandat o mașină pe care să o folosesc pe perioada mandatului. Mandatul meu nu e de 8 la 4 și nu am program. Nu sunt director general de la 8 la 4. Sunt pe perioada mandatului. Nu înseamnă că nu mă duc la Drobeta să fac anumite contracte. Da, am adus clienți (pentru SNAM - n.r.)", a declarat Alin Udriște.

EXCLUSIV Grindeanu a plasat o beizadea de lux, vice la TSD, ca viitor adjunct la Poșta Română Timiș. "Care e problema dacă sunt întreținut de părinți?", spune Iasmin Zarici
Investigații

EXCLUSIV Grindeanu a plasat o beizadea de lux, vice la TSD, ca viitor adjunct la Poșta Română Timiș. "Care e problema dacă sunt întreținut de părinți?", spune Iasmin Zarici

Beizadea de lux, adjunct la Poștă. Pesedistul Iasmin Zarici (foto sus, între Simonis și Grindeanu) s-a ocupat de protocol pe Aeroportul Timișoara, acolo unde-i organiza trecerea prin salonul oficial lui Sorin Grindeanu, actualul vicepremier și ministru al Transporturilor. Era doar începutul, liderii PSD Timiș i-au creionat o carieră de succes. Deocamdată, a fost plasat la Poșta Română Timiș pe funcția de economist, dar urmează să fie numit director adjunct. La solicitarea Defapt.ro, Iasmin Zarici s-a încurcat, nici el nu pare să știe ce face la Poșta Română Timiș: ba că este director ajunct în baza experienței de la aeroport, ba că este economist pentru a acumula experiență pentru funcția de director adjunct al Poștei Române, filiala Timiș. Pe rețelele de socializare, Zarici afișează o viață de lux și mașini scumpe. Din banii părinților, după cum singur admite. 2.300 de lei pe lună, salariu de la Aeroport Iasmin Zarici a fost încadrat pe funcția de ofițer responsabil pentru informare și publicitate la Aeroportul Internațional "Traian Vuia" Timișoara acum aproape zece ani. Se ocupa de marketing și de salonul oficial al aeroportului. Pe acolo treceau delegațiile politice venite de la București, dar era folosit și de Sorin Grindeanu atunci când se grăbea să prindă avionul de București. "Sincer, cred că m-am ocupat doar de o vizită de-a domnului Sorin Grindeanu. Vorbesc de 2016. Mai degrabă solicita domnul Vela salonul oficial decât domnul Grindeanu. Nu plătesc nici o cotizație la partid, nu am cotizat, nu am dat bani la nimeni", a declarat Zarici pentru Defapt.ro. Pentru munca prestată la aeroportul Timișoara, Iasmin Zarici a primit în anul 2021 un salariu anual de 27.065 lei. Adică în jur de 2.300 de lei pe lună. În anul 2021 a mai încasat un salariu anual de 36.575 lei pentru că a fost încadrat și ca asistent medical la cabinetul medical al mamei sale. Mașini scumpe, vilă, petreceri Așadar, din cele două locuri de muncă, a primit puțin peste 1.000 de euro lunar în 2021. Cu toate acestea, tânărul pesedist (chiar vicepreședinte al TSD Timiș) Iasmin Zarici se laudă pe Facebok și Instagram cu o viață luxoasă alături de tinere din Timișoara: cafenele, cârciumi de lux, trabucuri și mașini scumpe cu inițiale sale la număr. Pe numele său se mai află o vilă de 177 metri pătrați construită în 2017 în localitatea Moșnița Nouă, plus terenul aferent, de 601 mp. Dar în declarațiile de avere depuse în ultimii doi ani nu apare nici o mașină. Contactat de către Defapt.ro, Iasmin Zarici a explicat simplu: "Mașinile nu sunt pe mine. Sunt luate în leasing pe cabinetul medical al mamei mele. Nu le cumpăr, mama le-a cumpărat. Eu doar le conduc.". Beizadea de lux, adjunct la Poștă Partidul nu i-a rămas dator pentru munca prestată la aeroport. PSD Timiș, organizație controlată de Sorin Grindeanu și deputatul Alfred Simonis, l-a plasat pe Iasmin Zarici pe funcția de economist la Poșta Română Timiș. Dar toată lumea știe că este director adjunct. Chiar și el se încurcă în funcții. Întrebat cum a ajuns la filiala Timiș a Poștei Române, Iasmin Zarici a spus că a trimis un simplu CV directorului Poștei Române. Cu toate acestea, Iasmin Zarici se simte pregătit pentru a conduce Poșta din poziția de adjunct. "Eu am fost numit de director la Poșta Română Timiș. (…) Cum să nu am experiență? Am fost coordonator pe protocol și informații la Aeroportul Timișoara. Nu mă ocupam neapărat de vizitele domnului Grindeanu. Mă ocupam de toate vizitele. Sunt membru PSD, da", a declarat Iasmin Zarici. Citește și: Grindeanu dirijează banii CFR către clientela din Timișoara și Cluj – analiză Club Feroviar. „Un grup infracțional care pune în pericol securitatea românilor”, spune un ceferist Ulterior, viitorul director adjunct a spus că, de fapt, ar fi fost încadrat ca economist la filiala locală a Poștei Române pentru experiență, iar de acolo urmează să fie numit director adjunct. Cât despre salariul unui director adjunct la Poștă, Zarici a spus că e minim pe economie. "Am acceptat să mă duc pe salariul minim pentru experiență. Ce viață de noapte, nu am mai ieșit niciunde. Eu dacă sunt întreținut de părinți care e problema? Mă ține mama, tata care sunt medici", a încheiat Zarici.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră