duminică 19 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Investigații

611 articole
Investigații

EXCLUSIV SAGA Festival, "țeapă" uriașă: olandezii organizatori au abandonat firma care se ocupa de eveniment, cu pierderi și datorii de zeci de milioane, și au înființat alta pentru 2024

SAGA Festival, "țeapă" uriașă: datorii, pierderi. Evenimentul de la Romaero a lăsat mulți parteneri ai organizatorului cu sume uriașe de încasat. Firma din spatele festivalului, abia înființată SAGA Festival se află la a patra ediție anul acesta. Citește și: Nicușor Dan anunță că vrea ca în 2024 să modernizeze 70 de kilometri de conductă de termoficare, față de 50 km în 2023 Concertele au loc la Romaero în perioada 5-7 iulie. Potrivit site-ului evenimentului, organizatorul SAGA Festival este SAGA Music Festival SRL. Ediția din 2024, pe firmă înființată în 2024 (sursa: sagafestival.com) O firmă foarte nouă, înființată pe 15 ianuarie a.c. Firma este deținută de o altă firmă, Olanu Entertainment SRL, și aceasta înființată tot recent. Mai precis, cu o lună înainte de SAGA Music Festival SRL: pe 14 decembrie 2023. Unic asociat al Olanu Entertainment SRL este Elena-Cristina Nicolae, doar un paravan al olandezilor care organizează festivalul. De altfel, administrator al SAGA Music Festival SRL este un olandez: Vandewalle Thomas Ann D. Vechea firmă a organizat trei ediții De ce să fi renunțat organizatorii olandezi la firma care s-a ocupat de festival până acum? Răspunsul pare să se dea singur la o lectură a cifrelor contabile ale ultimilor ani. Firma care a organizat primele trei ediții ale SAGA Festival se numește SAGA Festival SRL. Firma a fost înființată în 2020 iar în 2021 a organizat prima ediție a festivalului. SAGA Festival, "țeapă" uriașă: datorii, pierderi Cifrele contabile după prima ediție a SAGA Festival au fost slabe (subiect despre care DeFapt.ro a mai scris aici): 26,6 milioane de lei, pierderi, și 35,9 milioane de lei, datorii (la creanțe de 4,4 milioane de lei). După a doua ediție a festivalului, cea din 2022, pierderile au mai scăzut (la "doar" 21,5 milioane de lei), dar datoriile au sărit în aer (peste 64 de milioane de lei, cu creanțe de peste 11 milioane de lei). După ediția de anul trecut, cifrele contabile au fost și mai proaste. Mai puțin la pierderi, unde au ajuns la peste 3,5 milioane de lei. Datoriile, însă, au atins nivelul de peste 78,1 milioane de lei (cu 21,6 milioane de lei, creanțe). Mai mult, veniturile din 2023 au fost mai mici decât cele din 2022: 22 de milioane de lei, față de 26 de milioane de lei. Olandezii de la ALDA dețin SAGA Festival Potrivit mai multor surse din piață, organizatorii olandezi aproape au pus pe butuci mai multe afaceri care au contribuit la succesul de public al edițiilor trecute ale SAGA Festival. Aceste firma au livrat diverse bunuri și servicii pentru organizarea SAGA Festival, dar nu și-au văzut niciodată banii de la SAGA Festival SRL. Citește și: Cel mai mare tun al lui Ciolacu: pășune cumpărată cu 260 de euro, schimbată cu o pădure a statului de 440.000 de euro SAGA Festival SRL este deținută de SAGA Entertainment BV Olanda și Level One Agency SRL. SAGA Festival SRL este administrată de olandezul Roos Gerben Christian. SAGA Festival este o marcă a ALDA, o companie înființată de doi olandezi care se ocupă cu organizarea de evenimente similare în mai toată lumea.

EXCLUSIV SAGA Festival, "țeapă" uriașă: olandezii organizatori au abandonat firma care se ocupa de eveniment, cu pierderi și datorii de zeci de milioane, și au înființat alta pentru 2024
"Baronul roșu" de Hunedoara, Laurențiu Nistor (PSD), reales șef al CJ: recrutat de Securitate în '70, azi milionar, și-a făcut ginerele șef în partid, fiicele fac bani cu firmele care iau licitații la CJ
Investigații

"Baronul roșu" de Hunedoara, Laurențiu Nistor (PSD), reales șef al CJ: recrutat de Securitate în '70, azi milionar, și-a făcut ginerele șef în partid, fiicele fac bani cu firmele care iau licitații la CJ

Laurențiu Nistor, stăpânul absolut al Hunedoarei. Șef al PSD Hunedoara și președinte al Consiliului Județean Hunedoara, proaspăt reales, a fost recrutat de Securitate cu numele de cod "Nistorescu Lucan" în urmă cu 54 de ani. Laurențiu Nistor, stăpânul absolut al Hunedoarei În zilele noastre, este considerat unul dintre cei mai puternici și bogați baroni locali. Citește și: EXCLUSIV Om de afaceri din anturajul șefului CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor (PSD), vizat de percheziții ale Parchetului European. Companie a CJ, beneficiară a fraudelor, spun procurorii Alegerile locale i-au adus pesedistului Laurențiu Nistor un nou mandat președinte al Consiliului Județean Hunedoara, în timp ce statul român îi plătește două pensii, din care una specială de parlamentar, în cuantum de 142.000 de lei anual. Ca să nu piardă controlul asupra partidului la nivel local, Laurențiu Nistor l-a făcut pe ginerele său, Jean Florin Bălan, consilier local la Deva, vicepreședinte PSD Deva și secretar PSD Hunedoara. Fiica sa, soția lui Jean Florin Bălan, Ioana Liana Bălan, este legătura cu controversatul hunedorean Gabriel Teodor Doda, ale cărui firme sunt abonate la contractele publice ale Consiliului Județean. Recrutat de Securitate, nu există angajament și note Laurențiu Nistor (73 de ani) a fost recrutat oficial de Securitate în anul 1970, la vârsta de 19 ani. Pe atunci lucra ca operator la Electrocentrale Deva – Mintia. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securități (CNSAS) a menționat într-o adeverință emisă în februarie 2014 că Laurențiu Nistor este titular al dosarului de fond rețea R.375938. "Domnia sa a fost recrutat în perioada 1970 -1971 pentru acoperirea informativă a barajului de la CTE Mintia. Nu există un angajament semnat, iar numele conspirativ atribuit a fost de Nistorescu Lucan. A fost scos din rețeaua informativă la 08.09.1971 cu mențiunea: în colaborarea cu organele noastre nu a dat randamentul scontat, fiind lipsit de calitățile necesare unui colaborator", menționează CNSAS. Primar, deputat, șef de CJ Direcția de Specialitate a CNSAS nu a identificat informații transmise Securității de Laurențiu Nistor, motiv pentru care nu i se poate atribui calitatea de lucrător sau colaborator al Securității. De la Electrocentrale Deva – Mintia, Nistor a plecat în anul 1976, an în care s-a agajat ca tehnician principal Casial Deva, actuala Carpatcement. Apoi, începând cu anul 1990, a câștigat fotoliul de primar al localității hunedorene Șoimuș, post pe care l-a ocupat până în 2008. Ulterior, a câștigat trei mandate de deputat. A revenit în Hunedoara în octombrie 2020, atunci când s-a înscăunat președinte al Consiliului Județean. Pensii de aproape 3.000 de euro lunar Pentru întreaga activitate în câmpul muncii, Laurențiu Nistor s-a pricopsit cu două pensii. Una este specială, de 76.657 lei anual, pe care o primește de la Camera Deputaților. Cealaltă este de aproape 67.000 lei anual și este primită de la Casa de Pensii Hunedoara. În total, 142.000 lei, adică în jur de 2.850 de euro lunar. Pe lângă cele două pensii, Laurențiu Nistor mai primește un salariu anual de peste 203.000 lei de la Consiliul Județean Hunedoara. Conform declarației de avere, în anul 2023 și-a rotunjit veniturile cu dividende de 207.000 primite de la firma Reparații Serv Cim, plus 32.000 lei obținuți din vânzarea de cereale. Toate veniturile i-au adus anul trecut în jur de 585.000 lei. Economii de milioane Tot din declarația de avere mai aflăm că Laurențiu Nistor deține șapte terenuri agricole, două forestiere și unul intravilan. Dar și două vile moștenite de soția sa, Minodora Nistor, de 378 mp, respectiv 212 mp. Soții Nistor mai dețin nu mai puțin de 13 depozite bancare și conturi curente în care se află în jur de 1,6 milioane lei, aproape 100.000 de dolari și 115.000 euro. Minodora Nistor contribuie la veniturile anuale ale familiei cu o pensie de peste 67.000 lei, un salariu de aproape 70.000 lei primit de la Reparații Cim Serv, plus alți 4.571 lei încasați pentru funcția de coordonator transport la firma Trak Trans. Afacerile, mână în mână cu politica Afacerile și politica i-au mers ca unse pesedistului Laurențiu Nistor. El deține 60% din societate de trasporturi Bejan Serv, acolo unde îi are ca asociați pe Marcela Lucaci (20%) și Alexandru Gabriel Goia (20%). De administrarea firmei se ocupă Claudiu Florin Lucaci și ginerele Jean Florin Bălan. În anul fiscal 2023, firma lui Nistor a avut o cifră netă de afaceri de 5,48 milioane lei și un profit net de peste 574.000 lei. Cei doi asociați ai lui Nistor, Marcela Lucaci și Alexandru Gabriel Goia, au pe numele lor o altă societate, Trak Trans SRL. La această societate figurează angajată soția lui Nistor, Minodora Nistor, care a încasat în anul 2023 suma de 4.571 lei de aici. Ginerele lui Nistor a menționat în declarația de avere că a încasat de venituri salariale de la Trak Trans în cuantum de 3.942 lei. O altă firmă la care Laurențiu Nistor deține jumătate din părțile sociale este Reparații Cim Serv, de la care Minodora Nistor a încasat anul trecut un salariu de aproape 70.000 de lei. Cealaltă jumătate din firmă este deținută de Ioan Mariș. Ginerele, instalat șef în PSD Jean Florin Bălan, ginerele lui Laurențiu Nistor, s-a pricopsit cu funcțiile de vicepreședinte al PSD Deva și secretar al filialei județene a PSD. În plus, deține și funcția de consilier local al orașului Deva. Împreună cu soția sa, Ioana Liana Bălan, deține două apartamente în București, ultimul cumpărat în 2024, dar și două construcții în localitatea hunedoreană Bejan. Fiica lui Nistor mai are, separat, un apartament în Deva. Soții Bălan mai au pe numele lor nu mai puțin de 16 conturi bancare în care se află în jur de 750.000 lei și 29.000 de euro. Firme și patru locuri de muncă Mai mult, Jean Florin Bălan a preluat integral de la soția lui părțile sociale ale firmei BKI Fincont, în care au investit peste 110.000 lei. Pe lângă propriile afaceri și politică, ginerele lui Laurențiu Niștor mai are și patru locuri de muncă. De la Deva Gold a încasat anul trecut un salariu de peste 52.000 lei, de la firma socrului său, alți 117.032 lei. Propria firmă i-a plătit un salariu de 4.571 lei, în timp ce de la Trak Trans a încasat alți 3.942 lei. Consiliul Local Deva l-a remunerat cu doar 14.509 lei anul trecut. Soția lui a fost remunerată cu suma de 74.302 lei, dar a anonimizat locul actual de muncă. Cum fac bani fiicele șefului CJ Interesele financiare ale familiei Nistor se intersectează cu afacerile așa-zișilor "băieți deștepți" din Hunedoara. În anul 2010, în timp ce Laurențiu Nistor se afla la primul mandat în Parlament, fiica sa, Ioana Liana Bălan (fostă Nistor), a cumpărat pentru doar 200 de lei firma Drum Test SRL de la Proactiv SRL și Gabriel Teodor Doda, controversatul patron al grupului Drupo. După doi ani, Ioana Liana Bălan a returnat integral părțile sociale ale firmei. Potrivit Ziarului Văii Jiului, cealaltă fiică a lui Nistor, Irina Laura Nistor, a reprezentant în calitate de consilier juridic interesele aceluiași grup de firme controlat de Gabriel Teodor Doda. Firma de casă, 322 de milioane de lei Grupul de firme Drupo este abonat la contractele publice scoase la licitație de Consiliul Județean Hunedoara. Cel mai mari acorduri-cadru au fost câștigate în primăvara anului 2020. De exemplu, firma Proactiv a câștigat trei licitații pentru lucrări de întreținere pe timp de vară pe rețeaua de drumuri modernizate a CJ Hunedoara, pe sectoarele de drum Orăștie, Hunedoara și Hațeg. Valoarea cumulată a celor trei acorduri-cadru a fost de peste 322 milioane lei, echivalentul a 65 de milioane de euro. Profitul, milioane de euro anual În anul fiscal 2022, firma Proactiv a avut o cifră de afaceri de peste 99 milioane lei și un profit de peste 6,12 milioane lei. Compania fanion a grupului, Drupo SRL, a avut în anul fiscal 2022 o cifră de afaceri de peste 122,4 milioane lei și un profit net de aproae 15,7 milioane lei. Numele afaceristului Gabriel Teodor Doda apare într-un dosar de grup infracțional organizat, evaziune sau delapidare. În anul 2016, a fost condamnat la un an și jumătate de închisoare cu suspendare pentru complicitate la delapidare. Magistrații de la Curtea de Apel București au decis, însă, să-l achite definitiv în anul 2022

Angel Tîlvăr, ministrul Apărării, a confirmat dezvăluirea DeFapt.ro: România va cumpăra obuziere K9 Thunder din Coreea de Sud pentru aproape un miliard de euro
Investigații

Angel Tîlvăr, ministrul Apărării, a confirmat dezvăluirea DeFapt.ro: România va cumpăra obuziere K9 Thunder din Coreea de Sud pentru aproape un miliard de euro

Dezvăluire DeFapt.ro confirmată: România, obuziere sud-coreene. DeFapt.ro a dezvăluit în septembrie 2023 că Ministerul Apărării Naționale se pregătește să cumpere 54 de obuziere K9 Thunder în urma unei achiziții cu dedicație pentru compania sud-coreeană Hanwha Aerospace. Valoarea achiziției se învârte în jurul sumei 850 de milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Încă aproape un miliard de euro pe arme: MApN cumpără 54 de obuziere pe șenile și muniția aferentă. Licitația pare dedicată unui producător sud-coreean, partener al Poloniei Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a confirmat, la întâlnirea pe care a avut-o cu ministrul Apărării din Republica Coreea, Won-sik Shin, dezvăluirea făcută de către DeFapt.ro acum nouă luni. Tîlvăr a salutat, în contextul menționat, "desemnarea companiei Hanwha Aerospace Co. Ltd. drept câştigătoare a procedurii competitive pentru achiziţionarea de către România a trei sisteme obuzier cal. 155 mm de nivel Batalion". Achiziția a fost precedată de o campanie puternică de lobby făcută de Ambasada Republicii Coreea la București. Dezvăluire DeFapt.ro confirmată: România, obuziere sud-coreene Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a anunțat miercuri, 19 iunie a.c., că s-a întâlnit cu omologul său din Coreea de Sud, Won-sik Shin, cu care a discutat la modul general despre situația de securitate internațională și perspectivele cooperări în domeniul apărării. La finalul discuțiilor generale, ministrul Angel Tîlvăr a salutat desemnarea companiei Hanwha Aerospace Co. Ltd. "drept câștigătoare a procedurii competitive pentru achiziţionarea de către România a trei sisteme obuzier cal. 155 mm de nivel Batalion, incluzând 54 de obuziere autopropulsate K9 Thunder, echipamente de sprijin şi o cantitate iniţială de muniţii specifice". Ministrul Tîlvăr nu a făcut vreo referire la valoarea finală a contractului. Oficialii MApN au estimate costurile acestei achiziții la 4,18 miliarde lei, echivalentul a 850 de milioane de euro. Trei sisteme a câte 18 obuziere pe șenile Fiecare sistem obuzier este compus din 18 obuziere pe șenile cal. 155 mm, nouă bucăți de țeavă de rezervă cal. 155 mm, 12 mașini specializate de transport și încărcat muniții, nouă posturi de observare artilerie autopropulsat, o autostație meteorologică, trei mijloace tehnice de evacuare a echipamentelor avariate și trei sisteme de cercetare acustică. Pentru fiecare sistem se va asigura muniția aferentă. Adică: lovitură 155 mm cu proiectil exploziv – 17.352 bucăți, lovitură 155 mm cu proiectil fumigen – 324 bucăți, lovitură 155 mm cu proiectil iluminare – 324 bucăți, lovitură 155 mm cu proiectil inert pentru instruire – 720 de bucăți. Conform anunțului din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), termenul de livrare pentru cele trei sisteme de obuziere este cuprins între 30 și 60 de luni de la semnarea contractului.

EXCLUSIV Magie cu copaci tăiați ilegal: primăria comunei care deține pădurea declară, fără probe, că buștenii au fost găsiți pe marginea unui drum, deci nu există pagubă, deci dosarul penal se închide
Investigații

EXCLUSIV Magie cu copaci tăiați ilegal: primăria comunei care deține pădurea declară, fără probe, că buștenii au fost găsiți pe marginea unui drum, deci nu există pagubă, deci dosarul penal se închide

Cum dispar copacii din pădurea Polovragi (jud. Gorj): arborii sunt tăiați ilegal, dar nimeni nu răspunde pentru asta. Județul Gorj, de care aparține administrativ și localitate Polovragi, s-a aflat în ultimii zece ani în topurile județelor din România la tăieri ilegale de arbori. Pădurarii au mai găsit doar cioatele Pădurarul Liviu Bădiță răspunde din partea Ocololul Silvic Polovragi de o bucată din pădurea primăriei Polovragi, localitate condusă de pesedistul Gheorghe Epure. Citește și: Babasha, huiduit pe gratis pe scena Coldplay de pe Arena Națională. Ce crede manelistul că se întâmplă cu banii încasați pe bilete Prima tăiere ilegală de arbori din acest an a descoperit-o pe 29 februarie. Atunci, a găsit cinci cioate de salcâm care avea fiecare un diametru cuprins între 60 și 80 de cm. Urmele din pădure arătau că arborii au fost trași cu tractorul până la drumul auto. Pădurarul Liviu Bădiță a făcut un raport către Ocolul Silvic Polovragi prin care informa că găsise cioatele în cantonul său. "De unde să știu eu cine a tăiat?" Contactat de către DeFapt.ro, pădurarul Liviu Bădiță a spus că, atunci când a ajuns în canton, a găsit doar cioatele arborilor tăiați ilegal. "Eu nu știu, domnule, ce să vă spun. Eu când m-am dus nu mai era nimic pe teren. Eu am făcut documentația, mi-am făcut raportul și am… l-am dat spre ocol. Eu sunt gestionar, îmi fac treaba", a declarat pădurarul Bădiță. Atunci când a fost întrebat despre posibile presiuni făcute asupra sa pentru a nu raporta ce descoperise în pădure, Liviu Bădiță a tras aer în piept și a tăcut. Apoi a spus: "De unde să știu eu dacă a tăiat ăla sau cine a tăiat? Eu habar nu am. Am fost plecat la munte. Am venit după amiaza pe la patru jumătate, am dat un tur și pe aici pe zonă. Am văzut cioatele, am făcut raportul. Nu știu, domnule, ce a zis Poliția… nu am stat de vorbă cu nimeni. Eu am depus raportul la Ocolul Silvic Polovragi". Primăria a găsit copacii, dar nu i-a văzut nimeni Ocolul Silvic Polovragi a făcut imediat o sesizare la postul de poliție Polovragi. Dosarul a stat în fișet până când o parte din arborii tăiați ilegal au fost găsiți pe marginea unui drum comunal, lângă groapa de gunoi a localității. Cel puțin așa s-a menționat scriptic. Arborii tăiați ar fi fost luați de acolo și dați în custodie Ocolului Silvic Polovragi. "Există suspiciunea că procesul verbal de dare în custodie a fost făcut în fals pentru că acesta trebuia să aibă atașat un inventar al materialului lemnos pe sortimente, inventar care nu este și de aici întrebarea cum au estimat volumul materialului lemnos", a spus unul din pădurarii de la ocol sub protecția anonimatului. Tot el a mai menționat că Ocolul Silvic trebuia să păstreze materialul lemnos până la finalizarea dosarului de furt, dar lemnul a fost înstrăinat, în acte, doar ca să se acopere faptul că nu ar fi existat fizic. Cum dispar copacii din pădurea Polovragi Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că Primăria Polovragi nu a vrut să se constituie parte civilă. "Menționăm că întregul material lemnos a fost transportat în depozitul de lemne al Primăriei comunei Polovragi (administrat de Ocolul Silvic - n.r.). De asemenea, având în vedere că prejudiciul a fost recuperat în totalitate, Primăria nu se constituie parte civilă, neavând pretenții materiale sau penale", a menționat primarul Gheorghe Epure într-un document transmis Direcției Silvice Gorj. Adresa Primăriei Polovragi către Ocolul Silvic (sursa: defapt.ro) Edilul Epure nu a răspuns la solicitările repetate ale DeFapt.ro de a oferi un punct de vedere.

EXCLUSIV Om de afaceri din anturajul șefului CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor (PSD), vizat de percheziții ale Parchetului European. Companie a CJ, beneficiară a fraudelor, spun procurorii
Investigații

EXCLUSIV Om de afaceri din anturajul șefului CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor (PSD), vizat de percheziții ale Parchetului European. Companie a CJ, beneficiară a fraudelor, spun procurorii

Șeful CJ Hunedoara, anturaj sub percheziții. La zece milioane de euro a estimat Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, că se ridică frauda cu fonduri europene într-un dosar de corupție transfrontalieră în care sunt vizați afaceriști din anturajul pesedistului Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara. Citește și: Oligopolul PSD-PNL-UDMR controlează peste 94% dintre primari și toți președinții de consilii județene Procurorii europeni au făcut mai multe percheziții, inclusiv la afaceristul hunedorean Ovidiu Daniel Draia, patronul firmei Metalprod West, care a câștigat împreună cu spaniolii de la Masecons 2010 SL două licitații organizate de Spitalul Orăștie și Apa Serv Valea Jiului. Licitațiile, finanțate din fonduri europene, ar fi fost câștigate cu ajutorul unor documente și declarații false care atestau că firma din Spania are experiență tehnică și capacitatea de a executa proiectele. Fondatorul firmei din Spania, Carlos Alberto Gonzales Alvarez, a fost condamnat de Curtea de Apel Cluj la trei ani de închisoare pentru o fraudă de 4,2 milioane de euro. Culmea, tot pentru complicitate la obținerea de fonduri europene cu documente ori declarații false, inexacte sau incomplete. Dosar al EPPO Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi, a anunțat pe 7 iunie 2024 că au fost efectuate șase percheziții în județul Hunedoara și una în provincia spaniolă Andaluzia, în cadrul unei anchete transfrontaliere privind o fraudă de zece milioane de euro. Bani europeni. "Din probele strânse rezultă că, în cadrul procedurilor de achiziție publică, un grup de firme care au aplicat pentru executarea lucrărilor au prezentat documente și declarații false, în vederea atribuirii contractelor. În special, aceștia au atestat că grupul de companii ar include o societate cu sediul în Spania, care deținea cunoștințele tehnice și capacitatea profesională de a executa proiectul – ceea ce era esențial pentru îndeplinirea cerințelor procedurii publice. Cu toate acestea, conform anchetei, compania din Spania nu a îndeplinit de fapt aceste cerințe", se menționează în comunicatul EPPO. Două licitații, suspecte Anchetatorii fac referire la două licitații câștigate de societatea hunedoreană Metalprod West, cu terț susținător - firma spaniolă Masecons 2010 SL. Prima licitație a fost atribuită de Spitalul Municipal Orăștie în anul 2018. Iar cealaltă, de Apa Serv Valea Jiului SA, companie la care acționar majoritar este Consiliul Județean Hunedoara. Documentele cu care s-au câștigat cele două licitații au fost ridicate de anchetatori de la Spitalul Orăștie și Apa Serv Valea Jiului. Totodată, susțin procurorii, sunt cercetate trei persoane și două companii, dar s-a pus și sechestru pe bunuri de zece milioane de euro Singura ofertă depusă, câștigătoare Spitalul Municipal Orăștie a organizat o licitație în anul 2018 pentru îmbunătățirea eficienței energetice, proiect finanțat cu bani europeni prin Programul Operațional Regional. Atunci au fost depuse două oferte, din care una a fost declarată inacceptabilă. Singura ofertă câștigătoare a fost depusă de firma Metalprod West, cu terț susținător Masecons 2010 SL. Titularul contractului câștigat, Metalprod West, urma să vină cu munca și utilajele, iar Masecons 2010 SL, cu expertiza. Lucrarea a fost finalizată și recepționată la finalul anului trecut. Maria Lăcrămioara Uibariu, actualul manager al Spitalului Municipal Orăștie, a declarat pentru DeFapt.ro că "nu au fost percheziții la spital. Lucrările sunt finalizate. S-au încheiat la finalul anului trecut. Era vorba de inițierea procedurii, nu era vorba de derularea contractului. Se fac verificări, habar nu am. Le-am dat documentele." Compania CJ, contract de 7,2 milioane de euro Cel de-al doilea proiect la care fac referire procurorii europeni prevedea reabilitarea rețelelor de apă și canalizare în localitățile Aninoasa și Vulcan. Licitația spartă în două loturi a fost atribuită la începutul anului 2020 de compania Apa Serv Valea Jiului tot firmei Metatlprod West, cu terț susținător Masecons 2010 SL. Valoarea cumulată a proiectului a fost de 36,6 milioane lei, echivalentul a 7,32 milioane euro, bani asigurați prin Programul Operațional Infrastructură Mare al Fondului de Coeziune. Cristian Andrei Ionică, director general al Apa Serv Valea Jiului, a declarat pentru DeFapt.ro că nu au fost percheziții la societatea pe care o conduce. Contractul, finalizat și recepționat "Au fost niște documente pe care le-am predat la Poliție. Atât! Nici un fel de percheziție. Documente pe care le-au mai cerut și în 2022. Le-am predat ca de fiecare dată când ne cer documente. E contractul cu Metalprod. Contract finalizat din punctul nostru de vedere, recepționat de jumătate de an", a declarat Cristian Andrei Ionică. Întrebat despre documentele false la care fac referire anchetatorii, directorul Ionică a spus că "lucrarea e finalizată, e funcțională, e auditată. Noi nu am avut nici o problemă din punctul acesta, al derulării lucrărilor. E o anchetă legată de constructor. Normal că ne-am cerut și nouă documente. Eu nici nu știu cine sunt ăia (spaniolii – n.r.). Nici nu i-am cunoscut. Nu pot eu să dau răspuns dacă documentele sunt false sau nu. Ele au fost verificate. Dacă constată că sunt false… din punctul nostru de vedere, noi am avut contract cu Metalprod". Draia l-a băgat în firmă pe Doda Firma Metalprod West este patronată în acte de controversatul afacerist hunedorean Ovidiu Daniel Draia. La câteva zile după ce a câștigat licitația de la Apa Serv Valea Jiului, Ovidiu Daniel Draia a cedat 49% din părțile sociale ale Metalprod unei alte societăți, Proactiv SRL. Această din urmă societate este patronată de Gabriel Teodor Doda. Pe 25 aprilie 2023, firma lui Doda i-a returnat părțile sociale lui Ovidiu Daniel Draia și s-a retras din acționariatul Metalprod West. Gabriel Teodor Doda este un apropiat al lui Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara și șeful PSD Hunedoara. Doda, afaceri cu fiica șefului CJ Fiica pesedistului Laurențiu Nistor, Ioana Liliana Bălan, a preluat în anul 2010 societatea Drum Test SRL Călan de la Proactiv SRL și Gabriel Teodor Doda. Doi ani mai târziu, fiica lui Nistor a returnat părțile sociale. Aceasta este doar una dintre afacerile care îl leagă pe Gabriel Teodor Doda de familia Nistor. Afaceristul Gabriel Teodor Doda nu a vrut să răspundă la întrebările DeFapt.ro legat de această speță. "Faceți dumeavoastră anchetă? Lăsați că fac procurorii anchetă. Am fost asociat la Metalprod. Ce tot îl băgați pe domnul Nistor, nu aveți altceva de cercetat? Ce întrebări sunt astea? Numai cu Iohannis am relații, da?", a răspuns ironic Gabriel Doda. Șeful CJ Hunedoara, anturaj sub percheziții Contactat de către DeFapt.ro, hunedorean Ovidiu Daniel Draia a recunoscut că procurorii i-au percheziționat casa și sediul firmei. "Nu s-a întâmplat nimic. Și eu nu sunt acuzat de nimic. Nici nu m-au audiat pe mine. Au făcut percheziții la sediul firmei, la mine acasă. S-au făcut! Dar nimeni nu m-a audiat în nici o calitate. Nici de suspect, nici de martor, nici de nimic. Procurorul mi-a spus în ce dosar se fac percheziții, mi-a spus despre ce este vorba, dar nu am fost audiat. Mai multe nu știu să vă spun pentru că nu știu ce este în dosar", a declarat Ovidiu Draia. Tot el a ținut să precizeze că "nu există Consiliul Județean în dosarul ăsta. S-au făcut percheziții în Spania la asociații noștri. Probabil, ei sunt suspecți, au făcut ceva fraude, se zice". Draia nu știe dacă actele erau false Întrebat cine a depus documentele false la licitațiile pe care le-a câștigat, afaceristul Draia a spus că documentele veneau de la spanioli pe e-mail-ul societății sale, dar fără să vadă originalele. "Dacă este problema acolo să se ia măsurile legale către ei. După o copie nu pot să îmi dau seama dacă îi legală, nu-i original, nu am de unde să-mi dau seama. Păi, și acuma, am fost la o licitație săptămâna trecută cu niște firme din Bulgaria. Aceleași acte, aceleași documente. Poate nici alea nu-s bune, eu de unde să știu?", a spus nemulțumit Draia. Spaniolul a și fost condamnat într-un alt caz, similar Firma din Spania la care a apelat Ovidiu Daniel Draia pentru a câștiga cele două licitații este Masecons 2010 SL. Această societate a fost înființată în anul 2010 de spaniolul Carlos Alberto Gonzales Alvarez în orașul Cadiz. Un an mai târziu, firma a deschis o sucursală în Deva, pe Bulevardul 1 Decembrie, nr. 14. Primul "tun" avea să îl dea în anul 2014, la scurt timp după ce Consiliului Județean Hunedoara i se aprobase finanțarea europeană pentru proiectul "Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Hunedoara". Atunci, două asocieri de firme care aveau nevoie de "experiență similară" și "capacitate profesională" au apelat la firma spaniolului Alvarez pentru a le ajuta să câștige licitațiile pentru închiderea depozitului urban neconform Orăștie și închiderea depozitului urban neconform Deva. Valoarea licitațiilor câștigate a fost de peste 20,6 milioane lei. Firma lui Alvarez a primit pentru contribuția sa în câștigarea licitațiilor aproximativ 750.000 lei. Trei ani cu suspendare Procurorii Direcției Naționale Anticorupție aveau să constate șase ani mai târziu, în decembrie 2020, că spaniolul Alvarez "ar fi remis reprezentanților celor două asocieri mai multe documente false și inexacte (procuri, angajamente, diplome de studii, cv-uri etc.) ajutând astfel la îndeplinirea condițiilor pentru câștigarea licitațiilor. Ulterior, reprezentanții celor două asocieri, fără să cunoască caracterul acelor înscrisuri, le-au depus la autoritatea contractantă Consiliul Județean Hunedoara". Tribunalul Hunedoara l-a condamnat pe Carlos Alberto Gonzales Alvarez la trei ani de închisoare cu suspendare pentru infracțiunea de participație sub forma complicității la folosirea sau prezentarea cu rea credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene. Sentința a fost menținută în octombrie 2022 de Curtea de Apel Cluj. Spaniolii și românii, aceeași contabilă Afaceriștii Ovidiu Daniel Draia și Gabriel Teodor Doda par a nu fi străini de activitatea firmei din Spania cu ajutorul căreia au câștigat contractele de cel puțin zece milioane de euro. De exemplu, Ramona Marcău a lucrat în perioada septembrie 2009 – septembrie 2011 ca economist la firma Drupo, controlată de Gabriel Teodor Doda. Din septembrie 2011, Marcău s-a mutat pe postul de director economic al firmei Masecons 2010, funcție pe care o deține și în prezent. Informațiile apar pe contul ei de LinkedIn, acolo unde menționează că din postura de director economic se ocupă de contabilitatea firmei. Mai trebuie menționat că sucursala din Deva a Masecons este condusă de un alt spaniol, Estudillor Ortiz Francisco Andres, care nu a depus situațiile financiare ale firmei pentru anii fiscali 2020, 2021 și 2022.

One United Properties cere de la DeFapt.ro 100.000 de euro plus cheltuieli de judecată, de două ori mai mult decât suma pentru care voia dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul
Investigații

One United Properties cere de la DeFapt.ro 100.000 de euro plus cheltuieli de judecată, de două ori mai mult decât suma pentru care voia dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul

One cere DeFapt.ro 100.000 euro daune. Dezvoltatorul imobiliar One United Properties SA a dat în judecată DeFapt.ro pentru a obține ștergerea a trei articole, daune morale de 100.000 de euro și plata cheltuielilor de judecată. Cele trei articole incriminate One United Properties vrea ștergerea următoarelor articole: Dezvoltatorii imobiliari care au vrut să desființeze Asociația Salvați Bucureștiul au relansat organizația: donații de 130.000 de lei în doar șase zile EXCLUSIV Dezvoltatorul imobiliar care a obținut dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul, credit de la o bancă internațională condusă de „finanțistul lui Putin” Compania care vrea să desființeze Salvați Bucureștiul, asociată cu industria jocurilor de noroc: Sacha Dragic, fondatorul Superbet, a cumpărat acţiuni One United Properties One United Properties nu neagă faptele Avocații One United Properties nu neagă că informațiile prezentate de către DeFapt.ro au o bază factuală solidă. Articolele "reiau o serie de informații publice, precum achiziția unor acțiuni ale societății ONE ori contractarea în trecuta unei finanțări, respectiv anunțul lansat de Asociația Salvați Bucureștiul cu privire la donațiile primite.", scriu avocații în cererea de chemare în judecată. Mai mult, adaugă avocații, "în cazul acestor articolele (sic!) însă nu se regăsesc judecăți de valoare ale Autorilor (sublinierea aparține avocaților One United Properties - n.r.), opinii sau critici la adresa subiectelor atinse". Cu toate acestea, mai arată avocații, autorii articolelor "se rezumă doar la a extrage și prezenta două concluzii complet false din aceste evenimente". În final, avocații opinează că "Autorii nu au fost de bună-credință și au vizat atingerea unui cu totul alt scop decât acela de a informa publicul în mod clar și corect", dar fără să precizeze care este acel "alt scop". One cere DeFapt.ro 100.000 euro daune One United Properties nu cere doar eliminarea articolelor de pe DeFapt.ro, ci și daune morale de 100.000 de euro, întrucât ar încălca "drepturile la demnitate, reputație și imagine". Avocații One United Properties nu au explicat cum au calculat aceste daune morale, care au fost prejudiciile suferite de companie în urma publicării articolelor invocate. One United Properties a inițiat și un al doilea proces, prin care a cerut ca instanța, prin ordonanță președințială, să dispună ștergerea articolelor menționate de pe site. În primă fază, One United Properties a pierdut acest proces, dar, cel mai probabil, a făcut apel la decizia instanței. Cazurile Miliția Spirituală și Asociația Salvați Bucureștiul Asociația Doar Fapte, publisher-ul DeFapt.ro, nu este singura asociație dată în judecată de către One United Properties. Cele mai cunoscute două cazuri sunt cele al Miliției Spirituale, respectiv al Asociației Salvați Bucureștiul. După ce Miliția Spirituală a dat în judecată Primăria Capitalei și Agenția de Mediu pentru a cere anularea unor autorizații de construire emise pe numele One United Properties, compania s-a îndreptat împotriva acestui ONG, dar și a altora (inclusiv Asociația Salvați Bucureștiul, ulterior). În final, instanța a dat dreptate companiei One United Properties, care a cerut cheltuieli de judecată de peste 300.000 de lei de la cele două organizații. Miliția Spirituală nu a putut plăti aceste sume, așa că instanța a decis dizolvarea ONG-ului. Asociația Salvați Bucureștiul a reușit să plătească după ce a primit donații de peste 130.000 de lei de la public. Detalii despre ambele spețe, aici și aici.

EXCLUSIV Rafila a mințit grav în scandalul morților suspecte de la "Sf. Pantelimon": a promis că trimite Corpul de control, dar a trimis doar un consilier fără atribuții de control, care nu a verificat cauzele deceselor
Investigații

EXCLUSIV Rafila a mințit grav în scandalul morților suspecte de la "Sf. Pantelimon": a promis că trimite Corpul de control, dar a trimis doar un consilier fără atribuții de control, care nu a verificat cauzele deceselor

Rafila minte în scandalul morților suspecte. Pesedistul Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, fuge de cei 17 pacienți morți în condiții suspecte de la Spitalul "Sf. Pantelimon", după ce medicii le-au administrat incorect dozele de Noradrenalină. Ministerul Sănătății a confirmat pentru DeFapt.ro că nu a făcut nici un control cu privire la morțile suspecte de la Secția de Terapie Intensivă a Spitalului Sfântul Pantelimon, deși ministrul Alexandru Rafila se lăuda public că a trimis o echipă de control împreună cu un profesor specialist de la Colegiul Medicilor București pentru a verifica situația scandaloasă. Citește și: Familia specială Melintescu: doi pensionari de la Interne, angajați la cabinete de miniștri. La pensia de 5.000 de euro a soților, bonus de 2.000 de euro din salariu Pentru a mușamaliza scandalul izbucnit la Spitalul "Sf. Pantelimon", ministrul Alexandru Rafila i-a trimis la spital pe Luca Sorin Ion, șeful interimar al Corpului de Control, și pe pensionarul de lux Octavian Melintescu, consilierul său personal, care nu are atribuții de control, chipurile pentru a "documenta și verifica" scandalul dintre cadrele medicale și nu morțile suspecte. Pacienți de la ATI lăsați să moară La începutul lunii aprilie a.c., s-a aflat că pacienții aflați în stare critică sunt lăsați să moară de către o parte din medicii de la Secția de Terapie Intensivă a Spitalului Sfântul Pantelimon din București. În perioada 4-6 aprilie 2024, nu mai puțin de 20 de pacienți au decedat în mod suspect. Personalul medical declara sub protecția anonimatului pentru Cetateanul.net că pacienților cărora le-a fost prescrisă pe foaia de observație administrarea a 15 sau 20 miligrame de noradenalină primeau în realitate doar un miligram. O decizie controversată luată de medici, care a dus la moarte subită a pacienților. Rafila anunță că trimite Corpul de control Pe 11 aprilie au fost sesizați procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Tot atunci, ministrul Alexandru Rafila a anunțat public că va trimite Corpul de Control împreună cu un profesor de la Colegiul Medicilor pentru a verifica situația scandaloasă de la Spitalul Sf. Pantelimon. O zi mai târziu, pe 12 aprilie, la sediul spitalului s-au prezentat în control pensionarul Luca Sorin Ion, directorul interimar al Corpului de Control al ministrului Sănătății, și pensionarul de lux Octavian Melintescu, consilierul personal al ministrului Alexandru Rafila. Cel din urmă, fost polițist, a fost adjunct al Direcției Generale Anticorupție, motiv pentru care statul român îi plătește o pensie de lux de 3.000 de euro lunar. Echipa de control: șeful și un consilier fără atribuții Prezența lui Octavian Melintescu a ridicat primele suspiciuni de mușamalizare a deceselor suspecte de la Spitalul "Sf. Pantelimon". Motivul: legal, Melintescu nu poate face parte din echipa de control deoarece nu este funcționar public și nu este angajat al niciunui serviciu din Direcția Corp Control. Nici ministrul Alexandru Rafila nu poate să-i dea legal atribuții de control. Mai mult, într-un asemenea caz de o gravitate extremă, cu 20 de decese suspecte, nici un alt angajat al Direcției Corp Control nu a fost inclus în "echipa" trimisă de ministrul Rafila la Spitalul "Sf. Pantelimon". Rafila minte în scandalul morților suspecte DeFapt.ro i-a solicitat ministrului Alexandru Rafila în data de 18 aprilie 2024 să comunice care a fost misiunea de control a lui Luca Sorin Ion, șeful Corpului de Control, la Spitalul "Sf. Pantelimon", dar și de ce acesta nu a fost însoțit de subalternii săi. Răspunsul stupefiant al ministrului Alexandru Rafila a venit pe 10 iunie, la aproape două luni de la solicitare: "directorul Corpului de control al ministrului nu a efectuat o acțiune de control la nivelul Spitalului Clinic de Urgență Sfântul Pantelimon București". Rafila și-a încălcat propriul ordin ca să trimită consilierul Mai mult, ministrul Alexandru Rafila recunoaște că și-a trimis consilierul personal, adică pe Octavian Melintescu, la Spitalul "Sf. Pantelimon" nu pentru a verifica cele 20 de decese supecte, ci la "o acțiune de documentare și verificare a unor aspecte administrative". Legal, consilierul personal al oricărui ministru nu poate participa la o asemenea acțiune. În plus, trimiterea lui Melintescu în control încalcă inculsiv Ordinul de aprobarea al Regulamentului de Organizare și Funcționare al Ministerului Sănătății, aprobat în iunie 2022 chiar de ministrul Alexandru Rafila. Nu au fost cercetate cauzele deceselor Întrebat cum explică faptul că în urma controlului efectuat de Luca Sorin Ion si Octavian Melintescu s-a concluzionat că acuzatiile privind morțile suspecte de la "Sf. Pantelimon" nu se susțin, ministrul Alexandru Rafila a ținut să precizeze încă odată că "obiectul acțiunii de documentare și verificare de la nivelul Spitalului Clinic de Urgență București nu a cuprins și verificarea cauzelor care au condus la decesul pacienților internați la ATI, fapt despre care Ministerul Sănătății a transmis un comunicat oficial". Răspunsul Ministerului Sănătății pentru DeFapt.ro (sursa: Ministerul Sănătății) Numărul morților, mult mai mare Au trecut două luni de când 17 pacienți au murit în condiții suspecte pe paturile Spitalului "Sfântul Pantelimon". Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, a declarat pentru DeFapt.ro că e o mare problemă legată de numărul de decese suspecte pentru că în realitate ar fi vorba de 29 de persoane. "17 au zis ei că doar la acele persoane s-a folosit noradrenalină. Atunci au fost 29 de persoane decedate într-un weekend. În ianuarie, au fost 22 de decese într-o zi. Parchetul a extins cercetările și în celelalte cazuri de decese. Majoritatea sunt din neglijență în serviciu și nepăsarea actului medical", a declarat Vasile Barbu. Spitalul încasează bani pentru morți Tot Vasile Barbu a explicat ce ar fi putut să descopere Corpul de Control al ministrului Alexandru Rafila dacă nu închidea ochii la cum se cheltuie banii în Spitalul "Sf. Pantelimon": "Noi am verificat și stocurile de medicamente, materiale sanitare. Ei nu puteau să asigure asistență medicală pe acțiuni prioritare. Au luat și o groază de bani. Au murit niște oameni, dar pe seama lor au luate peste 5.000 de lei pe zi de fiecare. De ce? Pentru că îi băgau în ATI chiar dacă erau decedați. În astfel de cazuri se decontează de către CNAS peste 5.000 lei în loc de 1.900 lei. Ei erau foarte interesați să adune de peste tot oameni cu probleme. Erau foarte multe cazuri de pacienți care erau lăsați aproape să moară. Și acum dacă mergeți în spitalul și intrați în Terapie Intensivă, miroase a cadavre. Nu sunt cadavre, sunt oameni care au escare, neîngrijiți, nespălați, neaspirați traheal".

EXCLUSIV Șeful vameșilor le cerea angajaților corupți să-i plătească hainele de la branduri de lux. A fost pedepsit exemplar: acum este secretar general adjunct al ANAF, iertat de DNA
Investigații

EXCLUSIV Șeful vameșilor le cerea angajaților corupți să-i plătească hainele de la branduri de lux. A fost pedepsit exemplar: acum este secretar general adjunct al ANAF, iertat de DNA

Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați. Ion Cupă, secretarul general adjunct al ANAF și fost șef al Autorității Vamale Române, a fost iertat de procurorii DNA, deși le-ar fi cerut subalternilor săi, adică vameșilor corupți, să-i plătească o factură de 2.000 de euro pentru hainele de lux pe care le comandase de la firma CANALI. Citește și: EXCLUSIV Secretarul general adjunct al ANAF, Ion Cupă, și soția, donații politice de 1,2 milioane de lei. Cupă e sprijinit de PSD, soția - de PMP La solicitarea DeFapt.ro, DNA a transmis că Ion Cupă nu are nici o calitate în dosarul de corupție al vameșilor șpăgari. Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, a refuzat să comunice ce atribuții are Ion Cupă ca secretar general adjunct al ANAF, dar și dacă a luat vreo măsură împotriva acestuia. Adjunct la Fisc, cerut de PSD șef la Vămi Pesedistul Adrian Câciu, în mandatul său de ministru al Finanțelor, l-a numit pe Ion Cupă în funcția de secretar general adjunct al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Se întâmpla în iulie 2022. Ulterior, filiala PSD Mehedinți, condusă de Aladin Georgescu, i-a transmis o depeșă ministrului Adrian Câciu prin care îl informa că social – democrații îl recomandă și îl susțin pe Ion Cupă pentru funcția de președinte al Autorității Vamale Române. Ministrul Câciu a luat recomandarea și s-a dus la premierul Nicolae Ciucă, căruia i-a cerut să-l numească pe Ion Cupă pe funcția solicitată de PSD. Ordinul a fost executat: premierul Ciucă a emis decizia în data de 30 mai 2023. Ceea ce nu știa Ion Cupă la preluarea mandatului de președinte al Vămii era faptul că procurorii Direcției Naționale Anticorupție îi filau pe mai mulți vameși corupți din subordinea sa. Printre aceștia se afla și Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București. Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați Interceptările din dosarul de corupție arată că, pe 28 decembrie 2023, vameșul șef Paul Petrof se afla în biroul lui împreună cu patru subalterni și cu evazionistul Cătălin Bucura. Vameșul Paul Petrof și-a exprimat nemulțumirea față de cei prezenți în biroul său că trebuie să suporte mai multe cheltuieli făcute de Ion Cupă, șeful Autorității Vamale. Cea mai recentă cheltuială atunci era legată de plata unor articole de îmbrăcăminte de lux: costum, cămașă, pantofi, fular și curea. Valoarea cumulată a acestora era de aproximativ 2.000 de euro. Vameșii Paul Petrof și Răzvan Cosmin Stamatescu i-au sugerat, apoi i-au cerut afaceristului evazionist Cătălin Bucura să suporte o parte din costuri. Evazionistul nu voia să apară pe cameră "Acesta (Bucura - n.r.) își arată disponibilitatea să remită suma de 5.000 de lei, dar solicită să nu participe la momentul plății pentru a nu fi surprins de camerele de luat vederi în magazin sau în apropierea acestuia. De asemenea, din aceste discuții reiese că Bucura Cătălin („Nepotu”) a mai contribuit cu sume de bani în favoarea lui Petrof Paul sau/și a lui ION CUPĂ („Păduraru”) (acest aspect reiese din indicarea de către Petrof Paul pe o hârtie a unor sume de bani, afirmând către Stamatescu Răzvan Cosmin: i-am arătat ce-ai făcut tu. RĂZVAN, ți-am arătat ce-a făcut el ieri? – indicând biletul din mână)", susțin procurorii DNA, potrivit referatului de reținere din speță. DNA a "uitat" complet de Cupă Vameșii corupți au fost reținuți, apoi arestați la jumătatea lunii februarie a acestui an. Între timp, Ion Cupă a revenit pe funcția de secretar general adjunct al ANAF. DeFapt.ro a solicitat DNA să comunice ce acuzații i se aduc lui Ion Cupă, în contextul în care acesta a abuzat de funcție pentru a beneficia de diverse foloase necuvenite de la subalternii săi și evazioniști. În răspunsul sec primit de la DNA se menționează că "în acest moment, persoanele la care faceți referire nu au calitatea de suspect sau inculpat în cauza menționată". Cupă și Boloș, no comment Am încercat să obținem un punct de vedere și de la Ion Cupă în legătură cu mențiunile făcute cu privire la persoana sa de procurorii anticorupție în referatul de arestare al vameșilor corupți, dar Cupă nu a răspuns. DeFapt.ro a solicitat în plus un punct de vedere oficial din partea ministrului Marcel Boloș, în subordinea căruia se află ANAF, respectiv Ion Cupă. Nici ministrul Marcel Boloș nu a vrut să răspundă.

EXCLUSIV Oligarhi ruși au încercat să obțină, cu acte considerate false de Chișinău, cetățenia R. Moldova. Printre ei, "Mike" Lobanov, care a investit în secret în Europa banii lui Abramovici, și miliardarul sancționat Serghei Lomakin
Investigații

EXCLUSIV Oligarhi ruși au încercat să obțină, cu acte considerate false de Chișinău, cetățenia R. Moldova. Printre ei, "Mike" Lobanov, care a investit în secret în Europa banii lui Abramovici, și miliardarul sancționat Serghei Lomakin

Investigație realizată de Vitalie Călugăreanu și Cătălin Prisacariu Miliarde de euro ale oligarhilor ruși au fost înghețate în întreaga lume după invazia rusă asupra Ucrainei ca urmare a sancțiunilor internaționale impuse Rusiei. Pentru a-și salva companiile din Europa, mulți oameni de afaceri ruși au căutat să devină cetățeni ai altor state: oligarhi ruși, falsuri pentru cetățenie moldovenească. De ce Republica Moldova O operațiune complicată, câtă vreme statele care acceptă să ofere cetățenie unor ruși cu conexiuni la Kremlin se expun regimului de sancțiuni internaționale. În urma unei "analize de risc", însă, mai mulți oameni de afaceri ruși au considerat că au șanse bune să devină cetățeni moldoveni. O țară ideală, în context: Republica Moldova nu este membră a Uniunii Europene, dar statutul de țară candidată la aderarea la blocul comunitar și apropierea de România fac pașaportul moldovenesc foarte dezirabil. Din ianuarie 2022 până în aprilie 2024, au fost depuse 4.317 cereri de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova - majoritatea provenind de la cetățeni ruși. 2.577 de cereri au fost acceptate – în mare parte fiind vorba de redobândirea cetățeniei Republicii Moldova de către moldovenii care au renunțat la ea după ce au obținut cetățenia rusă pe timp de pace. Oligarhi ruși, falsuri pentru cetățenie moldovenească De la începutul invaziei ruse asupra Ucrainei, autoritățile moldovene au blocat peste 20 de dosare vizând obținerea cetățeniei Republicii Moldova de către cetățeni ruși. În toate cazurile au fost depistate acte false anexate la dosarele depuse la Agenția Servicii Publice (ASP) de la Chișinău, instituția care gestionează procesul de obținere a cetățeniei. Peste 200 de dosare au fost respinse din alte motive. Trei dintre cele 20 de cereri respinse aparțin unor oameni de afaceri ruși cu afaceri de zeci de miliarde de euro derulate inclusiv prin intermediul unor companii active în Uniunea Europeană. Lobanov a depus dosarul la Chișinău în august 2022 Mihail Lobanov a depus dosarul de obținere a cetățeniei Republicii Moldova pentru sine și cei trei fii ai săi pe 25 august 2022. Conform datelor de care dispun autoritățile moldovenești, Lobanov ar fi depus personal dosarul la secția Cetățenie a ASP. Fotografia lui Mihail Lobanov din dosarul depus la Chișinău pentru obținerea cetățeniei moldovenești (sursa: defapt.ro) ____________________________________________ UPDATE (30 ianuarie 2025) Lobanov susține, prin avocați, că documentele depuse la ASP au fost certificate drept autentice de o instanță din Ucraina Potrivit sesizării Agenției Servicii Publice (ASP) de la Chișinău trimise Centrului Național Anticorupție (CNA) în 2024, "cet. Lobanov Mikhail (...), personal, în cadrul Secției cetățenie, a depus dosarul de obținere a cetățeniei Republicii Moldova (...) prezentînd documente oficiale în care sunt înscrieri vădit false privind datele strămoșilor săi". Această sesizare a ASP a stat la baza inițierii unui "proces penal" la CNA, faza anterioară a unui dosar penal, potrivit procedurilor legale din Republica Moldova. La șase luni după publicarea de către DeFapt.ro a acestui articol, Mihail Lobanov a contactat redacția prin intermediul casei de avocatură Vernon David de la Chișinău. Potrivit acestei case de avocatură, documentele depuse de Lobanov ar fi fost certificate ca autentice de către o instanță ucraineană. Iată, mai jos, pasajul relevant din comunicarea casei de avocatură Vernon David: "Dl Mikhail Lobanov, la 25 august 2022, s-a adresat autorităților din Republica Moldova pentru a obține cetățenia în temeiul art. 12 alin. (2) lit. b), . Mai exact, ascendenții d-lui Lobanov au locuit pe teritoriile prevăzute de legea citată, până la 28.06.1940. (...) La data de 03.03.23, cererea i-a fost respinsă. De fapt, prin răspunsul Agenției Servicii Publice din 03.03.2023, nr. 01/1885 de respingere a cererii de dobândire prin recunoaștere a cetățeniei, se menționează doar faptul că o serie de acte de stare civilă eliberate de autorități competente din Ucraina și anexate de dl Lobanov la cererea din 25 august 2022 nu au putut fi identificate și nu figurează ca fiind eliberate de Secția de Înregistrare de Stat a Actelor de Stare Civilă a Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa. Această constatare a Agenției Servicii Publice corespunde pe deplin realității, deoarece însăși pe actele de stare civilă prezentate era indicat expres că autoritatea emitentă a actelor în cauză este Consiliul Satului Starokozatsk, Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa. Acest fapt, precum și existența și autenticitatea actelor de stare civilă vizate în răspunsul Agenției Servicii Publice din 03.03.2023, nr. 01/1885, au fost constatate prin Hotărârea Judecătoriei Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa, din 11 ianuarie 2023, rămasă definitivă și irevocabilă la data de 13 februarie 2023, prin care au fost constatate fapte care au valoare juridică. În partea motivată a hotărârii se menționează expres că la data emiterii actelor de stare civilă vizate, nu exista o astfel de autoritate precum Secția de Înregistrare de Stat a Actelor de Stare Civilă a Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa, iar toate actele de stare civilă erau emise de consiliul sătesc. Mai mult, instanța a constatat autenticitatea actelor de stare civilă, care îi dau dreptul d-lui Mikhail Lobanov să dobândească prin recunoaștere cetățenia Republicii Moldova. Conținutul hotărârii judecătorești îl puteți găsi pe site-ul oficial al bazei de date a instanțelor judecătorești din Ucraina: https://reyestr.court.gov.ua/Review/108903425." Hotărârea indicată de către casa de avocatură Vernon David există, într-adevăr, pe portalul instanțelor judecătorești ucrainene, după cum se poate constata și accesând link-ul de mai sus. Potrivit acestui link, judecătorul care a emis decizia în cazul actelor lui Mihail Lobanov este Oleksandr Boyarskyi. Potrivit unei investigații a publicației ucrainene NGL Media, judecătorul Oleksandr Boyarskyi a emis sute de decizii prin care a salvat bărbați ucraineni de la mobilizarea pentru război. Mecanismul: contra mită, judecătorul acorda taților custodia minorilor după divorțul formal al bărbaților de soțiile lor. Astfel, aceștia scăpau de mobilizare. Conform publicației ucrainene Suspilne, judecătorul Boyarskyi a fost arestat pentru două luni în ianuarie 2024. NGL Media a mai arătat că judecătorul Oleksandr Boyarskyi nu este la primul dosar în care este suspectat de corupție. ____________________________________________ De la Target Ventures (Moscova) la Target Global Mihail Lobanov este o piesă foarte importantă din mecanismul prin care banii oligarhilor ruși au fost investiți în Europa și nu numai, de multe ori fără a se ști public proveniența fondurilor. Unul din cele mai importante vehicule puse pe picioare de Lobanov pentru a investi banii oligarhilor ruși este fondul de capital de risc Target Global. Compania a fost înființată la Moscova sub numele de Target Ventures de către Alex Frolov Jr, fiul oligarhului rus acum sancționat Aleksandr Frolov, și de către Mihail "Mike" Lobanov în 2012, după ce cei doi au lucrat împreună la compania rusă de stat pentru energie nucleară Rosatom. Bani de la oligarhi ruși În 2015, Target a intrat pe piața internațională, cooptându-i pe investitorii israelieni Yaron Valler și Shmuel Chafets în calitate de cofondatori ai Target Global. Noul fond urma să aibă sediul la Berlin, fără ca legăturile cu oligarhii ruși să fie întrerupte. Lobanov, care lucrase anterior la administratorul de fonduri rusești Alfa Capital, a admis pentru Wall Street Journal în 2015 că ceea ce era atunci un capital de 300 de milioane de dolari al fondului provenea de la familii rusești bogate. Dar a negat că finanțatorii Target ar avea legături cu Putin. "Niciunul dintre LP-urile (Limited Partners - n.r.) noastre nu este legat de politica guvernamentală", a spus Lobanov. Lobanov, retras în Cipru După ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, Target Global pare să fi făcut demersuri pentru a se distanța de Rusia. Firma a declarat că și-a închis biroul din Moscova la scurt timp după invazie. În martie 2022, cofondatorul Valler a achiziționat acțiunile lui Frolov junior și ale lui Lobanov, potrivit unui e-mail al Target Global obținut de Forbes. Acum, dintre cofondatorii Target Global, au mai rămas doar Valler și Chafets. După ce Frolov jr a demisionat în noiembrie 2022, fostul său partener de afaceri Mike Lobanov a făcut și el un pas înapoi. Acum, este directorul general al The Alternative, un manager de fonduri desprins din una dintre companiile din Cipru ale Target. Abramovici a investit șase ani prin Lobanov În ciuda declarațiilor lui Lobanov că banii din fond nu aparțineau unor ruși conectați la Kremlin, faptele arată o altă realitate. Astfel, potrivit Forbes, fondul de capital de risc Target Global a gestionat zeci de milioane de dolari pentru Roman Abramovici și l-a ajutat pe oligarhul acum sancționat să acumuleze participații în unele dintre cele mai mari startup-uri din Europa. Abramovici a investit 63 de milioane de dolari într-o serie de startup-uri europene prin intermediul relației sale cu firma de capital de risc Target Global, cu sediul la Londra, potrivit unui set de documente analizate de Forbes. Fondul de capital de risc, care a strâns capital în valoare de peste 3,2 miliarde de dolari și a susținut cel puțin 15 unicorni europeni din domeniul tehnologiei, inclusiv Revolut și Cazoo, a contat pe Abramovici drept co-investitor și Limited Partner din 2015 până în 2021, arată documentele. Ulterior, Marea Britanie l-a sancționat pe oligarh, în martie 2022, din cauza invaziei Rusiei în Ucraina. Fiul oligarhului Frolov, asociatul lui Lobanov Target Global are și alte legături cu oligarhi ruși. Cofondatorul și fostul director general Alex Frolov este fiul oligarhului Aleksandr Frolov, care a adunat o avere de 2,6 miliarde de dolari administrând cel mai mare producător de oțel din Rusia, Evraz. Frolov senior a fost sancționat după începerea războiului din Ucraina. Abramovici a deținut, de asemenea, o participație de 29% la producătorul rus de oțel Evraz, unde Frolov senior a fost director general, între 2007 și 2021, potrivit documentelor companiei. Nu e Moldova, e Kîrgîzstan Mihail Lobanov a știut foarte bine că cetățenia sa rusă era o piatră de moară pentru afacerile sale de pe piața de capital. Așa că, în paralel cu demersul de a obține cetățenia moldovenească, a încercat și alte variante. Iar cel puțin una se pare că i-ar fi reușit. Astfel, Target Global a declarat pentru publicația Sifted, la finalul lui 2023, că Lobanov este cetățean al Kîrgîzstanului, nu al Rusiei. Echipa de investigație i-a adresat mai multe întrebări, via e-mail (adrese personale și de companii, disponibile public), lui Mihail Lobanov, însă omul de afaceri nu a răspuns până la momentul publicării acestui articol. Serghei Lomakin, la Râșcani Serghei Lomakin este un alt oligarh rus care a încercat să obțină cetățenia Republicii Moldova pentru sine și pentru trei fii în baza unor înscrieri vădit false privind datele unor așa-zis membri de familie. Conform actelor obținute de echipa noastră de investigație, Lomakin a depus personal dosarul pentru cetățenie pe 18 aprilie 2023, prin intermediul Serviciului de eliberare a actelor de identitate Râșcani, municipiul Chișinău. Fotografia lui Serghei Lomakin din dosarul depus la Chișinău pentru obținerea cetățeniei moldovenești (sursa: defapt.ro) Lomakin se află pe lista de sancțiuni a Ucrainei pentru "activități comerciale ce asigură venituri mari bugetului rus - o sursă semnificativă de venit pentru război". Potrivit ONG-ului ucrainean Mirotvoreț, Serghei Lomakin ar avea "legături strânse cu regimul (de la Kremlin – n.r.), care a pregătit și poartă un război de ocupație împotriva Ucrainei, în timpul căruia sunt comise crime împotriva umanității și are loc genocidul poporului ucrainean". "Subiectul este responsabil pentru susținerea materială sau financiară a acțiunilor ce subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei", mai precizează sursa citată. Kopeika și Monetka În luna mai 1998, Lomakin împreună cu oamenii de afaceri Artem Khachatryan și Aleksandr Samonov au deschis rețeaua de magazine Kopeika. În 2007, Lomakin și-a vândut cota-parte din rețeaua Kopeika și a înființat o altă rețea de magazine, Monetka. În 2008, apare ca membru în Consiliul de Administrație al companiei Centrobuvi (încălțăminte) și, tot în 2008, Lomakin și Khachatryan au cumpărat 7% din lanțul Modis (îmbrăcăminte). În 2015, Centrobuvi a încetat să mai plătească furnizorii. În mai 2016, datoriile companiei au ajuns la 30 de miliarde de ruble (peste 330 de milioane de dolari). Fraude cu banii Gazprombank Potrivit mai multor surse (aici și aici), în august 2016, a fost deschis un dosar penal împotriva lui Serghei Lomakin, iar în septembrie 2016 a ajuns în lista celor urmăriți la nivel federal. I s-a deschis un dosar penal în temeiul art. 159 din Codul penal al Federației Ruse (Fraude comise de un grup organizat sau în proporții deosebit de mari). Dosarul a fost deschis în baza rezultatelor unei inspecții inițiate de Gazprombank. Subdiviziunea pentru combaterea crimelor economice din cadrul MAI rus a constatat că fondurile împrumutate au fost transferate către companii terțe, contrar înțelegilor cu băncile. În 2017, Lomakin ar fi ajuns la o înțelegere cu creditorii și dosarul penal a fost clasat. Rezident în Cipru În 2023, Lomakin se retrage din Modis și Monetka și începe să dezvolte retailerul rus de reduceri Fix Price, pe care l-a creat în 2007 tot împreună cu Khachatryan. Lanțul a deschis peste 5.000 de magazine în Rusia, Kazahstan, Georgia, Belarus, Letonia, Kîrgîzstan și Uzbekistan. Lomakin este președinte al companiei. Cofondatorul Artem Khachatryan este, de asemenea, miliardar. În decembrie 2023, Lomakin a cumpărat aproape toată participația lui Khachatryan în companie cu 990 de milioane de dolari. Potrivit Forbes, Lomakin își are reședința în Paphos (Cipru), iar averea sa este evaluată la 1,7 miliarde de dolari. Echipa de investigație i-a adresat mai multe întrebări, via e-mail (adrese personale și de companii, disponibile public), lui Serghei Lomakin, însă omul de afaceri nu a răspuns până la momentul publicării acestui articol. Apare bancherul ruso-uzbec Tot prin intermediul Serviciului de eliberare a actelor de identitate Râșcani, municipiul Chișinău, pe 27 septembrie 2023 au depus dosarele pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova cetățenii ruși (din Uzbekistan) Kamo Tumasov și fiul lui Samvel Tumasov. Conform datelor de care dispun autoritățile moldovene, cei doi ar fi depus dosarele pentru cetățenie personal. Pe bancherul Kamo Tumasov Kamo îl regăsim în structura de proprietate a Grupului Asia Alliance (Uzbekistan) cu o cotă de 85%, care deține banca comercială Asia Alliance Bank. Numele lui mai apare ca asociat sau administrator în cinci firme și fonduri de investiții din Uzbekistan. Samvel Tumasov apare ca fiind director al Truck Avto Trading (care pare a fi lichidată) și ca asociat unic al Humoinvestgroup (Uzbekistan). Echipa de investigație i-a adresat mai multe întrebări, via e-mail (adrese personale și de companii, disponibile public), lui Kamo Tumasov, însă omul de afaceri nu a răspuns până la momentul publicării acestui articol. Corupție și fals în acte la ASP Un dosar de corupție și fals în acte publice pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova este în prezent în lucru la Centrul Național Anticorupție din Chișinău. Pe 3 iunie 2024, au fost efectuate zece percheziții, iar la finalul acestora șase angajați ai Agenției Servicii Publice au primit calitatea de suspecți. Conform informațiilor obținute de echipa noastră de investigații, mai mulți cetățeni ruși ar fi încercat să obțină pentru ei și unii membri ai familiilor lor cetățenia Republicii Moldova în baza unor documente false privind datele unor rude. Actele false au fost eliberate de către angajați ai Agenției Servicii Publice de la Chișinău și introduse în sistemele informaționale automatizate ale ASP în mod fraudulos. ____________________ Realizarea acestei investigații a beneficiat de susținere prin intermediul unui grant al Investigative Journalism for Europe (IJ4EU). IPI, EJC și oricare alți parteneri ai IJ4EU nu sunt responsabili pentru conținutul publicat și nici pentru utilizarea acestuia.

EXCLUSIV Octavian Barbu, tânărul candidat PSD la primăria orășelului Tălmaciu: firme prin rude, afaceri imobiliare grele, merge des în Dubai și are multe vile cu proveniență incertă
Investigații

EXCLUSIV Octavian Barbu, tânărul candidat PSD la primăria orășelului Tălmaciu: firme prin rude, afaceri imobiliare grele, merge des în Dubai și are multe vile cu proveniență incertă

Candidatul Barbu (PSD Tălmaciu), avere serioasă. Octavian Constantin Barbu, candidatul PSD la primăria Tălmaciu, a primit ca donație trei terenuri, două vile și o casă de vacanță. Una dintre vile i-a fost donată de tatăl său, Constantin Barbu, fostul primar pesedist al aceleiași comune în perioada 2004 – 2016. Citește și: VIDEO Șefa de promoție de la cel mai mare liceu din Arad, discurs dur: „Ce m-a învăţat şcoala? Să mă conformez, să mint…” Tânărul candidat lucrează pe un salariu de 1.000 de euro ca expeditor internațional la filiala românească a companiei germane de expediții Karl Heinz Dietrich. Dar banii buni vin din firme deținute prin paravane: prin intermediul cumnatului și a socrului său, Barbu controlează două societăți de transport mărfuri care au raportat cumulat profituri de aproape două milioane lei cu un singur angajat. Când nu se ocupă de firme și de administrarea averii, familia și afinii lui Barbu junior postează în mediul online fotografii din vacanțele extravagante din Dubai, acolo unde familia extinsă deține cel puțin o proprietate. Tatăl, primar cu trei mandate Constantin Barbu, fostul vicepreședinte al organizației județene PSD Sibiu, a condus localitatea Tălmaciu timp de 12 ani (2004 -2016). Cea mai veche declarație de avere a fostului primar datează din vara anului 2012. Conform documentului citat, atunci avea șapte terenuri, din care trei agricole și patru în intravilan. Pe lângă terenuri, mai avea trei vile (de 244, 287, respectiv 101 mp), un apartament și un spațiu comercial. În conturi avea în jur de 7.000 lei, dar se lăuda că a dat împrumut unei persoane fizice suma de 40.000 de euro. Un alt împrumut, de aproape 70.000 lei, fusese dat firmei Anta Comimex SRL (deținută de fostul primar, dar radiată între timp). Salariu mic de primar, proprietăți imobiliare consistente La capitolul venituri, Constantin Barbu menționa atunci că este remunerat cu 30.000 lei pe an pentru funcția de primar. Soția sa, Ștefania Barbu, era angajată la Centrul de Recuperare și Reabilitare Persoane Handicap Tălmaciu, instituție locală care îi plătea un salariu anual de 22.500 lei. Soții Barbu își rotunjeau veniturile anuale cu alți 15.000 de lei din subvenții și închirierea spațiului comercial. Suma veniturilor declarată era în total de 67.500 lei. Un an mai târziu, primarul avea să își vândă apartamentul cu 39.400 euro și unul dintre terenuri, cu 15.000 de euro. Totodată, casa de 101 mp a fost donată. Banii încasați din vânzarea apartamentului i-a împrumutat unei persoane fizice, iar alteia i-a împrumutat alți 20.000 de euro. În iunie 2013 și februarie 2014, Barbu senior a mai vândut două imobile, cu câte 15.000 de euro fiecare. Tatăl donează, fiul lotizează Ultima declarație de avere a lui Constantin Barbu, disponibilă pe site-ul Agenției Naționale de Integritate, este din februarie 2017. În acest document, fostul primar a menționat sub semnătură private că i-a donat vila de 244 mp fiului său, Octavian Constantin Barbu. Alte două terenuri au fost donate fiului și fiicei sale, Andreia Ștefania Barbu. Ulterior, în martie 2017, Octavian Constantin Barbu, actualul candidat PSD la primăria Tălmaciu, a depus o notificare la Agenția de Protecție a Mediului Sibiu pentru "lotizare teren – dezvoltare zonă rezidențială". Candidatul de azi a încercat să ascundă tranzacția imobiliară Terenul, în suprafață de aproape 19.000 mp, era deținut de Octavian Constantin Barbu și Andreia Ștefania Țuțuianu, fostă Barbu, adică sora lui Octavian. Conform documentului citat, terenul urma să fie împărțit în 38 de loturi pe care urma să se construiască vile cu subsol, parter, un etaj și mansardă. Întrebat dacă terenul a fost parcelat și dacă s-au construit cele 38 de vile, Octavian Constantin Barbu a declarat inițial că documentul cu pricina este fals. Ulterior, a revenit asupra declarației și a spus că documentul nu e fals, doar că pe terenul respectiv nu a construit locuințe. "Am optat să ofer parcele de teren spre vânzare către persoane fizice interesate de dezvoltare individuală. Planul de Urbanism Zonal a fost întocmit conform normelor legale în vigoare și a fost aprobat de Consiliul Local Tălmaciu, într-un proces transparent și deschis, în care actualul primar a participat ca și consilier local", a declarat Octavian Constantin Barbu pentru DeFapt.ro. Tatăl ar fi donat trei vile, a declarat doar una Octavian Constantin Barbu a menționat în declarația sa avere depusă în calitate de candidat PSD la primăria Tălmaciu că i s-au donat trei vile (de 430 mp, 116 mp, respectiv 244 mp). Primele două, în 2012, iar ultima, în 2016. Cele două vile pe care le-a primit în anul 2012 nu apar în declarațiile de avere depuse de către tatăl său. Întrebat cine i-a donat cele două vile în anul 2012 și terenurile aferente, candidatul Octavian Costantin Barbu a declarat: "Nu știu de unde aveți dumneavoastră toate aceste informații, dar din respect pentru dumneavoastră am să vă răspund. Casa în care locuiesc este construită în 1991 și am primit-o de la părinții mei. Casa de la Sadu este casa părintească a socrului meu și a primit-o soția mea. Casa de vacanță este în Tălmăcel, a fost a bunicilor și am primit-o de la părinți, acum funcționează ca și pensiune". Candidatul Barbu (PSD Tălmaciu), avere serioasă Chiar și cu asemenea donații, Octavian Constantin Barbu a continuat să își extindă micul imperiu imobiliar. De exemplu, în 2012 și-a cumpărat un apartament de 48 mp în orașul Sibiu, apoi un spațiu comercial în Tălmaciu. Într-adevăr, soția lui Octavian Constantin Barbu are o casă de 110 mp în localitatea Sadu din județul Sibiu. Dar nu i-a fost donată, ci a fost cumpărată de ea în anul 2009, în baza unui contract de vânzare – cumpărare. Cei doi dețin două mașini (Toyota și Mazda), un motociclu KTM, o remorcă Zaslaw și un tractor BRB. Dar au și datorii de 83.000 de euro la bănci (credite scandente în 2033, respectiv 2038). La capitoul venituri, Octavian Constantin Barbu a menționat că primește un salariu anual de 66.258 lei de la filiala românească a companiei germane Karl Heinz Dietrich (KHD), în timp ce soția sa câștigă dublu de la o bancă. Barbu junior admite că familia are o proprietate în Dubai Dar soții Barbu au și cheltuieli pe măsură. Pe lângă cele cu întreținerea caselor și creșterea a doi copii, Octavian Constantin Barbu și soția sa se bucură de vacanțe extravagante în Dubai. Potrivit informațiilor DeFapt.ro, Barbu junior ar deține două apartamente în Dubai, acolo unde merg regulat atât el cu soția și copiii, cât și părinții și socrii lui. Întrebat despre aceste apartamente în Dubai, Octavian Constantin Barbu a ocolit răspunsul. "Vizitele noastre în Dubai sunt exclusiv în scopuri familiale, mai precis pentru a o vizita pe sora soției mele care locuiește sezonier acolo împreună cu soțul ei. Aceste vizite sunt ocazionale și sunt reflectate în fotografiile pe care familia mea le postează online", a declarat Barbu junior. Propria firmă, inactivă Chiar dacă este angajat cu normă întreagă la compania germană KHD, acesta se ocupă și de afacerile familiei sale. El este asociat cu mama sa, Ștefania Barbu, în firma B – Tour & Hunt SRL, cu sediul social în strada Nicolae Bălcescu, nr. 30, din Tălmaciu. Domeniul principal de activitate al acestei societăți este facilitarea de "cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată". Datele finaciare ale firmei arată că în anii fiscali 2021 și 2022 nu a fost înregistrată vreo activitate economică. Dar Octavian Constantin Barbu controlează indirect alte două societăți, aflate pe numele cumnatului, respectiv pe cel al socrului său. Firmele controlate prin cumnat și socru, profituri de milioane La aceeași adresă la care se află și firma sa își are sediul social și Lotri Cargo SRL, o firmă de transport patronată și administrată în acte de socrul său, Ioan Ivan, șofer de profesie. Cu doar un singur angajat, firma a avut în anul fiscal 2021 o cifră de afaceri de peste 4,35 milioane lei și un profit net de 1,51 milioane lei. În anul fiscal 2022, cifra de afaceri a scăzut la 1,63 milioane lei iar profitul a fost de aproape 382.000 lei. Cealaltă societate, Lebel Expediții, este patronată și administrată de cumnatul său, Daniel Țuțuianu. În anul fiscal 2022, aceasta a avut o cifră de afaceri de peste 4,43 milioane lei și un profit de peste 1,58 milioane lei. Totul, cu doar un singur angajat. Întrebat care este rolul său în cele două societăți patronate de cumnatul și socrul său, dar și dacă acestea prestează pentru firma germană KHD, Octavian Constantin Barbu a refuzat să răspundă. A declarat, totuși, că nu încasează bani publici: "Din anul 2013 lucrez exclusiv în domeniul privat, fără să am nicio colaborare și implicare în sectorul public. Contractele pe care compania KHD le are cu alți furnizori sunt de natură confidențială și, prin urmare, nu pot fi discutate în spațiul public".

EXCLUSIV Primarul celei mai sărace comune din Giurgiu are, după două mandate, 218 terenuri agricole. Înainte să fie primar, familia lui Dănuț Mitrea trăia și cu 2.500 de lei lunar
Investigații

EXCLUSIV Primarul celei mai sărace comune din Giurgiu are, după două mandate, 218 terenuri agricole. Înainte să fie primar, familia lui Dănuț Mitrea trăia și cu 2.500 de lei lunar

Primar de comună sărac, nabab funciar. Dănuț Petrișor Mitrea, primarul comunei Stănești, a strâns o avere de nabab în cele două mandate de edil al celei mai sărace localități din județul Giurgiu. Cu venituri modeste de câteva sute de euro pe lună, a reușit să cumpere peste 73 de hectare de teren arabil în primul mandat de primar, plus un BMW nou. Citește și: INTERVIU VIDEO Nicușor Dan vorbește în premieră despre cum era „prelucrat” lotul olimpicilor la matematică înainte de plecările în străinătate: „Niciodată discuții individuale” La jumătatea celui de-al doilea mandat de primar, pe numele său se aflau nu mai puțin de 116 terenuri arabile. Alte 80 de terenuri au fost cumpărate pe numele fiului său. Mai mult, mama sa, în vârstă de 80 de ani, administrează afacerea familiei. Care a generat în 2022 un profit de aproape 600.000 de euro din activități agricole. Primarul Dănuț Petrișor Mitrea se laudă că a scăpat de o investigație a Agenției Naționale de Integritate, deși nu poate justifica banii cu care a cumpărat majoritatea terenurilor pe care nici măcar nu le-a menționat integral în declarațiile de avere. Cariera politică a primarului este strâns legată de PSD și PNL. Primul mandat de primar l-a câștigat în anul 2016 în calitate de membru al PNL. Patru ani mai târziu, i-a abandonat pe liberali din dragoste pentru baronii PSD de Giurgiu Niculae Bădălău și Marian Mina. Acum a revenit în tabăra PNL. Familie cu doi copii, venituri de 2.500 de lei lunar Dănuț Petrișor Mitrea era în urmă cu 13 ani un simplu consilier local liberal al comunei Stănești din județul Giurgiu. Soția lui, Petruța Mihaela Mitrea, era angajată ca funcționar la primărie. Cei doi soți dețineau atunci un teren agricol de aproape 30 de hectare cumpărat în 1999, un alt teren intravilan, de 1.400 mp, și o casă. Mai aveau și două mașini: Dacia Logan și Dacia Pick Up. Câți bani avea soții Mitrea în anul 2011? Conform declarației de avere depusă în iunie 2011 de Petruța Mihaela Mitrea, Dănuț Petrișor Mitrea obținuse 15.000 lei din vânzare de cereale, plus încă 970 de lei, indemnizația de consilier local. Ea avea un venit 11.113 lei. Cu tot cu alocațiile copiilor, aveau venituri cumulate de aproximativ 30.000 lei anual. Ceea ce înseamnă că soții Mitrea și cei doi copii ai lor trăiau lună de lună cu aproximativ 2.500 lei. Cumpăra terenuri și sărac fiind Viața liberalului avea să se schimbe radical în anul 2016, după ce a câștigat funcția de primar la Stănești. Chiar dacă a menționat venituri modeste, în declarația de avere avea să-i apară nu mai puțin de 15 terenuri agricole. Mai mult, declarația de avere a noului primar era mult diferită de cea din 2011 depusă de soția sa. De exemplu, el a menționat că ar fi cumpărat în perioada 2007 – 2011 nu mai puțin de șase terenuri agricole cu o suprafață cumulată de 38,24 hectare. Terenuri care nu apar în declarația de avere a Petruței Mitrea din 2011. Ulterior, din 2012 până în 2016, a mai cumpărat alte nouă terenuri arabile care aveau cumulat aproape 73 de hectare. Adică peste 111 hectare, în total. Mai mult, cu aceleași venituri modeste a reușit să își cumpere un BMW nou și un Renault Master second hand. Mărunțiș de la Dănuț Agro SRL Nu se știe de unde a făcut rost de bani pentru achiziția terenurilor pe persoană fizică și a mașinilor. Cert este că Dănuț Petrișor Mitrea, conform documentului citat, era remunerat cu suma de 8.190 de lei pentru funcția de administrator al firmei sale, Dănuț Agro SRL. În plus, tot de la propria firmă a mai încasat o arendă de 12.000 de lei, o subvenție de la APIA Giurgiu de 1.200 de lei și 23.000 de lei din vânzarea cerealelor. Alți 1.300 de lei i-a primit ca indemnizație de consilier local. La aceste venituri se adăugă și salariul anual al soției sale, de aproape 13.000 lei. În total, familia Mitrea raporta venituri anuale de aproape 60.000 lei în 2016. În 2020, a trecut de la PNL la PSD Cu aceleași venituri modeste, familia Mitrea a mai cumpărat alte 14 hectare de teren agricol până în august 2020. An în care Dănuț Petrișor Mircea decis să treacă în tabăra PSD Giurgiu, controlată atunci de baronul local Niculae Bădălău și de controversatul Marian Mina. "Am ales să mă alătur celor de la PSD Giurgiu pentru că sunt o echipă de profesionişti, oameni serioşi, care au respectat promisiunile făcute giurgiuvenilor", spunea atunci noul primar pesedist Dănuț Petrișor Mitrea. În martie 2021, primăria Stănești a fost călcată de polițiștii giurgiuveni, coordonați de un procuror de la Judecătoria Giurgiu, pentru că peste 100 de persoane și-ar fi falsificat reședința pentru a putea vota la alegerile parlamentare din 2020. Ancheta nu a fost finalizată nici până astăzi. ANI, adrese timide în 2022 Apoi, în toamna anului 2022, primarul a intrat în atenția Agenției Naționale de Integritate. Inspectorul de integritate Anca Delia Băltărețu a cerut primăriei Stănești să comunice "situația bunurilor mobile și imobile declarate în vedere impozitării, precum și copii certificate ale documentelor care au stat la baza dobândirii – înstrăinărilor bunurilor respective" în cazul familiei Mitrea. Practic, era vorba de toate bunurile primarului Dănuț Petrișor Mitrea, ale Petruței Mihaela Mitrea și ale fiului lor, Ginel Nicușor Mitrea. Primar de comună sărac, nabab funciar Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că, înainte cu câteva luni de începerea investigației ANI, pe numele primarului Dănuț Petrișor Mitrea erau înregistrate la cadastru nu mai puțin de 116 terenuri, toate situate în comuna Stănești. Marea majoritate, cumpărate împreună cu soția sa, Petruța Mihaela Mitrea. Separat, pe numele fiului lor Ginel Nicușor Mitrea, au fost cumpărate alte 80 de terenuri agricole. Întrebat cum a reușit să cumpere atât de multe terenuri agricole în contextul în care raportează că încasează venituri modeste din salariu, primarul s-a apărat. "De unde știți dumneavoastră că nu se pot cumpăra din salarii? Tot ce am luat din dividende am cumpărat terenuri. Eu nu lucrez acum la firmă, băieții se ocupă. E totul transparent. Ancheta (investigația ANI – n.r.) s-a închis. Noi avem o firmă agricolă și acum o administrează băiatul meu cel mare. Am doi băieți, unul e student, care se ocupă. Firma e a mamei mele. Nu! Soția e asociat unic, iar mama e administrator", a spus Mitrea pentru DeFapt.ro. Dar din declarațiile de avere ale familiei Mitrea nu rezultă că s-au încasat bani din dividende. 196 de terenuri pe persoană fizică și 22, pe firmă Firma familiei Mitrea, Dănuț Agro SRL, avea, în februarie 2022, 22 de terenuri agricole, pe lângă cele aproape 200 deținute în nume privat de primarul Mitrea și de fiul său. Societatea este patronată în prezent de Petruța Mihaela Mitrea, iar de administrarea firmei se ocupă în acte Maria Sărăcilă, o femeie în vârstă de 80 de ani. Cea din urmă este mama primarului. Datele finaciare ale firmei arată că în anul fiscal 2022 a avut o cifră de afaceri de peste 3,76 milioane lei și un profit net de peste 2,9 milioane lei. Totul, cu doar cinci angajați. În schimb, activele imobilizate ale firmei au fost evaluate la peste 6,8 milioane lei. A revenit la PNL Primarul Dănuț Petrișor Mitrea și-a pierdut dragostea față de baronii PSD Niculae Bădălău și Marian Mina, motiv pentru care a revenit în PNL Giurgiu. Întrebat de către DeFapt.ro ce l-a determinat să revină în tabăra PNL, primarul Dănuț Petrișor Mitrea a spus că gestul a fost făcut pentru Toma Petcu, candidatul liberalilor la șefia Consiliului Județean Giurgiu. "Am plecat mai mulți primari din PSD pentru cel care va candida la Consiliul Județean. Am plecat pentru Toma Petcu", a spus primarul. În urma unui asemenea răspuns a fost întrebat pentru ce candidat a plecat în urmă cu patru ani de la PNL la PSD. Primarul Dănuț Petrișor Mitrea a răspuns în hohote de râs: "Hă, hă, hă! Puneți acuma atâtea întrebări? Hă, hă, hă... nu vă pot răspunde la telefon". Ulterior a spus că a scăpat de investigația ANI: "Nu e, domn'e, nici o cercetare. A venit de la ANI o hârtie din care rezultă că totul închis. E totul în regulă".

EXCLUSIV Secretarul general adjunct al ANAF, Ion Cupă, și soția, donații politice de 1,2 milioane de lei. Cupă e sprijinit de PSD, soția candidează din partea PMP la șefia CJ Mehedinți
Investigații

EXCLUSIV Secretarul general adjunct al ANAF, Ion Cupă, și soția, donații politice de 1,2 milioane de lei. Cupă e sprijinit de PSD, soția candidează din partea PMP la șefia CJ Mehedinți

Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici. Pesedistul Ion Cupă, actual secretarul general adjunct al ANAF, a strâns o avere greu de justificat de pe urma funcțiilor publice în ultimii 20 de ani. Are două vile de 473, respectiv de 434 metri pătrați, plus șase terenuri intravilane în județele Mehedinți și Gorj. Citește și: Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea „nota” cu afaceriști În anul 2020, a contribuit la campania electorală a Partidului Mișcarea Populară cu peste 560.000 lei, iar soția cu aproape 284.000 lei, deși în conturile familiei se aflau doar 270.000 lei. Mai mult, declarațiile soțiilor Cupă sunt contradictorii. El susține că s-a împrumutat 100.000 de euro, în timp ce soția lui susține că împrumutul a fost de doar 115.000 lei. Deși a strâns o avere colosală de pe urma funcțiilor publice, Ion Cupă le cerea vameșilor corupți din subordinea sa să-i achite hainele de lux comandate de la magazinul Canali, conform informațiilor menționate de procurorii DNA într-un dosar de corupție. PDL, PNL, PMP, ALDE, PSD Ion Cupă este unul dintre cei mai discreți și influenți funcționari publici ai statului român, care a reușit să combine politica cu funcția publică în ultimii 20 de ani. La adăpostul anonimatului politic, a reușit să strângă o avere impresionantă. A intrat în câmpul muncii în 1994, ca economist la Energoconstrucția. De acolo, a plecat în anul 2000 pe funcția de contabil șef la Hidroelectrica Orșova. Cinci ani mai târziu, a fost numit director executiv al Direcției Generale a Finanțelor Publice Mehedinți. În 2009, a fost mutat șef peste Finanțele Publice din județul Gorj. A jonglat între cele două județe până în decembrie 2012. Atunci când a fost ales deputat de Gorj pe listele PDL, apoi a trecut la PNL. De la liberali, a trecut la Mișcarea Populară, partid care l-a făcut deputat de Dolj, apoi la ALDE. Acum a trecut în tabăra PSD Mehedinți, filială condusă de Aladin Georgescu. Soția lui Ion Cupă, Ramona Cupă, este președinta filialei PMP Mehedinți și vicepreședinte al Consiliului Județean Mehedinți. Ea candidează din partea Alianței Drepte Unite pentru funcția de președintă a Consiliului Județean Mehedinți, deși soțul ei este susținut pesedistul Aladin Georgescu. Șef la Vămi, subordonații îi plăteau costumele scumpe Numele lui Ion Cupă este menționat în ordonanța de reținere a vameșilor corupți de la Autoritatea Vamală Română, în fruntea cărora se afla vameșul Paul Petrof. Din interceptările aflate în dosarul de corupție rezultă că Paul Petrof se văita că trebuie să achite aproape 2.000 de euro pentru hainele de lux comandate de șeful său. Adică de Ion Cupă. Vameșul a făcut rost de jumătate din sumă de la evazionistul Cătălin Bucura. Pentru a vedea cât este de bogat Ion Cupă, DeFapt.ro a analizat declarațiile de avere depuse de acesta în ultimii opt ani. În declarația de avere din 2016, Ion Cupă a menționat că pe numele său se află o vilă de 473 mp și două terenuri intravilane în Drobeta Turnu Severin. Nevasta, trei slujbe la stat Împreună, soții Ion și Ramona Maria Cupă au cumpărat un teren intravilan de 2.500 mp în Târgu Jiu. Pe atunci, în conturile comune ale celor doi soți se aflau în jur de 30.000 lei. Dar ei aveau și datorii de 46.000 de euro la BRD și 29.000 de euro către o persoană fizică. Împrumutul de la persoana fizică a fost luat în 2007 și trebuia returnat în 2032. Cei doi soți aveau venituri cumulate de aproape 100.000 de lei anual. Indemnizația de parlamentar a lui Ion Cupă era de peste 60.000 lei, iar restul banilor erau câștigați de Ramona Cupă de pe urma salariilor primite de la Spitalul Motru, de la Apele Române Mehedinți, de la Spitalul Județean Mehedinți și de la Terra Sat Severin. Împrumuturile, declarate diferit în familie Patru ani mai târziu, în iunie 2020, familia Cupă avea în conturi în jur de 270.000 lei. Ulterior, Ion Cupă a declarat sub semnătură că s-a împrumutat cu 100.000 de euro și 100.000 de lei de la două persoane fizice. Soția lui a menționat, însă, că împrumuturile au fost de 115.000 lei și 100.000 lei. Nu se știe care din cei doi soți a mințit în declarațiile de avere. Cei doi au contribuit masiv la campania electorală a Partidului Mișcarea Populară, în contextul în care ea candida pentru funcția de consilier județean, iar el, pentru cea de parlamentar. De exemplu, Ion Cupă a contribuit la campania electorală din septembrie 2020 cu 437.000 de lei, echivalentul salariului său de deputat pe o perioadă de trei ani. Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici Ce nu a menționat Ion Cupă în declarația sa de avere este faptul că și soția lui, Ramona Maria Cupă, a contribuit la campania electorală cu alți 150.000 de lei. Declarațiile de avere ale soților Cupă menționează și contribuția financiară la alegerile din decembrie 2020. Ion Cupă a menționat că el și soția sa au contribuit fiecare cu câte 133.800 de lei. Adică 267.600 lei. Tot el a mai declarat contribuții la campania electorală (de la trei persoane fizice) de 346.000 lei, care nu apar și în declarațiile de avere ale Ramonei Maria Cupă. În total, familia Cupă și susținătorii lor au contribuit la campaniile electorale ale PMP cu puțin peste 1,2 milioane lei. Sponsorizările politice ale familiei Cupă (sursa: integritate.eu) O vilă enormă, cumpărată după alegeri Ramona Maria Cupă a câștigat în urma alegerilor din 2020 funcția de consilier județean în Mehedinți, iar ulterior a devenit vicepreședinte al Consiliului Județean. iar soțul a preluat o funcție de consilier superior la ANAF Gorj. Tot în anul 2021, familia Cupă a cumpărat o vilă de 434 mp și trei terenuri în județele Gorj și Mehedinți. Contribuțiile din campania electorală au fost returnate de Autoritatea Electorală Permanentă. Conform declarației de avere din iunie 2022, lui Ion Cupă i s-a restituit suma de 869.400 lei. Soția lui, Ramona Maria Cupă, a primit înapoi suma de 283.800 lei. În total 1,153 milioane lei. Mai puțin cu 50.000 de lei față de cât au declarat soții Cupă că au cheltuit în campania electorală. Sute de mii, date cu împrumut Ce a făcut familia Cupă cu bani returnați de către AEP? Conform declarației de avere al lui Ion Cupă, a fost împrumutată firma familiei cu suma de 508.063 lei. Alți 90.000 de euro au fost împrumutați unui anume "Cupă Ion", probabil tatăl fostului parlamentar. Împrumuturile au fost acordate în contextul în care familia Cupă avea de returnat 100.000 de euro împrumutați în 2020. Chiar și cu o asemenea datorie, familia Cupă a menționat în anul 2023 că a cumpărat titluri de stat emise de Ministerul Finanțelor în cuantum de 39.000 de euro și 200.000 de lei. În timp ce în conturi mai avea în jur de 130.000 lei.

STENOGRAME Generalul (r) Dumbravă îi spune condamnatului Hideg cum el, Coldea și avocatul Trăilă i-au scăzut pedeapsa de la zece ani la doar patru: "Judecătorul a fost elegant"
Investigații

STENOGRAME Generalul (r) Dumbravă îi spune condamnatului Hideg cum el, Coldea și avocatul Trăilă i-au scăzut pedeapsa de la zece ani la doar patru: "Judecătorul a fost elegant"

Coldea și Dumbravă, șpagă pentru dosar. Generalii (r) SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, alături de avocatul Doru Florel Trăilă, sunt cercetați pentru trafic de influență după ce i-au cerut afaceristului Cătălin Hideg nu mai puțin de 700.000 de euro pentru a-i corupe pe judecătorii de la Tribunalul București și Curtea de Apel București. Citește și: Profitul uriaș pe care îl făceau firmele generalilor SRI în rezervă Coldea și Dumbravă. DNA susține că firmele spălau banii din șpăgi pentru „rezolvat” dosare penale Complicele acestora a fost Dan Victor Tocaci, implicat în afacerea Romprest și un apropiat al celor doi generali. Ancheta DNA a fost extinsă și asupra companiilor Wise Line Consulting și Strategic Sys, deținute de cei doi generali. Cele două companii sunt cercetate sub acuzația de spălare a banilor. Într-una din înregistrările aflate la dosar, generalul (r) Dumitru Dumbravă îi reproșează afaceristului Cătălin Hideg că nu a plătit banii promiși la timp, motiv pentru care l-a pus într-o poziție "nasoală" față de avocat, în timp ce generalul Coldea este "supărat". Cu toate acestea, generalul Dumbravă recunoaște că a făcut presiuni asupra judecătorilor pentru a obține o decizie cât mai favorabilă. Dosar al Parchetului European Afaceristul Cătălin Hideg a fost trimis în judecată de Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, pentru că ar fi folosit documente false sau inexacte pentru ca firma sa, Sanimed International Impex, să obțină fonduri europene pentru un centru de cercetare – dezvoltare și recuperare medicală. Dosarul a ajuns pe repede înainte pe masa judecătorilor de la Tribunalul București, care au decis în februarie 2024 să îl condamne la patru ani cu executare. Înainte de a fi condamnat în primă instanță, Cătălin Hideg a apelat la Dan Victor Tocaci pentru ca acesta să vorbească cu generalii Florian Coldea și Dumitru Dumbravă. Motivul? Voia să obțină o decizie favorabilă din partea judecătorilor cărora le-a fost repartizat dosarul. Ce a făcut intermediarul Tocaci Dan Tocaci i-a cerut în primă fază 2.000 de euro pentru a se deplasa la Monaco, acolo unde urma să vorbească cu Bogdan Neidoni, care la rândul său să îi pună în contact cu cei doi generali. Ulterior, după ce a primit binecuvântarea de la Monaco, Cătălin Hideg i-a întâlnit personal pe generalii Coldea și Dumbravă. În urma întâlnirilor, s-a stabilit ca Hideg să plătească 600.000 de euro pentru a scăpa măcar cu o pedeapsă cu suspendare. Generalii Coldea și Dumbravă l-au îndrumat către avocatul Doru Trăilă, cu care Hideg a semnat două contracte pentru suma cerută de generali. În primă fază, Cătălin Hideg a achitat suma de 100.000 de euro. "Acte de constrângere psihică" Cătălin Hideg nu a mai achitat diferența de 500.000 de euro, motiv pentru care generalii Coldea și Dumbravă, respectiv avocatul Doru Trăilă, s-au enervat. Într-o discuție cu Hideg, avocatul Trăilă susține că generalii Coldea și Dumbravă nu au fost de acord ca judecătorul să-i ridice controlul judiciar întrucât le-a fost frică că pleacă din țară și nu își mai primesc banii. Totuși, pentru a-l face să plătească restul banilor, avocatul Doru Trăilă ar fi făcut "acte de de constrângere psihică a martorului denunțător, prin punerea acestuia în situația de a alege între a suporta posibile repercusiuni din partea unor persoane cu privire la care se pretindea că ar controla actul de justiție și îndeplinirea pretențiilor privind plata sumelor stabilite prin contract", susțin procurorii. Pe de altă parte, avocatul l-a convins pe Hideg că echipa din care face parte (adică Trăilă, Coldea și Dumbravă) "are influență asupra magistraților, sens în care l-a prezentat pe judecătorul de caz ca pe o persoană asupra căreia are un anumit ascendent ca urmare a relației profesor – student și pe care ar putea să o determine să pronunțe o hotărâre favorabilă în cadrul dosarului penal”. Rezolvarea, la Curtea de Apel București Generalul Dumitru Dumbravă i-a promis lui Cătălin Hideg că o să vorbească cu generalul Florian Coldea și cu avocatul Doru Trăilă pentru a-i da un răgaz să facă plata. În schimbul banilor, Dumbravă a promis că îi va cere judecătorului să îi ridice controlul judiciar. După ce a fost condamnat la patru ani cu executare, Cătălin Hideg a avut o nouă întâlnire cu generalul Dumbravă. De data aceasta, generalul Dumbravă i-a sugerat că s-a intervenit la judecător, iar pedeapsa primită în primă instanță a fost tot ce s-a putut obține. Însă i-a promis că totul se va rezolva cu judecătorii de la Curtea de Apel București. Coldea și Dumbravă, șpagă pentru dosar Dumbravă Dumitru: Nu. Haideți să o luăm așa. Deci… una peste alta… judecătorul a fost absolut fair. Dacă era și prejudiciul acoperit, mergea spre minimum, care însemna doi ani și trei luni. Hideg Roberto Cătălin: Din păcate arabii ăia nu au fost serioși, s-au speriat, au cerut niște referințe la un avocat… D.D.: Ă… da, în fine. Deci eu vă spun că e… Tocaci Dan Victor: …[neinteligibil]… D.D.: Situația se poate schimba la Curtea de Apel… H.R.C.: Și ăia au făcut o… D.D.: Dar eu sunt într-o situație nasoală față de avocat, vizavi de plățile care trebuiau făcute și nu s-au făcut. E prima dată când mi se întâmplă așa ceva. H.R.C.: Știu. D.D.: Eu am încercat să-i spun: „Bă, omu’ e așa, nu știu cum.”. O să facem tot posibilul ă… și-o să gândim… de fapt, am găsit deja. Aseară am avut o analiză fix pe speța dumneavoastră. H.R.C.: Da. D.D: Și-am pus pe hârtie. Avem o rază, o speranță că să vă… se va… veți putea pleca să vă rezolvați problemele… unde… H.R.C.: …[neinteligibil-vorbesc în același timp]… Ăsta e… ăsta da, e atât… Din păcate, din cauza asta… Eu i-am zis și lu’ DAN: „Bă DANE, m-am făcut de tot râsul. Dacă omul era pe…”. D.D.: Dincolo de bani, acoperirea prejudiciului e foarte importantă, pentru că noi putem să dăm în jos… de unde e ăsta să mai dăm în jos. Dar trebuie neapărat plătit, acoperit prejudiciul. H.R.C.: Să mai dăm în jos ce? D.D.: Păi, de la ce s-a dat acuma… pedeapsa. H.R.C.: Păi …[neinteligibil]… dăm ceva? D.D.: Nu prejudiciu’… T.D.V.: Nu, mă, anii, anii, de la ani! D.D.: Ani! H.R.C.: A! D.D.: Adică putem să mergem jos cu voioșie …[neinteligibil]… Dar trebuie să se întâmple ceva din momentul ăsta… Ei, oricum, de la zece ani așa cât visa madame… s-a dus către… mai… adică el putea să dea doi ani și trei luni pe fiecare faptă. A dat trei ani, adică a adăugat… H.R.C.: Da. N-a dat …[neinteligibil]… n-a dat …[neinteligibil]… D.D.: Ca să nu fie…în ton… H.R.C.: Dar de ce… D.D.: …partea de jos, partea de jos. H.R.C.: Da. Nu. Cred că a făcut… Mai mult de atât nu știu dacă putea, adică… D.D.: Dom’le! Bine, ăsta… ca să înțelegeti, deci ăsta i-a fost student lu’… DORU. Deci a fost unul dintre studenții lui buni, care chiar știe carte, știe meserie. A făcut un compromis absolut rezonabil. Adică repet e… dacă putea să meargă pe maxim, dacă voia să meargă pe maxim, putea să dea fără … [neinteligibil]… că nu dă. Zece ani putea să dea. Zece ani cu un spor și cu asta… ieșeau 12 ani, 12 ani, da. H.R.C.: Am întâlnit o expresie acolo, la un moment dat a zis că… D.D.: Haideți că a fost elegant. H.R.C.: A zis că inteligența sau cel puțin școala nu ar fi permis oricui să facă asemenea… D.D: Vă admiră!(...)."

EXCLUSIV Din MAE au dispărut sute de lucrări de artă luate cu împrumut de la Muzeul Național de Artă Contemporană. Ministerul, dat în judecată pentru milioane de euro
Investigații

EXCLUSIV Din MAE au dispărut sute de lucrări de artă luate cu împrumut de la Muzeul Național de Artă Contemporană. Ministerul, dat în judecată pentru milioane de euro

Lucrări de artă, dispărute din MAE. Curtea de Conturi a constatat la finalul anului trecut că din patrimoniul Ministerului Afacerilor Externe au dispărut sute de lucrări de artă fără nici o explicație. Alte mii de obiecte de artă (sculpturi, picturi, veselă de argint și obiecte de mobilier) au o valoare de inventar de numai 50 de lei pentru fiecare. Citește și: După ce Ciolacu și-a abandonat soția în covrigăria din Buzău ca unică asociată, firmei i-au crescut datoriile până la 354.000 de lei. Profitul, modest: 19.000 de lei Mai mult, zeci de angajați responsabili cu contabilitatea misiunilor diplomatice nu au nici un fel de studii de specialitate financiar-contabilă. Contabilitatea, făcută manual în MAE Ministrul Luminița Odobescu a fost informată la finalul anului trecut despre neregulile constatate de Curtea de Conturi la Ministerul Afacerilor Externe și instituțiilor subordonate. Principalele nereguli constatate arată că structura centrală a MAE opune rezistență la digitalizarea instituției, în contextul în care situațiile financiare se întocmesc prin introducerea manuală a datelor din balanțele de verificare prin preluarea dintr-un tabel în format XLS. În plus, s-a constatat că sistemul intern managerial nu este dezvoltat și implementat la un nivel care să asigure acuratețea și exhaustivitatea datelor raportate prin situațiile financiare. Fără sistem de semnalare a neregulilor "Nu au fost implementate mecanisme eficiente de control și monitorizare, inclusiv un sistem de semnalare a neregulilor, menit să asigure conducerii informații relevante și în timp util (...). La nivelul ministerului nu există informații centralizate cu privire la controalele desfășurate de entitățile subordonate, fapt care poate avea repercursiuni asupra actului managerial sau asupra bugetului și patrimoniului entității", se menționează în raportul Curții de Conturi. Culmea, MAE nu deține date centralizate cu privire la litigiile în care este parte în procese, inclusiv informații despre procesele finalizate sau aflate pe rolul instanțelor de judecată din străinătate. Contabilitate fără contabili Curtea de Conturi a constatat că există "riscuri potențiale de eroare și fraudă în activitatea financiar – contabilă" din cauza faptului că personalul de la misiunile diplomatice ale României nu dețin studii de specialitate în domeniul în care activează. "Din datele oferite de Departamentul Resurse Umane a rezultat că la nivelul misiunilor diplomatice există 58 de lucrători implicați în activități financiar – contabile, care nu au studii în domeniul financiar-contabil", atrage atenția Curtea de Conturi. Mai mult, nu se exercită controlul financiar preventiv în cazul operațiunilor de scoatere din funcțiune și declasare a bunurilor aflate în patrimoniu. Pentru a face vraiște contabilitatea și a se pierde urma banilor publici, la nivelul MAE a fost identificat un risc de aplicare eronată și neunitară a metodologiilor pentru activitatea financiar-contabilă întrucât "nu sunt procedurate procesele importante, din cauza faptului că s-a instituit practica de a se lucra în baza unor circulare recurente și subsecvente". Obiecte de artă de sub 50 de lei fiecare O altă situație alarmantă și halucinantă descoperită la Ministerul Afacerilor Externe arată că peste 8.800 de bunuri sunt subevaluate la o valoare de inventar mai mică de 50 de lei fiecare. Pe lista acestor bunuri și opere de artă se află sculpturi, tablouri, bibelouri, veselă de argint și obiecte de mobilier. Pe lângă acest aspect, inspectorii de la Curtea de Conturi au identificat mai multe cazuri în care operele de artă nu au fost regăsite la misiunile diplomatice ale României, iar oficialii MAE nu au luat nici o măsură pentru a recupera pagubele sau bunurile dispărute. Lucrări de artă, dispărute din MAE Tot la capitolul lucrări de artă, Curtea de Conturi arată că s-au identificat riscuri care afectează patrimoniul și imaginea MAE. De exemplu, Muzeul Național de Artă Contemporană a împrumutat MAE mai multe opere de artă pentru a fi expuse temporar în misiunile diplomatice ale României. Ministerul Afacerilor Externe nu a mai returnat operele de artă împrumutate, ba mai mult, unele au dispărut fără urmă. Muzeul Național de Artă Contemporană a dat în judecată MAE pentru a-și recupera bunurile, în anul 2020. Judecătorii de la Tribunalul București au admis Muzeului Național de Artă Contemporană să depună o expertiză tehnică judiciară pentru a se stabili valoarea de piață a celor 226 de lucrări de artă dispărute. Valoarea estimată provizoriu a celor 226 de opere de artă, înainte de finalizarea expertizei, se ridică la peste 9,3 milioane lei, echivalentul a aproape două milioane de euro. Bani pe care Ministerului Afacerilor Externe urmează să-i plătească din taxele și impozitele contribuabililor.

EXCLUSIV Tupeu incredibil: șeful Romarm a plecat în Serbia cu avionul, dar și-a trimis dinainte șoferul cu mașina de serviciu 600 km să-l aștepte la aeroportul din Belgrad
Investigații

EXCLUSIV Tupeu incredibil: șeful Romarm a plecat în Serbia cu avionul, dar și-a trimis dinainte șoferul cu mașina de serviciu 600 km să-l aștepte la aeroportul din Belgrad

Emanuel Ioana (Romarm), tupeu de vătaf: a plecat cu avionul într-o delegație în Serbia. Dar și-a trimis șoferul de la Romarm cu mașina de serviciu, din București, pentru a-l aștepta și prelua de la aeroportul din Belgrad. DeFapt.ro a dezvăluit că Emanuel Ioana a avut o escapadă de lux în Las Vegas, tot pe bani publici, la începutul anului, sub pretextul participării la un târg de armament. Emanuel Ioana (Romarm), tupeu de vătaf Emanuel Ioana, șeful Romarm, a primit o invitație de la producătorul sârb de pulberi "Milan Bagojevic" pentru a participa în data de 17 mai la un eveniment dedicat împlinirii a 30 de ani de la reconstrucția și modernizarea fabricii. Citește și: EXCLUSIV Șeful Romarm, excursie pe bani publici la un târg de armament ușor la Las Vegas, deși compania nu a avut stand de prezentare. Cazare de lux la Fontainebleau Ioana a acceptat invitația, apoi a semnat o delegație de serviciu pentru șoferul său de la Romarm, Florin Rotaru, pentru ca acesta să se deplaseze în Serbia în perioada 16-18 mai 2024. Ulterior, însă, a cerut să i se cumpere un bilet de avion, din banii companiei, pentru un zbor pe ruta Otopeni – Belgrad. Un avion AirSerbia a decolat de pe Aeroportul Otopeni în dimineața zilei de 17 mai, la ora 4:30, cu Emanuel Ioana printre pasageri. În avion nu se afla și șoferul, care plecase spre Belgrad cu mașina, potrivit delegației semnate de șeful său. După un zbor de aproape două ore, Emanuel Ioana a aterizat pe aeroportul din Belgrad. De unde a fost preluat de către șoferul său de la Romarm. Șeful Romarm și ministrul Economiei tac În cursul zilei de vineri, 17 mai, DeFapt.ro l-a contactat pe șoferul Florin Rotaru pentru a-l întreba dacă a ajuns în Serbia. După ce a confirmat printr-un sms că se află în Serbia, șoferul a spus că revine în țară în cursul zilei de sâmbătă. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Emanuel Ioana, dar șeful Romarm nu a răspuns. Nici ministrul Economiei, pesedistul Radu Oprea, nu a vrut să comenteze risipa banilor publici făcută de către protejatul său. Șoferul recunoaște În acest context, DeFapt.ro a revenit cu un nou telefon către Florin Rotaru. Întrebat dacă s-a întors din Serbia, Florin Rotaru a răspuns direct: "Da, am fost cu mașina". Atunci când a fost întrebat de ce șeful său nu a mers cu el cu mașina, Florin Rotaru a spus să îl întrebăm pe dânsul. Apoi a recunoscut că l-a preluat pe Emanuel Ioana de la Aeroportul din Belgrad: "Așa, și care-i problema dacă l-am luat de la aeroport? Nu e o problemă pentru că a fost… nu trebuie să vă dau relații. Nu sunt în măsură să vă dau informații dumneavoastră". Emanuel Ioana a revenit în țară cu mașina condusă de căre șoferul Romarm. Ciolacu a cerut economii Risipa banilor publici a ajuns sport național în mandatul premierului Marcel Ciolacu, actualul șef al PSD, deși acesta susține în mod insistent că statul trebuie să facă economii prin reducerea cheltuielilor bugetare inutile. "Am spus de la bun început că statul trebuie să fie primul care face economii. De aceea, limităm şi reducem cheltuielile bugetare până la sfârşitul acestui an. Trebuie să ţinem deficitul sub control şi să nu punem în pericol fondurile europene sau PNRR-ul", anunța premierul Marcel Ciolacu la finalul anului trecut.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră