joi 18 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

Rusia, aproape în faliment, gata să ridice interdicția privind cazinourile online pentru taxe

Rusia ar putea ridica interdicția privind cazinourile online și ar putea introduce o taxă de 30% pe veniturile acestora, în încercarea de a aduce la bugetul de stat până la 100 de miliarde de ruble anual (aproximativ 1,3 miliarde de dolari), relatează cotidianul rus Kommersant. Rusia caută venituri din jocuri online Potrivit surselor citate de Kommersant, ministrul rus al Finanțelor, Anton Siluanov, a propus modificarea legislației privind piața jocurilor de noroc într-o scrisoare adresată președintelui Vladimir Putin. Citește și: EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Planul prevede ridicarea interdicției pentru cazinourile online, sub condiții stricte, inclusiv: - desemnarea unui operator unic, aprobat de Guvern; - utilizarea unei platforme unificate pentru acceptarea pariurilor, similară sistemelor existente pentru casele de pariuri; - stabilirea vârstei minime de 21 de ani pentru jucători. Ministerul Finanțelor estimează că măsura ar putea aduce până la 100 de miliarde de ruble anual, într-un context de presiune bugetară crescută. Buget afectat de costurile războiului din Ucraina Veniturile statului rus sunt sub presiune din cauza cheltuielilor militare ridicate generate de războiul din Ucraina. Anul trecut, Rusia a fost nevoită să majoreze de două ori ținta de deficit bugetar, ajungând la 2,6% din PIB. Pentru anul în curs, autoritățile de la Moscova vizează un deficit bugetar de 1,6% din PIB, în pofida eforturilor de creștere a veniturilor fiscale. Creșteri de taxe și extinderea bazei de impozitare Din 2022 până în prezent, Guvernul rus a colectat cel puțin 27.600 miliarde de ruble prin diverse măsuri fiscale menite să stabilizeze bugetul. Economiștii avertizează însă că noi majorări de taxe sunt inevitabile. Printre măsurile anunțate: - majorarea TVA de la 20% la 22%, începând cu 1 ianuarie 2026, cu un impact estimat de 4.400 - miliarde de ruble între 2026 și 2028; - eliminarea unor scutiri de TVA pentru întreprinderile mici, măsură care ar putea aduce încă 200 de miliarde de ruble. Taxarea importurilor și a comerțului electronic transfrontalier Pentru a crește veniturile, Guvernul de la Moscova vizează și importurile de bunuri de consum din China, care ajung în Rusia prin statele din Asia Centrală, profitând de acordurile de liber schimb din cadrul Uniunii Economice Eurasiatice. Separat, ministrul adjunct al Industriei, Roman Chekushov, a declarat pentru Business FM că autoritățile vor monitoriza și transporturile mari de bunuri de consum realizate prin platforme de comerț electronic transfrontalier. Guvernul rus a introdus, de asemenea, noi taxe asupra industriei pariurilor, de la care se așteaptă o creștere a veniturilor colectate de la aproximativ 1 miliard de ruble anual, în prezent, până la 60 de miliarde de ruble. Economiștii avertizează asupra riscului unei „spirale fiscale” Analiștii economici avertizează că majorările succesive de taxe ar putea declanșa o „spirală fiscală”, în care presiunea asupra mediului de afaceri reduce activitatea economică, ducând la încasări fiscale mai mici pe termen lung și forțând autoritățile să introducă noi taxe. Ministerul Finanțelor de la Moscova a refuzat să comenteze informațiile publicate de Kommersant sau declarațiile oficialilor guvernamentali.

Cazinourile online, soluție pentru bugetul Rusiei (sursa: Pexels/Azamat Hatypov)
Pornhub, YouPorn, acces limitat în Marea Britanie (sursa: Pexels/cottonbro studio)
Internațional

Pornhub, YouPorn și alte site-uri, în război cu guvernul britanic din cauza protecției minorilor

Site-urile pentru adulți YouPorn, Pornhub și RedTube nu vor mai permite înregistrarea de utilizatori noi în Marea Britanie începând cu 2 februarie, a anunțat marți compania Aylo, proprietarul platformelor. Decizia vine ca reacție la modul în care autoritățile britanice aplică cerințele privind verificarea vârstei utilizatorilor. Aylo critică reglementările britanice privind verificarea vârstei Compania Aylo, cu sediul în Cipru, susține că măsurile impuse de autoritățile din Regatul Unit nu își ating scopul declarat de protecție a minorilor, ci produc efecte contrare. Citește și: EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Potrivit reprezentanților grupului, restricțiile au determinat „devierea traficului către colțuri mai întunecate și nereglementate ale internetului”, unde riscul de expunere la conținut ilegal sau periculos este mai ridicat. „Majoritatea site-urilor nu sunt controlate”, avertizează compania Aylo afirmă că, deși operatorii mari respectă legislația, „marea majoritate a site-urilor care oferă conținut nepotrivit pentru anumite vârste nu sunt supuse niciunui control”. Această situație ar crea, în opinia companiei, un risc sporit pentru utilizatori, în special pentru minori. Probleme legate de confidențialitate și date personale Un alt argument invocat de Aylo vizează confidențialitatea și protecția datelor personale. Compania consideră că sistemele de verificare a vârstei pot expune cetățenii britanici la riscuri suplimentare privind securitatea datelor. În acest context, Aylo susține că dispozitivele electronice ar trebui configurate din start ca fiind sigure pentru copii, responsabilitatea nefiind exclusiv a site-urilor care găzduiesc conținut pentru adulți. Dispute similare în Franța și alte state Grupul Aylo a avut poziții similare și în Franța, unde o lege obligă editorii de site-uri pornografice să implementeze sisteme stricte de identificare a utilizatorilor, sub sancțiunea unor amenzi sau chiar a interzicerii platformelor de către autoritatea de reglementare digitală și audiovizuală Arcom. După ce a suspendat inițial accesul la conținutul său în Franța la începutul lunii iunie, Aylo a reluat temporar serviciile două săptămâni mai târziu, profitând de suspendarea unui decret ministerial. Accesul a fost însă blocat din nou la mijlocul lunii iulie, după ce cea mai înaltă instanță administrativă a decis reintroducerea obligației de verificare a vârstei. Dialog cu autoritățile europene și britanice Într-un comunicat transmis marți, compania a precizat că rămâne deschisă dialogului cu Guvernul britanic, Comisia Europeană și alți parteneri internaționali, pentru a contribui la dezvoltarea unor politici viitoare echilibrate. „Rămânem hotărâți să colaborăm pentru ca lecțiile învățate în Regatul Unit să fie luate în considerare în elaborarea reglementărilor viitoare”, a transmis Aylo.

Rusia ar putea ataca statele baltice, avertizează BCE (sursa: Facebook/Lietuvos bankas)
Internațional

Scenariul ca Rusia să atace statele baltice este probabil, avertizează Banca Centrală Europeană

Politica monetară a Băncii Centrale Europene (BCE) este potrivită contextului actual, iar economia zonei euro s-a adaptat relativ bine la volatilitate, însă instituția trebuie să fie pregătită pentru noi șocuri majore, inclusiv riscuri generate de o posibilă agresiune militară a Rusiei. Declarațiile au fost făcute de Gediminas Simkus, membru al Consiliului guvernatorilor BCE, într-un interviu acordat Reuters. BCE, singura mare bancă centrală care a atins ținta de inflație Potrivit lui Simkus, BCE a înregistrat anul trecut un succes notabil, devenind singura mare bancă centrală care a reușit să aducă inflația la nivelul-țintă, în pofida unui context global extrem de complicat. Citește și: EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Printre factorii de incertitudine s-au numărat taxele vamale impuse de SUA, războiul de la granița estică a Uniunii Europene, dumpingul de mărfuri chinezești și creșterea prețurilor alimentelor. Cu toate acestea, oficialul BCE avertizează că turbulențele politice declanșate odată cu pandemia din 2020 și amplificate de invazia Rusiei în Ucraina vor continua să afecteze inflația, potențialul de creștere economică și nivelul dobânzilor în zona euro. Riscurile din estul Europei, diferite de cele comerciale Gediminas Simkus a subliniat că, deși politicile Statelor Unite influențează economia europeană, în special prin comerț, riscurile provenite din est sunt de o natură diferită. „Avem vecini în est, iar riscul de acolo este unul de agresiune militară”, a declarat Simkus, care este și guvernatorul Băncii Centrale a Lituaniei. Statele baltice – Lituania, Estonia și Letonia – au avertizat de mult timp asupra pericolului reprezentat de Rusia, invocând atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și incidente militare la graniță. Reziliența numerarului și a sistemelor de plăți În acest context, oficialul BCE a subliniat importanța pregătirii sistemelor financiare pentru situații de criză. BCE trebuie să se asigure că distribuția de numerar și sistemele de plăți sunt reziliente, iar politica monetară rămâne suficient de flexibilă pentru a face față unor riscuri extreme. „Dacă există un risc militar sporit, numerarul devine un bun extrem de important, iar eficiența sistemului este esențială”, a explicat Simkus. Schimbările climatice, un alt risc major pentru sistemul bancar Pe lângă amenințările geopolitice, BCE ar trebui să se asigure că băncile sunt pregătite și pentru riscurile generate de schimbările climatice, a mai avertizat oficialul lituanian, subliniind necesitatea unei abordări prudente și integrate. În ceea ce privește politica monetară imediată, Simkus a declarat că BCE nu va modifica dobânzile la următoarea reuniune din 4 februarie, iar fluctuațiile minore ale inflației în jurul nivelului de 2% sunt normale. Totuși, dincolo de acest orizont apropiat, incertitudinile cresc, iar direcția viitoare a dobânzilor rămâne deschisă. Creșterea sau reducerea dobânzilor Gediminas Simkus a afirmat că există șanse egale ca următoarea decizie a BCE, indiferent de moment, să fie fie o majorare, fie o reducere a dobânzilor. Această poziție contrastează cu declarațiile altor oficiali BCE, precum Isabel Schnabel, care anticipează o posibilă creștere a dobânzilor. În prezent, piețele financiare nu anticipează nicio modificare a dobânzilor în cursul acestui an. BCE, între presiunea volatilității și nevoia de prudență Simkus a avertizat că volatilitatea economică ar putea pune presiune pe BCE să reacționeze rapid, însă o astfel de abordare ar fi riscantă. Economia este, în prezent, mai puțin reactivă la șocuri decât în trecut, iar prognozele tind să subestimeze amenințările reale. „Cheia este să nu reacționăm disproporționat la fiecare schimbare de date, ci să urmărim tendințele și forțele majore care modelează economia”, a declarat oficialul BCE. Impactul taxelor vamale și al șocurilor comerciale Într-un context marcat de fricțiuni comerciale, Simkus a explicat că taxele vamale au un impact mai lent și mai indirect asupra inflației. Acestea afectează inițial creșterea economică, iar efectele asupra prețurilor se manifestă abia în timp. „Voi analiza atent activitatea economică pentru a evalua dacă este necesară o schimbare de direcție. Aceste șocuri lovesc mai rapid creșterea, în timp ce impactul asupra inflației apare mai târziu”, a concluzionat membrul Consiliului guvernatorilor BCE.

Maia Sandu cere accelerarea aderării Moldovei la UE (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Maia Sandu cere aderare accelerată la UE: Riscul e ca Rusia să ocupe Republica Moldova

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut marți Uniunii Europene să accelereze procesul de aderare a țării sale, avertizând că, în contextul ingerințelor masive ale Rusiei în afacerile interne ale statului moldovean, există riscul pierderii libertății și al ocupării de facto de către Moscova. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții susținute la sesiunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), desfășurată la Strasbourg. „Sperăm ca UE să decidă înainte de a fi prea târziu” Maia Sandu a subliniat că securitatea Republicii Moldova este direct legată de integrarea europeană. Citește și: Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra. Grindeanu, tactici asemănătoare cu „promisiunea de cumpărare” „Pentru a te simți în siguranță, trebuie să faci parte din Uniunea Europeană”, a afirmat șefa statului, adăugând că autoritățile de la Chișinău speră ca UE să ia o decizie rapidă privind aderarea. Întrebată dacă este necesară o procedură accelerată de integrare pentru statele vulnerabile, Sandu a răspuns afirmativ, explicând că situația țărilor mici, aflate sub presiune geopolitică, este „periculoasă”. Angajament ferm pentru parcursul european Președinta Republicii Moldova a reiterat că țara sa este „pe deplin angajată” în procesul de aderare la Uniunea Europeană și a subliniat că au fost deja implementate reforme importante pentru alinierea la acquis-ul comunitar. Maia Sandu a precizat că aceste eforturi vor continua, în ciuda contextului regional tensionat. „Situația din țara mea mă îngrijorează. Nu vrem să fim ocupați de Rusia”, a declarat aceasta în fața delegaților APCE. Maia Sandu evită tema reunificării cu România Întrebată dacă o eventuală reunificare cu România ar putea reprezenta o cale mai rapidă de integrare europeană, Maia Sandu a evitat un răspuns direct. Ea a insistat că obiectivul principal al Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană și apartenența la „lumea liberă”. Două războaie care amenință Europa În analiza prezentată la APCE, Maia Sandu a vorbit despre existența a două războaie care afectează Europa. Primul este războiul militar declanșat de Rusia prin invazia Ucrainei în februarie 2022. Al doilea este un război hibrid, informațional, care vizează subminarea democrațiilor europene prin manipulare, propagandă, tehnologie și finanțări ilegale. Republica Moldova, în prima linie a războiului hibrid Președinta a avertizat că Republica Moldova se află „în prima linie” a acestui război informațional. Ea a indicat că Rusia a intervenit activ în alegerile parlamentare din septembrie, alocând resurse echivalente cu aproximativ 2% din PIB-ul Republicii Moldova pentru operațiuni de influență și destabilizare. Transnistria și prezența trupelor ruse Referindu-se la regiunea separatistă Transnistria, situată la frontiera de est a Republicii Moldova cu Ucraina, Maia Sandu a declarat că soluționarea conflictului rămâne un obiectiv prioritar, dar exclusiv pe cale pașnică. Situația este însă complicată, a recunoscut președinta, din cauza refuzului Rusiei de a-și retrage trupele staționate „ilegal” în regiune, în afara controlului autorităților de la Chișinău.

SUA și Ucraina, tensiuni privind Donbas (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trădarea lui Trump: oferă garanții de securitate Kievului numai dacă Ucraina cedează Donbasul Rusiei

Statele Unite ar fi transmis Ucrainei că eventualele garanții de securitate americane ar putea fi oferite doar în cazul în care Kievul acceptă cedarea regiunii Donbas către Rusia, în cadrul unui acord de pace cu Moscova, relatează Financial Times. Informația se bazează pe opt surse apropiate negocierilor, însă nu a fost confirmată independent, iar Casa Albă nu a oferit inițial un răspuns oficial. Retragere din est și sprijin militar suplimentar Potrivit publicației, Washingtonul s-ar fi arătat dispus să furnizeze mai multe arme Ucrainei pentru consolidarea apărării pe timp de pace, cu condiția retragerii forțelor ucrainene din unele zone din estul țării aflate încă sub controlul Kievului. Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar Această abordare ar indica o posibilă schimbare de strategie în negocierile pentru încetarea conflictului. Kievul cere garanții înainte de concesii Președintele ucrainean Volodimir Zelenski declara recent că garanțiile de securitate americane sunt „100% gata”, lipsind doar stabilirea datei și locului semnării. Totuși, un oficial ucrainean de rang înalt a afirmat că există tot mai multe îndoieli la Kiev privind angajamentul SUA, acuzând că Washingtonul ezită de fiecare dată când se ajunge în punctul semnării unor astfel de garanții. Poziții divergente între SUA și Ucraina Ucraina insistă ca garanțiile de securitate să fie confirmate înainte de orice concesii teritoriale, în timp ce SUA ar considera cedarea Donbasului drept o condiție necesară pentru pace, fără a exercita presiuni similare asupra președintelui rus Vladimir Putin. Kremlinul a reiterat, la rândul său, că problema teritorială rămâne fundamentală pentru orice acord. Reacția Casei Albe Anna Kelly, adjunctă a secretarului de presă al Casei Albe, a respins informațiile publicate de Financial Times, calificându-le drept „complet false”. Potrivit poziției oficiale americane, rolul Washingtonului este exclusiv acela de a aduce cele două părți la masa negocierilor, iar Statele Unite nu încearcă să forțeze Ucraina să accepte concesii teritoriale.

Italia respinge prezența agenților ICE la Olimpice (sursa: Facebook/Matteo Piantedosi)
Internațional

Agenți ICE vor fi prezenți la Jocurile Olimpice de iarnă din Italia, controverse la Roma

Ministrul italian de Interne, Matteo Piantedosi, a afirmat că Serviciul de imigrare și control vamal al Statelor Unite (ICE) nu va opera pe teritoriul italian, respingând informațiile despre posibila implicare a agenților americani la deschiderea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina d’Ampezzo din 2026. El a subliniat că ordinea și siguranța publică în Italia sunt garantate exclusiv de statul italian, numind speculațiile despre desfășurarea forței americane „o controversă bazată pe nimic”. Italiei nu îi convin metodele ICE Piantedosi a adăugat că „metodologiile” serviciului american nu fac parte din background-ul profesional și cultural al Italiei în aplicarea legii și managementul securității, reafirmând controlul suveran al Italiei asupra propriului teritoriu. Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar Declarațiile vin după ce șeful regiunii Lombardia, Attilio Fontana, gazda Olimpicelor, sugerase că agenții ICE ar putea soși ca parte a securității pentru delegația americană condusă de vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio. Reacții și îngrijorări în Italia Anunțul privind posibila prezență a membrilor serviciului vamal american a stârnit îngrijorări în Italia, amplificate de controversele recente legate de acțiunile ICE în Statele Unite, inclusiv după cazul fatal al cetățeanului american Alex Pretti, ucis de agenți federali în Minneapolis în timpul unor operațiuni de imigrare și proteste sociale. Acest incident a generat discuții la nivel internațional privind tacticile serviciilor de aplicare a legii și drepturile civile, ceea ce a alimentat sensibilitățile din unele țări europene. Milano-Cortina 2026: securitate și suveranitate italiană Italia se pregătește să găzduiască cea de-a 25-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă între 6 și 22 februarie 2026 la Milano și Cortina d’Ampezzo, cu participarea sportivilor din 93 de țări. În contextul organizării evenimentului, autoritățile italiene insistă că securitatea competiției, de la protecția publică până la gestionarea fluxurilor internaționale, va rămâne exclusiv în atribuțiile forțelor de ordine italiene.

Suedia propune pedepse penale de la 13 ani (sursa: Facebook/Polisen)
Internațional

Suedia vrea să bage la închisoare minori de la 13 ani. Țara, terorizată de bande cu arme

Guvernul suedez a anunțat luni că va prezenta un proiect de lege care prevede reducerea vârstei răspunderii penale de la 15 la 13 ani pentru infracțiuni grave. Inițiativa ar deschide calea pentru pedepse cu închisoarea în anumite cazuri și marchează o schimbare majoră în politica penală a statului nordic. Măsura vizează doar infracțiunile grave Ministrul Justiției, Gunnar Strömmer, a precizat că nu este vorba despre o reducere generală a vârstei răspunderii penale, ci despre o aplicare strict limitată la cele mai grave infracțiuni. Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar Printre acestea se numără omorul, tentativa de omor, atacurile cu explozibil în circumstanțe agravante, infracțiunile legate de arme de foc și violul, toate în forme agravante. Creșterea violenței și rolul bandelor criminale Suedia se confruntă de peste un deceniu cu o recrudescență a violenței asociate criminalității organizate, alimentată de conflicte între bande rivale și de lupta pentru controlul pieței drogurilor. Autoritățile avertizează că rețelele infracționale recrutează tot mai frecvent minori sub 15 ani pentru comiterea de atacuri armate sau atentate cu explozibil, mizând pe faptul că aceștia nu riscă pedepse cu închisoarea. Opoziție puternică din partea instituțiilor Proiectul de lege a stârnit reacții critice din partea mai multor instituții și organizații. Poliția, procurorii și reprezentanți ai sistemului penitenciar s-au declarat împotriva reducerii vârstei răspunderii penale, avertizând că măsura ar putea duce la implicarea unor copii și mai tineri în rețelele criminale. Alți critici au subliniat că sistemul penitenciar suedez nu este pregătit să gestioneze deținuți atât de tineri și că inițiativa riscă să încalce drepturile copilului. De la 14 la 13 ani: evoluția proiectului O anchetă guvernamentală lansată în ianuarie 2025 propunea inițial reducerea vârstei răspunderii penale la 14 ani. Ulterior, în septembrie, guvernul a decis să meargă mai departe și să propună pragul de 13 ani, trimițând proiectul spre consultare către 126 de autorități și organizații. Majoritatea entităților consultate au criticat sau respins ferm propunerea. „Suntem într-o situație de urgență”, spune ministrul Justiției În pofida opoziției, Gunnar Strömmer a apărat proiectul, afirmând că Suedia se află într-o situație de urgență și că măsurile adoptate trebuie să reflecte gravitatea contextului actual. Potrivit ministrului, reducerea vârstei răspunderii penale ar urma să fie aplicată temporar, pentru o perioadă inițială de cinci ani. Când ar putea intra în vigoare noua lege Proiectul de lege va fi transmis mai întâi Consiliului Legislativ suedez, organismul care analizează legalitatea inițiativelor guvernamentale. Ministrul Justiției speră ca legea să fie adoptată și să intre în vigoare în cursul acestei veri.

Trump acuză democrații pentru uciderea infirmierului (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Pentru moartea infirmierului ucis de ICE sunt de vină democrații care protestează, spune Casa Albă

Casa Albă a declarat luni că președintele Statelor Unite, Donald Trump, nu dorește să vadă oameni răniți sau uciși pe străzile americane, în contextul tensiunilor generate de politica sa privind expulzarea imigranților. Reacția vine după un incident grav petrecut la Minneapolis, unde un infirmier a fost ucis în timpul unei intervenții a ofițerilor federali. Tragedia de la Minneapolis, recunoscută de administrația Trump Administrația de la Washington a calificat moartea infirmierului drept o tragedie, subliniind însă că aceasta s-ar fi produs pe fondul unui climat tensionat și al unei opoziții politice puternice. Citește și: Hoții au spart o vilă a rectorului Marilen Pîrtea, deputat PNL, care nu apare în declarația de avere. Eternul bugetar are o avere uriașă Potrivit Casei Albe, evenimentele care au dus la acest deznodământ au fost influențate de acțiuni deliberate de contestare a autorităților federale. Acuzații directe la adresa liderilor democrați Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a afirmat că incidentul de la Minneapolis este rezultatul unei „rezistențe deliberate și ostile” din partea liderilor democrați din statul Minnesota. Oficialul a susținut că opoziția politică față de măsurile federale în domeniul imigrației ar fi contribuit la escaladarea tensiunilor din ultimele săptămâni. Trump cere „sfârșitul rezistenței și haosului” În declarațiile transmise presei, Karoline Leavitt a reiterat poziția președintelui Trump, care solicită încetarea rezistenței față de politicile federale și restabilirea ordinii publice. Administrația consideră că măsurile de control al imigrației trebuie aplicate ferm și fără blocaje politice. Politica de imigrație, sursă majoră de tensiuni interne Incidentul din Minneapolis readuce în prim-plan polarizarea profundă din societatea americană în jurul politicilor de imigrație. Prezența ofițerilor federali și intervențiile acestora au generat proteste, critici și apeluri la responsabilizare, în timp ce administrația Trump insistă asupra necesității menținerii ordinii și aplicării stricte a legii.

Rusia, ingerință masivă în alegerile din Moldova (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Rusia a cheltuit 7 miliarde de lei MD pentru a influența parlamentarele din Moldova (Maia Sandu)

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că Federația Rusă a investit aproximativ 2% din Produsul Intern Brut al țării, echivalentul a circa 7 miliarde de lei moldovenești (352 de milioane de euro) în acțiuni menite să vicieze alegerile parlamentare din 2025. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă comune susținute la Varșovia, alături de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Manipulare informațională, atacuri cibernetice, finanțări ilegale Potrivit șefei statului, ingerința Rusiei s-a manifestat printr-un arsenal complex de instrumente hibride, atent coordonate. Citește și: Hoții au spart o vilă a rectorului Marilen Pîrtea, deputat PNL, care nu apare în declarația de avere. Eternul bugetar are o avere uriașă Maia Sandu a precizat că aceste acțiuni au inclus manipulare informațională sistematică, atacuri cibernetice, finanțarea ilegală a partidelor politice, acte de sabotaj, organizarea de proteste plătite și tentative deliberate de a provoca violențe în spațiul public. „Estimăm că Rusia a cheltuit aproape 2% din PIB-ul Moldovei pentru a vicia alegerile noastre parlamentare din 2025”, a declarat Maia Sandu, subliniind caracterul coordonat și de lungă durată al acestor acțiuni. Presiuni fără precedent asupra instituțiilor și societății Maia Sandu a arătat că Republica Moldova s-a confruntat, timp de trei ani electorali consecutivi, cu o ingerință rusă „sistematică și fără precedent”. În ciuda presiunilor exercitate asupra instituțiilor publice, presei și cetățenilor, statul moldovean a reușit să reziste, fără a-și abandona direcția politică și strategică. Președintele a subliniat că aceste tentative de destabilizare nu au deturnat Republica Moldova de la parcursul său european. Consolidarea direcției europene Șefa statului a afirmat că, paradoxal, atacurile hibride au contribuit la întărirea rezilienței interne. „Dimpotrivă, ne-a consolidat direcția. Am accelerat reformele, am întărit instituțiile și ne-am aliniat mai profund la standardele Uniunii Europene”, a declarat Maia Sandu. Sprijinul Poloniei și angajamentul ferm pentru integrarea europeană În cadrul conferinței de presă, Maia Sandu a evidențiat sprijinul constant al Poloniei pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova, apreciind cooperarea bilaterală în contextul provocărilor de securitate din regiune. Totodată, președintele moldovean a reafirmat angajamentul ferm al Chișinăului pentru integrarea europeană, subliniind că „aderarea la Uniunea Europeană reprezintă cea mai clară garanție de securitate, democrație și libertate pentru Republica Moldova”.

Comisia Europeană, anchetă extinsă împotriva X și Grok (sursa: X/Elon Musk)
Internațional

UE continuă războiul cu Elon Musk: X și Grok, anchetă extinsă pentru pornografie și alte nereguli

Comisia Europeană a lansat o nouă procedură oficială de investigare împotriva platformei X, în baza Regulamentului privind serviciile digitale (DSA). În paralel, executivul UE a extins investigaţia aflată deja în desfăşurare din decembrie 2023, vizând modul în care platforma îşi gestionează riscurile asociate sistemelor de recomandare, potrivit unui comunicat publicat luni pe site-ul instituţiei. Ce vizează noua anchetă: funcţionalităţile Grok Noua investigaţie se concentrează pe evaluarea modului în care X a analizat şi a redus riscurile generate de implementarea funcţionalităţilor Grok în Uniunea Europeană. Citește și: EXCLUSIV Noul șef al Romarm, cu sesizare la DNA pentru numire ilegală, a fost și incompatibil: și la Romarm, și la ARICE Printre riscurile investigate se află diseminarea de conţinut ilegal, inclusiv imagini sexuale explicite manipulate, materiale care pot constitui abuzuri sexuale asupra copiilor şi alte forme grave de conţinut dăunător. Comisia Europeană avertizează că aceste riscuri par să se fi materializat, expunând cetăţenii UE la vătămări grave, motiv pentru care ancheta va analiza în detaliu respectarea obligaţiilor legale de către platformă. Obligaţiile X privind riscurile sistemice Potrivit Regulamentului privind serviciile digitale, X are obligaţia de a evalua şi de a atenua riscurile sistemice generate de serviciile sale. Acestea includ nu doar răspândirea conţinutului ilegal, ci şi efectele negative asupra drepturilor fundamentale, precum violenţa bazată pe gen şi impactul sever asupra sănătăţii fizice şi mentale a utilizatorilor, rezultate din utilizarea funcţionalităţilor Grok. De asemenea, platforma trebuia să transmită Comisiei Europene un raport ad-hoc de evaluare a riscurilor înainte de implementarea funcţionalităţilor Grok cu impact major asupra profilului de risc al serviciului X. Extinderea anchetei începute în decembrie 2023 Separat, Comisia Europeană a decis extinderea procedurii oficiale deschise în decembrie 2023, pentru a verifica dacă X a evaluat şi a gestionat în mod corespunzător toate riscurile sistemice asociate sistemelor sale de recomandare. Ancheta include şi analiza trecerii recente a platformei la un sistem de recomandare bazat pe Grok. Dacă se confirmă deficienţele semnalate, acestea ar putea constitui încălcări ale mai multor articole din Regulamentul privind serviciile digitale, inclusiv articolele 34, 35 şi 42. Posibile sancţiuni şi măsuri provizorii Comisia Europeană va desfăşura o investigaţie aprofundată, cu prioritate, fără ca deschiderea procedurii să anticipeze rezultatul final. În acest proces, executivul UE va continua să colecteze dovezi prin solicitări suplimentare de informaţii, interviuri sau inspecţii şi poate impune măsuri provizorii, în lipsa unor ajustări semnificative din partea platformei X. Iniţierea procedurii oficiale permite Comisiei să adopte o decizie de neconformitate sau să accepte eventuale angajamente asumate de X pentru remedierea problemelor identificate. Rolul autorităţilor naţionale în aplicarea DSA Deschiderea procedurilor oficiale nu limitează competenţele coordonatorilor serviciilor digitale sau ale altor autorităţi naţionale din statele membre UE. Acestea îşi păstrează atribuţiile de supraveghere şi aplicare a Regulamentului privind serviciile digitale în cazul încălcărilor suspectate. Ce este Grok şi cum este folosit pe platforma X Grok este un instrument de inteligenţă artificială dezvoltat de furnizorul platformei X. Începând cu 2024, acesta a fost integrat în mai multe funcţionalităţi ale platformei, permiţând utilizatorilor să genereze texte şi imagini sau să adauge informaţii contextuale postărilor. În calitate de platformă online foarte mare, X este obligată să identifice şi să reducă riscurile potenţiale generate de utilizarea Grok, inclusiv cele care vizează minorii şi alte grupuri vulnerabile. Legătura cu sancţiunile anterioare aplicate X Investigaţia actuală completează ancheta lansată la 18 decembrie 2023, care a vizat mecanismele de notificare şi acţiune ale X, măsurile de combatere a conţinutului ilegal, precum materialele teroriste, şi riscurile asociate sistemelor de recomandare. În cadrul acestei proceduri, Comisia Europeană a adoptat, la 5 decembrie 2025, o decizie de neconformitate, amendând X cu 120 de milioane de euro pentru design înşelător, lipsa transparenţei publicităţii şi accesul insuficient al cercetătorilor la date. Ulterior, la 19 septembrie, Comisia a solicitat informaţii suplimentare despre Grok, inclusiv privind conţinutul antisemit generat de acest instrument în 2025. Cetățeni afectaţi de conţinutul generat de IA Comisia reaminteşte că persoanele afectate negativ de imagini generate de inteligenţa artificială, inclusiv de materiale care conţin abuzuri sexuale asupra copiilor sau imagini intime neconsensuale, pot beneficia de sprijin la nivel naţional. În temeiul Regulamentului privind serviciile digitale, cetăţenii UE au dreptul de a depune plângeri privind posibile încălcări ale DSA la coordonatorul serviciilor digitale din statul lor membru.

Venezuela respinge ingerința SUA (sursa: Facebook/Delcy Rodríguez)
Internațional

Președinta Venezuelei spune că „ajunge cu ordinele de la Washington!”

Președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodríguez, a transmis un mesaj ferm către Statele Unite, cerând Washingtonului să se abțină de la influențarea politicii interne a țării. Declarația vine după ce președintele american Donald Trump a afirmat public că intenționează să dicteze direcțiile politice ale Venezuelei. Mesaj dur adresat Washingtonului Într-un discurs susținut în fața lucrătorilor din industria petrolieră din statul Anzoátegui, Delcy Rodríguez a condamnat intervențiile externe și a cerut ca problemele interne să fie rezolvate exclusiv de venezueleni. Citește și: EXCLUSIV Noul șef al Romarm, cu sesizare la DNA pentru numire ilegală, a fost și incompatibil: și la Romarm, și la ARICE Ea a subliniat costurile mari suportate de țară în urma confruntărilor cu extremismul și influențele străine. Preluarea puterii la Caracas Delcy Rodríguez a depus jurământul ca președintă interimară pe 5 ianuarie, după capturarea președintelui Nicolás Maduro de către Statele Unite, într-o operațiune militară desfășurată la Caracas. Ulterior, Donald Trump a anunțat că administrația americană va influența deciziile politice ale Venezuelei până la noi ordine. Reforme și concesii sub presiune internațională De la preluarea mandatului, Delcy Rodríguez a semnat acorduri petroliere cu Statele Unite, a inițiat reforme legislative, inclusiv o nouă lege a hidrocarburilor, și a dispus eliberarea unor prizonieri politici. Totodată, ea a lansat apeluri pentru dialog și compromis cu opoziția. Posibilă vizită oficială în Statele Unite Casa Albă a anunțat recent intenția de a o invita pe Delcy Rodríguez în Statele Unite, fără a preciza o dată exactă. Anunțul a venit după o convorbire telefonică între cei doi lideri și după mai multe declarații favorabile făcute de Donald Trump la adresa președintei interimare a Venezuelei.

Furtună de iarnă devastatoare în SUA (sursa: CBS News)
Internațional

Apocalipsă de ger cumplit, zăpadă și ploaie înghețată în SUA: morți, degerați, fără electricitate

O furtună majoră de iarnă a lovit estul Statelor Unite, provocând moartea a cel puțin 10 persoane, pene masive de curent și blocarea traficului aerian. Fenomenul a adus un amestec periculos de ninsori abundente, lapoviță și ploaie înghețată, de la Ohio Valley și Mid-South până în New England, pe fondul unui val de aer arctic extrem de sever. Temperaturi arctice și avertismente meteo fără precedent Meteorologii descriu episodul drept unul dintre cele mai grave evenimente de iarnă din ultimele decenii, cu temperaturi care ar putea coborî până la minus 45 de grade Celsius în unele regiuni. Citește și: Sondaj CURS: majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova Serviciul Național de Meteorologie a avertizat că frigul extrem poate provoca degerături în doar câteva minute, iar condițiile periculoase ar putea persista mai bine de o săptămână. Decese confirmate în mai multe state Autoritățile au raportat decese în mai multe zone ale țării, inclusiv în New York, Texas și Louisiana. La New York, cinci persoane au fost găsite decedate în aer liber, iar oficialii au atras atenția asupra vulnerabilității persoanelor fără adăpost în fața frigului extrem. Transport aerian paralizat și zboruri anulate Furtuna a afectat grav transportul aerian, determinând anularea a peste 11.000 de zboruri într-o singură zi. Aeroportul Național Ronald Reagan din Virginia a fost închis, iar aeroporturile din New York, Philadelphia și Charlotte au raportat anulări pentru peste 80% din cursele programate. Pene masive de curent în sudul Statelor Unite Ploaia înghețată și acumulările masive de gheață au doborât copaci și linii electrice, lăsând peste un milion de locuințe și sedii comerciale fără electricitate în opt state. Tennessee a fost cel mai afectat, cu sute de mii de consumatori rămași fără curent. Mobilizare de urgență și stare de dezastru Guvernatorii mai multor state au mobilizat Garda Națională pentru intervenții de urgență, iar președintele Donald Trump a aprobat declarații federale de dezastru pentru 12 state. În total, 17 state și Districtul Columbia au instituit stare de urgență meteorologică. Valul de frig continuă după furtună Deși sistemul de furtună este așteptat să se îndepărteze, autoritățile avertizează că aerul arctic va continua să afecteze regiunea, prelungind condițiile de îngheț și riscurile pentru infrastructură și populație. Experții subliniază că acumularea de gheață va continua să pună presiune pe rețelele electrice și pe serviciile de urgență.

Incendiul din Crans Montana, patronului barului, eliberat (sursa: X/SNews)
Internațional

Patronului barului din Crans Montana în care au murit 40 de tineri, eliberat. Furie în Italia

Președintele Elveției, Guy Parmelin, a adoptat un ton conciliator față de criticile venite din partea guvernului italian, după ce un tribunal elvețian a decis eliberarea pe cauțiune a proprietarului barului din Crans-Montana, locul tragediei în care 40 de persoane și-au pierdut viața, printre care și șase cetățeni italieni, în urma unui incendiu izbucnit în noaptea de Revelion. „Putem înțelege furia”: mesajul transmis Italiei Într-un interviu acordat ziarului italian Corriere della Sera, publicat duminică, Guy Parmelin a declarat că autoritățile elvețiene înțeleg reacția emoțională a Italiei, dar a subliniat existența unor diferențe fundamentale între sistemele judiciare ale celor două state. Citește și: Sondaj CURS: majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova „Putem bineînțeles înțelege furia”, a afirmat președintele elvețian, făcând apel la calm și la respectarea cadrului legal. Eliberarea pe cauțiune și separația puterilor în stat Întrebat despre decizia de eliberare pe cauțiune a proprietarului barului, Jacques Moretti, Parmelin a subliniat importanța principiului separației puterilor în stat și a neintervenției politice în actul de justiție. „Nu este sarcina politicienilor să intervină în sistemul nostru judiciar”, a declarat acesta, precizând că deciziile instanțelor trebuie respectate, indiferent de presiunea publică sau diplomatică. Reacția dură a guvernului italian Sâmbătă, guvernul de la Roma a criticat ferm hotărârea tribunalului elvețian, calificând eliberarea pe cauțiune drept un afront adus familiilor victimelor. Autoritățile italiene au transmis că sunt „profund revoltate” de această decizie, în contextul în care șase adolescenți italieni se numără printre cei decedați în incendiul produs în primele ore ale zilei de 1 ianuarie. Giorgia Meloni recheamă ambasadorul Italiei în Elveția Ca reacție la decizia instanței elvețiene, premierul italian Giorgia Meloni a anunțat rechemarea ambasadorului Italiei în Elveția, pentru consultări privind următorii pași diplomatici. Într-o declarație acordată Corriere della Sera, Meloni a propus înființarea imediată a unei echipe comune de anchetă, care să includă și expertiza autorităților italiene, pentru a clarifica circumstanțele tragediei.

Aliata lui Trump, Giorgia Meloni, s-a supărat: este uluită de declarațiile privind NATO Foto: X/Twitter
Internațional

Aliata lui Trump, Giorgia Meloni, s-a supărat: este uluită de declarațiile președintelui SUA privind intervenția NATO în Afganistan

Aliata lui Donald Trump, premierul italian Giorgia Meloni, s-a supărat: ea este uluită de declarațiile președintelui SUA privind intervenția NATO în Afganistan. „Guvernul italian a luat cunoștință cu uimire de declarațiile președintelui Trump, potrivit cărora aliații NATO ar fi «rămas în urmă» în timpul operațiunilor din Afganistan”, a postat ea, pe Twitter.  Citește și: Epurare stalinistă la vârful armatei chineze: Comisia Militară Centrală, lichidată, cel mai important general, sub anchetă Într-un interviu acordat joi postului american Fox News, Trump a pus la îndoială fiabilitatea alianței și a respins amploarea contribuțiilor aliaților în Afganistan, unde trupele europene au luptat alături de forțele americane timp de aproape două decenii.  Referindu-se la aliații NATO, Trump a declarat: „Nu am avut niciodată nevoie de ei. Nu le-am cerut niciodată nimic. Știți, ei vor spune că au trimis niște trupe în Afganistan, și au făcut-o – au rămas puțin în spate, puțin în afara liniei frontului”.  Aliata lui Trump, Giorgia Meloni, s-a supărat: este uluită de declarațiile privind NATO „În urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001, NATO a activat articolul 5 pentru prima și singura dată în istoria sa: un act extraordinar de solidaritate față de Statele Unite. În cadrul acestei operațiuni de amploare împotriva celor care au alimentat terorismul, Italia a răspuns imediat alături de aliații săi, desfășurând mii de soldați și asumându-și întreaga responsabilitate pentru Comandamentul Regional Vest, una dintre cele mai importante zone operaționale ale întregii misiuni internaționale. De-a lungul a aproape douăzeci de ani de angajament, națiunea noastră a suportat un cost incontestabil: 53 de soldați italieni căzuți și peste 700 răniți în timpul operațiunilor de luptă, misiunilor de securitate și programelor de instruire pentru forțele afgane. Din acest motiv, declarațiile care minimalizează contribuția țărilor NATO în Afganistan sunt inacceptabile, mai ales dacă provin de la o națiune aliată. Italia și Statele Unite sunt legate de o prietenie solidă, fondată pe o comunitate de valori și o colaborare istorică, care este și mai necesară în fața numeroaselor provocări actuale. Dar prietenia necesită respect, o condiție fundamentală pentru a continua să asigure solidaritatea care stă la baza Alianței Atlantice”, se arată în declarația guvernului de la Roma. 

Crima comisă de agenți ICE, aprobată de Trump (sursa: CNN)
Internațional

Noua crimă comisă de agenți ICE în Minneapolis îi îngrozește și pe republicani. Trump aprobă omorul

Împușcarea mortală a unui cetățean american în vârstă de 37 de ani de către agenți federali a declanșat, sâmbătă, noi proteste în Minneapolis. Este al doilea caz din luna ianuarie în care un civil este ucis de agenți federali în acest oraș, aflat de săptămâni întregi sub presiunea manifestațiilor împotriva operațiunilor Serviciului de Imigrare și Control Vamal (ICE). Cine era Alex Pretti, bărbatul împușcat mortal Alex Pretti, asistent medical într-o unitate de terapie intensivă, a murit după o altercație cu agenți federali, în timp ce încerca să se interpună între ofițerii ICE și cetățeni care protestau față de operațiunile antiimigrație. Citește și: Epurare stalinistă la vârful armatei chineze: Comisia Militară Centrală, lichidată, cel mai important general, sub anchetă Moartea sa survine la doar câteva săptămâni după uciderea lui Renee Good, o americancă împușcată mortal pe 7 ianuarie, în timp ce se afla în mașina sa, tot de un agent ICE, în Minneapolis. Administrația Trump: victima ar fi pus în pericol agenții La fel ca în cazul Renee Good, administrația președintelui Donald Trump a susținut imediat că Alex Pretti ar fi reprezentat o amenințare pentru agenții federali. Autoritățile federale au cerut calm, însă apelurile nu au împiedicat izbucnirea protestelor. Sute de persoane s-au adunat sâmbătă seara într-un parc din Minneapolis pentru a denunța violențele, în ciuda temperaturilor extrem de scăzute. Proteste și omagii în mai multe orașe din SUA Manifestații și momente de reculegere în memoria lui Alex Pretti au avut loc și în alte orașe americane, de la New York la Los Angeles. Pe plan politic, democrații și-au exprimat indignarea și au amenințat cu blocarea finanțării federale, ceea ce ar putea duce la un nou „shutdown” guvernamental la finalul lunii. Guvernatorul Minnesota cere anchetă locală, nu federală Guvernatorul democrat al statului Minnesota, Tim Walz, a cerut ca ancheta să fie coordonată de autoritățile locale, nu de cele federale. „Nu putem avea încredere în guvernul federal”, a declarat acesta, acuzând ICE că răspândește „haos și violență”. În tabăra republicană, senatorul Bill Cassidy a cerut o anchetă comună, locală și federală, afirmând că „credibilitatea ICE și a Departamentului pentru Securitate Internă este în joc”. Imagini video controversate: bărbatul, împușcat de cel puțin zece ori O înregistrare video, a cărei autenticitate a fost confirmată de autorități, arată mai mulți agenți purtând veste cu inscripția „Poliție” luptându-se să imobilizeze un bărbat pe care îl lovesc în mod repetat. Se aud apoi focuri de armă, iar ofițerii se îndepărtează de corpul acestuia, continuând să tragă în timp ce bărbatul zace pe asfalt. Potrivit unei analize realizate de publicația de investigații Bellingcat, asupra lui Alex Pretti s-au tras cel puțin zece focuri de armă, majoritatea după ce acesta era deja imobilizat la sol. Disputa privind arma presupusă a victimei Secretarul pentru securitate internă, Kristi Noem, a afirmat că Pretti era înarmat și pregătit să comită acte de violență. Consilierul Casei Albe, Stephen Miller, l-a numit „asasin”, afirmație redistribuită de vicepreședintele JD Vance. DHS a publicat pe platforma X o fotografie cu o armă despre care susține că i-ar fi aparținut victimei. Cu toate acestea, în imaginile video disponibile public nu se observă ca Alex Pretti să folosească vreo armă. Mai mult, analiza Bellingcat arată că, înainte de primul foc de armă, unul dintre ofițeri este surprins plecând de la fața locului cu un pistol similar cu cel prezentat ulterior de DHS. Familia victimei: „Minciuni dezgustătoare” Părinții lui Alex Pretti au transmis un comunicat presei americane în care acuză administrația Trump că a răspândit „minciuni dezgustătoare” despre fiul lor, descris ca „o persoană cu o inimă uriașă”. Șeful poliției din Minneapolis, Brian O’Hara, a declarat că Pretti locuia în oraș, deținea legal permis de portarmă și nu figura în evidențele poliției. Trump laudă agenții ICE și atacă autoritățile locale Donald Trump a reacționat dur pe platforma Truth Social, acuzând primarul și guvernatorul din Minnesota că „incită la insurecție”. Președintele american a numit agenții ICE „patrioți” și i-a felicitat pentru arestarea și expulzarea a 12.000 de imigranți ilegali din stat. Trump a susținut, de asemenea, că autoritățile locale ar încerca o „mușamalizare” pentru a induce în eroare guvernul federal. Garda Națională, mobilizată în Minnesota Guvernatorul Tim Walz a anunțat mobilizarea Gărzii Naționale a statului Minnesota, confirmând că trupele sunt pregătite să intervină. Prima misiune vizează securizarea unei clădiri federale care găzduiește agenți ICE în Minneapolis. Numărul exact al militarilor desfășurați nu a fost făcut public. Agentul care a tras avea opt ani de experiență Autoritățile federale au precizat că agentul care l-a împușcat mortal pe Pretti avea opt ani de experiență în cadrul Patrulei de Frontieră a SUA și pregătire extinsă în utilizarea armelor letale și neletale. Potrivit oficialilor, incidentul a avut loc în timpul unei operațiuni împotriva unui imigrant ilegal, iar agentul ar fi tras „în legitimă apărare”. Noi imagini sugerează că Pretti încerca să protejeze civili Noi înregistrări video apărute ulterior arată că Alex Pretti încerca să protejeze doi civili de agenții ICE, în timp ce filma intervenția cu telefonul mobil. În imagini se observă cum un agent folosește gaze lacrimogene, iar mai mulți ofițeri îl înconjoară și îl imobilizează pe Pretti, înainte ca acesta să fie împușcat de mai multe ori în timp ce se afla deja la pământ.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră