duminică 19 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Investigații

611 articole
Investigații

Fostul ministru PSD Vasile Dîncu și-a pitit firma de sondaje pe numele soției, profesoară de liceu, care nu are nici o calificare în sociologie. Profituri de milioane

Dîncu face sondaje prin intermediul nevestei: fostul ministru al Apărării și senatorul PSD controlează, de fapt, Metro Media Transilvania. Dîncu face sondaje prin intermediul nevestei Numele complet al firmei este Metro Media Transilvania Studii Sociale Sondaje Marketing și Publicitate SRL. Citește și: Primarul pesedist care-l adula pe Ceaușescu a comis un accident și a fugit de la fața locului În februarie 2021, imediat ce a fost ales senator PSD (în decembrie 2020), Vasile Dîncu, care era asociat unic la Metro Media Transilvania, și-a transferat părțile sociale soției sale, Maria Dîncu. Firma este foarte lucrativă: în 2022, a obținut un profit net de aproape 1,3 milioane de lei. În 2023, profitul net a scăzut la puțin peste un sfert din cel al anului anterior: aproape 383.000 de lei. Potrivit declarației de avere depuse recent de Vasile Dîncu în calitate de candidat pentru un loc în Parlamentul European, soția sa a încasat anul trecut dividende de la Metro Media Transilvania de aproape 954.000 de lei. Soția lui Vasile Dîncu, profituri grase din firma controlată de soț prin intermediul ei (sursa: integritate.eu)

Fostul ministru PSD Vasile Dîncu și-a pitit firma de sondaje pe numele soției, profesoară de liceu, care nu are nici o calificare în sociologie. Profituri de milioane
EXCLUSIV Rezervistul "Doi și-un sfert" care a vândut chinezării antiglonț Jandarmeriei a vrut să livreze în Ucraina și Iran arme din China produse și de o fabrică sancționată de SUA
Investigații

EXCLUSIV Rezervistul "Doi și-un sfert" care a vândut chinezării antiglonț Jandarmeriei a vrut să livreze în Ucraina și Iran arme din China produse și de o fabrică sancționată de SUA

Doi afaceriști români au încercat să vândă echipamente militare de protecție și muniție chinezească mai multor state aflate în prag de război: Vornicov, arme chinezești sancționate, în Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Spionul care a livrat chinezării antiglonț Jandarmeriei și Poliției a exportat ilegal în R. Moldova echipamente identice pentru forțe de ordine. Dosar penal la Chișinău Inclusiv Iranului, prin intermediul Ambasadei Teheranului la București. Și mai grav, o parte din muniție era produsă de fabrica de armament Norinco, aflată pe lista neagră de sancțiuni a Statelor Unite ale Americii. Primul afacerist este Mihail Vornicov, un colonel pensionat de la serviciul secret de informații al Ministerului de Interne. Celălalt este Adrian Narcis Mitroi, partenerul de afaceri și fost angajat al colonelului. DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că Mihail Vornicov a vândut prin intermediul firmei sale echipamente militare chinezești Jandarmeriei și Poliției Române de aproape 20 de milioane de lei, dar și Carabinierilor din Moldova. Piesa de bază: chinezoaica Guo Jinnan Colonelul Mihail Vornicov, la scurt timp după ce s-a pensionat de la Direcția Generală de Protecție Internă ("Doi și-un sfert"), serviciul secret de informații al Ministerului Afacerilor Interne, a intrat în afaceri cu echipamente militare. Citește și: EXCLUSIV Veste și căști antiglonț din China pentru jandarmi și polițiști, importate de firma unui fost ofițer de la „Doi și-un sfert” cu sprijinul financiar al lui Nicolae Dumitru „Niro” Vornicov s-a asociat cu chinezoaica Guo Jinnan, președinta Asociației Femeilor de Afaceri Chineze din România, în firma românească International Consultants Business Company (ICBC). Adrian Narcis Mitroi a fost angajat de către firma Mil – Tex Industry, o altă societate controlată de colonelul Vornicov, dar presta și pentru ICBC. Mitroi se laudă că a făcut la vârsta de 18 ani un stagiul militar la „Navy Seal”, celebrii pușcași marini din SUA. Aventura colonelului Vornicov și a subalternului său Adrian Narcis Mitroi pe piața dealer-ilor de arme a început la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina. Atunci, au încercat să vândă echipamente de protecție și muniție chinezească Forțelor Armate ale Ucrainei. Vornicov, arme chinezești sancționate, în Ucraina Muniția pe care voiau să o vândă cei doi era produsă de fabrica de armament și muniție Norinco, una dintre cele mai mari companii de profil din China. Numele acestei companii se află pe lista de sancțiuni a Statelor Unite ale Americii. Citește și: EXCLUSIV Jandarmeria cumpără veste, căști și scuturi antiglonț de la o firmă deținută de un fost polițist și de o chinezoaică cu conexiuni în Dragonul Roșu Mihail Vornicov a declarat pentru DeFapt.ro că "armata ucraineană voia să cumpere muniția pentru ei". Dar, în urma unor discuții pe care Vornicov le-ar fi avut cu Departamentul pentru Controlul Exporturilor – ANCEX, din subordinea Ministerului Afacerilor Externe, a renunțat la afacere. "ANCEX a spus că firma Norinco este pe lista interzisă. Cu Ucraina s-a terminat atunci", a spus colonelul Vornicov. Asociatul său, Adrian Narcis Mitroi, a spus că vânzarea de arme către armata Ucrainei nu s-a realizat pentru că "ucrainenii voiau să livrăm marfa și după aia să plătească. Chinezul nu a vrut să livreze marfa până nu încasa banii. Atunci nu s-a mai livrat". Oferta pentru Iran, pasată între Vornicov și Mitroi Un catalog al firmei ICBC care conținea mai multe produse militare disponibile spre vânzare a ajuns și la Ambasada Iranului din București. Mihail Vornicov susține că oferta a fost prezentată de asociatul său, dar fără ca acesta să se fi consultat cu el în legătură cu posibila vânzare a produselor militare către Iran. Întrebat de către DeFapt.ro ce conținea oferta prezentată Ambasadei Iranului, Adrian Narcis Mitroi a declarat că era un catalog cu toate echipamentele militare, plus muniția produsă de fabrica de armament XinXing Jihua. Mai mult, a adăugat că demersul a fost făcut la cererea lui Vornicov. "Am fost să le dau un catalog de la ICBC care cuprindea toate produsele din China. Erau echipamente militare. Muniția era separat. De la Xinxing. Doamna Guo are legătură cu Xinxing în China. Este a doua sau a treia fabrică ca mărime din China. Produce echipament militar, muniție, tot ce ține de industria asta. Le-am prezentat catalogul domnului Vornicov. Sunt ferm convins că cei de la SRI m-au înregistrat, dar dacă domnul Vornicov mi-a cerut, m-am dus", a declarat Adrian Mitroi. Proiectul armelor pentru Zambia Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că pensionarul "Doi și-un sfert" Mihai Vornicov a înercat să vândă muniție chinezească și în Zambia, o țară de pe continentul african penetrată de corupția chinezească. La finalul anului trecut, un videoclip postat pe rețele sociale arăta cum primește ministrul zambian de Externe grămezi de bani de la un afacerist chinez. Ulterior, ministrul Stanley Kakubo a demisionat. Colonelul (r) Vornicov voia să vândă în Zambia nu mai puțin de șase milioane de cartușe de diferite tipuri, cu termen de livrare între trei și șase luni. Dar și 30.000 de obuziere calibru 105 mm, 15.000 de grenade pentru lansatoare, 15.000 de proiectile, plus 45.000 de rachete de semnalizare. "Zornăie banii în pungă" Valoarea contractului era de aproape 30 de milioane de dolari, în cazul în care afacerea ar fi fost dusă la bun sfârșit. Într-o schimb de mesaje (la care DeFapt.ro a avut acces) cu Adrian Mitroi despre contractul cu Zambia, , Mihail Vornicov se arăta foarte optimist. "Zornăie banii în pungă, ne apucăm de treabă. Și vreau să îi joc și pe chinezi. Le iau și lor banii. Ei au dat prețul de 23 de milioane, eu le-am dat negrilor 30 de milioane, așa că le iau banii chinezilor, iar negrilor 5% consultanță", scria Vornicov. Optimismul a fost de scurtă durată întrucât contractorii din Zambia nu au mai semnat contractul, în cele din urmă.

EXCLUSIV Spionul care a livrat chinezării antiglonț Jandarmeriei și Poliției a exportat ilegal în R. Moldova echipamente identice pentru forțe de ordine. Dosar penal la Chișinău
Investigații

EXCLUSIV Spionul care a livrat chinezării antiglonț Jandarmeriei și Poliției a exportat ilegal în R. Moldova echipamente identice pentru forțe de ordine. Dosar penal la Chișinău

Chinezării antiglonț în Moldova, via România. O firmă românească controlată de Mihail Vornicov (un colonel "spion" pensionat de la "Doi și-un sfert") și de chinezoaica Guo Jinnan, președinta Asociației Femeilor de Afaceri Chineze din România, a exportat în Republica Moldova echipamente militare antiglonț identificate în documente ca simple echipamente de protecție. Citește și: EXCLUSIV Veste și căști antiglonț din China pentru jandarmi și polițiști, importate de firma unui fost ofițer de la „Doi și-un sfert” cu sprijinul financiar al lui Nicolae Dumitru „Niro” Echipamentele militare antiglonț au fost contractate de Inspectoratul General de Carabinieri din Moldova. Departamentul pentru Control al Exporturilor (ANCEX) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României nu a fost informat despre această operațiune ilegală. Un alt transport de căști antiglonț, veste antiglonț și măști de gaze a fost oprit de vameșii moldoveni pentru că exista suspiciunea falsificării documentelor. Direcția de Poliție a Municipiului Chișinău a deschis un dosar penal în acest caz, dosar în care este cercetat deocamdată doar Adrian Narcis Mitroi, unul dintre asociații colonelului Vornicov. Vornicov și Guo Jinnan Colonelul Mihail Vornicov, un pensionar al serviciului secret "Doi și-un sfert", controlează împreună cu chinezoaica Guo Jinnan, președinta Asociației Femeilor de Afaceri Chineze din România, firma românească International Consultants and Business Company (ICBC). DeFapt.ro a dezvăluit că această firmă au vândut echipamente militare antiglonț Jandarmeriei și Poliției Române în valoare de aproximativ 20 de milioane lei. La finalul anului 2021, ICBC și-a extins operațiunile și în Republica Moldova. ICBC Moldova Pentru început, ICBC a semnat un contract cu Inspectoratul General de Carabinieri din Republica Moldova, condus atunci de Ștefan Pavlov, în baza căruia urma să vândă 25 de căști antiglonț și un scut antiglonț. Valoarea contractului a fost de doar 13.125 euro, bani alocați de Uniunea Europeană prin Programul operațional comun România – Republica Moldova 2014 – 2020 Instrumentul european de vecinătate. Ulterior, în ianuarie 2022, colonelul Vornicov a înființat o nouă firmă, cu același nume, în Republica Moldova. Datele oficiale arată că în ICBC Moldova sunt asociați ICBC România (60%) și Adrian Narcis Mitroi (40%). De administrarea societății din Moldova se ocupă oficial Adrian Narcis Mitroi, fostul director de operațiuni al lui Vornicov din România. Totodată, a fost semnat un contract de consultanță între ICBC România și ICBC Moldova. Chinezării antiglonț în Moldova, via România Primul contract al ICBC Moldova a fost semnat în aprilie 2022, tot cu Inspectoratul General de Carabinieri. Conform contractului, ICBC Moldova se obliga să livreze 100 de căști antiglonț, 50 de veste antiglonț în set cu plite balistice, alte 295 de veste antiglonț, dar și seturi de protecție mâini – picioare, căști antivandal, măști antigaze, cătușe și dispozitive electroșocuri. Valoarea contractului a fost de aproximativ 3,5 milioane lei moldovenești, echivalentul a aproape 200.000 de dolari americani. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că ICBC România a exportat întregul lot de echipamente militare către ICBC Moldova la o valoare de 100.400 dolari, adică la jumătate față de prețul de vânzare către Inspectoratul General de Carabinieri. Ulterior, Inspectoratul General de Carabinieri a mai plasat o comandă de aproximativ 80.000 de dolari. Comanda nu a mai fost finalizată întrucât Inspectoratul a invocat lipsa fondurilor. Contract pregătit înainte de înființarea firmei Adrian Narcis Mitroi a declarat pentru DeFapt.ro că, după ce a încasat banii pe contractul cu Carabinierii din Moldova, a transferat 60% din sumă în contul personal al colonelului Vornicov, conform procentelor pe care le deținea în firmă. Restul banilor și i-a oprit el pentru "munca și drumurile" pe care le făcuse în Moldova. Apoi, asociații s-au certat. Pentru că, spune Mitroi, colonelul Vornicov ar fi vrut întreaga sumă de bani. Întrebat cum a reușit să câștige contractele cu Carabinierii din Moldova, Adrian Narcis Mitroi a spus că nu a câștigat el licitația. "Eu m-am dus, contractul era pregătit tot. Înainte să fie firma înființată, contractul era pregătit. (...) Domnul Vornicov a lucrat la Ambasada României de la Chișinău. Și-a luat doctoratul în drept la Chișinău. Eu când m-am dus și am făcut firma, contractul mă aștepta. Eu am intrat ca asociat ca să îmi recuperez banii pe muncă și drumuri", a declarat Adrian Narcis Mitroi pentru DeFapt.ro. Echipamente antiglonț nemenționate în facturi Tot Mitroi a explicat cum a fost eludată atât legislația din România, cât și cea din Republica Moldova, pentru a putea furniza Carabinierilor echipamentele militare antiglonț. Acesta a ținut să menționeze că vestele antiglonț și căștile antiglonț au fost introduse în Republica Moldova cu facturi pe care scria că sunt simple veste și căști de protecție. "Pe factură trebuia să scrie . Vestele și căștile le-am cărat cu Touareg-ul meu și o dubă închiriată. Pentru că vestele și căștile erau în cutii, la vamă s-au uitat pe hârtii, pe documente, nu au verificat. Eu vă recunosc ce am făcut", i-a spus Adrian Mitroi reporterului DeFapt.ro. Deși presupunea că e ilegal ceea ce face, Adrian Mitroi susține că l-a întrebat pe Vornicov în legătură cu aceste transporturi: "Da, eu am transportat în Moldova. Dânsul nu mi-a zis că e ilegal sau nu. A zis ." Vameșii moldoveni au reținut o parte din marfă "În baza ANCEX-ului din România a zis că e ok să le transfer. I-am zis că cred că nu e ok", a continuat Mitroi. Unul dintre transporturi a fost oprit de vameșii moldoveni pentru că echipamentele militare nu erau menționate ca atare pe factură. "Am avut veste antiglonț care erau trecute ca veste de protecție, căști antiglonț care erau trecute drept căști de protecție, și măști de gaze care erau trecute ca măști de protecție. Moldovenii le-au găsit. Ei au fost de acord să plec cu 50 de veste antiglonț, dar au oprit restul vestelor, căștile antiglonț și măștile de gaze. Măștile de gaze la moldoveni se pot introduce doar cu documente speciale", a precizat Mitroi pentru DeFapt.ro. Dosar penal la Poliția Chișinău Cel care s-a opus importurilor de echipamente militare în Republica Moldova este Sergiu Plută, șef serviciu autorizare și certificare din cadrul Agenției Serviciilor Publice din Moldova. Motivul: firma ICBC Moldova nu era autorizată să importe echipamente militare. Cu toate acestea, la un moment dat, echipamentele militare au fost totuși scoase din vamă și livrate Inspectoratului General de Carabinieri. Între timp, Sergiu Plută a sesizat ilegalitățile referitoare la importurile de echipamente militare. Dosarul a fost preluat de inspectorul principal Cristian Chiveri, ofițer superior de urmărire penală al Direcției de Poliție a Municipiului Chișinău. Falsificare de documente Ancheta a început în anul 2023 împotriva lui Adrian Mitroi, pentru că acesta deținea funcția de administrator al firmei ICBC Moldova. "D-stră urmează să vă prezentați pe adresa mun. Chișinău, str. Tighina 6 (Direcția de Poliție a mun. Chișinău) bir. 325, Ofițer superior de urmărire penală al SUPCE a SCAUP a DP mun. Chișinău, inspector principal Chiveri Cristian în vederea recunoașterii și audierii în calitate de bănuit în cadrul cauzei penale nr. 2022890275 pornită la data de 25.11.2022, conform art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal al RM", se menționează într-un mesaj trimis de inspectorul Cristian Chiveri lui Adrian Mitroi. Cauza penală se referă la "confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false". Vornicov se simte "păcălit" Colonelul Mihail Vornicov a declarat pentru DeFapt.ro că nu are nici o vină în legătură cu acest dosar, iar toată responsabilitate este în sarcina lui Adrian Mitroi, care și-ar fi asumat să obțină autorizația de import (ceea ce cel din urmă neagă). "Atâta timp cât Vama a dat verde (ceea ce s-a întâmplat doar pentru o parte din echipamente - n.r.), nu am nici o problemă în acest caz. El (Adrian Mitroi - n.r.) a dat declarația vamală și a semnat . Nu avea nici o delegație în sensul acesta. Nu am știut atunci chestia asta, că mă păcălește", a spus colonelul Vornicov. Mai mult, Mihail Vornicov a depus o plângere penală împotriva asociatului său, pe care îl acuză că "a ținut în mod fictiv, fără a anunța acționarii societății, o ședință AGA în Municipiul Chișinău prin care a atestat în mod fals prezența fizică a reprezentantului acționarului majoritar semnând și aplicând, în fals, ștampila în numele acestuia". Taxe neachitate la Fisc Adrian Mitroi spune că, prin această plângere, Mihail Vornicov vrea să își acopere urmele, dar și să se răzbune pentru că nu a încasat toți banii din firma din Moldova. "Când am aflat de dosarul penal i-am zis să oprim transferurile de bani ca să vedem ce se întâmplă cu dosarul. Mie îmi trebuia bani de avocat, bani de drumuri, bani de toate. I-am zis să rezolvăm cu dosarul, dar el voia să mă gândesc la angajații lui. Eu în continuare am 40%. Când i-am văzut atitudinea, nu am mai plătit nimic. Taxele vamale le-am plătit, dar nu s-au plătit taxele la Fisc. I-am zis de la început că partea mea o opresc pentru că nu vreau să o reinvestesc", a mai menționat Mitroi.

EXCLUSIV Veste și căști antiglonț din China pentru jandarmi și polițiști, importate de firma unui fost ofițer de la "Doi și-un sfert" cu sprijinul financiar al lui Nicolae Dumitru "Niro"
Investigații

EXCLUSIV Veste și căști antiglonț din China pentru jandarmi și polițiști, importate de firma unui fost ofițer de la "Doi și-un sfert" cu sprijinul financiar al lui Nicolae Dumitru "Niro"

Mihail Vornicov, un colonel pensionat de la "Doi și-un sfert", serviciul secret de informații al Ministerului de Interne, a câștigat contracte de aproape 20 de milioane de lei de la Poliția Română și Jandarmeria Română. Jandarmeria, Poliția - echipamente antiglonț din China. Pentru că nu avea banii necesari ca să plătească taxele vamale pentru importul de căști antiglonț din China, firma colonelului Vornicov a fost creditată de Niro Investement SA, controlată de Nicolae Dumitru, zis "Niro". Contractul de creditare a fost semnat din partea companiei lui Niro de un fost șef al Direcției Generale și Protecție Internă. Cel mai mare contract, 12,5 milioane de lei DeFapt.ro a dezvăluit recent o parte din contractele câștigate de firma International Consultants and Business Company SRL (ICBC), deținută de Mihail Vornicov și Guo Jinnan, președinta Asociației Femeilor de Afaceri Chineze din România. Citește și: EXCLUSIV Jandarmeria cumpără veste, căști și scuturi antiglonț de la o firmă deținută de un fost polițist și de o chinezoaică cu conexiuni în Dragonul Roșu Documentele publice arată că firma ICBC a câștigat în ultimii patru ani contracte de aproape 20 de milioane de lei în urma unor licitații organizate de Jandarmeria Română și Poliția Română. Căști și veste antiglonț chinezești pentru jandarmii români (sursa: Facebook/Jandarmeria Română) Cel mai mare contract are o valoare de 12,15 milioane de lei și a fost adjudecat în anul 2021 în urma unei licitații organizate de Jandarmeria Română. Conform acestui contract, ICBC s-a obligat să furnizeze maximum 5.000 de căști antiglonț și 5.000 de veste antiglonț. Prețul unei căști antiglonț a fost stabilit la 1.050 lei fără TVA, iar al unei veste, la 1.380 lei fără TVA. Echipamente certificate în China Tot în anul 2021, a fost semnat un alt contract, cu Jandarmeria Galați, instituție care a cumpărat 16 căști antiglonț, 16 veste antiglonț și un scut antiglonț. Căștile și vestele antiglonț au fost cumpărate la un preț mult mai mare față de cel plătit de Jandarmeria Română. De exemplu, casca antiglonț a costat 1.570 lei bucata, iar vesta antiglonț, 1.700 lei. Mihail Vornicov a declarat pentru DeFapt.ro că vestele antiglonț asamblate în România au fost testate la un institut al Ministerului Apărării, însă căștile antiglonț nu au mai fost testate balistic pentru că ar fi venit însoțite de un certificat de testare emis de un institut de cercetare al armatei chineze. În schimb, Poliția Română se poate lăuda că a cumpărat 9.000 de bastoanele telescopice și 12.000 de bastoanele cu electroșocuri, toate chinezești, pentru suma de 1,8 milioane lei. Bastonul telescopic avea un preț unitar de 88,88 lei, iar cel cu electroșocuri, de doar 60 lei fără TVA. Jandarmeria, Poliția - echipamente antiglonț din China În vara anului 2022 a ajuns în România un container cu produse militare pentru Jandarmeria Română, importate din China de firma controlată de Mihail Vornicov. Pentru că nu avea bani să plătească taxele vamale, ICBC a luat un împrumut sub forma unui contract de garantare de aproape 900.000 de lei de la Niro Investment SA, controlată de Nicolae Dumitru, zis "Niro". Contractul a fost semnat din partea Niro Investment SA de directorul operațional Cătălin Marius Dragotă, fostul șef al Poliției Capitalei și al Direcției de Combatere a Criminalități Organizate. Pentru o scurtă perioadă de timp, Dragotă a trecut și pe la șefia Direcției Generale și Protecție Internă, serviciul secret de informații al Ministerului de Interne, acolo unde a lucrat și Mihail Vornicov. 872 de colete din China garantate de "Niro" Conform contractului, firma lui Nicolae Dumitru se obliga "să constituie o garanție pentru plata de către Debitor Creditorului, cel târziu la data de 14.07.2022, a sumei totale de 897.272 lei, reprezentând obligație plata TVA conform AWB Containere China 872 colete, sumă pe care o va achita Creditorul către ANAF în numele și pe seama Debitorului". Creditorul din această tranzacție era firma Master Mind, firma care se ocupa de efectuarea documentelor vamale. Mihail Vornicov a declarat că a restituit împrumutul primit de la firma lui Nicolae Dumitru. Asociata lui Vornicov, chinezoaica Guo Jinnan, a precizat că a luat banii cu împrumut de la Niro Investments SA atunci când a venit marfa. "Am făcut contract de împrumut pentru bani, iar banii i-am dat înapoi", a declarat Guo Jinnan pentru DeFapt.ro. Mihai Vornicov și Guo Jinnan (sursa: defapt.ro) Vornicov de la "Doi și-un sfert" Mihail Vornicov a fost încadrat ca polițist în Ministerul de Interne la începutul anilor '90. Timp de peste 25 de ani a fost ofițer de informații la Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), controversatul serviciu secret al ministerului de Interne cunoscut și ca "Doi și-un sfert". Acolo a ocupat mai multe funcții de execuție și conducere. De-a lungul carierei sale, Vornicov a condus Serviciul Străini și Probleme de Migrări din cadrul Poliției Capitalei, dar a fost plasat și ca "neacoperit" în mai multe funcții civile importante ale satului român. De exemplu, în anul 2005 a fost numit temporar în funcția de secretar general al Ministerului Mediului printr-o decizie semnată de premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu. Doctor și autor de cărți masonice Funcția de la Mediu era una civilă, destinată oficial doar înalților funcționari publici din România. Întrebat dacă consideră că numirea sa temporară la minister a reprezentat o imixtiune a servicilor secrete în administrația publică centrală, Mihail Vornicov a spus: "De fiecare dată m-am dus acolo unde m-a trimis Ministerul de Interne". Ulterior, în anul 2006, și-a luat titlul academic de Doctor în Drept Internațional Public, specializarea Drept Consular. Câțiva ani mai târziu, avea să publice cartea cu titlul "Ritul York în masonerie", deși susține că nu este mason. Finalul carierei sale de "spion" al Ministerului de Interne avea să fie bifat oficial în anul 2016, atunci când s-a pensionat cu gradul de comisar șef, echivalentul gradului de colonel. În anul 2023, încasa o pensie de peste 20.000 euro anual, adică în jur de 1.700 de euro lunar.

INTERVIU Prostituată din România care lucrează pentru patroană româncă în vestul Germaniei: Ai mei, acasă, știu că lucrez la Decathlon. Probabil bănuiesc ei ceva, dar nu zic nimic cât timp vin banii
Investigații

INTERVIU Prostituată din România care lucrează pentru patroană româncă în vestul Germaniei: Ai mei, acasă, știu că lucrez la Decathlon. Probabil bănuiesc ei ceva, dar nu zic nimic cât timp vin banii

Prostituatele românce sunt o prezență obișnuită în țări din vestul Europei. Chiar și acolo unde prostituția nu este legalizată, și cu atât mai mult acolo unde serviciile sexuale sunt înregistrate oficial. Una din metodele de recrutare a lucrătoarelor sexuale este prin intermediul anunțurilor de mică publicitate care împânzesc internetul. Citește și: Magistrații cu pensii speciale au mai descoperit o metodă să spolieze statul: își cer indemnizația de pensionare. Guvernul blocase plata acestei indemnizații Plecând de la astfel de anunțuri, DeFapt.ro a reușit să intervieveze mai multe românce, atât lucrătoare sexuale în țări din vestul Europei, cât și responsabile de administrarea unor stabilimente care oferă astfel de servicii. Interviurile au fost obținute sub acoperire: o colaboratoare a DeFapt.ro a jucat rolul unei tinere care este interesată să lucreze într-un astfel de stabiliment și, astfel, a cerut cât mai multe detalii. Și din acest motiv, DeFapt.ro nu va identifica nominal nici stabilimentele (ci doar zona geografică în care se află), nici persoanele intervievate (numele folosite sunt fictive). Interviul de mai jos este realizat cu o tânără de puțin peste 20 de ani care lucrează într-o "casă privată" din vestul Germaniei, foarte aproape de granița cu Olanda. Pentru ea, prostituată româncă în Germania, "Fac bani" este filosofia de lucru. "Se fac acte de muncă, să poți lucra, altfel n-ai voie" Bună, mi-a dat Ioana (românca ce administrează stabilimentul, menționată drept persoană de contact în anunțul de recrutare - n.r.) numărul să te sun. Cum e viața acolo? Viața depinde de cum ți-o faci tu. Totul depinde de tine. Acum sunt doar eu în casă, urmează să vină și celelalte, dar nu suntem siguri de chestia asta și de ajuns, depinde, cu ce vii? Nu știu... Poți lua avionul până la Düsseldorf, și de acolo vin șefi și te aduc aici. Sau iei mașina și te aduce fix la destinație, până în fața casei. E safe? Au fost probleme? Clienți violenți n-am avut niciodată. Eu lucrez aici de un an și ceva. Clienți mai agresivi n-am avut niciodată, dar în caz în care nu te înțelegi cu ei poate veni o fată, dacă e în casă, sau patroana și vorbește cu el, dacă nu știi să vorbești cu ei s-o dai la comun acord. Cum adică? Vorbești engleză, germană? Dacă vorbești engleză, de obicei nu sunt agresivi, sunt uneori nesuferiți, în caz că nu le convine ceva, după ce-și dă drumul zice că-și vrea banii înapoi. Tu trebuie să iei inițiativa și să spui că nu dai nimic, ei n-are ce să-ți facă, de jignit nu te pot jigni, de ridicat mâna nici atât, n-are nici unul atât tupeu. Avem și pază, nu doar bodyguarzi, dar și poliție. Se fac acte de muncă, să poți lucra, altfel n-ai voie. "Dacă ești de viață, nu simți că muncești" Cum se lucrează? Păi, programul de muncă obositor nu prea e, dacă ești mai amuzantă, de viață, nu simți că muncești, dar dacă ești una din aia moartă, leșinată și nu te bagi în seamă cu nimeni și stai într-un colț, vezi doar de tine și de telefon, îți dai seama că timpul trece altfel, că noi stăm aici, mai râdem, mai ascultăm muzică, mai glumim. Ne place să fim prieteni cu toți, să ne simțim bine, să facem munca mult mai ușoară. Cazarea? Dacă vrei, dormi aici, dacă vrei în altă parte, e problema ta. Dar poți dormi aici. "Din prima zi m-am simțit ca acasă" Când ai ajuns acolo, a fost cum te-ai așteptat? Păi, când am venit eu prima oară... am lucrat în altă parte, la Hamburg, unde nu mi-a convenit. Apoi, la niște Eros-uri, care sunt ca niște hoteluri, la 120-150, depinde de Eros-ul pe care îl ai în momentul ăla, nici acolo nu mi-a convenit și am găsit anunțul Ioanei pe net, am vorbit cu ea, a doua zi am venit direct la ea și din prima zi m-am simțit ca acasă, de-aia am și rămas. Ce s-a întâmplat în celelalte locuri? În celelalte locuri, patronii (Ioana nu se cunoaște că e patroană, e cea mai bună prietenă!), toată lumea era după bani. Dacă ți-era rău, patronul nu-l interesa că ți-e rău, că mori, trebuia să muncești! Aici, dacă vrei să-ți iei o zi liberă îți iei, dacă vrei o oră-două să te duci până în oraș, poți s-o faci. Ai Kaufland aici, poți să-ți iei mâncare, să-ți gătești. Sunt multe chestii care te avantajează, nu mai cheltui așa mult. Că dacă comanzi mâncare, te duce la 30-40 de euro pe zi. Așa, dai 50 -100 de euro, îți iei la tine și gătești. "Cum am ajuns, am și muncit" Vacanță îți poți lua? Vii aici și zici că vii pe data de și pleci pe data de. Dacă se ivește o problemă, anunți seara, nu pleci fără să anunți. Când ai ajuns, cum a fost? Din prima zi? Perioadă de acomodare? Eu, fiind o persoană mai de viață, erau și persoane de gașcă, mai ales cu Ioana. Dacă ea nu era ce trebuie, degeaba era casa. Puteam să fac mii pe zi, că nu rămâneam. Dar cum am ajuns, am și muncit. Aveam și nevoie de bani că n-aveam nici un ban la mine. Dar m-am acomodat repede, foarte repede. Avem și saună aici. Te duci și la clienți acasă? Dacă vrei să te duci, anunți. Asta e outcall, deplasarea. Dacă nu vrei, nu te obligă nimeni, faci serviciul pe casă. Nimeni nu-ți zice să faci aia sau ailaltă. Eu nu fac deplasări, fac bani și nu-mi mai trebuie deplasări. Prostituată româncă în Germania: Fac bani Cât câștigi pe lună? Depinde de tine, ce interes îți dai și cât de îngrijești. Au mai fost fete aici care nu știau nici să se spele și nu făceau bani. A fost o fată, avea în jur de 100 de kilograme, făcea la bani de rupea. Când te apuci de meserie, ești mai rușinoasă, e mai altfel. Dar aici nu e obligatoriu să te îmbraci în sutien și chiloți, poți purta și rochițe, să fii elegantă și să te simți confortabil. Cum îți faci clienți fideli? Păi, dacă îl scoți imediat pe ușă după ce și-a dat drumul, îți dai seama că ăla nu mai vine. Mai râzi, mai glumești. Eu, când am venit prima oară aici, nu vorbeam nici o limbă străină. Dar îi făceam să râdă, mă prosteam, mai vorbeam pe translate când nu ne înțelegeam. Dar eu sunt mai nebună, mă mai îmbăt, pun muzică, mai dansez, mai fumez, mai am și eu momente când mai greșec, mă mai iau de unul, poate n-am șters bine praful... probleme, n-ai ce să faci, trebuie să fii tu însăți. "Ai mei știu că muncesc la Decathlon" Eu n-aș vrea să spun familiei că fac meseria asta. Spune-le că muncești la Decathlon, ai mei asta știu. Bine, cred că și-au dat seama ce lucrez pe aici, dar nu spun nimic, atâta cât fac bani, nimeni n-are nimic împotrivă. Trafic de persoane? Ce patroni am eu aici nu i-aș da nici pe o sută. O dată ce ai venit aici, ei răspund de tine dacă se întâmplă ceva cu tine, dacă îți iei o zi liberă, faci ce vrei, dacă zici că te duci până în oraș și nu te mai întorci, încep să te sune. Ce te întreabă când faci actele? Te întreabă dacă ai mai lucrat, dacă te obligă cineva să faci asta, că protejează femeile.

EXCLUSIV Bani din extinderea plajelor românești susțin războiul lui Putin în Ucraina printr-un oligarh rus aflat pe listele de sancțiuni ale SUA și UE
Investigații

EXCLUSIV Bani din extinderea plajelor românești susțin războiul lui Putin în Ucraina printr-un oligarh rus aflat pe listele de sancțiuni ale SUA și UE

Oligarh putinist, profit din plajele periculoase ale litoralului românesc, cele care au fost extinse fără a se respecta recomandările specialiștilor. Lărgirea exagerată a plajelor poate crește numărul de înecuri și de infecții. Oligarh putinist, profit din plajele periculoase Compania Strabag în asociere cu Pomgrad Inzenjerig au câștigat în anul 2019 licitația pentru plajele din zona stăvilarelor Edighiol şi Periboina, aflate în Rezervația Biosfera Delta Dunării, la 30 de kilometri de municipiul Constanța. Valoarea contractului a fost de 34,6 milioane lei, echivalentul a aproximativ șapte milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Lărgirea plajelor de pe litoralul românesc, un furt de peste 700 de milioane de euro. Proiectul de 850 de milioane de euro, supradimensionat de opt ori Firma Pomgrad Inzenjerig, o companie înființată în anul 1947 în Croația și specializată în executarea lucrărilor de cosntrucții maritime, a fost cumpărată în anul 2008 de compania austriacă Strabag, controlată de oligarhul rus Oleg Deripaska. Casa Albă a emis un comunicat de presă în aprilie 2018 prin care anunța că oligarhul Oleg Deripaska și alți 23 de ruși din anturajul președintelui Vladimir Putin au fost incluși pe lista neagră de sancțiuni a SUA. Documentul citat arată că sancțiunile luate împotriva celor 24 de ruși au fost luate din cauza situației din Ucraina, sprijinul acordat președintelui Bashar al-Assad în războiul civil din Siria și subminarea democrațiilor occidentale. După invadarea Ucrainei de către Rusia, Oleg Deripaska a fost inclus și pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. La finalul lui 2023 și începutul lui 2024, Deripaska a anunțat că nu mai controlează Strabag, însă compania care i-a cumpărat acțiunile este controlată tot de oligarhul rus. 200 de milioane de lei pentru plajele din Mamaia Compania Boskalis a câștigat în anul 2020 contractul de aproape 200 de milioane lei fără TVA pentru reabilitarea și extinderea plajei din zona Mamaia. Dar, la scurt timp după finalizarea lucrărilor, plaja s-a prăbușit. Reprezentanții companiei Boskalis au arătat cu degetul către Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, beneficiarul lucrării. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) La solicitarea DeFapt.ro, Administrația Națională Apele Române, în subordinea căreia se află Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, a transmis că nu s-a constatat nici o neregulă în derularea lucrărilor. Datele de la Registrul Comerțului arată că firma Boskalis este deținută în mod egal de Boskalis International B.V. și Boskalis Westminster International B.V., ambele cu sediul în Olanda. Cel mai mare acționar al grupului olandez Boskalis este fondul de investiții Monaco Hal Holding, care la rândul lui este deținut de grupul HAL Trust. Italieni la Tomis - Cazino și Agigea Firmele italiene Franco Giuseppe și Modimar au câștigat licitațiile pentru reabilitarea plajelor din zonele Tomis – Cazino și Agigea. Contractul pentru lucrările împotriva eroziunii din zona Tomis a fost adjudecat pentru o sumă de 28,42 milioane lei. Celălalt contract a avut o valoare de aproximativ 28 de milioane lei. Valoarea cumulată a celor două contracte a fost de peste 56,4 milioane lei, echivalentul a 11,3 milioane euro. Citește și: EXCLUSIV Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Substanțele toxice din apele teritoriale românești, creșteri masive după invadarea Ucrainei de către ruși Potrivit unui răspuns transmis de Apele Române, italienii de la Franco Giuseppe au subcontractat o parte din lucrările de la Agigea firmelor IF Nostrade Construction și Geostud SRL. Asociații firmei Geostud sunt Alexandru Tăutan și Anton Chirică, fostul prorector al Universității Tehnice de Construcții București, acuzat de Agenția Națională de Integritate de fals în declarațiile de avere. Compania italiană Franco Giuseppe a fost înființată în anul 1968 de topograful Franco Giuseppe, în zona Calabria. Societatea este deținută în prezent de Giuseppe Franco (55%), Alfredo Franco (30%) și Ilario Franco (15%). Ultimul este reprezentantul filialei românești cu același nume, înființată în anul 2013 în localitatea Baia Sprie. Datele financiare ale firmei din România arată că în anul 2022 a avut o cifră de afaceri netă de aproximativ 6,5 milioane lei și o pierdere netă 184.722 lei, totul cu doar trei angajați. Van Oord a luat marele pot Olandezii de la Van Oord Dredging and Marine Contractors BV au câștigat licitațiile pentru loturile de plajă pentru zonele Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter – Neptun, Balta Mangalia – Venus – Aurora. Apele Române au transmis la solicitarea DeFapt.ro că valoarea actualizată a contractului de execuție pentru plaja din zona Eforie a fost de 475,18 milioane lei fără TVA: "Menționăm că prețurile sunt ajustate conform O.G. 15/2021 și valoarea finală va fi actualizată în conformitate". În acest caz, lucrările din zona Eforie prevăd amenajarea litoralului pe o lungime de 5.750 de metri, demolarea de structuri costiere, construirea de noi structuri costiere și lucrări de înnisipare a plajei. Lucrările pentru amenajarea litoralului din zona Costinești au fost adjudecate de firma olandeză pentru suma de 391 milioane lei. Un alt contract, de 314 milioane de lei, a fost câștigat pentru amenajarea plajei din zona Olimp. Amenajarea plajei din zona Jupiter – Neptun i-a adus firmei olandeze un alt contract, de 220 de milioane le fără TVA. Pentru lucrările aferente zonei Balta Mangalia – Venus – Aurora, contractul are o valoare de aproape 416 milioane lei. Olandezi cu contracte de 546 de milioane de euro Tot compania Van Oord a câștigat contractele pentru protecția și reabilitarea litoralului românesc la Marea Neagră în zonele Mangalia – Saturn și 2 Mai. Plajele din zona Mangalia – Saturn vor fi reabilitate pentru 357,6 milioane lei, iar cele din zona 2 Mai, pentru suma de 192,7 milioane lei. Valoarea cumulată a contractelor câștigate de compania Van Oord Dredging and Marine Contractors BV se ridică la aproximativ 2,37 miliarde lei, echivalentul a 473 de milioane euro. Dacă mai adăugăm și proiectul de 73,3 milioane de euro câștigat în prima fază a proiectului, rezultă că olandezii de la Van Oord au semnat contracte de 546,3 milioane euro.

EXCLUSIV Cum au ajuns "baronii" Iulian Dumitrescu (PNL) și Robert Negoiță (PSD) să facă afaceri din bani publici prin intermediul aceluiași paravan șpăgar
Investigații

EXCLUSIV Cum au ajuns "baronii" Iulian Dumitrescu (PNL) și Robert Negoiță (PSD) să facă afaceri din bani publici prin intermediul aceluiași paravan șpăgar

În lumea afacerilor cu bani publici din România, carnetul de partid nu contează - prin paravane și intermediari, doi "baroni" au devenit parteneri într-o mare afacere: liberalul Dumitrescu și pesedistul Negoiță, asociați. În centru acestei afaceri se află Ionel Pirpiliu, fratele fostului deputat PDL Ștefan Pirpiliu și denunțătorul lui Iulian Dumitrescu, devenit celebru pentru vacanțele de lux plătite din șpăgi. potrivit DNA. Denunț la DNA Liberalul Iulian Dumitrescu a fost dat pe mâna procurorilor anticorupție de afaceristul Ionel Pirpiliu, denunțător și colaborator autorizat al Direcției Naționale Anticorupție. Citește și: Fabuloasele vacanțe și cumpărături ale baronului PNL de Prahova, Iulian Dumitrescu, în Dubai, Maldive sau Courchevel: doar la Chanel a făcut shopping de peste 7.000 de euro Potrivit anchetatorilor, Iulian Dumitrescu i-a cerut afaceristului Ionel Pirpiliu să cumpere firma Bertoni Construct, patronată de cumnatul său Daniel Adrian Lambrea, cu suma de 47,5 milioane lei, deși aceasta valora în jur de 32 de milioane lei. În schimb i-a promis contracte din bani publici de la Consiliul Județean Prahova. Firma Bertoni Construct a fost preluată de Ionel Pirpiliu în noiembrie 2022, prin intermediul societății Laborator și Consultanță Construcții SRL, iar contractele au început să curgă. La finalul anului fiscal 2022, Bertoni Construct avea o cifră de afaceri de 51,88 milioane lei și un profit net de peste 1,15 milioane lei, la un număr mediu de 113 angajați. Alexandra Ulmamei, paravanul lui Pirpiliu Unul dintre contractele suspectate de procurori ca fiind trucate are o valoare de 85 de milioane lei și a fost atribuit de Consiliul Județean Prahova unei asocieri de firme formată din Vallys Deco, Drum Concept, Rosocons Construct și Dineng Dev. În firma Drum Concept îi găsim ca asociați pe Alexandra Ulmamei (49,09%), Florin Diaconu (40,91%) și Cristian Marinel Mihai (10%). Cifra de afaceri a firmei în anul fisca 2022 a fost de aproximativ 215 milioane lei, în timp ce profitul net a fost de peste 19,67 milioane lei. Alexandra Ulmamei a trecut prin mai multe firme deținute de familia Pirpiliu. De exemplu, a fost asociată cu Mihaela Pirpiliu în firma Ram Cons Assets. În prezent, firma a fost trecută pe numele Mihaelei Untescu, iar de administrare societății se ocupă în continuare Ionel Pirpiliu. Pirpiliu, asociat cu firma Primăriei lui Robert Negoiță Firma lui Pirpiliu, Ram Cons Assets, deține în prezent 20% din societatea Delta Antrepriza de Construcții și Montaj 93 SRL. Restul părților sociale sunt deținute de societățile Bizcube Invest SRL și Administrare Străzi S3 SRL, una din firmele înființate de Consiliul Local al Sectorului 3 la cererea primarului Robert Negoiță. Cum a ajuns primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță, să intre în afaceri cu Pirpiliu? La începutul anului 2016, Ionel Pirpiliu a preluat 10% din părțile sociale ale firmei Delta ACM de la Florea Diaconu pentru o sumă de aproape 10,5 milioane lei. Liberalul Dumitrescu și pesedistul Negoiță, asociați Doi ani mai târziu, în august 2018, primarul Robert Negoiță a cerut Consiliului Local să aprobe o hotărâre prin care societatea Administrare Active Sector 3 să cumpere cu cinci milioane de euro fabrica de borduri și pavele deținută de Delta ACM 3, societate deținută atunci de Florea Diaconu (90%) și Ionel Pirpiliu (10%). Câteva săptămâni mai târziu, pe 27 august 2018, primarul Robert Negoiță a anunțat că firma primăriei, Administrare Străzi S3 SRL, a cumpărat 51% din Delta ACM 93 contra unei sume de 1 (unu) leu. O sumă simbolică în contextul în care firma începuse să înregistreze datorii. Hop și sponsori ai PMP, ediția Băsescu - Udrea Pe Alexandra Ulmamei o mai regăsim asociată în alte 11 societăți. În firma Carpați Business Management este parteneră de afaceri cu Florin Diaconu, fiul lui Florea Diaconu, și cu Mihaela Untescu. De administrarea societății se ocupă giurgiuveanul Ion Mare. Cei trei mai apar ca asociați în diferite configurații: fie toți trei, fie Ulmamei în asociere ori cu Diaconu, ori cu Untescu. Într-o altă firmă, Centru Vista Logistic, Alexandra Ulmamei și Mihaela Untescu sunt asociate cu Be Home Landscape SRL, patronată de Edward Constatin Dicu. Conform Monitorului Oficial din 31 martie 2015, Edward Constatin Dicu și soția sa, Ionela Laura Dicu, au sponsorizat Partidul Mișcarea Populară, cu 125.000 lei, respectiv 50.000 lei. cele două sponsorizări au fost făcute în septembrie și octombrie 2014. Pe atunci Partidul Mișcarea Populară (PMP) se afla sub influența Elenei Udrea și a președintelui Traian Băsescu. Bloc de zece etaje în loc de două Edward Constatin Dicu, Ionela Laura Dicu și Mihai Valentin Chiriac au primit în anul 2013 o autorizație de construire a unui bloc cu zece etaje pe strada Luncșoara din Sectorul 2 al Capitalei. Documentele aferente începerii construcției au fost emise în mandatul de primar al lui Neculai Onțanu. Actualul primar al Sectorului 2, Radu Mihaiu, susține că blocul construit ilegal pe strada Luncșoara a primit o autorizație de construire de P+10 într-o zonă în care avea dreptul la doar P+2. "Este de spus că această autorizație a fost emisă în 2014 și a fost atacată de Prefect în instanță. Procesul a fost câștigat definitiv de către Prefectură în 2018, autorizația de construire a fost anulată. Între momentul atacării autorizației, când constructorul era la P+4 și momentul finalizării procesului, acest bloc a ajuns la P+10", a explicat primarul Radu Mihaiu, citat de HotNews.ro. Instanța a mai decis ca blocul de zece etaje să fie demolat de către proprietar, dar primarul Radu Mihaiu a dat de înțeles că asta nu se va întâmpla prea curând. Pe de-o parte, soții Dicu nu au nici un interes să demoleze blocul, în timp ce Primăria Sector 2 a avut calitate de pârât în proces pentru că a emis ilegal autorizația. În acest context, spune primarul Mihaiu, un principiu de drept nu ar permite ca un pârât să se îndrepte împotriva altui pârât.

EXCLUSIV Lărgirea plajelor de pe litoralul românesc, un furt de peste 700 de milioane de euro. Proiectul de 850 de milioane de euro, supradimensionat de opt ori
Investigații

EXCLUSIV Lărgirea plajelor de pe litoralul românesc, un furt de peste 700 de milioane de euro. Proiectul de 850 de milioane de euro, supradimensionat de opt ori

Uniunea Europeană a alocat României în jur de 850 de milioane de euro pentru a stopa eroziunea costieră prin reabilitarea și extinderea plajelor de la Marea Neagră. Lărgirea plajelor, furt uriaș prin supradimensionare. Două treimi din bani, la olandezi Cei mai mulți bani au ajuns la compania olandeză Van Oord care a câștigat licitații de peste 2,73 miliarde lei, echivalentul a 546 milioane euro. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) Unul dintre contracte a fost câștigat în asociere cu o firmă controlată de un controversat afacerist trimis în judecată în două dosare de procurorii anticorupție pentru mai multe fapte de corupție, inclusiv dare de mită și spălare a banilor. Dar, de fiecare dată, omul de afaceri a scăpat, după ce judecătorii l-au achitat. Un contract de aproape șapte milioane de euro a ajuns și la o companie la care este acționar principal un oligarh rus inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene după ce Rusia a invadat Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Bani din extinderea plajelor românești susțin războiul lui Putin în Ucraina printr-un oligarh rus aflat pe listele de sancțiuni ale SUA și UE Prima fază, 544 de milioane de lei 544 milioane lei au fost alocate în primă fază pentru reabilitatea și extinderea plajelor românești. Cea mai mare sumă, adică peste 465 de milioane de lei, a fost alocată de Uniunea Europeană prin fondul de coeziune, restul de aproape 15% fiind contribuția statului român. Citește și: EXCLUSIV Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Substanțele toxice din apele teritoriale românești, creșteri masive după invadarea Ucrainei de către ruși Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, din subordinea Apelor Române, a decis ca în primă fază să fie scoase la licitație cinci loturi de plajă: Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud și Eforie Nord. Primul program de stopare a eroziunii a fost finalizat în decembrie 2015 și a avut ca rezultat extinderea suprafeței plajelor cu 33 de hectare. Au mai fost reabilitate și construite diguri care ies din apă în lungime de 3.544 metri, în timp ce digurile construite sub apă au o lungime de 1.392 metri. A doua fază, semnată de Dăncilă Contractul de finanțare pentru faza a doua a proiectului "Reducerea Eroziunii Costiere" a fost semnat în noiembrie 2018 de premierul Viorica Dăncilă. Conform datelor oficiale de atunci, valoarea totală a noului proiect a fost estimată la 752 de milioane de euro. Bani pentru reabilitarea și extinderea plajelor din Edighiol și Periboina, faleza Constanței în zona Cazino, Agigea, Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter-Neptun, Balta Mangalia – Venus – Aurora, Mangalia – Saturn, 2 Mai. La fel ca și în cazul primului program, 85% din fonduri pentru reabilitarea și extinderea plajelor au fost alocați de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020, iar restul de 15% reprezintă cofinanțare de la bugetul de stat. Se estimează că România va avea la finalul lucrărilor un plus de 226 de hectare noi de plajă, de la Năvodari până la 2 Mai. "E un proiect 100% brutal, neadecvat și intruziv" Proiectul gigant de lărgire a plajelor este considerat de specialiști nu doar nenatural și dăunător, ci și supradimensionat în mod extrem. Astfel, potrivit unei declarații a prof. univ. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) pentru DeFapt.ro, "E un proiect 100% brutal, neadecvat și intruziv, against the nature, și bineînțeles în contradicție cu practicile curente din Europa și din lumea civilizată. Nicăieri nu se mai intervine atât de brutal, cu o puzderie de diguri de piatră și beton, iar asta cel puțin din anii 1990; sunt multe țărmuri în care aceste sisteme hard (diguri construite în anii 1960-1980) au fost demantelate. Suntem complet în afara Europei cu ceea ce am făcut aici. Practic, ne fură marea cu proiectul ăsta, care transformă plajele în peisaje deșertice și țărmul într-o înlănțuire de diguri barbare (dese, foarte lungi) care sunt dispărute din planurile de amenajare a coastei de peste 30 de ani în lumea bună". Lărgirea plajelor, furt uriaș prin supradimensionare Profesorul Vespreanu-Stroe atrage atenția și asupra supradimensionării fără rost a proiectului. "Ținând cont că i) lățirea plajei ar fi trebuit să se limiteze în lungul coastei sudice la sub 1/2 din sectoarele incluse de ei în plan, ii) iar în profil transversal ar fi trebuit să fie o lățire medie de 50 m (care se adaugă la plajele existente, care au o lățime de ca 20-35 m), în loc de 150-200 m cât au supralățit ei, rezultă că actualul proiect este supradimensionat de cel puțin 6-8 ori față de ceea ce ar fi prevăzut un plan rațional și nature-friendly (cum se face peste tot în lume de decenii bune) care să răspundă necesităților reale. Spun cel puțin fiindcă plajele construite artificial sunt mai înalte cu circa 1 m decât profilul natural (mai exact 2,5-3 m above sea level, față de 1,5-2 m cât au în mod natural), ceea ce nu am mai luat în calcul în estimarea făcută.", a explicat Vespremeanu-Stroe pentru DeFapt.ro.

EXCLUSIV Șeful Romarm, excursie pe bani publici la un târg de armament ușor la Las Vegas, deși compania nu a avut stand de prezentare. Cazare de lux la Fontainebleau
Investigații

EXCLUSIV Șeful Romarm, excursie pe bani publici la un târg de armament ușor la Las Vegas, deși compania nu a avut stand de prezentare. Cazare de lux la Fontainebleau

Șeful Romarm, lux la Las Vegas. Emanuel Ioana, șeful Romarm și protejatul ministrului pesedist Radu Oprea, a fost într-o escapadă de lux pe banii statului în Las Vegas, acolo unde s-a întâlnit cu controversatul afacerist Ștefan Osain pentru a pune la cale o afacere legată de pulberi pentru muniții. Citește și: EXCLUSIV Georgian Pop (PSD), șeful Rezervelor de Stat, deconspiră sabotarea industriei de armament pusă la cale de ministrul PSD Radu Oprea, bișnițar cu pulbere pentru muniții Tot în Las Vegas a fost și pesedistul Georgian Pop, șeful Rezervelor de Stat, care s-a întâlnit cu producători și dealeri de arme. Culmea, Emanuel Ioana și doi subalterni de-ai săi s-au cazat la cel mai scump hotel de lux, Fontainebleau Las Vegas, în timp ce o altă delegație românească, de la fabrica de arme Cugir, a fost trimisă să se cazeze la un hotel de cinci ori mai ieftin. Aroganța făcută pe banii statului de Emanuel Ioana este ținută la secret, în contextul în care Romarm nu a avut nici un stand de prezentare a muniției românești în Las Vegas. Șeful Romarm, lux la Las Vegas O delegație a Companiei Naționale Romarm a plecat la târgul de armament din Las Vegas cu acordul ministrului Economiei, pesedistul Radu Oprea, la sfârșitul lunii ianuarie a.c. Delegația a fost compusă din Emanuel Ioana, șeful Romarm, și doi subalterni de-ai săi. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Surse din cadrul Romarm au declarat pentru DeFapt.ro că directorul Emanuel Ioana a cerut să fie cazat la cel mai scump hotel de lux din paradisul jocurilor de noroc: Fontainebleau Las Vegas. Pentru fiecare noapte de cazare, statul român a plătit 309 dolari. Existau și variante mai ieftine. De exemplu, dacă Ioana s-ar fi cazat la hotelul de lux al lui Donald Trump, fostul președinte al SUA, statul român ar fi plătit doar 199 de dolari pe noapte. Romarm refuză să dea detalii DeFapt.ro i-a solicitat lui Emanuel Ioana să comunice costurile și scopul vizitei în Las Vegas în contextul în care Romarm nu a avut nici un stand amenajat la târgul de armament. Șeful Romarm nu a avut chef să respecte legea 544/2001 a informațiilor publice și să răspundă câți bani a risipit statul român pentru vizita sa în Las Vegas. În urma plângerii administrative făcute ca urmare a refuzului de a răspunde la solicitare, Emanuel Ioana a transmis informații fără nici o legătură cu solicitarea DeFapt.ro: "Deplasarea reprezentanților CN ROMARM SA în SUA (trei persoane) a fost făcută atât la solicitarea expresă a partenerilor comerciali (companii din SUA cu care CN Romarm SA a derulat și derulează contracte conform obiectului de activitate) cât și a reprezentanților guvernului SUA (invitația a fost făcută nominal)". Emanual Ioana se laudă cu Țuțu, cercetat de DNA Cât despre scopul deplăsării, Emanuel Ioana a ținut să precizeze că informațiile nu sunt de interes public, deși excursia sa în Las Vegas a fost plătită din banii publici ai statului român. În plus, Emanuel Ioana a transmis că Romarm este un partener important al SUA, fapt reflectat atât de presa internațională și națională, potrivit șefului Romarm. Pentru a justifica acest lucru, Ioana a trimis un link cu o știre de la PRO TV în care era citat Gabriel Țuțu, fostul director al Romarm, acuzat de DNA în dosarul privind achiziția măștilor. Ceea ce nu spune Emanuel Ioana este faptul România a exportat în SUA armament și muniție în valoare de doar 11 milioane de euro în anul 2022. O sumă infimă raportată la valoarea achizițiilor de armament făcute de către România din SUA. Întâlnire cu misteriosul Ștefan Osain DeFapt.ro a aflat că principala întâlnire pe care a avut-o Emanuel Ioana în Las Vegas a fost cu Ștefan Osain, un controversat afacerist român, pentru a pune la cale o afacere legată de pulberi pentru muniții. Contactat de către DeFapt.ro, Ștefan Osain a recunoscut că s-a întâlnit cu șeful Romarm pentru a oferi consultanță pentru construcția unei noi fabrici de pulberi în România. "Da, m-am întâlnit pentru pulberi, dar care e deja la Rheinmetall (proiectul - n.r.). Adică (râde - n.r.)... nu ai cum să faci o fabrică de pulberi ca companie privată. Doar statul poate să facă, compania privată eventual să vină cu consultanță", a spus Osain. Emanuel Ioana: "Întâlnire întâmplătoare" "Uite că... mă rog, nu mai contează. Rheinmetall a făcut ce a trebuit și a luat contractul, cum se zice. Am fost surprinși așa, pentru că era o companie americană și o companie finlandeză extrem de interesată de a ajuta România. Acestea erau companii de stat. Compania americană din South Lake este principalul furnizor al armatei americane. Compania finlandeză este considerată cel mai bun producător de pulberi, am avut o prezentare la Romarm, dar nu s-a mai întâmplat nimic", a adăugat Ștefan Osain pentru DeFapt.ro. Întrebat despre întâlnirea cu Ștefan Osain, Emanuel Ioana a declarat oficial că "întâlnirea a fost întâmplătoare în cadrul unui spațiu comun. Discuțiile nu au avut caracter comercial". Osain, însă, își amintește altfel întâlnirea, după cum s-a văzut din declarațiile sale.

EXCLUSIV Georgian Pop (PSD), șeful Rezervelor de Stat, deconspiră sabotarea industriei de armament pusă la cale de ministrul PSD Radu Oprea, bișnițar cu pulbere pentru muniții
Investigații

EXCLUSIV Georgian Pop (PSD), șeful Rezervelor de Stat, deconspiră sabotarea industriei de armament pusă la cale de ministrul PSD Radu Oprea, bișnițar cu pulbere pentru muniții

Ministrul Oprea, deconspirat de Georgian Pop. Pesedistul Radu Oprea, ministrul Economiei, și subalternul său Emanuel Ioana, șeful Romarm, sabotează companiile din industria de apărare de stat. Schema de lucru Schema este următoarea: ministrul a cerut 400 de tone de pulberi din rezervele de stat exclusiv pentru producția de muniții în fabricile de armament ale statului, dar șeful Romarm vrea să vândă pulberea în Bulgaria. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că Emanuel Ioana, șeful Romarm, vrea să vândă pulberea unui dealer de arme din Bulgaria cu un preț de 15 euro pe kilogram, de trei ori mai ieftin decât prețul de piață. Pretextul: pulberea nu se încadrează în parametrii tehnici pentru a fi utilizată. Versiune susținută și de ministrul Radu Oprea. Dar amândoi sunt contraziși de Georgian Pop, președintele Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, care a declarat în exclusivitate pentru DeFapt.ro că pulberea scoasă din rezervele de stat este însoțită de buletine de analiză și respectă formula chimică cerută de Ministerul Economiei. Procedura Radu Oprea, ministrul Economiei, l-a impus în toamna anului trecut pe Emanuel Ioana la conducerea Companiei Naționale Romarm, o structură de tip holding care importă și exportă produse militare pentru toate cele 15 companii producătoare de armament și muniție din subordinea sa. În contextul cererilor mari de cumpărare a muniției produse în România, Emanuel Ioana, în calitate de director general al Romarm, trebuia să asigure companiilor din industria de apărare de stat materia primă pentru producerea munițiilor. De exemplu, pulberea pentru muniții era cumpărată de la fabrica de pulberi din Serbia sau de la diverși intermediari din Bulgaria. Cum sârbii și bulgarii nu puteau să onoreze comenzile de pulberi făcute de Romarm, s-a apelat la o soluție de urgență: pulberea aflată în Rezervele de Stat. Georgian Pop, președintele Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS), a explicat pentru DeFapt.ro cum se pot scoate legal diverse tipuri de produse din depozitele statului. În cazul pulberilor, Ministerul Economiei a întrebat oficial dacă Rezervele de Stat pot să livreze anumite cantități și tipuri de pulberi, cu diverse formule chimice, către companiile din industria de apărare de stat. Companii care sunt prevăzute în anexa Ordonanței de Urgență 38 din 2010. Proces secret, dar bulgarul Gebrev a aflat În urma răspunsului afirmativ primit de la Rezervele de Stat, Ministerul Economiei a încropit un proiect de Ordonanță de Urgență prin care cerea Guvernului României să aprobe scoaterea din rezervele de stat a pulberii necesare pentru companiile de stat. Toate documentele acestei operațiuni au fost clasificate ca secret de stat. Secretul a fost atât de bine păstrat încât primul care a aflat de această afacere guvernamentală din spatele ușilor închise a fost bulgarul Emilian Gebrev, un dealer de arme cu state vechi în afacerile internaționale cu armament. Imediat, bulgarul a trimis o ofertă pe adresa companiei Romarm pentru a cumpăra pulberea destinată companiilor românești. Romarm și "partenerul bulgar" În fața acestei oportunități, Emanuel Ioana, șeful Romarm, și subalternii săi Bogdan Hera, director comercial, și Șerban Ianculescu, șeful serviciului export, s-au comportat ca niște agenți pentru compania EMCO, deținută de bulgarul Emilian Gebrev, fără să le pese de interesul statului român. DeFapt.ro a dezvăluit la începutul anului că Șerban Ianculescu, șeful serviciului export din cadrul Romarm, a trimis pe repede înainte ofertele companiei EMCO către companiile Uzina Mecanică Plopeni și Carfil. Mai mult, acestea cerea să i se comunice cantitățile de pulberi care pot fi vândute către "partenerul bulgar". Totodată, directorul Emanuel Ioana a făcut presiuni asupra directorilor companiilor subordonate pentru a vinde pulberea către Gebrev.. Analizele, invocate de Economie La solicitarea DeFapt.ro, ministrul Radu Oprea a transmis prin Biroul de Presă, la fel ca Romarm, că "materialele energetice (pulberea – n.r.), după ce sunt preluate de către filialele Romarm sunt supuse unei analize privind posibilitatea ca acestea să fie folosite în procesul propriu de fabricație pentru produsele din nomenclator. (…) În cazul în care materialele energetice nu se încadrează în parametrii tehnici pentru a fi utilizate, fie trebuie distruse conform legii, generând costuri suplimentare cu impact și asupra mediului înconjurător, fie pot fi valorificate, devenind generatoare de venituri suplimentare". Romarm a deschis subiectul Totodată, mai spune ministrul Radu Oprea că Romarm, atenție, "la solicitarea filialelor, inițiază discuții exploratorii de natură comercială pentru a identifica potențiale posibilități de valorificare a acestor materiale energetice neconforme". Numai că, în realitate, s-a întâmplat fix pe dos: discuțiile au fost inițiate de Romarm, nu de filiale. Mai mult, Romarm a inițiat discuții privind vânzarea pulberii înainte ca aceasta să fie preluată de către filiale sale de la ANRSPS. Viorel Stelian Popa, fostul director general de la Uzina Mecanică Plopeni (UMP), îl contrazice și pe ministrul Radu Oprea, dar și pe directorul Emanuel Ioana, susținând că UMP nu a transmis vreodată vreun document către Romarm din care să rezulte că ar avea pulberi de vânzare. Ministrul Oprea, deconspirat de Georgian Pop DeFapt.ro l-a întrebat pe Georgian Pop, șeful Rezervelor de Stat, dacă pulberea alocată Ministerului Economiei, respectiv companiilor din industria de apărare de stat, corespunde din punct de vedere calitativ. Acesta a răspuns că toate tipurile de pulberi au fost analizate și corespund din punct de vedere al formulei chimice cu ceea ce a solitat Ministerul Economiei. "Facem analize! Toate analizele sunt făcute de instituții specializate. Proprietățile pulberii sunt stabilite prin buletinul de analiză", a declarat Georgian Pop. Pulberea ieșită din Rezerve, neurmărită Întrebat insistent despre calitatea pulberii pe care o oferă Ministerului Economiei, Georgian Pop a declarat că "Ministerul Economiei cere produsul cu formula chimică de care au nevoie. Noi le-o punem la dispoziție în baza unei Ordonanțe de Urgență". Ceea ce înseamnă că pulberea cu pricina poate fi folosită în procesul de fabricare a munițiilor. Astfel, insinuarea ministrului Radu Oprea și a subalternului său Emanuel Ioana că pulberea nu ar corespunde din punct de vedere al parametrilor tehnici este falsă. Întrebat dacă urmărește trasabilitatea pulberii după ce este scoasă din depozitele statului pentru vedea dacă se respectă întocmai justificare invocată de ministru în Ordonanța de Urgență, Georgian Pop s-a spălat pe mâini: "După ce pleacă de la ANRSPS, nu mai e treaba mea ce se întâmplă cu ea".

EXCLUSIV Jandarmeria cumpără veste, căști și scuturi antiglonț de la o firmă deținută de un fost polițist și de o chinezoaică cu conexiuni în Dragonul Roșu
Investigații

EXCLUSIV Jandarmeria cumpără veste, căști și scuturi antiglonț de la o firmă deținută de un fost polițist și de o chinezoaică cu conexiuni în Dragonul Roșu

Jandarmeria, echipamente antiglonț via Dragonul Roșu. Jandarmeria Română a lansat două noi comenzi, de peste 510.000 de euro, pentru achiziția de veste antiglonț, căști antiglonț și scuturi de protecție antiglonț de la firma International Consultants and Business Company SRL (ICBC). Citește și: Piedone are o clasă peste Nicușor Dan: a absolvit liceul de XIII clase, la 35 de ani. Ce note a luat la matematică Patronată de fostul polițist Mihail Vornicov și Guo Jinnan, președinta Asociației Femeilor de Afaceri Chineze din România. ICBC a activat și ca agent pentru firmele românești care voiau să comande mărfuri din China în schimbul unui comision între 3 și 5%. ICBC, relație profitabilă cu Jandarmeria Jandarmeria Română a anunțat la începutul lunii aprilie a.c. că a semnat două noi contracte subsecvente cu firma International Consultants and Business Company SRL pentru achiziția de veste antiglonț, căști și scuturi de protecție antiglonț. Primul contract subsecvent prevede plasarea unei noi comenzi pentru achiziția a 1.000 de veste antiglonț și a 1.000 de căști antiglonț în valoare de 2,45 milioane lei pentru dotarea jandarmilor români. Conform informațiilor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), acesta este al șaselea contract subsecvent al unui-acord cadru de 12,15 milioane lei atribuit în urma unei licitații din iunie 2021 firmei International Consultants and Business Company SRL (ICBC). Celălalt contract subsecvent are ca obiect furnizarea unor scuturi de protecție antiglonț cu o valoarea de peste 100.000 de lei. Și acest contract subsecvent face parte dintr-un acord-cadru, în valoare de 500.100 lei, semnat în iunie 2021. Cumulat, valoarea două noi contracte subsecvente au o valoare de peste 2,55 milioane lei, echivalentul a peste 510.000 euro. Căști, veste, scuturi Acestea nu sunt singurele licitații atribuite de Jandarmeria Română companiei ICBC. De exemplu, în iulie 2020, Jandarmeria a cumpărat 3.300 de căști de protecție cu vizor pentru ordine publică, în valoare de 297.000 lei. Ulterior, în octombrie 2020, au mai fost cumpărate 2.622 de scuturi de protecție pentru ordine publică, tip A, cu 626.000 lei. În ianuarie 2022, Jandarmeria a mai atribuit un contract, de aproape 840.000 lei, pentru achiziția a 2.269 de veste multifuncționale. Apoi, în august 2023, a mai atribuit un acord-cadru, evaluat la 2,135 milioane lei, pentru achiziția de bastoane extensibile. Bastoane telescopice a cumpărat și Inspectoratul General al Poliției Române în anul 2020. Atunci, valoarea acordului-cadru a fost de 1,5 milioane lei. Vornicov, state vechi la Interne Firma International Consultants and Business Company este deținută în prezent de Mihail Vornicov (57%) și de chinezoaica Guo Jinnan, președinta Asociației Femeilor de Afaceri Chineze din România. Totodată, firma ICBC este unic asociat al societății MIL – TEX Industry, administrată de Mariana Lăcrămioara Vornicov. Jurnalul.ro a relatat că Mihail Vornicov este un fost maior de poliție și a condus Serviciul Străini și Probleme de Migrări din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București. Surse din cadrul Ministerului de Interne au declarat pentru DeFapt.ro, sub protecția anonimatului, că Mihail Vornicov a trecut de-a lungul carierei sale și pe la Direcția Generală și Protecție Internă, serviciul secret de informații al ministerului de Interne. Agent comercial pe relația cu China De pe site-ul firmei ICBC aflăm că printre echipamente militare, societatea a funcționat ca agent pentru companiile care voiau să cumpere produse din China. Tot de acolo, mai aflăm că firma controlată de Vornicov are parteneriate cu unele dintre cele mai bune companii de comerț internațional din China și Hong Kong. "Practicăm comisioane decente, începând de la 3% din valoarea mărfurilor comandate ce depășesc 150.000 USD și până la 5% pentru marfa comandată a cărei valoare se situează sub 100.000 USD. Pentru volume foarte mari, comisionul nostru va fi negociat", potrivit sursei citate. Contactat de către DeFapt.ro, Mihail Vornicov a spus că firma sa nu este o firmă de consultanță. "Corespund tuturor cerințelor" Întrebat despre informațiile care apar pe site-ul companiei sale, Vornicov s-a arătat indignat. "Domnul meu, domnul meu, ce faceți, mă băteți că nu mi-am actualizat site-ul sau cum? Dacă dumneavoastră faceți cercetări și faceți o documentare corectă, vă îndreptați către Registrul Comerțului și o să vedeți acolo că nu suntem firmă de consultanță. Noi suntem producători!", a declarat Mihail Vornicov. Cât despre produsele vândute Jandarmeriei Române și Poliției Române, Mihail Vornicov a spus că acestea nu sunt importate din China. "Produsele (materia primă - n.r.) sunt luate de piața liberă. Sunt importate de piața liberă. Corespund tuturor cerințelor și cu asta, basta. Sunt testate, sunt absolut ok. Noi suntem producători de produse balistice. Adică veste antiglonț, veste anti înjunghiere. Noi le producem aici, în România", a mai spus fostul polițist. Jandarmeria, echipamente antiglonț via Dragonul Roșu Chinezoaica Guo Jinnan, președinta Asociației Femeilor de Afaceri Chineze din România, mai este asociată (cu Guo Jin Hui) în firma General Meat Delivery, care are ca obiect de activitate comercializarea cărnii. Această societate nu a depus situațiile financiare în anii fiscali 2020, 2021 și 2022. Asociatul șefei femeilor de afaceri chineze din România, Guo Jin Hui, deține mai multe afaceri în complexul Dragonul Roșu. De exemplu, apare ca asociat în firma Agenție de Turism Dragonul Roșu, specializată pe turism.

VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București)
Investigații

VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București)

Plajele lărgite favorizează înecurile și infecțiile. Lărgirea cu sute de metri a plajelor românești folosind un nisip neadecvat, foarte grosier, crește incidența curenților puternici în apele de țărm care trag înotătorii în larg și cresc masiv riscul de înec. Mai mult, construirea de diguri în fața plajelor lărgite împiedică ventilarea apelor, care pot deveni vara "bălți" în care colcăie agenții patogeni. Profesorul universitar doctor Alfred Vespremeanu-Stroe, de la Facultatea de Geografie a Universității București, director al Stațiunii de cercetări marine și fluviale Sf. Gheorghe, a explicat pe larg într-un interviu (VIDEO la finalul articolului) de ce proiectul de lărgire a plajelor românești este greșit implementat și are mai multe consecințe negative decât beneficii, ceea ce îl transformă într-un dezastru ecologic și social pentru unele dintre sectoarele de țărm. Raportul de fundamentare științifică cerea intervenții pe doar 20% din țărm "Este un proiect comandat de Apele Române și s-a desfășurat în intervalul 2008-2010. A fost contractat de compania britanică Halcrow. Care, bineînțeles, a subcontractat imediat serviciile cercetătorilor științifici din trei institute. Citește și: EXCLUSIV Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Substanțele toxice din apele teritoriale românești, creșteri masive după invadarea Ucrainei de către ruși De fapt, din trei organizații din România, fiindcă a fost Universitatea din București, respectiv echipa noastră, pe partea de geomorfologie, apoi Institutul de Geologie Marină și Ecologie GeoEcoMar și Institutul din Constanța. La finalul proiectului, adică în 2010, când am făcut raportul de fundamentare științifică, noi am recomandat să nu se intervină pe țărmul Deltei Dunării, ci doar pe litoralul sudic, adică la sud de Năvodari, între Năvodari și 2 Mai și punctual, adică se poate interveni, asta era concluzia, pe acele sectoare de țărm care au o eroziune medie mai mare de un metru pe an. Și care, evident, nu însemna mai mult de undeva la circa 20% din totalul coastei sudice Năvodari – 2 Mai.", a explicat profesorul Vespremeanu-Stroe. Experții, ignorați când au început lucrările "Și am fost foarte mirați să vedem că proiectul începe să fie implementat, mult mai târziu, fără să mai fie nici un fel de etapă de consultare. În primul rând, cu specialiștii implicați atunci, respectiv cu noi și cu colegii din cele două institute. Asta ne-a mirat cel mai mult, faptul că e un proiect care, în final, e destinat să lățească în mod exagerat plajele coastei românești pe toată lungimea țărmului sudic sau cu câteva mici excepții. Practic, între Năvodari și 2 Mai. Sunt mai multe faze, primele două faze s-au încheiat și ele au însemnat deocamdată lățirea între Năvodari, Mamaia, Constanța, Eforie Nord, Eforie Sud. Aici suntem în prezent și trebuie să continue către sud.", și-a arătat uimirea universitarul. Fără precedent internațional "În aparență, pare doar un proiect pozitiv, benign. Nu e așa. Intervențiile ar fi trebuit să fie punctuale, pe sectoarele erozive, intens erozive. Fiindcă orice astfel de intervenție, dincolo de costurile foarte mari, înseamnă un grad ridicat de artificializare. Și, a propos, avem chiar cazul de la Eforie Nord – Eforie Sud, respectiv bariera litorală Techirghiol, în care am avut habitatul unor specii endemice pe coasta Mării Negre, și care acum este practic disturbat, nu avem nici o garanție că cele două specii de scoici care trăiau doar aici, și care sunt bine studiate de colegii de la Universitatea Ovidius, de la Biologie, se vor mai putea adapta în noile condiții. De ce nu este un proiect rațional: fiindcă niciodată nu iei un țărm de zeci de kilometri și-l lățești otova, fără nici un fel de discriminare. Trebuie să ai o soluție adresată unor probleme, care sunt mereu locale, precum plaja X, hotelul Y, bariera litorală Z, în care intervii, faci modelări, vezi exact cum intervii, nu stabilești, ca în anii ’70-’80, că vei lăți un țărm de 80 de kilometri cu sute de metri. Deci eu consider că acest proiect nu urmărește nici un fel de principiu, nici o rațiune și, foarte important, nici un fel de precedent internațional.", a fost categoric cercetătorul Alfred Vespremeanu-Stroe. Digurile vor împiedica ventilarea apei. Riscuri mari pentru sănătate "Foarte interesant și cazul Constanței, în care, dincolo de lățirea asta exagerată, făcută din nord, de la plaja Trei Papuci, până în sud, la plaja Modern, au construit și un sistem de diguri foarte curios, în care, pe lângă o plajă mai mult decât dublu decât era necesar ca lățime, ai diguri oblice, dar și un dig paralel, care, practic, închid complet circulația apelor, nu mai ai ventilație. Pe o astfel de plajă, vara, va fi o concentrație extrem de ridicată a agenților patogeni, precum Escherichia coli, deci astea sunt plaje care, dacă sunt bine monitorizate, ar trebui să stea o mare parte din timp închise în sezonul estival, la cum sunt desenate, în condițiile în care avem totuși mii de utilizatori într-un asemenea minigolf creat. Un sistem litoral prost ventilat. Neventilat, practic. Fiindcă, în condiții normale, avem o circulație longitudinală, adică curenți în lungul țărmului, care nu prezintă pericol nici pentru înotători, și care ventilează foarte bine. Asta este circulația clasică pe coasta românească, nord-sud dominantă, dar și reversul, de la sud la nord. Cu astfel de sisteme de golfuri omega, nu mai sunt ventilate, deci devin ca niște bălți.", a conchis profesorul de la Universitatea București. De ce sunt periculoși curenții RIP "Problema este foarte gravă și discutăm în cunoștință de cauză fiindcă noi am desfășurat în ultimii trei ani un proiect de cercetare, condus de colegul meu (conf. univ. dr – n.r.) Florin Tătui. RORIP se numește fiindcă e vorba de curenții RIP, care se dezvoltă perpendicular pe linia țărmului, orientați către larg, și pun un pericol foarte mare pentru oricine este în apă. Automat, în primul rând pentru înotători. Este periculos fiindcă vitezele pe care le poate atinge sunt echivalente cu vitezele curenților râurilor de munte. Adică sunt mai rapizi decât viteza unui înotător. Pot să ajungă la un metru, la doi metri, la trei metri pe secundă. Dar pericolul crește de când are 0,3-0,4 metri pe secundă.", a avertizat Vespremeanu-Stroe. Curenții RIP erau rari pe litoralul românesc "Coasta românească a avut o frecvență destul de scăzută a acestor curenți. Fiindcă ei, ca să se formeze, sunt favorizați de prezența unei morfologii variate sub apă. De obicei, este consecința curenților mareici (nu avem maree, nu avem curenți mareici, nu avem morfologie foarte variată), dar și a valurilor, care vin perpendicular. Or, coasta românească este afectată de un climat al valurilor oblic: cel mai adesea, valurile vin dinspre nord-est. Iar a doua direcție dominantă, dar mai slabă ca frecvență, este sud-estul. Deci valurile din direcția est sunt puține, sunt sub 10% frecvență.", a arătat profesorul doctor în Geografie. Plajele lărgite favorizează înecurile și infecțiile "Și atunci, de ce avem o creștere a frecvenței curenților RIP în asociere cu acest proiect? Vă pot da un exemplu de la Eforie Sud, fiindcă aici am avut un studiu științific pentru că este un hotspot de formare a acestor curenți, deci sunt foarte puternici, au fost ani în care am avut cinci, șapte, opt cazuri de oameni decedați pe această plajă (bariera Eforie Nord – Eforie Sud). Puteți vedea cum nu doar prezența plajelor supralățite, cu nisip grosier care mărește profilul plajei submerse (asta e foarte important, curenții depind foarte mult de panta profilului pe care o are plaja sub apă), dar și construirea în asociere de diguri transversale schimbă orientarea valurilor. Valurile vin dinspre nord-est, lovesc digul și se rotesc și devin perpendiculare. Al doilea fenomen: vin, lovesc digul și sunt reflectate, deci voi avea mai multe valuri, energie mai multă de val și o schimbare a direcției, plus pantă mai mare. Toate conlucrează spre a schimba circulația de țărm și se poate vedea chiar pe imaginea satelitară prezența unui astfel de curent care, practic, trage apă cu sedimente (spre larg – n.r.) și afectează valurile până la adâncimi de patru-cinci metri.", a detaliat cadrul universitar. Cum eviți înecul, favorizat de curenții RIP "Un astfel de curent RIP are de obicei viteze mai mari decât viteza unui înotător. De aceea soluția, când ești prins într-un astfel de curent, este să conștientizezi și să încerci să te orientezi cât mai bine în a înota paralel cu țărmul pentru a ieși din zona lui de acțiune. Singurul avantaj e că acești curenți sunt rapizi, dar înguști, au doar câteva zeci de metri lățime, de obicei 20-30. Dacă apuci să înoți un minut, poate și mai puțin, în lungul plajei, te poți întoarce liniștit înapoi.", a fost sfatul lui Vespremeanu-Stroe. Eforie, hotspot de înecuri "O simulare pe care am făcut-o în cadrul proiectului RORIP menționat, pe bariera litorală Eforie Nord – Eforie Sud, arată felul în care se schimbă circulația. Și avem în anul 2021, înainte de proiectul cu lățirea plajelor, pentru valurile venind din est-nord-est, curenți slabi. În timp ce, o dată construit digul și lățită plaja, avem curenți RIP perpendiculari foarte puternici. La fel, s-a întrerupt circulația longitudinală care ventila eficient apa.", a explicat cercetătorul. Înecurile din 2023, efect al lărgirii plajei "În concluzie, proiectul acesta are și această consecință complet nedorită, faptul că lărgirea plajelor cu un astfel de material grosier, neadecvat sistemului litoral sudic românesc și prezența, în asociere cu plajele lărgite, a digurilor transversale, care schimbă direcția valurilor, au drept consecință creșterea frecvenței și intensității RIP. Care pun un pericol și care duc, practic, la creșterea numărului de înecuri, fără discuții. Cred, de fapt, că o parte din numărul foarte ridicat din 2023 se datorează și acestui aspect, a faptului că deja avem o circulație schimbată, pe plajele de la Eforie Sud către nord, unde au fost multe cazuri.", a amintit profesorul Universității București. Nisipul adăugat pe plaje, un dezastru "Trebuia, nu că se putea, trebuia făcută cu alt material. În primul rând, de ce acest material nu este bun. Cum ați remarcat, sunt mulți carbonați. Carbonații cimentează foarte repede fiindcă este vorba de un sediment adus de pe fundul mării, de la 25 de metri adâncime, care la origine este tot un nisip Danubian, dar care a stat acolo vreo 80.000 de ani, s-a încărcat foarte mult în carbonați (din mai multe surse, inclusiv scoicile astea sparte). Un nisip nesortat, practic, și acum, adus pe plajă, este nepotrivit și prin conținutul de carbonati, și pentru scoicile sparte care nu se vor curăța și vor fi o problemă și peste 10 ani sau 20 de ani, și mai ales pentru dimensiunea particulelor (de nisip), care este prea mare și care generează pante diferite (înclinate). De exemplu, plaja Mamaia, care avea pante foarte dulci, era celebră pentru nisipul fin, asta era o calitate – faptul că era o plajă compusă din nisip fin. Acum are un nisip groaznic.", a conchis Vespremeanu-Stroe. Soluția: nisip fin din Dunăre "Soluția era, poate fi, de exemplu, folosirea nisipului de pe Dunăre, mai ales din sectoarele care trebuie dragate fiindcă au devenit nenavigabile la ape mici. Cum ar fi sectorul Giurgiu - Călărași - Hârșova unde sunt numeroase bancuri submerse, dar și ostroave, care nu pun o problemă dacă sunt dragate, trebuie dragate. Și acolo este un nisip fin foarte bun de folosit pentru o astfel de alimentare cu nisip. Dar rațional." Lățimea extremă a plajelor, nemaiîntâlnită "Plajele armonioase au lățimi de 30, 60, 70 de metri. Sigur că poți să construiești unde este cazul plaje de până la 100 de metri tocmai ca să răspunzi acestui deziderat multifuncțional de a avea o zonă sportivă, de a avea zonă de cearșafuri, de șezlonguri, de beach bar-uri, de mai știu eu ce. Și poți ajunge până la 100 de metri, se poate, dar nu la 200, nu la 300 m, cum s-a făcut acum. Însă cu nisipul potrivit și cu o lățime care trebuie să rămână maxim de felul ăsta. Coasta olandeză, la care fac ei (Apele Române - n.r.) referire este o asociere de plaje naturale, cu mici excepții, în dreptul unor orașe, iar lățimile sunt și acolo de 40-70 de metri. Nu vorbim decât pe doi kilometri la Haga de o plajă lată de 130-140 de metri. Sunt doi kilometri care protejează cazinouri, hoteluri, deci foarte, foarte limitat." Eroziunea, doar un pretext pentru distrugere „Ai o problemă cu eroziunea litorală când este intensă, când afectează direct infrastructura, deci structuri construite, hoteluri. Or, dacă proiectul acesta este (derulat) nediscriminat, înnisipează de oriunde până oriunde… Noi tocmai asta recomandam în studiul de fundamentare din 2010: faptul că trebuie acționat ici, colo, iar criteriul ar fi fost plajele care suportă o eroziune mai mare de un metru pe an și care au la rândul lor, în spate, diferite structuri care trebuie protejate. Fiindcă tu poți să ai plaje naturale ușor erozive, cu un metru și jumătate pe an, care nu trebuie stricate. Dau exemplul plajei Pescărușul sau 23 August, plaja Tuzla. Sunt plaje superbe, ele au valoare foarte mare în prezent, sunt încă neafectate de acest proiect. Dacă acolo s-ar interveni pe criteriul că o parte din plajă… – fiindcă de obicei, o plajă are un sector cumulativ sau stabil și o parte erozivă, pe litoralul sudic – dacă tu intervii și pe aceste plaje, le-ai distrus! Deci ele nu ar trebui lățite nici măcar cu câteva zeci de metri, cum spun că ar trebui operat în alte situații, ar trebui lăsate complet naturale. Frumusețea lor derivă tocmai din gradul de naturalețe, faptul că poți să vezi o faleză în loess, cu paleosoluri, că poți să vezi o floră spontană, că totul este natural și armonios."

EXCLUSIV Sanador a devenit parte "responsabilă civilmente" în cazul copilului despre care procurorii susțin că a fost ucis din cauza unei operații făcute prost
Investigații

EXCLUSIV Sanador a devenit parte "responsabilă civilmente" în cazul copilului despre care procurorii susțin că a fost ucis din cauza unei operații făcute prost

Cazul copilului decedat - Sanador, "responsabilă civilmente". Compania a fost introdusă ca parte "responsabilă civilmente" în dosarul privind uciderea din culpă a lui Ștefan Duță, un băiețel de doar un an și zece luni care a murit în urma unei operații efectuate de medicul Laura Bălănescu în spitalul Sanador din București. Citește și: EXCLUSIV Copil de nici doi ani, abandonat după o operație la Sanador de către chirurgul Laura Bălănescu, susțin procurorii, ceea ce a dus la decesul băiețelului. Ancheta durează de cinci ani Doctorița Laura Bălănescu, specializată în chirurgie pediatrică, este soția lui Radu Bălănescu, fostul șef al Marii Loje Naționale din România (MLNR). Avocații companiei Sanador au cerut procurorului Marius Iacob, cel care instrumentează dosarul, un termen de trei luni pentru formularea unei poziții, în contextul în care procurorul le-a dat un termen de șapte zile. În plus, avocații i-au amintit procurorului că ancheta în această speță durează de peste cinci ani, motiv pentru care au cerut refacerea în integralitate a probatoriului. Cazul copilului decedat - Sanador, "responsabilă civilmente" Procurorul Marius Iacob a decis ca firma Sanador SRL, cea care deține Spitalul Sanador din București, să fie introdusă ca parte "responsabilă civilmente" în dosarul privind uciderea din culpă a lui Ștefan Duță. Citește și: EXCLUSIV Soția ex-șefului masonilor români a ucis un copil pe masa de operație la Sanador, susțin procurorii. Chirurgul Laura Bălănescu neagă toate acuzațiile Băiețelul de doar un an și zece luni a fost operat de hernie inghinală în dimineața zilei de 20 octombrie 2018 de medicul Laura Bălănescu la spitalul privat Sanador din București. La câteva ore după operație, părinții au cerut ajutorul medicilor pentru că copilul nu se simțea bine. Medicii din spital, inclusiv chirurgul Laura Bălănescu, i-au asigurat pe părinți că totul este în regulă. Calvarul copilului s-a încheiat puțin după miezul nopții, atunci când un echipaj SMURD a constatat decesul băiețelului. Așa a ieșit la iveală un șir lung de nereguli din spitalul Sanador. Citește și: EXCLUSIV Soția ex-șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani Însă decizia de a trage la răspundere și compania care deține spitalul a fost luată abia după nenumărate cereri făcute în acest sens de familia Duță. Într-un final, cererea a fost acceptată de procuror în data de 4 aprilie 2024. Totodată, procurorul a cerut firmei Sanador ca în termen de șapte zile să formuleze un punct de vedere. No comment Avocații companiei Sanador, Florin Vieriu și Dănuț Bugnariu, au transmis la rândul lor o cerere către procurorul de caz prin care au cerut un termen de trei luni de zile pentru a formula o poziție în această speță. Aceștia consideră că termenul de șapte zile pus în vedere este "nerezonabil având în vedere că subscrisa nu cunoaștem conținutul dosarului a căror acte s-au desfășurat pe parcursul a mai bine de 5 ani și jumătate". Totodată, au cerut să fie "încunoștințați pentru a asista la efectuarea oricărui act de urmărire penală și punerea la dispoziție spre studiu și fotocopiere a dosarului de urmărire penală". Mai mult, au cerut refacerea în integralitate a probatoriului administrat sub pretextul respectării drepturilor procesuale ale companiei. Procurorul Marius Iacob a fost informat că, la data la care băiețelul Ștefan Duță și-a pierdut viața, spitalul privat Sanador era asigurat la societatea de asigurări Uniqa Asigurări. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la medicul Doris Carmen Andronescu, patroana companiei Sanador, dar aceasta nu a răspuns întrebărilor transmise. Totodată, Dănuț Bugnariu, unul dintre avocații Sanador, a refuzat să facă orice comentariu legat de această speță.

EXCLUSIV Soția ex-șefului masonilor români a ucis un copil pe masa de operație la Sanador, susțin procurorii. Chirurgul Laura Bălănescu neagă toate acuzațiile
Investigații

EXCLUSIV Soția ex-șefului masonilor români a ucis un copil pe masa de operație la Sanador, susțin procurorii. Chirurgul Laura Bălănescu neagă toate acuzațiile

Soția ex-șefului masonilor, pacient copil mort. Laura Bălănescu, medicul care l-a operat pe băiețelul Ștefan Duță la Spitalul Sanador din Capitală, este inculpată pentru ucidere din culpă. Aceasta a susținut în fața anchetatorilor că în timpul intervenției chirurgicale nu s-a declanșat hemoragia în câmpul operator care a dus la decesul pacientului Ștefan Duță, băiețelul de un an și zece luni. Citește și: EXCLUSIV Copil de nici doi ani, abandonat după o operație la Sanador de către chirurgul Laura Bălănescu, susțin procurorii, ceea ce a dus la decesul băiețelului. Ancheta durează de cinci ani DeFapt.ro a obținut declarațiile date în fața anchetatorilor de medicul Laura Bălănescu, document din care rezultă că aceasta își susține integral nevinovăția. Celelalte două doctorițe inculpate pentru ucidere din culpă, Laura Florentina Vasile Valeria Cornelia Vlăsceanu, au refuzat să dea vreo declarație în fața procurorului de caz. Medic la stat și la privat, conferențiar la UMF Laura Bălănescu lucra la finalul anului 2018 ca medic primar – chirurgie pediatrică la Spitalul "Grigore Alexandrescu", era conferențiar universitar - angajată la UMF "Carol Davila", cu experiență de aproximativ 27 de ani în domeniul chirurgiei pediatrice, dar avea și o colaborare cu spitalul privat Sanador. Citește și: EXCLUSIV Soția ex-șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani Aceasta le-a povestit procurorilor cum s-au derulat evenimentele din punctul ei de vedere, de la primul consult în ambulatoriu făcut înainte de operație până la decesul pacientului Ștefan Duță. "Intervenția chirurgicală realizată pentru minorul Duță Alexandru s-a realizat în cadrul Spitalului Sanador cu care am avut un contract de colaborare. (...) Pacientul Duță Alexandru a fost consultat în cadrul ambulatoriului din Spitalul Sanador unde am stabilit diagnosticul de testicul necoborât stâng și hernie inghinală dreaptă recidivată. Diagnosticul l-am stabilit pe baza examenului clinic și a investigațiilor imagistice, fiind atașate la dosar examenele ecografice cu care pacientul s-a prezentat la consultație", și-a început declarația Laura Bălănescu. Intervenție "de rutină" Conform acesteia, ea conducea echipa chirurgicală din care au mai făcut parte dr. Gabriel Drăgan și medicul anestezist Valeria Drăgan. "În timpul intervenției chirurgicale, efectuate pe partea dreaptă, s-a constatat că este vorba despre hernie femurală, aceasta fiind mult mai rar întâlnită la copil și diagnosticul este de cele mai multe ori stabilit intraoperator. Fiind vorba despre o intervenție chirurgicală interactivă, pe partea dreaptă a fost dificil de realizat disecția, fiind create numeroase vase de neoformație, iar în timpul intervenției a fost o sângerare normală operator pentru o reintervenție. S-a practicat cura chirurgicală a herniei femurale drepte și s-a început intervenția chirurgicală pe partea stângă pentru testicul stâng. Menționez că intervenția chirurgicală pentru testiculul necoborât este o intervenție care se realizează de rutină", a declarat medicul Laura Bălănescu. Bălănescu, contrazisă de IML Medicul Laura Bălănescu le-a spus anchetatorilor că în timpul intervenției chirurgicale nu s-a declanșat o hemoragie în câmpul operator, iar tracțiunea nu a fost excesivă în așa fel încât să producă o hemoragie la distanță de câmpul operator. Dar documentele de la Institutul Național de Medicină Legală o contrazic. "La sfârșitul intervenției chirurgicale, pacientul s-a trezit din anestezie și s-a solicitat transferul în Secția de Terapie Intensivă. Echipele chirugicală și anestezică au rămas în blocul operator unde se completează foaia de observație și protocolul, circuitul fiind ca foaia de observație să însoțească pacientul pe tot parcursul pacientului în spital", a menționat doctorița. Pacient "transferat fără documente medicale" Apoi, spune ea, a mers să consulte pacientul la Secția ATI, dar acesta fusese transferat la Secția Pediatrie. "Am mers să consul pacientul în Secția de terapie intensivă, iar acesta nu mai era acolo. S-a decis coborârea lui în Secția de pediatrie de către medicul anestezist, care era de gardă acolo, în Secția de terapie intensivă, fără ca eu sau medicul anestezist, dr. Vlăsceanu Valeria, să fim anunțați", susține medicul. Laura Bălănescu și-a adus aminte că a ajuns la Secția de Pediatrie în același timp cu pacientul care era coborât din lift, în brațele tatălui său. "Am așteptat să fie așezat în rezervă și ulterior, l-am consultat, pacientul fiind cu o evoluție bună post operatorie, stabil hemodinamic, pansamente curate, fără urme de sângerare. Am urcat în blocul operator unde am transmis echipei ajutor și anestezistului că pacientul este pe secție și că o să revin la contravizită și că, în momentul în care ei vor termina programul operator, să-l consulte și pe minorul Duță. Menționez că foaia de observație și protocolul operator au fost completate după terminarea intervenției chirurgicale, dar foaia de observație nu a însoțit pacientul, acesta fiind transferat fără documente medicale". Multe semnale de alarmă Doctorița Laura Bălănescu a precizat că, după terminarea programului operator, în jurul orei 16.00, pacientul a fost consultat și de medicul chirurg ajutor, care a constatat că starea generală a acestuia este bună și că are o evoluție normală postoperatorie. A primit aceste informații de la el prin mesaje. "În jurul orei 18.30, am fost sunată de către asistenta din Secția de pediatrie și mi-a zis că părinții semnalează că pacientul este somnolent și că nu s-a trezit din anestezie. Am sunat-o pe dr. Laura Vasile, medic angajat în spitalul Sanador care avusese program operator în acea zi împreună cu echipa mea și am rugat-o să-l consulte și pe pacientul Duță. Ulterior, am sunat-o și pe doamna dr. Vlăsceanu și am solicitat să vină la un consult, având în vedere relatările asistentei care vorbise cu familia minorului Duță", și-a adus aminte doctorița. Vizită superficială În acest context, medicul Laura Bălănescu a revenit la Spitalul Sanador în jurul orei 19.30 – 20.00, apoi s-a întâlnit cu medicul anestezist și cu medicul chirurg Vasile Laura, care consultase deja pacientul. "Am intrat în salon unde pacientul Duță era cu tatăl său, mama fiind ieșită afară din secție. Am constatat că pacientul era conștient, cooperant, cu stare generală bună, abdomenul dureros la palpare, pansamente curate, fără sângerare, diureză prezentă, dar prezentase vărsături pe care le-am considerat normale postoperator. Am vorbit cu medicul anestezist cu dr. Vasile care constatase același lucru. S-a decis continuarea realimentării și am părăsit spitalul Sanador", a descris Bălănescu situația. Soția ex-șefului masonilor, pacient copil mort În urma ultimului consult făcut de medicul Laura Bălănescu, aceasta a constatat că pacientul nu a fost monitorizat" "De aceea nu știu de unde sunt consemnate AV și saturația de oxigen în sânge, pentru că nu era nici un monitor în cameră. Având în vedere starea generală a pacientului de la consultul de la contravizită, nu am considerat necesare efectuarea unor investigații de laborator sau imagistice. Am fost sunată în jurul orei 23.00 de tatăl pacientului Duță care mi-a trimis că a solicitat un echipaj SMURD pentru că minorul era în stop cardio-respirator". Apoi a revenit de urgență la spital împreună cu echipa sa medicală, acolo unde a constatat că pacientului i se făceau manevre de resuscitare. Mai mult, pacientul "nu a răspuns la manevrele de resuscitare". Copilul a murit, o comisie de anchetă s-a născut La câteva ore distanță după ce s-a constatat decesul băiețelui Ștefan Duță, conducerea spitalului privat Sanador a decis înființarea unei comisii formată din "directorul medical și încă două persoane în care am fost chemați cei implicați în tratarea minorului Duță. S-au completat o parte din actele medicale din acea întâlnire atât de către asistentele medicale, cât și de către medici. Actele medicale completate au fost planul de îngrijire al pacientului conform cu cronologia evenimentelor și s-a încercat prin discuții să stabilim o cauză a morții". Tot atunci a aflat și medicul Laura Bălănescu că "în ziua intervenției chirurgicale, foaia de observație a pacientului a rămas în blocul operator până la ora 17.00-18.00, acesta nebeneficiind de tratamentul indicat de anestezist și de mine și consemnat în foaia de observație". Bălănescu își susține nevinovăția Medicul Laura Bălănescu nu este de acord cu mențiunile făcute de specialiști în raportul medico-legal. "Ulterior, am primit raportul de expertiză medico-legal, dar, parcurgându-l, ei concluzionau că a fost o leziune la nivelul venelor testiculare în canalul inghinal. Menționez încă o dată că în timpul intervenției chirurgicale nu au fost lezate vasele și s-a constatat sângerare în câmpul operator. De asemenea, nici la consulturile postoperatorii nu s-a constatat exteriorizarea de sânge sau hematoame formate în jurul plăgilor operatorii sau modificări la nivelul abdomenului determinate de un hematom de dimensiuni atât de mari așa cum menționează în raportul de autopsie", a spus doctorița. Nu-și reproșează nimic Conform declarației date procurorilor, chirurgul Bălănescu a mai spus că pe materialul filmat, primit ulterior de la autopsie, există o imagine în care testiculul este cu vasele integre, iar hematomul pornește de fapt din pelvis cu extensie către vasele mari. "De asemenea, sunt multe inadvertențe în raportul de expertiză medico-legală pentru că spun că nu s-a găsit sursa sângerării și spun că este cu cea mai mare probabilitate cu lezarea vaselor spermatice în timpul intervenției chirurgicale. În concluzie, consider că diagnosticul în momentul operator și intervenția chirurgicală au fost corecte fără incidente în timpul acestor intervenții, iar consulturile efectuate în post operator nu au pus în evidență alterarea stării generale a pacientului în așa fel încât să fie necesare alte investigații", s-a apărat Laura Bălănescu.

EXCLUSIV Copil de nici doi ani, abandonat după o operație la Sanador de către chirurgul Laura Bălănescu, susțin procurorii, ceea ce a dus la decesul băiețelului. Ancheta durează de cinci ani
Investigații

EXCLUSIV Copil de nici doi ani, abandonat după o operație la Sanador de către chirurgul Laura Bălănescu, susțin procurorii, ceea ce a dus la decesul băiețelului. Ancheta durează de cinci ani

Copil abandonat după operație la Sanador. Medicul Laura Bălănescu este principala inculpată în dosarul de ucidere din culpă a băiețelului de un an și zece luni Ștefan Duță, care a murit în urma unei operații efectuate la spitalul privat Sanador din București. Citește și: EXCLUSIV Soția ex-șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani În același dosar au calitatea de inculpate pentru ucidere din culpă medicul specialist în chirurgie pediatrică Laura Florentina Vasile și medicul primar ATI Valeria Cornelia Vlăsceanu. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că procurorii o acuză pe Laura Bălănescu de ucidere din culpă pentru că nu ar fi observat hemoragia internă declanșată în timpul intervenției chirurgicale, pentru că supravegherea postoperatorie a victimei ar fi fost defectuoasă, dar și pentru că ar fi întârziat nejustificat completarea și înaintarea foii de observație a pacientului la Secția de Pediatrie. Celelalte două doctorițe nu au efectuat examenul clinic complet și nu au solicitat transferul băiețelului de pe secția de pediatrie în secția ATI a Spitalului Sanador. Copil abandonat după operație la Sanador Procurorii susțin că, în data de 20 august 20218, medicul Laura Bălănescu nu a respectat din culpă "măsurile de prevedere pentru exercițiul profesiei de medic, în legătură cu efectuarea la Spitalul Sanador în aceeași zi, în intervalul orar 11.25 – 13.25, a unei intervenții chirurgicale pacientului Duță Ștefan Alexandru în vârstă de un an și zece luni". Decesul, mai arată procurorii, ar fi intervenit și ca urmare "a supravegherii defectuoase a evoluției postoperatorii a acestuia". Citește și: Nicușor Dan anunță că Fitch a reconfirmat ratingul Bucureștiului la nivel A, cu patru trepte peste cel al României Concret, spun procurorii, în timpul intervenției chirurgicale s-a declanșat o hemoragie internă la distanță de câmp operator, ca urmare a manevrelor de tracționare a vaselor din cordonul spermatic, continuând insidios postoperator în lipsa diagnosticării acesteia și implicit, a instituirii măsurilor adecvate de tratament, cu instalarea consecutivă a șocului hemoragic care a dus la decesul pacientului. Totodată, susțin procurorii, medicul Laura Bălănescu "a întârziat nejustificat completarea și înaintarea foii de observație a pacientului la Secția de Pediatrie, ceea ce a îngreunat monitorizarea și interpretarea semnelor prezentate de minor de către personalul medical al Secției de Pediatrie". Fără "examen clinic complet" Anchetatorii au stabilit că, în urma mai multor solicitări transmise de personalul medical al secției de Pediatrie a spitalului Sandor, direct sau prin intermediul altor medici, doctorița Laura Bălănescu l-a consultat pe băiețel în jurul 19.30. "Consultul fusese solicitat întrucât minorul prezenta anumite semne care trebuiau încadrate sau nu într-un status postoperatoriu. Cu ocazia consultului, medicul chirurg nu a efectuat un examen clinic complet (...) și deși prezența unei hemoragii putea fi suspicioasă pe baza parametrilor clinici și paraclinici postoperatorii (...) nu a solicitat efectuarea unor investigații suplimentare de laborator și imagistice", conform documentelor din dosar. Mai mult, după efectuarea consultului, medicul Laura Bălănescu nu a solicitat transferul pacientului din secția de Pediatrie în secția ATI, deși, conform anchetatorilor, aceasta s-ar fi impus raportat la starea evolutiv nefavorabilă a pacientului și în condițiile în care cunoștea patologia preexistentă a acestuia, faptul că nu a exista monitor în salon și că la Spitalul Sanador nu exista medic de gardă chirurgie pediatrică. "Legătură de cauzalitate directă" Procurorii consideră că în cazul în care medicul Laura Bălănescu ar fi recomandat investigații suplimentare, paraclinice și imagistice, acestea ar fi permis diagnosticarea complicației hemoragice survenite și implicit ar fi permis adoptarea unor măsuri terapeutice adecvate, fie conservatoare, fie chirurgicale. "Aceste deficiențe în supravegherea evoluției postoperatorie a pacientului Duță Ștefan Alexandru au condus la nedepistarea hemoragiei retroperitoneale ceea ce a permis dezvoltarea șocului hemoragic, cauza decesului minorului. Între manevra de tracțiune a testicului ectopic de medicul primar de chirurgie pediatrică Laura Bălănescu în timpul intervenției chirurgicale și cauza medicală a decesului există legătură de cauzalitate directă, favorizată de particularitățile individuale preexistente", potrivit documentelor citate. În acest context, Laura Bălănescu nu și-ar fi îndeplinit corespunzător obligația generală de acordare de asistență medicală, prevăzută de art. 663 din Legea sănătății, precum și obligațiile și diligenței de mijloace, diligenței de claritate și colaborării cu alți specialiști prevăzute în Codul de deontologie medicală. Medicii supraveghetori, superficiali Medicul ATI Valeria Cornelia Vlăsceanu Coman, colaboratoare a spitalului Sanador, ar fi supravegheat defectuos evoluția postoperatorie a pacientului Ștefan Duță. "A consultat pacientul în jurul orei 19.20. Consultul fusese solicitat întrucât minorul prezenta anumite semne: palid, somnolent, alura ventriculară de 160 de bătăi pe minut, saturația de 94%, care trebuiau încadrate sau nu într-un status postoperatoriu", conform anchetatorilor. Documentele arată că medicul Valeria Cornelia Vlăsceanu Coman nu a efectuat un examen clinic complet, nu a solicitat efectuarea unor investigații suplimentare și nici nu a solicitat transferul pacientului pe secția ATI. Laura Florentina Vasile, angajată ca medic specialist în chirurgie pediatrică la Sanador, este inculpată pentru ucidere din culpă pentru că a consultat pacientul la ora 19.00, la cererea medicului pediatru Mădălina Karim Abdel. Procurorii, și în cazul medicului Laura Florentina Vasile, își susțin acuzația pe aceleași nereguli constatate ca și în cazul doctoriței Valeria Cornelia Vlăsceanu Coman.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră