sâmbătă 18 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Investigații

611 articole
Investigații

EXCLUSIV Prime de 10.000 de lei la Asociația Internațională a Polițiștilor România, cu orice ocazie posibilă. Dosar penal pentru nedeclararea sumelor, polițiștii se toarnă între ei

Mihai Liviu Tărtăreanu, președintele Asociației Internaționale a Polițiștilor – IPA România, este suspect de fals intelectual și favorizarea făptuitorului într-un dosar al Parchetului Militar. În același dosar este cercetat și lt. col. Cătălin Ștefan Bălteanu, secretarul general al IPA România, pentru fals în declarații și instigare la fals intelectual. Citește și: VIDEO Lasconi face spectacol la oficierea unei căsătorii: strigă mirilor „Pup-o!” și-l felicită pe soț pentru că a spus „Da” hotărât Falsul în declarații se referă la o misiune în Toplița, dar și nemenționarea în declarațiile de avere a unor sume: prime mari pentru polițiștii IPA România. Președintele Mihai Liviu Tărtăreanu și secretarul general Cătălin Ștefan Bălteanu au declarat pentru DeFapt.ro că sunt nevinovați. Însă lt. col. Cătălin Ștefan Bălteanu crede că în spatele denunțului de la Parchetul Militar se află Florin Olaru, fostul președinte al IPA România. Parchetul Militar confirmă Parchetul Militar a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că Mihai Liviu Tărtăreanu, președintele IPA România, are calitatea de suspect într-un dosar în care se fac "cercetări pentru comiterea infracțiunilor de fals intelectual, (...), și favorizarea făptuitorului, (...) (referitor la adresa nr. 2103/20.07.2023, eliberată de acesta în calitate de președinte IPA – secția română, în care atestă împrejurări necorespunzătoare adevărului în scopul favorizării făptuitorului Bălteanu Cătălin Ștefan)". Prim procurorul militar, colonelul magistrat Bogdan Ciprian Pîrlog, susține în adresa trasmisă către DeFapt.ro că în același dosar se "efectuează cercetări față de suspectul Bălteanu Cătălin Ștefan sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de fals în declarații" și a unei infracțiuni de fals intelectual. Ce s-a petrecut la Toplița? Prima infracțiune de fals în declarații, conform Parchetului Militar, ar fi fost făcută în 26 august 2019. Atunci, lt. col. Cătălin Ștefan Bălteanu a dat o declarație pe propria răspundere din care rezulta că a participat la executarea unei misiuni în localitatea Toplița, județul Harghita. Documentul a fost înaintat conducerii Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Anchetatorii bănuiesc că lt. col. Băteanu nu ar fi participat la misiune, ci la o ședință a IPA România. Cealaltă infracțiune de fals în declarații a rezultat din faptul că lt.col. Băteanu nu a menționat în declarațiile de avere primele pe care le-a primit de la IPA România în cursul anului 2019. Șeful IPA România se consideră sabotat Comisarul șef de poliție Mihai Liviu Tărtăreanu, președintele IPA România, a declarat pentru DeFapt.ro că dosarul a avut ca miză sabotarea sa, pentru că și-a depus în anul 2023 candidatura pentru funcția de secretar general al Asociației Internaționale a Polițiștilor. Acesta a recunoscut că a fost la Parchetul Militar, atunci când a fost informat oficial că are calitatea de suspect. Însă procurorul i-ar fi spus că nu va mai fi chemat la noi audieri pentru că declarația sa ar fi fost edificatoare. "În mod normal, în calitate de președinte al IPA, care este un ONG, nu poți fi suspectat de infracțiunea de fals intelectual. Este un ONG ca asociația la bloc. În nici un caz încadrarea juridică făcută la momentul respectiv nu are legătură cu starea de fapt. Este vorba despre o adresă prin care am înaintat niște documente", a declarat președintele Tărtăreanu. "Aceste situații nu ne fac bine" El bănuiește că martorul denunțător ar fi spus că nu ține o evidență a documentelor. "Discuția la momentul respectiv era dacă domnul Bălteanu era sau nu prezent la o activitate, când eu nu eram președinte. Nu puteam să atest eu ceva de care nu știam. Aceste situații nu ne fac bine. Discutăm despre cel mai mare ONG din România, este o familie ocupațională care oricum este lovită în fel și chip", a spus Tărtăreanu. După ce dosarul de la Parchetul Militar se va închide, comisarul șef de poliție Mihai Liviu Tărtăreanu își va căuta dreptatea în justiție, potrivit spuselor sale, pentru că nimic nu ar fi întâmplător. "Eu candidam la o funcție internațională când a apărut citația. A trebuit să dau niște explicații", a spus Tărtăreanu. "Am adus peste 100 de martori la parchet" Cătălin Ștefan Bălteanu, secretarul general al IPA România, a declarat pentru DeFapt.ro că dosarul de la Parchetul Militar este o "făcătură" în urma denunțului lui Florin Olaru, fostul șef al IPA România. "Cu siguranță sunt nevinovat. Este o făcătură a fostului președinte IPA. Nu ne-am înțeles. Ca să poată să folosească fondurile asociației așa cum își dorește, voia să scape de mine. Eram singurul care puteam ști toate neregulile pe care dânsul le făcea zi de zi. Asta s-a și dovedit pentru că dânsul a fost revocat din funcție ca urmare a unui management defectuos. Apoi a fost exclus din Asociație", a declarat Cătălin Ștefan Bălteanu. El a explicat că prima infracțiune de fals în declarații nu ar avea nici o susținere în realitate pentru că a executat misiunea de la Toplița și nu a participat la ședința IPA. Mai mult, spune el, fostul președinte al IPA România ar fi falsificat un proces verbal din care rezulta că ar fi participat la ședință, deși el se alfa la Toplița. "Am adus peste 100 de martori la parchet care au declarat că am fost la misiune. M-am prezentat la Parchetul Militar, am depus lista cu peste 100 de martori care atestau că am fost la misiune", a precizat Cătălin Ștefan Bălteanu. Prime mari pentru polițiștii IPA România Legat de falsul în declarații legat de averea sa, lt. col. Bălteanu a spus că, în anul 2019, fostul său șef de la IPA România se folosea orice pretext pentru a acorda tot felul de prime conducerii executive: "Ca să nu fie singurul (Florin Olaru - n.r.) care primea primă, făcea ceea ce a făcut și cu mine. Adică îmi dădea și mie primă la început de an, trimestrial, de Paște, de Ziua Eroilor. Căuta orice motiv ca să poată acorda prime. Erau prime mari, echivalentul unei indemnizații. Erau 8.000 lei, 10.000 lei. Acești bani îi sponsorizam către regiunile asociației noastre. Așa am considerat eu la momentul respectiv. Banii rămâneau în cadrul IPA România. Banii nu i-am menționat în declarațiile de avere pentru că atunci când îi primeam îi și dădeam. Am înțeles după aceea că trebuia să menționez banii primiți. Am omis atunci să fac asta la momentul respectiv pentru că nu am știut".

EXCLUSIV Prime de 10.000 de lei la Asociația Internațională a Polițiștilor România, cu orice ocazie posibilă. Dosar penal pentru nedeclararea sumelor, polițiștii se toarnă între ei
Hidroelectrica dă un contract de 188 de milioane de euro pentru retehnologizarea Vidraru
Investigații

Hidroelectrica dă un contract de 188 de milioane de euro pentru retehnologizarea Vidraru

188,3 milioane de euro va plăti Hidroelectrica pentru retehnologizarea Amenajării Hidroenergetice Vidraru, cu peste 100 de milioane de euro mai mult față de costurile estimate în anul 2022. Citește și: Ciolacu fie nu știe matematică, fie a spus, fără să vrea, un adevăr cumplit: deficitul va fi, în 2024, de 8,18% Contractul a fost adjudecat în urma unei licitații cu un singur ofertant. Primul contract: 87 de milioane de euro Compania Hidroelectrica a demarat procedurile pentru retehnologizarea barajului Vidraru în anul 2016. Însă, din cauza modificării legislație în domeniul mediului și apelor obținerea avizelor de mediu, demersurile s-au întins până în aprilie 2022. Prima procedură de achiziție prin "negociere competitivă" a fost lansată în anul 2019. A doua procedură de achiziție s-a desfășurat în perioada 2020 – 2021. Atunci, contractul (cu o valoare de 87 milioane de euro) a fost câștigat de consorțiul format din Romelectro și Litostroj Power. Procedură anulată Dar procedura de achiziție a fost anulată. Motivul: "din cauza refuzului ofertantului declarat câștigător de a semna contractul", se menționează într-un raport al companiei Hidroelectrica. În documentul citat se mai precizează că "anularea procedurii a intervenit într-un moment de instabilitate economică în care creșterea prețurilor la echipamente, materiale, manoperă, într-un cadru legislativ în permanentă schimbare, a condus fără echivoc la nevoia actualizării Deviziului General și a indicatorilor tehnico – economici pentru obiectivul de investiții Retehnologizarea AHE Vidraru". Al doilea contract: 188 de milioane de euro Departamentul de Proiectare al Hidroelectrica a decis, în acest context, să refacă costurile pentru întreaga lucrare. Într-un final, s-a constatat că "pentru lucrările de instalații aferente construcțiilor, prețurile unitare din SF-ul actualizat de Departamentul Proiectare au fost actualizate cu indicele prețurilor de consum (IPC) pentru perioada aprilie 2020 – aprilie 2022, valoarea indicelui prețului de consum fiind de 117,45%". Acesta a fost pretextul invocat de Hidroelectrica pentru ca valoarea lucrării să sară, de la 87 milioane de euro, la peste 188,3 milioane de euro. Nouă licitație, în februarie 2024 Cu noile calcule făcute publice, Hidroelectrica a anunțat organizarea unei noi licitații în februarie 2024 pentru retehnologizarea AHE Vidraru. Acest proiect prevede lucrări de montaj pentru întreg ansamblu de echipamente mecanice și electrice aferente uvrajelor amenajării, inclusiv realizarea lucrărilor de construcții pentru înlocuirea sau reabilitarea echipamentelor. Totodată, se vor efectua lucrări la baraj, centrală și blocul tehnic. În plus, se va monta un sistem automat de comandă – control al funcţionării echipamentelor și instalațiilor de la toate obiectele amenajării care să permită, pe lângă comenzile locale, conducerea întregului proces de producere a energiei electrice şi a serviciilor de sistem de la distanţă, fără personal permanent de exploatare în subteran centrală. O singură ofertă Licitația a fost finalizată în data de 28 iunie 2024. Documentele publicate în SEAP arată că Hidroelectrica a primit o singură ofertă, din partea consorțiului format din Electromontaj și Koncar Engineering Co. Ltd. din Croația. Valoarea contractului pentru retehnologizarea de la Vidraru a fost stabilită la 188,38 milioane de euro. Compania românească Electromontaj, o fostă societate de stat înființată în anul 1949, este abonată la lucrările de construcție a proiectelor utilitare pentru electricitate și telecomunicații. Președintele Consiliului de Administrație este afaceristul Mihai Caunii, care deține puțin peste 50% din acțiunile firmei. DREPT LA REPLICĂ În urma publicării variantei inițiale a articolului, care menționa o persoană cu același nume cu al vicepreședintelui CA al Electromontaj, compania a trimis un drept la replică pe care-l publicăm integral mai jos. "Electromontaj SA este o societate comercială cu capital privat 100% românesc, cu activitate de 75 de ani în domeniul energetic, specializată în proiectarea și construirea de linii și stații electrice de medie și înaltă tensiune. Electromontaj SA derulează cele mai mari proiecte în domeniul energetic pe piața românească, fiind lider pe piața construcțiilor energetice din România si are, de asemenea, proiecte în domeniul energetic în întreaga lume în țări precum Finlanda, Olanda, Iordania, Cipru, Grecia, UAE, Republica Moldova. Activitatea Electromontaj SA este organizată în Sucursale răspândite pe tot teritoriul României, cât și în Sucursale externe, având pentru activitatea de producție și unităţi de producţie proprii localizate în Bucureşti (Fabrica de Stâlpi Zincați si Stația de Încercări pentru Stâlpi) şi în Câmpina (Fabrica de Cleme și Armături). Electromontaj SA este o societate pe acțiuni, cu capitalul social la 31.12.2023 de 60.900.000 RON subscris și vărsat în întregime, capital materializat în 203.000 acțiuni deținute de 753 acționari, din care 749 acționari persoane fizice și 4 acționari persoane juridice, din care, la sfârșitul anului 2023 un singur acționar, compania Mora Capital SA, deținea 53% din capitalul social, Administrarea societății se realizează de către Consiliul de Administrație constituit de către cinci membri neexecutivi cu următoarea componență: Caunii Mihai, Președinte Land for Tomorrow SRL prin reprezentant permanent, Bîlteanu Ionuț Dragoș, Vicepreședinte Confident Invest București SA prin reprezentant permanent, Gherguș Nicolae, membru LCL Business Advisory SRL prin reprezentant permanent, Lăduncă Ciprian, membru PFA Ionescu Mihai-Andrei prin titular Ionescu Mihai, membru. Domnul Ionuț Dragoș Bîlteanu, Vicepreședinte al Consiliului de Administrație al Electromontaj nu este aceeași persoană cu domnul Dragoș George Bîlteanu menționat în articolul la care face referire acest drept la replică. Membrii Consiliului de Administrație sunt profesioniști dedicați care își desfășoară activitatea cu integritate și respect pentru legislația în vigoare. Conform prevederilor legii 31/1990, fiecare membru al Consiliului de Administrație este numit de acționari, asigurându-se diversitatea, independența, urmărindu-se creșterea competitivității și dezvoltării societății. Președintele Consiliului de Administrație este și președintele Adunării Generale a Acționarilor, conform prevederilor Legii 31/1990 și a Actului constitutiv. Conform prevederilor Legii 31/1990, Actul constitutiv și contractul de administrare conțin prevederi pentru evitarea conflictului de interese. La alegerea acestuia se are în vedere cunoașterea CV-ului acestora, acționarii efectuând un control și o verificare a competențelor candidaților pentru funcția de administrator. Consiliul de Administrație își desfășoară activitatea în conformitate cu Regulamentul de organizare și funcționare. În ceea ce privește evaluarea performanței celui mai înalt organ de guvernare, Consiliul de Administrație întocmește un raport anual către Adunarea Generală a Acționarilor care se discută în ședință și este supus aprobării. Activitatea companiei și inclusiv a Consiliului de Administrație al Electromontaj SA este auditată de o terță societate, independentă, pentru a asigura corectitudinea și respectarea tuturor prevederilor legislative în vigoare. Activitatea Consiliului de Administrație este, de asemenea, transparentă, prin publicarea tuturor documentelor care atestă orice inițiativă a acestuia, pe website-ul companiei ( https://electromontaj.ro/actionariat/). Conducerea executivă a societății se realizează de către Comitetul Director format din: Tănăsoaica Ionuț-Adrian, Director General Dorcioman Andrei, Director Divizie Lucrări Interne Vasilache Gabriel, Director Lucrări Externe Marin Mihaela, Director Economic Expertiza pe care o avem din 1949 în sectorul construcțiilor energetice, aria vastă de proiecte pe care le-am avut pe parcursul anilor, profesionalismul și pasiunea oamenilor noștri sunt cele care ne ajută să devenim un partener de afaceri de încredere și să creștem cifra de afaceri. Aria de expertiză a Electromontaj, de 75 de ani, se întinde pe domenii precum: proiectare, construire și mentenanță pentru liniile de înaltă tensiune aeriene și subterane și stații de transformare, retehnologizări ale centralelor hidroelectrice, sisteme de irigații, lucrări de tracțiune electrică (lucrări de electrificare a căilor ferate naționale, iluminat public, instalații electrice pentru aeroporturi, tramvaie), proiectare, construire și conectare la SEN a parcurilor eoliene și fotovoltaice Electromontaj SA își protejează reputația prin respectarea celor mai înalte standarde de conduită și etică profesională. În tot acest context, Electromontaj SA nu poate permite distorsionarea și manipularea tendențioasă a adevărului prin speculații menite a afecta buna reputație a companiei, a membrilor Consiliului de Administrație, dar și calitățile profesionale ale angajaților noștri. Informațiile eronate și tendențioase publicate în articol afectează efortul și munca angajaților și profesioniștilor noștri, care, prin dedicarea și competența lor, acumulată de-a lungul timpului, realizează proiecte cu un grad de dificultate ridicat, care necesită capabilități tehnice rare, așa cum este și retehnologizarea Hidrocentralei Vidraru. Dorim să ne exprimăm dezacordul ferm față de asocierile incorecte și presupunerile eronate publicate în articolul la care facem referire în acest drept la replica."

EXCLUSIV 117 milioane EUR pentru tratamentul balnear al pensionarilor. 33 de milioane EUR ajung la firma CNSLR Frăția, administrată de un sindicalist care câștigă peste 21.000 EUR lunar
Investigații

EXCLUSIV 117 milioane EUR pentru tratamentul balnear al pensionarilor. 33 de milioane EUR ajung la firma CNSLR Frăția, administrată de un sindicalist care câștigă peste 21.000 EUR lunar

117 milioane de euro. Atât plătește Casa Națională de Pensii Publice pentru tratamentul balnear al pensionarilor. Pe lista contractorilor se află Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, instituție care a primit un contract de peste 3,6 milioane de euro, dar și o unitate militară a Ministerului Apărării Naționale care a primit puțin peste 2,5 milioane euro. Citește și: Misterioasa doamnă Nicoleta, bugetar cu studii la o universitate privată, dar competentă în bănci, căi ferate și aeronautică. I-a dat o mână de ajutor lui Dan Voiculescu Cei mai mulți bani, adică în jur de 33 de milioane de euro, vor ajunge la Sind Tour Trading, o firmă controlată de Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – Frăția, condusă de Leonard Sorin Bărăscu. Veniturile sindicalistului Bărăscu: 22.000 euro lunar din nu mai puțin de șase funcții. 35 de acorduri-cadru Casa Națională de Pensii Publice a împărțit 117 milioane de euro în 35 de acorduri-cadru, atribuite în urma unor licitații cu un singur ofertant, pentru tratamentul balnear al pensionarilor. Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat a câștigat o licitație de peste 18,2 milioane euro, echivalentul a 3,6 milioane euro, pentru tratamentul a unui număr maxim de 6.300 de pensionari. Unitatea Militară 02275 Bălțătești a obținut un contract de peste 2,5 milioane euro pentru tratamentul a unui număr maxim de 1.240 de pensionari. Firma Sind Tour Trading și-a adjudecat trei contracte cu o valoare cumulate de 33 milioane de euro. Un bilet, 2.800-2.900 de lei Conform anunțului publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), pensionarii eligibili pentru primirea biletelor de tratament sunt cei cu afecțiuni reumatismale, cardiovasculare, digestive, afecţiuni ale căilor respiratorii, afecţiuni ale sistemului nervos, afecţiuni ginecologice. Dar și alte afecțiuni nemenționate. Valoarea unui bilet de tratament balnear variază între 2.800 și 2.900 lei, în funcție de locul de cazare. Pe lângă tratament, pensionarii vor beneficia de cazare și masa în regim de pensiune. CNSLR Frăția face jocurile Societatea Sind Tour Trading este deținută Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – Frăția și Institutul de Educație și Studii Sindicale. Președintele Consiliului de Administrație este sindicalistul Leornard Sorin Bărăscu. Din conducerea companiei mai fac parte sindicalistul Florin Bercea și Dumitru Hohan. Sindicalistul Leornard Sorin Bărăscu și-a publicat declarațiile de avere și interese pe site-ul CNSLR Frăția. De acolo aflăm că sindicalistul mai este președinte al Federației Sanitas din România și președinte IFN, de pe șoseaua Panduri. Veniturile sindicalistului Bărăscu: 22.000 euro lunar Pentru cele trei funcții de președinte a fost renumerat în anul 2023 cu aproape 450.000 lei. Adică puțin peste 90.000 de euro. Separat, în declarația de interese, a mai menționat alte două funcții de președinte și una de administrator. Pentru funcția de președinte al CA Sind Tour Trading, a primit suma de 334.800 lei. Funcția de președinte al Fundației Institutul de Educație și Studii Sindicale i-a mai adus în conturi alți 108.200 lei. Ultima funcție, cea de administrator la Edu Sind Tour, i-a adus un salariu anual de 160.399 lei. În total, de la toate cele șase locuri de muncă, a încasat peste 260.000 de euro anual, adică aproape 22.000 de euro lunar. Veniturile sindicalistului Bărăscu (sursa: CNSLR) Sindicalistul Bercea încalcă repetat legea Florin Bercea, celălalt sindicalist din Consiliul de Administrație al firmei Sind Tour Trading, este prim-vicepreședinte al CNSLR Frăția. Acesta nu și-a făcut publice declarațiile de avere pe site-ul confederației. El este și președintele Federației Sindicatelor Libere și Independente Petrol și Energie. În anul 2020 a fost amendat cu suma de 2.000 de lei de Agenția Națională de Integritate pentru că nu a vrut să își facă publice declarațiile de avere și de interese. A contestat amenda la Judecătoria Sector 1, dar a pierdut procesul cu ANI. Cu toate acestea, declarațiile de avere ale lui Florin Bercea nu au fost făcute publice nici până astăzi. Conform presei centrale, sindicalistul Florin Bercea a fost asociat și administrator al firmei X-Oil Grup, cu câteva firme ascunse în paradisurile fiscale din UK și Cipru, strâns legate de Sorin Ovidiu Vântu și Liviu Luca. Petromservice SA, devenită între timp PSV Company, a investit milioane de euro fără să primească vreun beneficiu în firma administrată de sindicalistul Florin Bercea.

EXCLUSIV Miracolul Geoană: după ce a ajuns la NATO, prietenul său Dima Șamata a dat lovitura - contract de 89 de milioane de lei cu Armata. Anterior, Șamata nu avusese contracte cu MApN
Investigații

EXCLUSIV Miracolul Geoană: după ce a ajuns la NATO, prietenul său Dima Șamata a dat lovitura - contract de 89 de milioane de lei cu Armata. Anterior, Șamata nu avusese contracte cu MApN

Prietenul lui Geoană, contract MApN uriaș. O mică firmă a reușit să-și crească cifra de afaceri de 25 de ori printr-un contract cu Ministerul Apărării. Coincidență: proprietarul firmei este un apropiat al lui Mircea Geoană iar contractul cu Armata NATO a României a fost câștigat după ce Geoană a devenit secretarul general adjunct al Alianței. 2020, an pe avarie pentru Adisam Telecom Adisam Telecom SA a fost înființată în 1993. Dar a fost tot timpul o firmă mică. Citește și: EXCLUSIV Geoană, no comment în legătură cu transferul unui sistem Patriot românesc în Ucraina. Anterior, Geoană spusese că este legitimă discuția despre crearea unei vulnerabilități României printr-un astfel de demers În 2018, de exemplu, avea un profit de aproape 162.000 de lei la venituri de peste zece milioane de lei. În 2019, un pic mai bine: aproape 14 milioane de lei în venituri și un profit de puțin peste 228.000 de lei. În 2020, însă, veniturile au scăzut masiv, la aproape șase milioane de lei, cu un profit de aproape 180.000 de lei. În 2021, firma a dat semne de revigorare: venituri de peste zece milioane de lei și un profit de peste 196.000 de lei. Venituri de 25 de ori mai mari în 2023 2022, cam în aceeași notă: venituri de peste zece milioane de lei, dar un profit de peste 300.000 de lei. Citește și: Geoană, declarație riscantă despre Ucraina: insinuează că România ar fi trebuit să blocheze exportul grânelor ucrainene. O astfel de decizie ar fi produs satisfacție la Moscova Anul descătușării, însă, a fost 2023: venituri de peste 126 de milioane de lei și un profit de peste 14 milioane de lei. Practic, veniturile din 2023 au fost mai mari de 25 de ori decât cele din 2020 iar profitul, de aproape 50 de ori mai mare decât cel mai mare profit din ultimii ani. Explicația succesului: contract-gigant cu Armata Cum se explică creșterea uriașă de venituri? Simplu: printr-un contract cu statul. Cu Ministerul Apărării, mai precis. Contract acordat în iunie 2021, în valoare de peste 89 de milioane de lei. Potrivit portalului achizițiilor publice, Armata a achiziționat prin acest contract un "Sistem radio troposferic". La data încheierii contractului, publicația economică Profit observa că la licitație se înscrisese "și gigantul american Raytheon", care pierduse. Prietenul lui Geoană, contract MApN uriaș Cum se explică succesul extraordinar al Adisam Telecom SA la o licitație strategică cu Armata NATO a României, mai ales în condițiile în care firma nu avusese nici un contract cu MApN până atunci? În lipsa unei explicații clare, poate fi menționată o coincidență cel puțin curioasă. Și anume, prezența lui Mircea Geoană la vârful NATO. Geoană a fost numit secretar general adjunct al Alianței în 2019, cu aproape doi ani înainte ca Adisam Telecom să câștige contractul cu Armata României. Controlul Adisam Telecom SA este exercitat de Dima Șamata, care este și administrator al firmei. Șamata nu este, însă, un afacerist oarecare, ci unul foarte apropiat de Mircea Geoană. Potrivit chiar lui Mircea Geoană, Dima Șamata este "bunul nostru prieten". De altfel, pe pagina de Facebook a lui Dima Șamata sunt fotografii în care afaceristul și Geoană se află împreună la un eveniment în Washington DC. Familia Geoană și Dima Șamata cu fiica, în Washington DC în 2023 (sursa: Facebook/Dima Samata) Asociere cu noul Bogdan Chirieac al Armatei Contractul-gigant câștigat de Adisam Telecom a fost câștigat de firma "bunului prieten" al lui Geoană în asociere cu alte două companii. Potrivit articolului citat din Profit, a fost vorba de "Asocierea formată din Adisam Telecom (lider), Rartel și Starc4sys". Rartel este o subsidiară a Telespazio Italia. Iar Starc4sys este, practic, o firmă de casă a Armatei Române. Potrivit unei investigații a DeFapt.ro, în spatele Starc4sys se află "noul Bogdan Chirieac" al contractelor cu MApN. Acesta se numește George Cristian Ghimfus, un fost locotenent în Armata României care chiar a fost angajat în firma lui Bogdan Chirieac.

One United a pierdut definitiv procesul cu DeFapt.ro prin care cerea cenzurarea a trei articole despre companie. Urmează al doilea proces, pe fond: One United ne cere 100.000 EUR
Investigații

One United a pierdut definitiv procesul cu DeFapt.ro prin care cerea cenzurarea a trei articole despre companie. Urmează al doilea proces, pe fond: One United ne cere 100.000 EUR

One United pierde procesul cu DeFapt.ro. Însă este vorba numai despre cel pe ordonanța președințială prin care dezvoltatorul imobiliar cerea scoaterea de pe site a trei articole despre companie. Dezvoltatorul imobiliar a cerut "cenzură" În primă instanță, Tribunalul București, însă, a respins cererea One United Properties. Citește și: Imobiliarii One United ceartă judecătorii care au decis că DeFapt.ro nu trebuie să scoată articolele despre firmă de pe site: „articolele se impuneau (sic!) a fi cenzurate”. Au făcut apel Judecătorii au argumentat că, "verificând conținutul articolelor, tribunalul observă că acestea nu cuprind judecăți de valoare, ci doar imputări de fapt, fiind expuse anumite elemente, aparent obiective, care conturează, în același timp, o conduită prealabilă de minimă documentare a autorilor.". One United, însă, a făcut apel la această hotărâre. "Aceste situații de fapt reale (descrise în articole – n.r.) nu pot fi calificate ca și constituind o minimă bază factuală pentru afirmațiile autorilor articolelor în litigiu. Prin urmare, articolele se impuneau (sic!) a fi cenzurate, cel puțin provizoriu, până la lămurirea bazei factuale a acestor afirmații în cadrul litigiului de drept comun ce are ca obiect aceste articole.", se arată în cererea de apel a One United Properties. One United pierde procesul cu DeFapt.ro Apelul One United Properties a fost judecat de către Curtea de Apel București miercuri, 10 iulie a.c. Potrivit minutei de pe portalul instanțelor de judecată, "Respinge apelul ca nefondat. Obligă apelanta reclamantă la plata cheltuielilor de judecată către intimaţii pârâţi (...). Definitivă.". One United Properties voia ștergerea următoarelor articole: Dezvoltatorii imobiliari care au vrut să desființeze Asociația Salvați Bucureștiul au relansat organizația: donații de 130.000 de lei în doar șase zile EXCLUSIV Dezvoltatorul imobiliar care a obținut dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul, credit de la o bancă internațională condusă de „finanțistul lui Putin” Compania care vrea să desființeze Salvați Bucureștiul, asociată cu industria jocurilor de noroc: Sacha Dragic, fondatorul Superbet, a cumpărat acţiuni One United Properties Compania cere daune de 100.000 de euro One United Properties nu cere doar eliminarea articolelor de pe DeFapt.ro, ci și daune morale de 100.000 de euro, întrucât ar încălca „drepturile la demnitate, reputație și imagine”. Avocații One United Properties nu au explicat cum au calculat aceste daune morale, care au fost prejudiciile suferite de companie în urma publicării articolelor invocate.

EXCLUSIV Afaceristul Verziu, prins cu mită de 70.000 EUR pentru avize de la Autoritatea Aeronautică, a intrat de trei ori în instituție. Spunea că 65.000 EUR erau pentru șeful AACR
Investigații

EXCLUSIV Afaceristul Verziu, prins cu mită de 70.000 EUR pentru avize de la Autoritatea Aeronautică, a intrat de trei ori în instituție. Spunea că 65.000 EUR erau pentru șeful AACR

Șpagă pentru bloc avizat de AACR. Afaceristul Cezar Verziu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile după ce a fost prins în flagrant cu suma de 70.000 de euro, șpagă primită de la un dezvoltator imobiliar pentru obținerea unui aviz de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR). Citește și: Un metru de înălțime construit peste limita legală, 3.000 de euro șpagă pentru aviz dat de Autoritatea Aeronautică. Șeful AACR spune că nu știe nimic Stenogramele din referatul de arestare arată că Cezar Verziu i-a spus dezvoltatorului că 65.000 de euro din suma primită ar urma să ajungă la directorul general al ACCR. Nicolae Stoica, directorul general al ACCR, a declarat la solicitarea DeFapt.ro că nu îl cunoaște pe Cezar Verziu și nu are nici o legătură cu acesta. Documentele consultate de către DeFapt.ro arată că Cezar Verziu a intrat de trei ori în sediul AACR de la începutul anului. Cel puțin odată a fost la etajul 1, acolo unde se află biroul directorului Nicolae Stoica. Șpagă pentru bloc avizat de AACR Procurorii DNA l-au prins în flagrant pe afaceristul Cezar Ionuț Verziu, la scurt timp după ce a încasat 70.000 de euro de la dezvoltatorul imobiliar Marius Cristian Pavel pentru a obține un aviz de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Avizul era necesar pentru a putea crește înălțimea unui bloc de la 46 de metri la 79,5 metri lângă Casa Presei din București. Conform stenogramelor din referatul de arestare, Cezar Verziu s-a lăudat că îl cunoaște pe pesedistul Răzvan Cuc, fostul ministru al Transporturilor, care l-ar fi ajutat imediat, dacă mai era în funcție. Apoi a spus că s-a întâlnit cu prietenul lui, Sorin Astratini. "Dacă scrii Sorin Astratini pe Google, vin ăștia de la poliție… cică ai treabă cu el", spunea cu zâmbetul pe buze Verziu. 65.000 de euro pentru șeful AACR, spunea Verziu La data de 1 iulie 2024, Cezar Ionuț Verziu i-a spus lui Marius Cristian Pavel că trebuie să plătească suma de 70.000 de euro pentru obținerea avizului. Cezar Verziu i-a mai spus că el își oprește 5.000 de euro pentru "deranj", iar diferența de 65.000 de euro va fi remisă directorului general al AACR. Cezar Verziu se destăinuie într-o altă înregistrare: "Am o prietenă super veche, din copilărie, care, tot la fel, lucrează la ROMATSA, se știe cu ăștia, numai că prietena ei bună, care lucrează la AERONAUTICĂ, nu este în departament cu ăsta de la de avizări și cu NICOLAE STOICA și îmi spunea că a făcut el nu știu ce căcaturi cu autorizațiile, nu cu tine, și că sunt cercetați, e mare panică la ei". Intermediarul șpăgii, de trei ori la Autoritatea Aeronautică Documentele consultate de către DeFapt.ro arată că Cezar Verziu a intrat de trei ori în sediul AACR de la începutul acestui an. Prima dată a intrat pe 23 ianuarie 2024. A doua oară, pe 26 ianuarie, iar a treia oară, pe 28 februarie. DeFapt.ro l-a întrebat pe Nicolae Stoica, șeful AACR, care au fost motivele pentru care s-a întâlnit cu Cezar Verziu și dacă a cerut suma de 65.000 de euro pentru a emite avizul necesar dezvoltatorului imobiliar Marius Cristian Pavel. "Îmi mențin răspunsul pe care l-am transmis (că nu-l cunoaște pe Verziu și nici speța cercetată de DNA - n.r.). Având în vedere că pe rolul DNA este deschis un dosar ce vizează aspecte de care sunteți interesat și dvs., pentru o corectă informare a cititorilor vă rog să vă adresați DNA", a declarat Nicolae Stoica. Verziu și asociații lui Numele lui Cezar Verziu apare în mai multe societăți radiate sau active. În două dintre aceste societăți, Medsafe Provider SRL și Metal Track, Cezar Verziu a fost asociat în mod egal cu Gabi Daniel Dumitru. La rândul său, Gabi Daniel Dumitru apare ca fondator al firmei Interkorp Lab SRL, societatea care a primit un contract de la PNL de aproape 883.000 lei. Potrivit europalibera.org, contractul a fost încheiat după Congresul PNL din 25 septembrie 2021, în care Florin Cîțu a fost ales președinte al partidului, iar Dan Vîlceanu, în funcția de secretar general. În prezent, Interkorp Lab SRL a fost trecută pe numele lui Igor Dumitru, iar de administrarea afacerii se ocupă tot Gabi Daniel Dumitru.

EXCLUSIV Situație "explozivă" la Romarm: directorul Emanuel Ioana refuză să semneze documente pentru ca fabricile de armament să-și onoreze contracte inclusiv pentru Ucraina
Investigații

EXCLUSIV Situație "explozivă" la Romarm: directorul Emanuel Ioana refuză să semneze documente pentru ca fabricile de armament să-și onoreze contracte inclusiv pentru Ucraina

Șeful Romarm sabotează contractele pentru Ucraina. Emanuel Ioana, șeful Romarm și protejatul ministrului Economiei, Radu Oprea, este acuzat de directorii fabricilor de armament de stat că blochează nejustificat investițiile necesare pentru a onora comenzile și a face față concurenței de pe piața internațională. Citește și: EXCLUSIV Tupeu incredibil: șeful Romarm a plecat în Serbia cu avionul, dar și-a trimis dinainte șoferul cu mașina de serviciu 600 km să-l aștepte la aeroportul din Belgrad Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, se întreabă dacă Emanuel Ioana sabotează industria de apărare românească din prostie sau o face intenționat pentru a servi interese meschine. Ministrul Economiei, pesedistul Radu Oprea, încearcă să țină tot scandalul sub preș, deși acesta a ajuns la urechile premierului Marcel Ciolacu, care nu a luat nici o măsură până în prezent. Se cere schimbarea șefului Romarm Șefii fabricilor de armament de stat din întreaga țară s-au dus în urmă cu trei săptămâni peste ministrul Radu Oprea, căruia i-au cerut să îl schimbe din funcția de director general al Romarm pe Emanuel Ioana. Motivul: blochează fără nici un temei legal investițiile necesare dezvoltării fabricilor de armament. Care, la rândul lor, trebuie să onoreze la termen contractele cu Ministerul Apărării Naționale, dar și cele venite de la partenerii străini, inclusiv Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Șeful Romarm, excursie pe bani publici la un târg de armament ușor la Las Vegas, deși compania nu a avut stand de prezentare. Cazare de lux la Fontainebleau Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, a declarat la solicitarea DeFapt.ro că este o nemulțumire generalizată în legătură cu conducerea Romarm. "Toată lumea e nemulțumită de blocajul pe care îl creează actualul director general. În Consiliul de Administrație am atras atenția că foarte mulți directori de societăți reclamă faptul că lucrurile merg nu greu, ci foarte greu. Parcă sunt blocaje intenționate asupra documentelor care trebuie să circule cu o viteză mult mai mare ca să putem desfășura niște activități", a spus Bucuroiu. "Verifică singur toate documentele" Pe scurt, directorul Emanuel Ioana nu vrea să aprobe documentele financiare, investițiile, reorganizările, inclusiv posibilele contracte de vânzare a muniției și armamentului. "Băiatul ăsta, care în momentul de față e așa-zis director general la Romarm, are un stil propriu care nu îl recomandă ca director general la nici o companie. El spune că nu are încredere în nimeni din jurul său și verifică singur toate documentele. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Ca director, dacă spui că nu ai încredere în angajații companiei, e o chestie dusă la extrem. Lucrul ăsta creează foarte mari neajunsuri fabricilor de armament. Sunt contracte care sunt fluctuante de la o zi la alta. Dacă contractele nu ajung la timp, partenerii nu te așteaptă pe tine să semnezi. Se duc în alte țări, unde lucrurile se mișcă mult mai repede", a declarat Constantin Bucuroiu. Șeful Romarm sabotează contractele pentru Ucraina Premierul Marcel Ciolacu s-a interesat personal despre dezastrul creat de Emanuel Ioana la Romarm. Sindicalistul Constantin Bucuroiu i-a spus prim-ministrului că foarte mulți directori au reclamat că nu pot lucreze cu directorul Ioana. Citește și: EXCLUSIV Georgian Pop (PSD), șeful Rezervelor de Stat, deconspiră sabotarea industriei de armament pusă la cale de ministrul PSD Radu Oprea, bișnițar cu pulbere pentru muniții "În momentul de față, mie, ca președinte de sindicat, îmi place afirmația că foarte multe blocaje sunt intenționate. Pentru toată lumea ar fi bine ca ministrul Economiei să ia o măsură de schimbare și aducerea unui profesionist care să miște lucrurile la Romarm. Romarm, în momentul de față, se mișcă foarte greoi. Știți, când lucrurile se repetă și în permanență cauți să împiedici ceva, atunci apar și unele voci care spun că , este o încercare de a bloca contractele cu Ucraina", a adăugat Bucuroiu. Ioana și Oprea refuză să răspundă la întrebări Acesta a mai explicat că problema apare în momentul în care se demarează un contract: "Atunci când se intră în linie dreaptă, vă dați seama că nu se mai poate împiedica, pentru că asta înseamnă penalități. Și atunci te duci și nu îl mai rogi pe ministru să îl schimbe, te duci și îl strângi de gât pe Ioana, direct. Nu poți să te joci cu bani societăților și nici cu soarta oamenilor. Directorii fabricilor de armament fac tot posibilul să respecte contractele. Asta e meritul directorilor, nu al Romarm. Știe și domnul Marcel Ciolacu. Sunt niște lucruri generatoare de întrebări. De ce nu se ia nici o măsură asupra lui? Sau e adevărat ce se povestește în spate că ar avea relații în altă structură de informații?". DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere atât de la directorul Emanuel Ioana, cât și de la ministrul Radu Oprea. Ambii au refuzat să răspundă întrebărilor transmise. "Nu știu de ce nu vrea să semneze" Corneliu Vișoianu, directorul general al Uzinei de Produse Speciale Dragomirești, este unul dintre șefii fabricilor de armament care s-a plâns ministrului Radu Oprea de dezastrul de la Romarm sub conducerea lui Emanuel Ioana. "Eu am lista de investiții depusă, aștept să mi-o aprobe pentru că am niște urgențe care mă ard, apropo de contracte și creșterea capacității de producție. Asta este problema mea principală. Nu știu de ce nu vrea să semneze. Sunt documente care, mă rog, din păcate întârzie. Am fost la ministru săptămâna trecută, vom merge și săptămâna viitoare încă o dată", a declarat Corneliu Vișoianu. "În felul ăsta nu putem lucra cu el" Întrebat dacă a fost amenințat de Emanuel Ioana cu faptul că va fi dat afară dacă mai continuă să se plângă ministrului, Vișoianu a spus că nu a primit o astfel de amenințare. "Eu personal, nu! Eu nu i-am cerut demisia. Dar am spus că nu se mai poate și că trebuie schimbată, cum îi spune… forma de colaborare, pentru că în felul ăsta nu putem lucra cu el. Sunt niște urgențe, sunt niște presiuni din partea celor pe care îi deservim într-un fel sau altul, fie că discutăm de parteneri din Ucraina sau din România, MApN etc. Noi avem o sumă întreagă de contracte pe care trebuie să le onorăm. Or, eu trebuie ca să îmi cresc capacitatea și asta presupune procedura de achiziție. Evident, fiecare zi contează", a precizat directorul Vișoianu. Acesta atrage atenția că există riscul ca industria de armament românească să piardă numeroase contracte în favoare unor state ca Cehia, Ungaria, Polonia sau chiar Serbia.

EXCLUSIV Organizatorii SAGA Festival, zeci de procese pentru datorii de milioane de euro, inclusiv pentru servicii medicale. Olandezii au înființat o firmă nouă pentru ediția din 2024
Investigații

EXCLUSIV Organizatorii SAGA Festival, zeci de procese pentru datorii de milioane de euro, inclusiv pentru servicii medicale. Olandezii au înființat o firmă nouă pentru ediția din 2024

SAGA Festival, procese pentru datorii uriașe. Zeci de firme s-au adresat instanțelor pentru a-și recupera banii de la Saga Festival SRL, organizatorul SAGA Festival (edițiile din 2021, 2022 și 2023). SAGA Festival, procese pentru datorii uriașe Practic, mulți dintre partenerii Saga Festival SRL care au prestat diverse servicii sau au oferit produse pentru eveniment nu au văzut nici un ban. Citește și: EXCLUSIV Nicușor Dan a dat în judecată SAGA Festival: firma organizatoare nu a plătit curentul electric și apa consumate pe Arena Națională la ediția 2022. PMB cere 330.000 de lei De exemplu, nu au fost achitate servicii medicale (peste 30.000 de lei). Nu au fost plătite nici serviciile de amenajare a locului pentru concerte (peste 70.000 de lei) (alt exemplu, aici). Alte servicii logistice au rămas, de asemenea, neacoperite. S-a tras țeapă inclusiv la drepturile conexe pentru folosirea operelor unor artiști (aproape 700.000 de lei). Nu au scăpat nici cei care s-au ocupat de decorarea scenelor (peste 70.000 de lei). Refacerea gazonului distrus pe Arena Națională, neplătită Au mai rămas neplătite servicii de publicitate, media și de transport aerian, de administrare a evenimentului (cu o firmă din Ungaria). Citește și: EXCLUSIV Organizatorii SAGA Festival au „tras țeapă” și companiei municipale Energetica: nu au plătit serviciile pentru amenajarea locurilor VIP de la ediția din 2022 de pe Arena Națională Nu au fost achitate nici unele servicii de catering (alt exemplu, aici) și nici hoteliere. Până și niște miere de albine a fost pusă pe lista de neplată. Cu peste un milion de lei, Saga Festival SRL a rămas datoare firmei care a refăcut gazonul Arenei Naționale după ediția din 2022 a festivalului. Nici serviciile de curățenie nu au fost achitate. Au tras țepe și firmelor olandeze În alte cazuri, creditorii au ajuns la înțelegeri cu Saga Festival SRL după ce au dat în judecată firma (un exemplu, aici, dar mai sunt multe altele). Nici măcar firme olandeze nu au scăpat de țeparii conaționali. Astfel, o companie din Țările de Jos a ajuns până la o curte arbitrală de la Haga pentru a-și recupera banii de la Saga Festival SRL. Lista tuturor proceselor pentru debite neachitate de către firma organizatoare a SAGA Festival (edițiile 2021, 2022 și 2023) poate fi consultată aici.

SAGA, Untold, Neversea și Electric Castle, pline de droguri, dealeri, tineri în stare inconștientă. Interesele financiare mari fac ca raportările oficiale pe stupefiante să fie ridicol de mici
Investigații

SAGA, Untold, Neversea și Electric Castle, pline de droguri, dealeri, tineri în stare inconștientă. Interesele financiare mari fac ca raportările oficiale pe stupefiante să fie ridicol de mici

SAGA, Untold, Neversea - droguri la greu. Festivalurile de muzică "populară" sunt mediu propice pentru traficul și consumul de droguri, potrivit unui raport guvernamental. SAGA, Untold, Neversea - droguri la greu Deși un fenomen în creștere în România, autoritățile locale raportează cazurile mai degrabă discret. Citește și: ANALIZĂ Imperiul festivalier al clujeanului Buta se clatină: Untold și Neversea – datorii de zeci de milioane, Massif – necunoscut și fără impact comercial În spatele acestei discreții, însă, se petrec drame, precum la a doua ediție a festivalului SAGA, din 2022, când supradozele au provocat decese. Recent, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a declarat că statul român nu a tratat în mod "pragmatic" fenomenul drogurilor. De asemenea, Gorghiu a atras atenția asupra vârstei în scădere a consumatorilor: din ce în ce mai mulți minori. La majoritatea festivalurilor, accesul minorilor cu vârsta între 14 şi 18 ani e permis în baza acordului parental: adică un formular standard, aflat pe site-urile festivalurilor. Avertismente de la Ambasada UK În 2019, ambasada Marii Britanii la București publica un avertisment: "Aveți grijă la festivalurile Untold și Neversea". Citește și: EXCLUSIV SAGA Festival, „țeapă” uriașă: olandezii organizatori au abandonat firma care se ocupa de eveniment, cu pierderi și datorii de zeci de milioane, și au înființat alta pentru 2024 Avertismentul, preluat și de site-ul guvernului britanic, făcea referire, în special, la consumul de droguri. În 2021, un raport al Agenției Naționale Antidrog atrăgea atenția asupra consumului ridicat de droguri la festivalurile de muzică din România. Potrivit raportului, majoritatea consumatorilor de droguri participanți la festivaluri sau concerte obțin drogurile "ușor și foarte ușor". Una dintre cauze: traficul de droguri este ignorat de către managerii evenimentelor muzicale. Untold, cel mai drogat festival în 2022 În 2021, Untold s-a desfășurat "fără incidente majore", potrivit comunicatelor oficiale de presă. "Doar" 84 de încălcări ale legii privind drogurile și peste 600 de persoane care au solicitat asistență medicală. În 2022, însă, potrivit datelor Poliției Române, Untold se clasa pe primul loc în topul festivalurilor cu cei mai mulți consumatori de droguri identificați. Dar, pe durata festivalului, comunicatele ISU Cluj au păstrat, toate, același ton: "Untold, un festival în siguranță". Potrivit ISU, în prima și în a treia zi a ediției din 2022 au fost emise 67 de amenzi și 49 de avertismente pentru consum și trafic de droguri. În paralel, au existat și știri conexe, dar mai puțin mediatizate. Astfel, în prima zi de festival, procurorii DIICOT Cluj reținuseră patru persoane, cercetate pentru trafic de droguri de risc și mare risc. De asemenea, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră anunța reținerea a doi dealeri polonezi, veniți special pentru vinde droguri la festivalul Untold. SMURD, epuizat Tot la ediția din 2022 a Untold, 1.541 de persoane solicitaseră asistența SMURD. 34 dintre acestea au fost spitalizate. La ediția din 2023, Jandarmeria Cluj anunța în prima zi de festival că a depistat 34 de persoane cu droguri. În a doua zi, numărul acestora crescuse la 45. În a treia zi, jandarmii depistaseră 48 de persoane care aveau asupra lor substanțe interzise. În paralel, Poliţie de Frontieră Aeroport Cluj-Napoca anunța primele capturi de droguri, destinate participanților la festival. DIICOT anunța că a prins în flagrant delict un dealer, în timp ce vindea droguri (ecstasy şi cristal) la Untold. Gluma anului: nici un dealer la Neversea în 2023 La ediția din 2019 a Neversea, autoritățile locale raportau doar 43 de infracțiuni privind consumul și traficul de droguri. În același timp, DIICOT arestase patru dealeri care mergeau spre eveniment. Ofițerii DIICOT găsiseră asupra lor aproximativ zece kilograme de droguri. În 2022, la Neversea au fost aduși agenți specialiști anti-drog. Bilanțul privind consumul și traficul de droguri a crescut brusc: 83 de persoane au fost depistate cu substanțe interzise. Însă, la ediția din 2023, singurul comunicat privind drogurile a fost cel al Jandarmeriei: Gruparea de Jandarmi Mobilă Constanța raporta că oprise la intrare 50 de persoane, care aveau asupra lor substanțe interzise, pentru uz personal. Nu a fost raportată depistarea nici unui dealer. Droguri la vedere la Electric Castle, dar nici un dealer identificat În 2019, aproape 80 de persoane au fost prinse cu droguri la festivalul Electric Castle. Au fost întocmite peste 50 de dosare penale pentru consum şi trafic de droguri. La ediția din 2021, Agenția Națională Anti-drog anunța desfășurarea unor campanii de conștientizare și prevenire asupra consumului de droguri. Deși presa locală relata atmosfera de la fața locului ("Miros de «iarbă» la greu"), la ediția din 2021, poliția constatase doar 43 de fapte penale care vizau traficul şi consumul de droguri. Un an mai târziu, în 2022, la Electric Castle drogurile se vindeau lângă scenă. La aceeași ediție, aproape 100 de persoane au fost depistate cu droguri. În 2023, deși numărul persoanelor prinse cu droguri a crescut de la zi la zi (un total de 115), poliția nu a mai reușit să captureze nici un dealer. La SAGA, amendă doar pentru zgomot Prima ediție a festivalului Saga a avut loc în 2021, la Romaero Băneasa. Cu o zi înainte, DIICOT reținuse patru persoane acuzate de trafic de droguri de mare risc: comercializaseră heroină către consumatorii de pe raza Capitalei. Însă, la prima ediție a festivalului Saga, nu a existat nici o raportare oficială legată de droguri. Singura contravenție anunțată public a fost o amendă aplicată organizatorilor pentru zgomot. Pe rețelele sociale, Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București posta un anunț liniștitor: "Rămânem prin preajmă (…) pentru a ne asigura că distracția rămâne principalul scop al festivalului." Inconștienți ca la Plevna din cauza drogurilor. Doi nu s-au mai trezit Dar tot pe rețelele sociale, Bogdan Oprea, voluntar pentru SMURD, descria consumul excesiv de alcool și droguri observat la festival: "Am pierdut șirul pacienților predați spitalului mobil amplasat în cadrul festivalului, majoritatea în stare de inconștiență", scria acesta. În 2022, la a doua ediție a festivalui Saga, problemele cu drogurile au explodat în spațiul public: doi tineri și-au pierdut viața din cauza supradozelor. Alți cinci au intrat în stop cardio-respirator și zeci de persoane au ajuns la spital. DeFapt.ro dezvăluia la vremea respectivă că Saga Festival fusese clasificat drept eveniment de mare risc de către Poliție. Cu toate acestea, evaluarea a fost ignorată: șefii Poliției au "omis" să trimită agenți sub acoperire. După festival, 74 de dosare penale au fost deschise pentru deținere și consum de droguri. Anul următor, adică în 2023, Saga Festival anunța un parteneriat cu Ministerul Afacerilor Interne. În prima seară, peste 30 de persoane au fost prinse cu substanțe interzise. Bilanțul, la finalul festivalului: șapte persoane cercetate pentru trafic de droguri de risc și mare risc.

Niță, adjunctul Gărzii Naționale de Mediu, despre care DIICOT spune că ia droguri de mare risc, a declarat un împrumut șocant, de peste patru milioane de lei. Trăiește doar din salariu
Investigații

Niță, adjunctul Gărzii Naționale de Mediu, despre care DIICOT spune că ia droguri de mare risc, a declarat un împrumut șocant, de peste patru milioane de lei. Trăiește doar din salariu

Adjunctul Gărzii de Mediu, împrumut uriaș. Marius Andrei Niță, comisar general adjunct al Gărzii Naționale de Mediu, consumă droguri de mare risc, potrivit DIICOT. Adjunctul Gărzii de Mediu, împrumut uriaș Niță neagă că ar fi consumator de stupefiante. Citește și: EXCLUSIV Comisarul general adjunct al Gărzii de Mediu, considerat consumator de droguri de mare risc de către DIICOT, audiat în dosarul judecătoarei drogate de la Suceava Ce este cert, însă, este că atenția sa este foarte limitată, chiar și când completează documente oficiale. De exemplu, în două declarații de avere succesive depuse în 2023, actualul comisar general adjunct al Gărzii Naționale de Mediu (GNM) a menționat un împrumut bancar uriaș. Suma împrumutată: 4,1 milioane de lei. Împrumutul declarat de Marius Andrei Niță (sursa: gnm.ro) Singurul venit al lui Niță este salariul de la Garda de Mediu, de sub 100.000 de lei pe an. Marius Andrei Niță nu are nici o proprietate declarată. "Nu am pus punctul unde trebuia" Contactat de către DeFapt.ro, Niță a susținut că la mijloc este o eroare. "A fost o greșeală. Nu am pus punctul unde trebuia. Creditul era... vreo 40 de mii lei. Am luat un alt credit ca să îl acopăr pe ăla. Am prins dobândă mai bună la ING. Eu am scris bine, dar nu am pus punctul bine. Nici nu aveam cum să iau un credit așa mare. E o eroare 100%", a spus comisarul GNM. Într-adevăr, ulterior, în declarația de avere depusă în acest an, Niță a declarat un credit la ING de peste 82.000 de lei.

EXCLUSIV Pacient cu infarct lăsat să vomite pe trotuar, sedat și oxigenat defectuos la "Sf. Pantelimon", în final ucis de încă un infarct. La plângerea fiului, s-a deschis dosar penal
Investigații

EXCLUSIV Pacient cu infarct lăsat să vomite pe trotuar, sedat și oxigenat defectuos la "Sf. Pantelimon", în final ucis de încă un infarct. La plângerea fiului, s-a deschis dosar penal

Altă moarte suspectă la "Sf. Pantelimon". Medicii și asistentele de la Spitalul "Sf. Pantelimon" din Capitală, acolo unde procurorii investighează moartea suspectă a 17 pacienți, sunt vizați de o nouă plângere penală. Mușamalizarea lui Rafila Andrei Cosmin Burlacu acuză cadrele medicale că i-au ucis tatăl, pacient la "Sf. Pantelimon", în urma aplicării unui tratament incorect și neglijent. La fel ca și în cazul celor 17 pacienți morți în condiții suspecte la ATI, Andrei Cosmin Burlacu crede că tatălui său i-a fost administrată o cantitate insuficientă de noradrenalină. DeFapt.ro a dezvăluit că ministrul Sănătății, pesedistul Alexandru Rafila, a mințit grav și a încercat mușamalizarea scandalului morților suspecte de la Spitalul "Sf. Pantelimon", spital condus de prietenul său Bogdan Socea. Citește și: EXCLUSIV Rafila a mințit grav în scandalul morților suspecte de la „Sf. Pantelimon”: a promis că trimite Corpul de control, dar a trimis doar un consilier fără atribuții de control, care nu a verificat cauzele deceselor Ministrul Alexandru Rafila a anunțat că a trimis Corpul de Control pentru a verifica decesele suspecte. De fapt, i-a trimis doar pe pensionarii Luca Sorin Ion, șeful interimar al Corpului de Control, și pe Octavian Melintescu, consilierul său personal, care nu are atribuții de control. Lăsat să vomite cu fața în sus pe trotuar Andrei Cosmin Burlacu a povestit pentru DeFapt.ro tragedia prin care a trecut familia sa în urmă cu aproape două luni. Tatăl său, Aurel Burlacu, a suferit un infarct pe stradă în seara zilei de 3 mai. Primul echipaj SMURD ajuns la fața locului nu avea medic. A venit un al doilea echipaj, cu medic, după 15-20 de minute. În tot acest timp, Aurel Burlacu voma întins pe spate, cu fața în sus. Andrei Burlacu a aflat mai târziu că acest lucru i-a provocat tatălui său o pneumonie de aspirație, lucru aflat la spital. Pacientul avea și câteva coaste fracturate. În cele din urmă, Aurel Burlacu a fost dus de urgență la Spitalul "Sf. Pantelimon", acolo unde a fost internat de urgență. În primă fază, trezire după două-trei zile În data de 6 mai, pacientul a fost transferat cu comă indusă și o stare de sănătate ameliorată pe secția de Terapie Intensivă. Două zile mai târziu, i-au fost eliminate sedativele. Fiul pacientului a arătat și care au fost explicațiile medicilor. "Doctorița de pe secția ATI mi-a spus că sedativele sunt deosebit de puternice, iar metabolizarea lor este extrem de lentă. Mi-a spus că va dura cel puțin două-trei zile până ce tatăl meu se va trezi", a spus Andrei Cosmin Burlacu. Cum s-a ajuns la trezirea după o singură zi Numai o zi mai târziu, însă, și nu după două-trei zile, cum spusese medicul ATI, pacientul era perfect conștient iar aceeași doamnă medic își schimbase discursul. "În data de 9 mai, tatăl meu s-a trezit și a deschis ochii. Iar aceeași doctoriță îmi spunea clar și răspicat că are o afectare neurologică gravă deoarece ar fi trebuit să fie complet treaz la 24 de ore după eliminarea sedativelor. Tatăl meu avea un fel de tub de aspirație introdus pe gât, iar în nas o canulă de oxigen", a spus fiul pacientului. 24 de ore care au făcut diferența Aurel Burlacu era complet treaz și putea să se miște în ziua de 10 mai, dar avea încă masca de oxigen pe față. Atunci le-a mulțumit medicilor pentru că-i salvaseră viața. Dar numai o zi mai târziu, pe 11 mai, medicul de gardă i-a schimbat masca de oxigen. Explicația: pacientul avea, de fapt, o saturație mică de oxigen, hipoxie, agitație psihomotorie datorată cantității insuficiente de oxigen. Pe la amiază, medicul de gardă i-ar fi spus fiului, Andrei Cosmin Burlacu, că starea de sănătate a tatălui său s-a agravat din cauza lipsei de oxigen și că ar putea fi din nou intubat. Altă moarte suspectă la "Sf. Pantelimon" "Nu ni s-a mai permis să îl vedem în data de 11 mai. Pe 12 mai, la vizita de la orele 12.00, tatăl meu era intubat și se afla din nou în comă indusă. Suferise un al doilea infarct. Doctorița ATI, cea cu sedativele, mi-a spus că l-a pus pe noradrenalină și că urmează al treilea infarct iresuscitabil. Că sigur îl pierdem. Cred că au făcut ca și în cazul pacienților decedați în condiții suspecte (adică nu i-au administrat suficientă noradrenalină - n.r.). La ora 6.30 dimineața, pe 13 mai, mama a fost anunțată că tatăl meu a murit. Dar înainte, de fiecare dată când mama a sunat la ATI, nu a primit nici un detaliu despre starea de sănătate a tatălui meu", a spus Andrei Cosmin Burlacu. Dosar penal deschis Andrei Cosmin Burlacu a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 2, în urma căreia s-a deschis dosarul penal 5446/161/P/2024. Fiul pacientului consideră că tatăl său a murit din cauza cadrelor medicale de pe secția ATI a Spitalului "Sf. Pantelimon", care l-ar fi tratat incorect și neglijent pe pacient. Medicul Fiorella Mitoiu, purtătorul de cuvânt al Spitalului "Sf. Pantelimon", a răspuns sec la solicitarea DeFapt.ro de a oferi o reacție. "Cum comentez eu? Eu sunt purtătorul de cuvânt! Este dreptul fiecărui om la opinie. Dacă fiul dânsului consideră că s-au întâmplat niște lucruri incorecte, este dreptul dânsului să depună o plângere și să fie analizată situația cazului în parte", a spus Mitoiu.

EXCLUSIV Comisarul general adjunct al Gărzii de Mediu, considerat consumator de droguri de mare risc de către DIICOT, audiat în dosarul judecătoarei drogate de la Suceava
Investigații

EXCLUSIV Comisarul general adjunct al Gărzii de Mediu, considerat consumator de droguri de mare risc de către DIICOT, audiat în dosarul judecătoarei drogate de la Suceava

Adjunctul Gărzii de Mediu, droguri (DIICOT). Liberalul Marius Andrei Niță, actualul comisar general adjunct la Garda Națională de Mediu și protejatul lui Gheorghe Flutur, a fost audiat de două ori de procurorii DIICOT în dosarul de crimă organizată în care judecătoarea Ana Maria Chirilă de la Tribunalul Suceava, cea care se droga cot la cot cu interlopii, a fost trimisă în judecată. Citește și: INTERCEPTĂRI Judecătoarea drogată de la Suceava lua cocaină sintetică diluată: „Odată am consumat și nefăcută cumva că nu au avut timp s-o prepare… și… mi-o rupt nasu’… (…) rană” Procurorii susțin în rechizitoriu că Marius Andrei Niță ar consuma droguri de mare risc, cu care s-ar fi aprovizionat de la unul dintre liderii grupării de traficanți de droguri. Contactat de către DeFapt.ro, comisarul general adjunct Marius Andrei Niță a recunoscut că a fost audiat de procurori în calitate de martor, dar susține că nu e consumator de droguri. Mai mult, procurorii nu ar avea nici o probă că el ar fi consumator de droguri de mare risc. Judecătoarea Chirilă se droga cu interlopii pe care-i ajuta Judecătoarea Ana Maria Chirilă, de la Tribunalul Suceava, a fost trimisă în judecată de procurorii Secției speciale de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru luare de mită și deținere de droguri. Pe scurt, judecătoarea judecătoarea se droga cu cocaină nediluată, cot la cot cu dealerii de droguri din Suceava. Citește și: ANALIZĂ Imperiul festivalier al clujeanului Buta se clatină: Untold și Neversea – datorii de zeci de milioane, Massif – necunoscut și fără impact comercial Unul dintre inculpații pe care îi judeca, Mihai Pînzari, zis "Tonici", i-a dat în direct și prin intermediari mai multe bijuterii, mașini, bani de vacanțe, inclusiv servicii de pază și protecție. La schimb, judecătoarea Ana Maria Chirilă oferea diverse servicii grupărilor de crimă organizată din Suceava. De exemplu, în perioada 11-14 noiembrie 2022, a fost informată despre actele de urmărire penală și măsurile dispuse de DIICOT – Serviciul Teritorial Suceava într-un dosar de crimă organizată, inclusiv despre perchezițiile care urmau să aibă loc. Înainte de punerea în aplicare a mandatelor de percheziție, judecătoarea i-a informat despre acțiunea DIICOT pe Ciprian Cotoară, care la rândul lui l-a informat pe Mihai Pînzari, un interlop din Rădăuți. Niță, susținut de Flutur pentru Garda de Mediu Liberalul Marius Andrei Niță, comisar la Garda de Mediu Suceava, a fost impus comisar general adjunct la Garda Națională de Mediu de șeful său pe linie de partid, Gheorghe Flutur, președintele PNL Suceava. Decizia de numire în funcție a fost semnată de pesedistul Marcel Ciolacu, în calitate de premier al României, și contrasemnată de Mircea Abrudean, secretarul general al Guvernului, pe 29 august 2023. Adjunctul Gărzii de Mediu, droguri (DIICOT) Numele lui Marius Andrei Niță apare în dosarul de crimă organizată al traficanților de droguri din Suceava, cei care o alimentau cu cocaină pe judecătoarea Ana Maria Chirilă. Mai mult, Niță a fost audiat de două ori în dosarul DIICOT. Prima dată, la structura centrală a DIICOT, apoi la Serviciul Teritorial Suceava. Procurorii DIICOT au concluzionat că "numitul Niță Marius-Andrei ar consuma droguri de risc și de mare risc, aprovizionându-se cu astfel de substanțe de la C. P., precum și de la alte persoane cu astfel de preocupări, de pe raza orașului Gura Humorului", conform presei locale, care citează rechizitoriul DIICOT. "Nu am declarat că sunt consumator" La solicitarea DeFapt.ro, comisarul Marius Andrei Niță a recunoscut cu greu că a fost audiat ca martor de două ori de DIICOT. Cu toate acestea a sugerat că ar putea fi victima unui complot pe plan local pentru că el nu ar fi consumat niciodată droguri. "Nu am declarat că sunt consumator, nu știu de unde a apărut așa ceva. Nu am consumat, sunt niște chestii cu care nu am nici o legătură", a spus comisarul Niță. "De unul pe care îl cunosc de mic am spus că consumă droguri" Întrebat care au fost motivele pentru care a fost audiat, Marius Andrei Niță a spus că procurorii DIICOT l-au întrebat dacă o cunoaște pe judecătoarea de la Suceava și pe traficanții de droguri. "M-au întrebat, nu o cunosc! Nu am văzut-o în viața mea. Nu știu de unde au făcut ei legăturile astea. Eu v-am spus, erau niște persoane din Gura Humorului de unde sunt eu de loc, care au fost chemate să dea declarații de altă persoană, nu de judecătoare. M-au întrebat dacă o cunosc, dacă am legături. M-a întrebat de foarte multă lume. De unul pe care îl cunosc de mic am spus că consumă droguri. Știți cum, orășelul micuț, am auzit. Nu am nici o prietenie cu el. Salut, salut, și atâta tot", a precizat Marius Andrei Niță pentru DeFapt.ro. "Am văzut în ziare ce făceau ei" Adjunctul de la Garda Națională de Mediu a mai spus că, în timpul audierilor de la DIICOT Suceava, a fost întrebat legăturile sale cu mai mulți interlopi din zonă. "M-am dus și m-au întrebat: Îl cunoșteam pe un băiat din Gura Humorului, Cătălin... nu îi mai știu numele de familie. După aia am văzut în ziare ce făceau ei", a spus Niță. Întrebat cum a ajuns procurorul să constate că ar fi consumator de droguri de mare risc, Niță a spus că nu știe. "M-au întrebat doar dacă am cumpărat" "Voi afla când va fi timpul. Pe mine m-au întrebat dacă îi cunosc și știu cu ce se ocupă. Le-am spus ce am auzit. Orașul e micuț, e cât jumate de cartier. Toată lumea se cunoaște. Cu băiatul ăla, Cătălin, mă vedeam cu el la sala de sport. Fac sport și eu, la sala de forță. Venea foarte des pe acolo. Salut, salut, nu aveam treabă. Exact ce v-am spus dvs. le-am spus și lor. M-au întrebat dacă am cumpărat de la ei droguri și le-am spus că nu există așa ceva. M-au întrebat doar dacă am cumpărat. Dar nu am cumpărat. Când faci niște acuzații trebuie să fie întemeiate. Niște aberații. Toată lumea și-a dat seama că au ceva cu mine, probabil e ceva politic", a declarat Niță. "Asta s-a vrut! Să facă rău!" Cât despre amicul său, Cătălin, mai știe că a făcut închisoare pentru că bătuse un bărbat și era să-l omoare. Cu toate acestea, comisarul Niță a readus în discuție faptul că ar putea fi o miză politică în contextul în care a fost susținut de PNL Suceava pentru funcția de general adjunct la Garda Națională de Mediu. "Eu sunt de la PNL. M-a susținut partidul pentru funcție. Asta s-a vrut! Să facă rău! Arătați-mi și mie niște fapte dovedite că am cumpărat de la ăla. În data de am cumpărat substanța aia. În rechizitoriu trebuie să scrii, nu poți să scrii că eu aș fi consumator", s-a apărat comisarul Niță.

EXCLUSIV Organizatorii SAGA Festival au "tras țeapă" și companiei municipale Energetica: nu au plătit serviciile pentru amenajarea locurilor VIP de la ediția din 2022 de pe Arena Națională
Investigații

EXCLUSIV Organizatorii SAGA Festival au "tras țeapă" și companiei municipale Energetica: nu au plătit serviciile pentru amenajarea locurilor VIP de la ediția din 2022 de pe Arena Națională

Organizatorii SAGA Festival, "țeapă" și Bucureștiului. Aceștia sunt dați în judecată în zeci de procese de către companii cărora nu le-au plătit facturi care totalizează milioane de lei. Zeci de procese pentru datorii Debitorul în toate aceste cazuri este SAGA Festival SRL, compania care a organizat edițiile SAGA Festival din 2021, 2022 și 2023. Citește și: E-TVA, explicat în detaliu: de ce este imposibil să fie aplicat acest sistem în forma decisă peste noapte prin OUG și cum firmele vor fi victime sigure ale abuzului de amenzi Așa cum DeFapt.ro a dezvăluit, ediția din acest an a evenimentului va fi organizată de o altă firmă, SAGA Music Festival SRL, înființată în luna ianuarie a.c. Motivul înființării noii firme: cea veche are datorii uriașe, de peste 78 de milioane de lei, și pierderi la finalul lui 2023 de 3,5 milioane de lei. Zeci de firme, dar și persoane fizice, au de încasat sume foarte mari de la Saga Festival SRL. Mulți creditori s-au îndreptat împotriva firmei în instanță. Majoritatea au avut câștig de cauză. Organizatorii SAGA Festival, "țeapă" și Bucureștiului Printre companiile care au de recuperat bani de la SAGA Festival SRL se numără și una deținută de bucureșteni: Compania Municipală Energetica Servicii București. Acum două zile, Energetica a câștigat în instanță dreptul a încasa de la SAGA Festival SRL aproape 41.000 de lei. Suma reprezintă plata unor servicii prestare acum doi ani, la ediția din 2022 a SAGA Festival, care a avut loc pe Arena Națională. Nu au plătit locurile VIP Potrivit hotărârii judecătorești prin care SAGA Festival SRL a fost obligată să plătească sumele restante către Energetica, între cele două firme "s-au desfășurat raporturi contractuale, având ca obiect prestarea de servicii constând în lucrări de amenajare a stadionului Arena Națională, pentru evenimentul SAFA Festival 2022". Serviciile au constat în "scaune VIP – 540 bucăți (23.718,75 lei), gard panoul bordurat: demontat panou bordurat, tăiat stâlp la cota zero, transportat în vederea depozitării, montat prin sudură în poziția inițială (2.625 lei), gard panou bordurat: demontat panou bordurat, transportat în vederea depozitării, montat prin sudură în poziția inițială (2.175 lei), stâlp iluminat ornamental: demontat, transportat în vederea depozitării, montat în poziția inițială (600 lei), demontat/montat coș gunoi (75 lei), în total suma de 29.193,75 lei, proces-verbal semnat de ambele părți", mai arată documentul citat. În final, suma de plată a ajuns, a decis instanța, la aproape 41.000 de lei, fiind incluse aici și penalități de neplată și actualizarea cu inflația. SAGA Festival SRL are drept de apel.

EXCLUSIV MApN cumpără drone de spionaj de un milion de euro bucata, o afacere intermediată de germanul care a adus în România blindatele Piranha V
Investigații

EXCLUSIV MApN cumpără drone de spionaj de un milion de euro bucata, o afacere intermediată de germanul care a adus în România blindatele Piranha V

MApN, drone de spionaj din Germania. 18,5 milioane de euro a plătit Ministerul Apărării Naționale pentru achiziția directă a 22 de sisteme de drone cu aripă fixă companiei germane Quantum Systems. Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Afacerea a fost intermediată de consultantul Christian Goettfert, fostul director de afaceri internaționale al General Dynamics European Land Systems, companie de la care MApN a cumpărat transportoarele blindate Piranha V în valoare de 1,54 miliarde de euro. Piranha V de 1,5 miliarde de euro Christian Goettfert era în anul 2018 directorul de afaceri internaționale al companiei General Dynamics European Land Systems (GDELS). La începutul acelui an, sărbătorea semnarea celui mai important și bănos contract atribuit de Ministerul Apărării Naționale din România: 868 de milioane de euro pentru furnizarea a 227 de blindate Piranha V. Apoi, s-a mai semnat un contract, de 674 milioane de euro. Aceasta a fost una din marile afaceri cu armament intermediate de Călin Constantin, un afacerist discret din București, de pe urma căreia acesta a încasat un comision de câteva milioane de euro. Christian Goettfert a participat ulterior la conferința Armoured Vehicles Eastern Europe, acolo unde a ținut un scurt discurs despre afacerile cu armament din Europa de Est. Audieri la DNA după achiziție "Suntem mândri că la începutul acestui an ne-a fost acordat, probabil, cel mai mare contract care a fost acordat vreodată în această ţară unei companii private de după revoluţie (...) În mod clar, o problemă este că în Europa de Est, nu aș zice că lipsesc, însă încă nu sunt complet dezvoltate cele mai bune standarde privind achizițiile, în unele țări nu există uneori transparența pe care o dorim”, spunea atunci Christian Goettfert, conform mediafax.ro. Într-adevăr, avea dreptate cu privire la standardele de achiziții aplicate de Ministerul Apărării Naționale: mai mulți ofițeri de la Departamentul pentru Armamente au fost audiați de procurorii DNA – Secția Militară în legătură cu achiziția celor 227 de transportoare. În plus, Direcția Generală de Informații a Armatei (DGIA) ar fi transmis decidenților mai multe rapoarte legate de costurile supraevaluate ale unor componente cu care urmează să fie echipate transportoarele. Dar ancheta procurorilor militari a fost închisă subit fără a găsi vreun vinovat. Goettfert, intermediarul De atunci au trecut aproape cinci ani, timp în care Christian Goettfert a dezvoltat compania germană IBCG Engineering, care oferă oficial consultanță la nivel internațional pentru industriile de apărare și aerospațiale. Adică vinde arme și tehnică militară în schimbul unui comision. De pe site-ul companiei aflăm că firma condusă de Christian Goettfert se bazează "pe o rețea internațională de primă clasă de factori de decizie politici și economici relevanți". Parte din această rețea, Departamentul pentru Armamente al Ministerului Apărării Naționale, condus de generalul - maior Teodor Incicaș. Căruia Goettfert i-a făcut o ofertă privind vânzarea unor sisteme de drone produse de compania germană Quantum Systems. Generalul – maior Teodor Incicaș a decis, în urma unei analize profunde, că Armata are nevoie de drone și a cerut companiei Romtehnica, deținută de Ministerul Apărării Naționale, să se ocupe de achiziție. MApN, drone de spionaj din Germania Romtehnica a demarat apoi procedura privind achiziția de sisteme Mini UAS Clasa I – aripă fixă. Conform datelor făcute publice în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, Romtehnica a estimat valoarea contractului la peste 101 milioane lei, adică în jur de 20,5 milioane euro. Singura ofertă depusă pentru câștigarea contractului a fost cea a companiei Quantum Systems, care l-a avut consultant pe Christian Goettfert. Contractul a fost adjudecat într-un final la valoarea de 91,7 milioane lei, echivalentul a 18,5 milioane euro. Quantum Systems s-a obligat să livreze 22 de sisteme de drone cu aripă fixă într-o perioadă de 36 de luni. Confidențialitate totală DeFapt.ro l-a contactat pe Christian Goettfert pentru a obține un punct de vedere legat de această achiziție, dar și cum se va achita Quantum Systems de obligațiile de offset. Adică cele prin care ar trebui să investească în economia românească în jur de 4-5 milioane de euro. "Din motive de confidențialitate, nu vă putem oferi informații cu privire la solicitarea dumneavoastră. Pentru detalii suplimentare, vă rugăm să consultați portalurile generale de licitații sau autoritățile responsabile", a transmis Christian Goettfert. "Lordul german al dronelor" Firma germană Quantum Systems este condusă de directorul executiv Florian Siebel, un fost pilot german, care consideră că războaiele viitorului vor fi purtate de roboți autonomi, capabili să acționeze și să ucidă fără control uman. Publicația Politico îl consideră pe Florian Siebel "lordul german al dronelor", după ce acesta a fondat compania Stark Defense, specializată pe construirea de drone de atac care pot opera fără control uman. Ucraina a primit deja 400 de drone de la Quantum Systems, care va livra încă 800 de drone în august, conform contractului încheiat în timpul unei misiuni organizate în aprilie de vicecancelarul german Robert Habeck. Compania Quantum Systems și-a asumat că va deschide o fabrică de drone în Ucraina. Datorită inteligenței artificiale și a cipurilor Nvidia, dronele Quantum System pot interpreta situația de pe câmpul de luptă și pot identifica ținte fără a depinde de GPS sau de un ghidaj uman. Acestea pot zbura apoi într-un loc fără bruiaj pentru a trimite date despre ținte militare ruse pentru a fi lovite de artilerie, potrivit unui articol publicat de Politico.

EXCLUSIV Pensionarii, jecmăniți fără milă de firmele de arhivare pentru copiile după actele pentru recalcularea pensiilor: taxe de 6.000 de lei pentru un singur dosar
Investigații

EXCLUSIV Pensionarii, jecmăniți fără milă de firmele de arhivare pentru copiile după actele pentru recalcularea pensiilor: taxe de 6.000 de lei pentru un singur dosar

Recalcularea pensiilor - taxe uriașe pentru acte. Cartelul arhivarilor este investigat de Consiliul Concurenței după ce a stors de bani de la zeci de mii de pensionari care au cerut documentele necesare pentru recalcularea pensiilor. Citește și: EXCLUSIV SAGA Festival, „țeapă” uriașă: olandezii organizatori au abandonat firma care se ocupa de concertele de la Romaero, cu pierderi și datorii de zeci de milioane, și au înființat alta pentru 2024 DeFapt.ro a aflat în exclusivitate că au fost cazuri în care pensionarilor li s-au cerut taxe chiar și de 6.000 de lei pentru a li se elibera copiile după documente. În centrul investigației se află Patronatul Întreprinderilor de Arhivare Fizică și Electronică din România (PIAFER), condus de Florin Cuc, dar și reprezentanții mai multor firme aflați în conducerea acestei organizații. Mai mult, numele lui Florin Cuc apare ca administrator al unei firme investigate în aceeași speță. Sesizări la Ministerul Muncii Pensionarii s-au plâns în aprilie a.c. la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale că sunt storși de bani de către firmele de arhivare atunci când cer copii după documentele necesare pentru recalcularea pensiilor. Surse din cadrul ministerului Muncii au declarat pentru DeFapt.ro că pensionarii au depus mai multe sesizări în care reclamau, pe de-o parte, tarifele mari percepute de firmele de arhivare pentru eliberarea copiilor. Pe de altă parte, s-a reclamat și perceperea unor tarife mult mai mari decât cele stabilite de Casa de Pensii. Recalcularea pensiilor - taxe uriașe pentru acte "Tarifele maximale au fost stabilite prin ordin de șeful Casei Naționale de Pensii. Dar și astea erau, oricum, foarte mari. Unor pensionari li s-a băgat niște tarife aberante, complet aiurea. De exemplu, tarife pentru cercetare, încă o taxă pentru interogare, una pentru nu știu ce... Le-au venit facturi și de 5.000 lei, și de 6.000 de lei. Cam astea sunt sumele maxime pe care le cereau pensionarilor", au declarat surse din Ministerul Muncii pentru DeFapt.ro. Aceleași surse spun că firmele de arhivare au făcut bișniță cu pensionarii: "Ministerul Muncii a sesizat pe 29 aprilie Arhivele Statului și Consiliul Concurenței. E un cerc vicios, pentru că oricum nu ai concurență pe piața de arhivare. Aici, dacă eu ca pensionar am arhiva la tine, ce să fac? Nu pot să o mut! S-a mai descoperit o chestie. Unii dintre arhivatori au dat documentele neconforme. Cei de la Casele de Pensii nu puteau să le valorifice, să le bage în sistem. Nu erau datele cerute pe ele. Arhivatorii și-au și bătut joc de oameni". Care sunt tarifele oficiale Și premierul Marcel Ciolacu a menționat problema sumelor aberante cerute de firmele de arhivare. "Am văzut că se încearcă specularea de către anumite firme de arhivare a acestei conjuncturi privind recalcularea pensiilor. Au fixat un preţ maximal, aranjat pentru copiile din arhivă de care au nevoie pensionarii. Aşa ceva este ilegal şi imoral şi cei responsabili trebuie sancţionaţi cu toată severitatea prevăzută de lege", a declarat Ciolacu la jumătatea lunii iunie. Prețurile maximale au fost stabilite prin ordin de șeful Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu. Conform ordinului, o cerere este tarifată cu 101 lei fără TVA. Tariful de cercetare pentru un an de sporuri este stabilit la 63 de lei, iar pentru eliberarea documentului se percep încă 14 lei. În cazul în care se cer sporurile pe o perioada de zece ani, fiecare pensionar plătește 644 lei. Pentru eliberarea de copii se cere o taxă de 14 lei pentru cercetare și cinci lei pentru eliberare de copii. Atenție, prețurile sunt stabilite pentru fiecare pagină. Se suspectează o înțelegere pentru fixarea prețurilor La scurt timp după declarația premierului, Consiliul Concurenței a anunțat că a declanșat o investigație privind o posibilă înțelegere pentru fixarea prețurilor de către companiile care furnizează servicii arhivistice cetățenilor care solicită eliberarea documentelor necesare recalculării pensiilor. "Autoritatea de concurență are indicii că o serie de firme active pe această piață și-au coordonat comportamentul comercial prin acces la informații sensibile (tarife, cheltuieli indirecte și marje de profit) cu implicarea Patronatului Întreprinderilor de Arhivare Fizică și Electronică din România (PIAFER). O parte dintre indiciile care au stat la baza declanșării investigației au fost transmise de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. În acest context, au fost efectuate inspectii inopinate la sediile PIAFER și ale companiilor Arhivatorul CBMS SRL, Danielle Digital SRL, Viltehnica SRL, Stefadina Comserv SRL, Uberum SRL, SDA - Servicii De Depozitare Și Arhivare SRL și Global Archive Management SRL", a anunțat Consiliul Concurenței. Ce este PIAFER PIAFER este condus de președintele Florin Cuc, în calitate de fondator și manager al companiei Depozitul Arhivele Transilvania din satul Luncani, județul Cluj. În documente, firma este patronată și administrată de o anume Flavia Alexandrina Fertea. Documentele de la Registrul Comerțului arată că părțile sociale au fost puse sub sechestru de către Direcția Națională Anticorupție în data de 11 iunie 2024, în dosarul 78/P/2017. Numele lui Florin Cuc apare și în firma Arhivatorul CBMS SRL, care la rândul ei este investigată de Consiliul Concurenței. Datele publice arată că această societate are sediul social tot în satul Luncani, județul Cluj, și este deținută în mod egal de alte două firme: Arhivatorul Plus și CBMS Software. Administratorii firmei Arhivatorul CBMS sunt Florin Cuc și Cristian Olimpiu Maier. Oamenii din conducerea Patronatului Părțile sociale ale asociatului Arhivatorul Plus, actuala Danielle Digital SRL, se află sub sechestru în dosarul 512/2022, la cererea BEJ Sortan Ioan Calin. Mai mult, și firma Danielle Digital, patronată în acte de Daniela Cristina Cuc, este vizată de ancheta Consiliului Concurenței. Cealaltă firmă asociată în Arhivatorul CBMS, CBMS Software SRL, este deținută de Food Os Tech SA și este administrată de Liviu Chertes. La rândul ei, Food Os Tech SA este deținută de alte două societăți și 13 persoane fizice, printre care se află Silviu Bogdan Mihalcea Călinescu, Ștefan Alexandru Ursan și Cosmin Țîrvuloiu. Cifre de afaceri de zeci de milioane O altă societate investigată de Consiliul Concurenței, Global Archive Management, este condusă de Harfaș Ștefan Ecxarcu, vicepreședintele PIAFER. Conform datelor de la Registrul Comerțului, vicepreședintele Ecxarcu are pe numele său o treime din firma Global Archive Management, restul părților sociale fiind deținute de societate olandeză Romhold BV. Datele financiare ale firmei arată că societatea a avut în 2023 o cifră de afaceri de 15,33 milioane lei și un profit net de doar 18.231 lei, cu 64 de angajați. Un alt membru al consiliului director al PIAFER este Mihai Nicolae, patronul și administratorul firmei Stefadina Comserv. Datele financiare ale firmei lui Nicolae arată că, în anul fiscal 2023, aceasta a avut o cifră de afaceri de peste 18,7 milioane lei și un profit net de aproximativ 180.000 lei. Totul, cu 93 de angajați. Dorel Marian Bîtcă, patronul și administratorul firmei Uberum, este un alt membru al consiliului director al PIAFER. Firma sa a avut în anul fiscal 2023 o cifră de afaceri netă de aproximativ 2,5 milioane lei și un profit de 37.363 lei. Cu un an înainte, a avut o cifră de afaceri de 4,62 milioane lei și un profit de peste 750.000 lei. Dosare pentru evaziune fiscală Firma Viltehnica este și ea vizată de ancheta Consiliului Concurenței. Înființată în anul 2006, firma este patronată în acte de tânăra Karina Bojan. Dar de administrarea firmei se ocupă Mariana Bojan. În anul fiscal 2022, a raportat o cifră de afaceri de peste 4,4 milioane lei și un profit de aproximativ 2,8 milioane lei. Însă afacerile și profitul au scăzut considerabil în 2023, an în care a raportat o cifră de afaceri de peste 2,2 milioane lei și un profit de aproape 800.000 lei. Ultima societate investigată de Consiliul Concurenței, SDA Servicii de Depozitare și Arhivare, este patronată și administrată de Liviu Gheorghiță Tacu. Numele afaceristului Liviu Gheorghiță Tacu apare în mai multe dosare intrumentate de procurorii din Brașov. De exemplu, în anul 2017 a scăpat de acuzațiile de evaziune fiscală după ce judecătorii de la Tribunalul Brașov au constat prescripția răspunderii penale. Apărare formală a firmelor acuzate PIAFER a anunţat că a luat act de investigaţia demarată de Consiliul Concurenţei vizând un posibil schimb de informaţii între membri şi a arătat că tarifele care fac obiectul investigaţiei sunt reglementate prin Ordinul Preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice, conform unui comunicat de presă citat de Agerpres. "Precizăm faptul că tarifele care fac obiectul investigaţiei mai sus menţionate sunt reglementate prin Ordinul Preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice nr. 299/29.05.2023, cu avizul Arhivelor Naţionale ale României", potrivit comunicatului. "Atât PIAFER, cât şi membrii săi vor colabora pe deplin cu autoritatea de concurenţă pentru a lămuri toate aspectele vizate de această investigaţie", se mai spune în comunicat.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră