joi 18 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

Rudele morților de la Crans-Montana denunță tăcerea autorităților: Vrem adevăr și dreptate

La o lună după incendiul devastator dintr-un bar din Crans-Montana, soldat cu numeroase victime, sute de persoane au participat sâmbătă la un marș al tăcerii în Lutry. Oamenii au cerut „justiție și adevăr” după moartea mai multor copii din această comună din vestul Elveției. „Justiție și adevăr” pentru victimele tragediei În fruntea procesiunii, părinți și apropiați ai victimelor au mers în spatele unui banner alb de mari dimensiuni, pe care era scris: „Omagiu victimelor de la Crans-Montana. Justiție și adevăr!”. Citește și: Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” Atmosfera a fost una profund emoționantă, marcată de tăcere, lacrimi și solidaritate. Trandafiri albi și mesaje de susținere Unii participanți au purtat trandafiri albi, iar alții pancarte cu mesaje precum „Nu sunteți singuri!”. Pe parcursul marșului, tot mai multe persoane s-au alăturat procesiunii, care a pornit la începutul după-amiezii de la stadionul clubului FC Lutry. Comunitatea locală a pierdut șapte tineri rezidenți în urma incendiului. Pe gardul complexului sportiv, vântul flutura zeci de panglici albe, fiecare purtând mesaje de omagiu pentru victimele din Lutry. „Vrem să știm adevărul” „Astăzi încă nu cunoaștem adevărul. Eu vreau să știu de ce copiii noștri, printre care și fiul meu, nu au putut să iasă de acolo”, a declarat Laetitia Brodard-Sitre, mama lui Arthur, decedat la doar 16 ani. Tragedia s-a produs în noaptea de Revelion și a provocat moartea a 40 de persoane și rănirea altor 116, majoritatea adolescenți și tineri adulți. Potrivit anchetei, incendiul a izbucnit după ce scânteile unor lumânări montate pe sticle de șampanie au aprins spuma izolatoare fonică de pe tavanul barului Le Constellation. Acuzații de lentoare și lipsă de fermitate în anchetă Participanții la marș cer o anchetă „clară și obiectivă, realizată de persoane competente”. Procuratura din cantonul Valais este acuzată încă de la început de lentoare și laxism, mai ales în ceea ce privește cuplul proprietar al barului, aflat sub anchetă pentru „omucidere din neglijență”, printre alte capete de acuzare. Omagiu în fața bisericii și un mesaj colectiv Marșul s-a oprit în fața bisericii din localitate, unde clopotele au bătut timp de peste cinci minute. Mulțimea a depus flori, a aplaudat îndelung și a scandat la unison: „Niciodată mai mult așa ceva!”.

Protest după tragedia din Crans-Montana (sursa: X/Claudia Tur Fauquex)
Trump vrea un Arc de Triumf la Washington (sursa: TruthSocial/ Donald J.Trump)
Internațional

Trump, preocupări de împărat roman: vrea cel mai mare arc de triumf din lume la Washington

Donald Trump a declarat sâmbătă, într-o discuție cu jurnaliștii la bordul avionului prezidențial Air Force One, că ia în calcul construirea unui arc de triumf în Washington, inspirat de celebrul monument parizian. Un monument inspirat de Arcul de Triumf din Paris Președintele american a explicat că structura ar urma să semene cu Arc de Triomphe, unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale capitalei franceze. Citește și: Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” Donald Trump a subliniat că astfel de monumente există în numeroase orașe din lume, dar că își dorește ca varianta din capitala SUA să fie „cea mai mare dintre toate”. „Cea mai mare și mai puternică națiune” „Suntem cea mai mare și mai puternică națiune. Aș vrea să fie cel mai mare dintre ele”, a declarat Donald Trump, adăugând că va fi creat un comitet special care să supervizeze proiectul. Liderul american nu a oferit însă un calendar clar privind începerea sau finalizarea construcției. Un nou proiect pentru a-și pune amprenta asupra Washingtonului Arcul de triumf ar reprezenta cel mai recent proiect arhitectural prin care Donald Trump dorește să-și lase amprenta asupra capitalei americane. În prezent, administrația sa derulează construcția unei săli de bal opulente în incinta Casa Albă, proiect pentru care a fost demolată vechea Aripă Est — o decizie care a stârnit numeroase critici. Dimensiuni controversate: 76 de metri înălțime Potrivit unui raport publicat de Washington Post, arcul de triumf propus ar urma să aibă o înălțime de aproximativ 76 de metri. Prin comparație, Arcul de Triumf din Paris, finalizat în 1836, măsoară aproximativ 50 de metri. Critici din partea arhitecților și opinii împărțite Experți în arhitectură au criticat dimensiunile propuse, argumentând că monumentul nu s-ar integra armonios în peisajul urban al Washingtonului. În același timp, unii istorici susțin ideea construirii unui astfel de simbol monumental în capitala Statelor Unite. „Arc de Trump”, o idee lansată încă din 2024 Donald Trump a lansat pentru prima dată această idee în luna octombrie a anului trecut. De atunci, presa americană a început să se refere la proiect sub numele de „Arc de Trump”. Designuri aurii, publicate pe Truth Social Săptămâna trecută, președintele a publicat pe platforma sa, Truth Social, trei variante de design pentru arc. Unul dintre ele include numeroase ornamente aurii, un element definitoriu pentru stilul său personal, prezent și în Biroul Oval, pe care l-a reamenajat anterior.

Strâmtoarea Ormuz, SUA avertizează Iranul (sursa: centcom.mil)
Internațional

SUA avertizează Iranul: „Nu vom tolera acțiuni riscante” în Strâmtoarea Ormuz

Statele Unite au transmis un avertisment ferm către Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), precizând că nu vor tolera manevre militare periculoase în Strâmtoarea Ormuz, după ce Teheranul a anunțat organizarea unui exercițiu naval de două zile cu muniție reală în zonă. CENTCOM: manevrele periculoase cresc riscul de escaladare Potrivit United States Central Command (CENTCOM), forțele armate americane nu vor accepta comportamente considerate „nesigure și neprofesioniste”, precum survoluri la joasă altitudine deasupra navelor de război americane sau apropierea vedetelor rapide iraniene pe traiectorii care pot duce la coliziuni. Citește și: Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” „Orice comportament nesigur și neprofesionist în apropierea forțelor americane, a partenerilor regionali sau a navelor comerciale crește riscurile de coliziune, escaladare și destabilizare”, a transmis CENTCOM într-un comunicat oficial. SUA cer respectarea normelor internaționale de navigație Armata americană subliniază că își desfășoară operațiunile la cel mai înalt nivel de profesionalism și cu respectarea normelor internaționale, solicitând ca IRGC să adopte aceeași conduită. În același timp, Washingtonul avertizează că exercițiul naval iranian, programat să înceapă duminică și care implică utilizarea de muniție reală, nu trebuie să afecteze libertatea navigației și transportul maritim comercial internațional prin Strâmtoarea Ormuz. De ce este Strâmtoarea Ormuz un punct strategic global Strâmtoarea Ormuz este o cale navigabilă cu o lățime de aproximativ 55 de kilometri, situată între Iran și Oman, și reprezintă una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru exportul de petrol. O mare parte din livrările globale de energie tranzitează această zonă, ceea ce face orice incident militar extrem de sensibil din punct de vedere geopolitic. IRGC, subordonat direct liderului suprem iranian IRGC, considerată armata de elită a regimului de la Teheran, se subordonează direct ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului. Exercițiile navale anunțate vin într-un context deja tensionat în relațiile dintre Iran și Statele Unite. Tensiuni SUA–Iran: amenințări și desfășurări militare Președintele american Donald Trump a amenințat recent, în repetate rânduri, Teheranul cu lovituri militare, inclusiv pe fondul represiunii violente a protestelor interne din Iran. Trump a cerut Iranului să accepte o „înțelegere”, care ar presupune, printre altele, renunțarea la programul nuclear. În acest context, portavionul USS Abraham Lincoln și alte mijloace militare americane au fost dislocate în Orientul Mijlociu. Iranul, deschis negocierilor, dar refuză concesii majore Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat vineri că Iranul este pregătit pentru negocieri „corecte și echitabile”, însă a respins cererile esențiale ale administrației Trump. Potrivit acestuia, strategiile de apărare și sistemele de rachete ale Iranului nu vor face niciodată obiectul negocierilor. Araghchi a avertizat totodată că, în cazul unui conflict militar, acesta ar putea depăși cadrul unui război bilateral.

Heruvim cu chipul premierului Giorgia Meloni (sursa: Facebook/Giorgia Meloni)
Internațional

Un heruvim restaurat cu chipul Giorgiei Meloni stârnește controverse la Roma. Reacția premierului

O frescă recent restaurată dintr-o bazilică aflată în centrul Romei a declanșat o controversă neașteptată în presa italiană. Chipul unui heruvim pare să semene izbitor cu cel al premierului Giorgia Meloni, fapt care a stârnit reacții politice și cereri oficiale de verificare. Fresca se află în bazilica San Lorenzo din Lucina Potrivit cotidianului La Repubblica, care a relatat primul despre caz, fresca se află într-o capelă a Bazilica San Lorenzo din Lucina, una dintre bisericile istorice situate în inima capitalei italiene. Lucrările de restaurare au fost finalizate recent. Citește și: Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” În compoziție, în dreapta unui bust de marmură al lui Umberto al II-lea de Savoia, ultimul rege al Italiei, apare un înger care ține un pergament pe care este reprezentată o hartă a Italiei. Trăsăturile heruvimului au atras imediat atenția prin asemănarea cu actualul șef al guvernului de la Roma. Artistul neagă intenția de a o reprezenta pe Meloni Autorul restaurării, artistul voluntar Bruno Valentinetti, a respins acuzațiile apărute în presă. Acesta a declarat că nu a avut nicio intenție de a o înfățișa pe Giorgia Meloni și că a intervenit exclusiv pentru a reda fidel fresca originală, respectând trăsăturile inițiale ale lucrării. Controverse politice și reacția premierului Informația a provocat reacții rapide în mediul politic, în special din partea opoziției de centru-stânga. Aceasta i-a cerut ministrului italian al Culturii, Alessandro Giuli, să sesizeze Superintendența Romei, instituția responsabilă cu administrarea și protejarea patrimoniului istoric și artistic al orașului. Opoziția solicită verificări oficiale pentru a stabili dacă restaurarea respectă standardele de conservare și dacă a existat vreo intervenție care ar putea fi interpretată drept un gest politic sau simbolic. Într-o postare pe Facebook, Giorgia Meloni a comentat: „Nu, sigur nu arăt ca un înger”

Explozii în Iran, victime și pagube materiale (sursa: france24.com)
Internațional

Explozii în Iran: ce se știe până acum despre incidentele din Bandar Abbas și alte orașe

Mai multe explozii au fost raportate sâmbătă în Iran, cea mai gravă având loc în orașul-port Bandar Abbas, din sudul țării. Autoritățile iraniene afirmă că ancheta este în desfășurare, iar cauza exactă a deflagrațiilor nu a fost încă stabilită. Între timp, Israel a negat orice implicare. Explozie puternică în Bandar Abbas: victime și pagube materiale Potrivit agențiilor de presă iraniene, o explozie puternică a zguduit un imobil cu opt etaje din Bandar Abbas. Citește și: Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” Etajele inferioare au fost grav avariate, iar ferestrele clădirii au fost sparte pe o rază largă. Organizația pentru Managementul Crizelor din provincia Hormozgan a transmis că 14 persoane au fost rănite în urma incidentului, iar o fetiță de patru ani și-a pierdut viața. Oficialii precizează că explozia s-a produs într-un complex rezidențial, iar investigațiile sunt în curs. Zvonuri despre un atac țintit, negate de autorități Surse neoficiale au susținut că ținta ar fi fost Alireza Tangsiri, comandantul Forțelor Navale ale Islamic Revolutionary Guard Corps. Agenția Tasnim News Agency, afiliată Gărzilor Revoluționare, a respins aceste informații, catalogându-le drept „complet false”. De asemenea, biroul de relații publice al Forțelor Navale ale IRGC a declarat că nu a avut loc niciun atac cu drone asupra bazelor sale din Hormozgan și că nicio clădire aparținând acestei structuri nu a fost afectată. Ipoteza unei scurgeri de gaz, pusă sub semnul întrebării Unele surse interne au avansat ipoteza unei explozii provocate de o scurgere de gaz. Totuși, relatări locale indică faptul că imobilul nu ar fi fost racordat la rețeaua de gaz. În plus, imagini video surprinse la scurt timp după incident arată garduri cu sârmă ghimpată în curtea complexului – un element asociat de regulă facilităților militare, nu clădirilor rezidențiale. Israel neagă orice implicare În contextul speculațiilor apărute online, Israel a negat orice implicare în incidentele din Iran, potrivit publicației The Jerusalem Post. Explozii raportate și în alte orașe iraniene Informații privind alte deflagrații au apărut și din orașul Ahvaz, situat în apropierea graniței cu Irakul. Autoritățile din provincia Khuzestan au confirmat moartea a cinci persoane și rănirea altor două, incidentul fiind descris drept o „explozie domestică de gaz”. În provincia Tehran, guvernatorul districtului Robat Karim a negat informațiile despre un incident de securitate în orașele Parand și Robat Karim, explicând că fumul observat provenea de la un incendiu de vegetație de pe malurile râului Shour. Imagini virale și reacții ironice pe rețelele sociale Pe rețelele sociale au circulat și imagini cu fum dens în apropierea orașului Qom, în zona autostrăzii Amir Kabir, lângă o facilitate cu profil militar. Șeful pompierilor din Qom a declarat că fumul provenea de la un incendiu de deșeuri din apropierea stufărișurilor. Cu toate acestea, utilizatori ai rețelelor sociale au ironizat explicațiile oficiale, făcând trimitere la incidente similare din timpul conflictului de 12 zile cu Israel și sugerând, sarcastic, o nouă „scurgere de gaz”. Autoritățile din provincia East Azerbaijan au infirmat, la rândul lor, zvonurile privind o explozie în orașul Tabriz. Exercițiu naval amânat în Strâmtoarea Hormuz Seria de incidente are loc într-un context tensionat, după ce IRGC a anunțat intenția de a organiza un exercițiu naval în Persian Gulf, ceea ce a atras un avertisment din partea United States Central Command privind evitarea comportamentului provocator pe mare. Totuși, postul Al Mayadeen a relatat că exercițiul militar comun planificat de Iran, China și Russia în Strait of Hormuz a fost anulat, iar China și Rusia nu vor desfășura forțe navale în regiune cel puțin până la jumătatea lunii februarie.

Dosarul Epstein, Trump ar fi violat o minoră (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump ar fi violat o minoră, arată noi documente din dosarul Epstein făcute publice

Donald Trump este vizat direct într-o plângere pentru viol apărută în noile documente publicate de Departamentul de Justiție al SUA în ancheta privind cazul Jeffrey Epstein. Dezvăluirea face parte dintr-un val masiv de documente desecretizate vineri, care readuc în prim-plan relațiile fostului președinte american cu pedocriminalul decedat. Congresul a cerut transparență totală Congresul SUA acordase Departamentului de Justiție termen până la 19 decembrie 2025 pentru publicarea integrală a dosarelor Epstein. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Până la acea dată, însă, fusese făcut public doar aproximativ 1% din total, fapt care a alimentat suspiciuni privind protejarea unor persoane influente, inclusiv Donald Trump, cunoscut ca prieten apropiat al lui Epstein timp de mai mulți ani. Peste 3 milioane de documente, imagini și videoclipuri făcute publice Vineri, Departamentul de Justiție a anunțat publicarea a peste 3 milioane de pagini, incluzând peste 2.000 de videoclipuri și mai mult de 180.000 de imagini. Potrivit autorităților, identitățile victimelor au fost protejate, deși mai multe persoane implicate susțin contrariul. Anunțul a fost făcut de Todd Blanche, care a precizat că anumite documente au fost excluse pentru a nu afecta anchete federale în curs sau din cauza conținutului extrem de sensibil privind abuzurile asupra minorilor. Plângere pentru viol împotriva lui Donald Trump Printre documentele aflate acum în atenția presei americane se regăsește un formular FBI care detaliază plângerea unei femei, identificată drept „Jane Doe”, care îl acuză pe Donald Trump de multiple abuzuri sexuale, inclusiv violuri, comise când aceasta avea 13 ani. Femeia intentase anterior un proces împotriva lui Trump, dar a renunțat la demers în 2016. Conform documentelor citate de presa americană, nota FBI menționează și că Jeffrey Epstein ar fi fost furios pentru faptul că Trump ar fi fost primul care a agresat-o sexual pe minoră și că ulterior Epstein ar fi violat-o la rândul său. Departamentul de Justiție a avertizat însă că dosarele includ și materiale nevalidate, întrucât „tot ceea ce a fost trimis FBI-ului de către public a fost inclus în producția legală”. Poziția Departamentului de Justiție: „Nu l-am protejat pe Trump” În fața acuzațiilor de mușamalizare, Todd Blanche a respins ferm ideea că Departamentul de Justiție ar fi acționat pentru a-l proteja pe fostul președinte. „Nu l-am protejat pe președintele Trump. Este fals să se spună că Departamentul de Justiție ar avea rolul de a-l proteja pe Donald J. Trump. Prioritatea noastră sunt victimele”, a declarat oficialul, adăugând însă că interesul public masiv „probabil nu va fi satisfăcut pe deplin” de examinarea documentelor. Dosarele Epstein implică și alte nume influente Documentele publicate scot la iveală și: schimburi de e-mailuri între Elon Musk și Jeffrey Epstein, privind o posibilă vizită pe insula acestuia din Caraibe (vizită pe care Musk susține că nu a realizat-o); refuzul lui Epstein de a răspunde, în 2016, la întrebări despre relația sa cu Bill Clinton, invocând Al Cincilea Amendament; implicarea lui Howard Lutnick, care l-ar fi invitat pe Epstein la o strângere de fonduri pentru Hillary Clinton în 2015, în ciuda afirmațiilor sale anterioare că a rupt orice legătură cu acesta încă din 2005. Presiune publică pentru publicarea integrală a dosarelor Deși Departamentul de Justiție a publicat aproximativ 3,5 milioane de documente, presa americană subliniază că peste 6 milioane ar exista în total. Democratul Ro Khanna a avertizat că refuzul de a face publice toate documentele „protejează persoane influente și subminează încrederea publicului în instituții”.

FBI investighează moartea lui Alex Pretti (sursa: youtube/CBS News)
Internațional

FBI a demarat o anchetă federală după moartea lui Alex Pretti, ucis la Minneapolis de agenți ICE

FBI a deschis o anchetă federală în cazul morții lui Alex Pretti, bărbat împușcat mortal pe 24 ianuarie de agenți ICE la Minneapolis. Ancheta FBI vizează posibile încălcări ale drepturilor fundamentale Anunțul privind implicarea FBI a fost făcut vineri, 30 ianuarie, de Todd Blanche, numărul doi în cadrul Departamentul de Justiție al SUA. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Potrivit acestuia, ancheta urmărește să stabilească dacă, în cazul lui Alex Pretti, au fost încălcate drepturile fundamentale ale cetățeanului. Divizia Departamentului de Justiție specializată în protecția drepturilor civile s-a alăturat investigației, care este coordonată la nivel federal. „O anchetă standard a FBI”, potrivit autorităților americane Todd Blanche a precizat că intervenția FBI se înscrie într-un cadru procedural obișnuit în astfel de cazuri. „Este ceea ce aș numi o anchetă standard desfășurată de FBI atunci când au loc evenimente precum cele de sâmbătă”, a declarat oficialul, referindu-se la moartea manifestantului sub gloanțele agenților Poliției de Frontieră. În paralel cu ancheta FBI, Departamentul pentru Securitate Internă al SUA, care are autoritate asupra agenților federali implicați, desfășoară propria investigație privind condițiile în care s-a făcut uz de armele de foc. Tensiuni continue și reacții politice contradictorii Moartea lui Alex Pretti a provocat un val de proteste și vine la scurt timp după uciderea unei alte manifestante, Renee Good, pe 7 ianuarie, de către agenți ai ICE. Deși președintele Donald Trump a vorbit inițial despre necesitatea „dezescaladării”, acesta l-a catalogat ulterior pe Alex Pretti drept „agitator”. Între timp, Minnesota rămâne scena unor manifestații repetate împotriva poliției de imigrație, care desfășoară de mai multe săptămâni arestări masive într-un stat condus de democrați.

Armata iraniană, în alertă maximă (sursa: IRNA)
Internațional

Forțele armate iraniene, în alertă maximă, avertizează șeful armatei de la Teheran

Șeful armatei iraniene, Amir Hatami, a transmis sâmbătă un avertisment ferm către Statele Unite și Israel, pe fondul intensificării prezenței militare americane în zona Golfului. Potrivit oficialului iranian, forțele armate ale Iranului se află în prezent în stare de alertă maximă. Armata iraniană, pregătită pentru orice scenariu „Dacă inamicul face o greșeală, acesta își va pune în pericol, fără îndoială, propria securitate, securitatea regiunii și pe cea a regimului sionist”, a declarat Hatami. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Generalul Amir Hatami a subliniat că forțele armate iraniene sunt pe deplin pregătite pentru a răspunde oricărui atac. Potrivit acestuia, nivelul de alertă reflectă gravitatea situației și determinarea Iranului de a-și apăra interesele strategice. Tehnologia nucleară nu poate fi distrusă, susține Iranul În același discurs, șeful armatei iraniene a făcut referire și la programul nuclear al țării, afirmând că tehnologia nucleară a Iranului nu poate fi distrusă. „Cunoștințele și tehnologia nucleare ale Republicii Islamice Iran nu pot fi eliminate, chiar dacă oamenii de știință și fiii națiunii sunt martirizați”, a declarat Hatami. Declarațiile generalului fac trimitere directă la războiul de 12 zile dintre Iran și Israel, desfășurat în luna iunie a anului trecut, conflict în timpul căruia au fost vizate situri strategice și oameni de știință iranieni în urma unor bombardamente atribuite Israelului.

Trump presează Iranul pentru un acord (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Iranul vrea un acord cu SUA în chestiunea nucleară, spune Trump, care a fixat un termen

Președintele american Donald Trump a declarat vineri că Iranul își dorește încheierea unui acord cu Statele Unite, susținând că a transmis Teheranului un termen-limită pe care a refuzat să îl facă public. Liderul de la Casa Albă a afirmat că autoritățile iraniene cunosc acest termen și că există speranțe pentru un acord negociat. Presiune diplomatică și avertismente militare Trump a subliniat că preferă o soluție negociată, dar a avertizat că, în lipsa unui acord, situația ar putea escalada. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor SUA exercită presiuni asupra Iranului pentru acceptarea unui acord care să vizeze programele nucleare și de rachete balistice, considerate o amenințare majoră de către Israel, avertizând totodată că „timpul se scurge”. Programul nuclear iranian, încă o problemă deschisă Campania de bombardamente israeliene din vara anului trecut, la care a participat și Washingtonul prin atacuri asupra instalațiilor nucleare subterane, nu ar fi reușit să elimine complet programul nuclear iranian. Potrivit informațiilor apărute în presa americană, stocul de uraniu îmbogățit ar fi fost protejat și mutat de autoritățile de la Teheran. Condițiile impuse de Washington pentru un acord Conform publicației Axios, oficialii americani consideră că orice acord cu Iranul ar trebui să includă predarea integrală a stocului de uraniu îmbogățit, limitarea rachetelor cu rază lungă de acțiune și încetarea sprijinului pentru grupări armate din regiune. În paralel, Statele Unite mențin o flotă militară puternică în zona Golfului. Trump evită detalii despre opțiuni militare Întrebat dacă ar putea aplica în Iran un scenariu similar celui din Venezuela, Trump a refuzat să discute despre planurile sale militare, limitându-se la a sublinia prezența unei flote americane „extrem de puternice” în regiune. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că în prezent nu este planificată nicio întâlnire de negociere cu SUA. El a precizat însă că Iranul este dispus să participe la discuții „juste și echitabile”, subliniind că programele de apărare și rachetele iraniene nu vor face niciodată obiectul negocierilor.

Trump avertizează Teheranul cu acțiuni militare (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump îi cere Iranului să renunțe la planurile unei arme nucleare sau va ataca: „Timpul se scurge”

Președintele american Donald Trump a cerut Iranului să ajungă rapid la un acord privind dosarul nuclear, avertizând pe platforma sa Truth Social că „timpul se scurge” înainte de o posibilă acțiune militară a Statelor Unite asupra Teheranului. Trump avertizează Iranul să negocieze un acord Într-o postare pe Truth Social, Trump a subliniat că speră ca Iranul să accepte să „se așeze la masa negocierilor” și să semneze un acord „corect și echitabil – FĂRĂ ARME NUCLEARE”, avertizând că Washingtonul este pregătit pentru un atac „mult mai rău” decât loviturile americane din iunie asupra siturilor nucleare iraniene. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna El a reiterat că „timpul se scurge” și că orice întârziere în negocieri ar putea conduce la consecințe severe, în contextul în care Statele Unite își consolidează prezența militară în regiune. Flotă militară americană masivă se îndreaptă spre Orientul Mijlociu Trump a menționat o „armadă masivă” de nave de război americane, condusă de grupul de luptă al portavionului USS Abraham Lincoln, aflat în drum spre zona Golfului. El a comparat această flotă cu cea trimisă recent în Venezuela, subliniind capacitatea de a „îndeplini rapid misiunea, cu viteză și violență, dacă este necesar”. Această consolidare militară americană are loc pe fondul tensiunilor tot mai ridicate între Washington și Teheran, pe tema programului nuclear iranian și a influenței regionale. Iran respinge negocierile sub presiune Autoritățile de la Teheran au anunțat că un canal de comunicare rămâne deschis cu Statele Unite, dar ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că, înainte de a începe negocieri, americanii ar trebui „să înceteze amenințările și cererile excesive”. Iranul susține că este dispus la dialog, dar refuză să negocieze sub presiune militară sau condiții impuse unilateral. Risc de escaladare militară în Orientul Mijlociu Avertismentele lui Trump vin într-un moment de creștere a tensiunilor în Orientul Mijlociu, după ce SUA și partenerii săi au efectuat lovituri în iunie asupra unor situri nucleare iraniene și după reprimarea protestelor interne din Iran. Iran a avertizat că va riposta cu fermitate la orice act de agresiune și și-a reafirmat dreptul de a se apăra, ceea ce ridică riscul unei escaladări militare în regiune. Statele Unite cer Iranului să renunțe la programul său nuclear cu scopuri militare, inclusiv limitarea îmbogățirii de uraniu și a programului de rachete balistice, în schimbul ridicării sancțiunilor și al unui acord de securitate acordat de comunitatea internațională.

Raport oficial asupra uciderii lui Alex Pretti (sursa: Facebook/M6Info)
Internațional

Raportul asupra uciderii lui Alex Pretti nu menționează că acesta ar fi scos o armă

Un prim raport oficial al autorităților americane privind împușcarea mortală a cetățeanului american Alex Pretti, la Minneapolis, arată că doi agenți ai forțelor federale de ordine au deschis focul asupra acestuia. Informațiile au fost relatate marți de presa americană, inclusiv de New York Times și CBS News. Doi agenți federali implicați în împușcarea lui Alex Pretti Potrivit relatărilor din presa americană, un agent al US Border Patrol ar fi tras primul foc asupra lui Alex Pretti, fiind urmat de un ofițer al Customs and Border Protection (CBP). Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Informațiile provin dintr-un e-mail transmis de CBP unor membri ai Congresului, care conține date din investigația preliminară. US Border Patrol este componenta mobilă, în uniformă, a CBP și operează sub autoritatea Departamentului pentru Securitate Internă al SUA (DHS). Cine era Alex Pretti și de ce cazul a provocat revoltă Alex Pretti, în vârstă de 37 de ani, era infirmier și lucra într-un spital pentru veterani. Uciderea sa a amplificat tensiunile deja existente legate de politicile administrației Donald Trump privind combaterea imigrației, în special în orașele conduse de administrații democrate. Incidentul a generat indignare publică după ce oficiali federali au susținut inițial că acțiunile lui Pretti ar fi dus la propria sa moarte, afirmații contestate de imaginile video apărute ulterior. Raportul preliminar contrazice versiunea oficială inițială Conform documentului citat de media americană, raportul preliminar nu menționează că Alex Pretti ar fi încercat să-și scoată arma în momentul intervenției. Această concluzie intră în contradicție cu declarațiile anterioare ale administrației americane, care sugerau că acesta reprezenta o amenințare imediată pentru agenți. Poziția Departamentului pentru Securitate Internă După incident, Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a publicat fotografii cu o armă despre care susține că Pretti o avea asupra sa. DHS a afirmat că bărbatul i-ar fi abordat pe agenții CBP fiind înarmat și că ar fi opus rezistență încercărilor de a fi dezarmat. Instituția a mai precizat că unul dintre agenți ar fi tras în legitimă apărare. Totuși, înregistrările video disponibile par să arate că Alex Pretti fusese deja dezarmat în momentul în care s-au tras focurile de armă. Declarațiile controversate ale secretarului pentru securitate internă Secretarul american pentru securitate internă, Kristi Noem, a declarat la scurt timp după incident că Alex Pretti ar fi fost „hotărât să provoace cât mai mult rău posibil” și că ar fi intenționat să ucidă agenți federali. De asemenea, aceasta a susținut că bărbatul avea arma la vedere. Aceste afirmații nu sunt susținute de imaginile video analizate până în prezent, potrivit relatărilor din presa americană. Ancheta se bazează pe imaginile camerelor purtate de agenți Potrivit New York Times, anchetatorii au analizat imaginile surprinse de camerele video purtate de agenții implicați în intervenție pentru a întocmi raportul preliminar. Investigația este în desfășurare, iar concluziile finale urmează să stabilească circumstanțele exacte ale împușcării mortale.

Agenți ICE la Jocurile Olimpice, reacția SUA (sursa: Facebook, Department of Homeland Security)
Internațional

Agenți ICE la Jocurile Olimpice Milano–Cortina: SUA neagă orice intervenție pe teritoriul Italiei

Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite (DHS) a precizat că prezența agenților Serviciului de Imigrare și Control Vamal (ICE) la Jocurile Olimpice de iarnă Milano–Cortina 2026 face parte dintr-o operațiune comună de prevenire a riscurilor de securitate generate de organizații criminale transnaționale și nu implică desfășurarea de acțiuni operative pe teritoriul Italiei. Reacția SUA după criticile apărute în Italia În urma reacțiilor critice exprimate în spațiul public italian, purtătoarea de cuvânt a Departamentului pentru Securitate Internă, Tricia McLaughlin, a declarat că prezența ICE are exclusiv un rol de sprijin analitic și informativ. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Potrivit acesteia, obiectivul este „reducerea riscurilor din partea organizațiilor criminale transnaționale”, subliniind că responsabilitatea operațiunilor de securitate revine în totalitate autorităților italiene. ICE nu va desfășura operațiuni de imigrație în Italia Tricia McLaughlin a insistat că ICE nu desfășoară operațiuni de imigrație în afara Statelor Unite și că agenții americani nu vor avea atribuții operative pe teritoriul italian. Forța ICE este cunoscută în SUA pentru raidurile dure împotriva imigrației ilegale, însă DHS a transmis că acest tip de activitate nu va exista în contextul Jocurilor Olimpice. Clarificările Guvernului italian după discuțiile cu SUA După o întâlnire între ministrul italian de interne, Matteo Piantedosi, și ambasadorul SUA în Italia, Tilman J. Fertitta, Guvernul de la Roma a precizat marți că participarea americană se va limita la Homeland Security Investigations (HSI), componenta de investigații a ICE. Autoritățile italiene au subliniat că nu este vorba despre agenți implicați în controale migratorii, ci despre specialiști în analiză și investigații. Rol strict consultativ pentru analiștii HSI Într-un comunicat oficial, Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a explicat că analiștii HSI nu vor fi personal operațional, ci „referenți specializați exclusiv în anchete”. Aceștia vor lucra exclusiv din interiorul sediilor diplomatice americane, fără a desfășura activități pe teren. În acest scop, Statele Unite vor instala o sală operațională în cadrul consulatului american din Milano. Fără atribuții pe teritoriul italian Potrivit DHS, agenții HSI nu vor avea nicio atribuție pe teritoriul Italiei, rolul lor fiind limitat la consultarea bazelor de date americane și la cooperarea informativă cu autoritățile italiene, în cadrul măsurilor de securitate pentru Jocurile Olimpice. Prezența ICE a stârnit îngrijorare în Italia, pe fondul contextului tensionat creat de recentele raiduri împotriva imigranților ordonate de președintele american Donald Trump, dar și de moartea lui Alex Pretti în urma unei intervenții a agenților ICE. Primarul orașului Milano, Giuseppe Sala, membru al Partidului Democrat, principala forță de opoziție, a criticat dur această prezență, calificând ICE drept „o miliție care ucide” și afirmând că implicarea agenților americani contrazice spiritul olimpic al incluziunii și solidarității.

Austria limitează accesul copiilor pe rețelele de socializare (sursa: Pexels/Antoni Shkraba Studio)
Internațional

Austria va interzice accesul minorilor sub 14 ani pe rețelele de socializare

Guvernul austriac a anunțat marți că lucrează la un proiect de lege care ar urma să interzică accesul minorilor sub 14 ani la rețelele de socializare, începând din luna septembrie. Măsura ar urma să intre în vigoare odată cu debutul anului școlar 2026–2027. Inițiativa vine pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de impactul platformelor digitale asupra sănătății mintale și dezvoltării copiilor și urmează exemplul deja aplicat în Australia, precum și demersurile legislative recente din Franța. Guvernul de la Viena convoacă experți pentru implementare Secretarul de stat austriac pentru digitalizare, Alexander Prull, a precizat că următorul pas constă în convocarea unor grupuri de experți care să analizeze modul concret de aplicare a interdicției. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna „Primul pas este integrarea grupurilor de experți împreună cu partidele politice. Ulterior, va fi analizată în detaliu implementarea tehnică”, a declarat Prull, subliniind că responsabilitatea verificării vârstei ar urma să revină în principal platformelor online. Divergențe în coaliția de guvernare privind soluțiile tehnice Deși guvernul austriac este format din conservatori, social-democrați și liberali, consensul nu este deplin în privința modului de aplicare a interdicției. Liberalii din coaliție au respins categoric ideea ca verificarea vârstei să fie lăsată exclusiv în sarcina platformelor de social media. Aceștia susțin utilizarea sistemului național de identitate digitală ID-Austria sau, preferabil, a viitorului sistem european de identitate digitală eID. Totuși, acesta din urmă nu este așteptat să devină operațional înainte de anul 2027. Franța avansează cu o lege similară pentru minorii sub 15 ani În Franța, Adunarea Națională a adoptat în primă lectură un proiect de lege care interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani. Inițiativa este susținută ferm de guvernul francez și de președintele Emmanuel Macron, fiind prezentată drept o măsură esențială pentru protejarea sănătății copiilor și adolescenților. Proiectul legislativ urmează să fie analizat de Senatul francez în săptămânile următoare. Franța ar putea deveni prima țară din UE cu restricții ferme Dacă legea va fi adoptată în forma actuală, Franța va deveni prima țară din Uniunea Europeană și a doua din lume, după Australia, care va impune restricții stricte privind utilizarea rețelelor sociale de către minori. Australia a introdus în decembrie anul trecut o interdicție similară pentru copiii sub 16 ani, stabilind un precedent la nivel global. Comisia Europeană permite inițiative naționale, dar va monitoriza aplicarea Comisia Europeană a confirmat marți că Franța are dreptul să adopte o astfel de măsură la nivel național, precizând totodată că monitorizarea aplicării legislației va reveni executivului comunitar, pentru a asigura compatibilitatea cu normele europene. Austria cere o soluție la nivel european Vicecancelarul federal al Austriei, Andreas Babler, social-democrat și ministru responsabil cu mass-media, a susținut necesitatea unei soluții coordonate la nivelul Uniunii Europene, dar a subliniat că, în lipsa unui cadru comun, statele membre trebuie să acționeze individual. „Aceasta este una dintre cele mai mari probleme din punct de vedere democratic. Nu dorim să pedepsim copiii, ci să-i protejăm”, a declarat Babler. Parlamentul European susține limitarea accesului copiilor la social media În noiembrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție care propune interzicerea utilizării rețelelor de socializare pentru copiii sub 16 ani și permiterea accesului de la vârsta de 13 ani doar cu acordul explicit al părinților. Deși rezoluția nu are caracter obligatoriu, ea reflectă o tendință tot mai clară la nivel european de reglementare a accesului minorilor la platformele digitale.

Germania, temeri pentru rezerva de aur din SUA (sursa: Facebook/Deutsche Bundesbank)
Internațional

O treime din rezerva de aur a Germaniei se află la New York. Temeri că Trump o poate bloca

Șeful băncii centrale a Germaniei, Bundesbank, afirmă că nu există niciun motiv pentru repatrierea rezervelor de aur ale țării depozitate la Rezerva Federală a Statelor Unite. Președintele Bundesbank, Joachim Nagel, susține că aurul german aflat în seifurile Fed din New York este în deplină siguranță, în pofida dezbaterilor politice recente. Temerile privind siguranța aurului Într-un interviu acordat miercuri publicației Frankfurter Allgemeine Zeitung, Joachim Nagel a declarat ferm că Bundesbank are deplină încredere în securitatea rezervelor de aur păstrate în Statele Unite. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna „Nu am nicio îndoială că aurul nostru este depozitat în siguranță la sediul Fed din New York”, a subliniat președintele Bundesbank, respingând speculațiile privind necesitatea aducerii acestuia înapoi în Germania. Declarațiile lui Nagel vin pe fondul unei dezbateri reaprinse în Germania și în Uniunea Europeană, alimentată de pozițiile agresive ale președintelui american Donald Trump față de statele europene, în special în contextul disputei privind Groenlanda. Această retorică a ridicat semne de întrebare cu privire la siguranța rezervelor strategice ale unor state europene, inclusiv aurul Germaniei depozitat în afara granițelor naționale. Apel politic pentru repatrierea rezervelor de aur Președinta Comisiei de Apărare din Parlamentul European, Marie-Agnes Strack-Zimmermann, a cerut recent guvernului german să inițieze repatrierea aurului păstrat în SUA. „Într-o perioadă de incertitudine globală crescândă și sub o politică americană imprevizibilă a președintelui Trump, nu mai este acceptabil ca aproximativ 37% din rezervele de aur ale Germaniei să fie depozitate în seifurile Rezervei Federale din New York”, a declarat Strack-Zimmermann pentru revista Spiegel. Potrivit acesteia, peste 1.230 de tone de aur german se află în prezent în custodia Fed, o situație care, în opinia sa, ar trebui reevaluată în contextul geopolitic actual. Germania, a doua cea mai mare rezervă de aur din lume Germania deține a doua cea mai mare rezervă de aur la nivel global, după Statele Unite. La sfârșitul anului 2024, rezervele de aur ale Bundesbank însumau aproximativ 3.352 de tone, ceea ce conferă aurului un rol central în stabilitatea financiară și simbolică a statului german. Unde este stocat aurul Germaniei Conform datelor oficiale furnizate de Bundesbank, mai mult de jumătate din rezerva de aur a Germaniei este stocată în seifurile băncii centrale din Frankfurt. Restul este împărțit între Rezerva Federală din New York și Banca Angliei din Londra. Această distribuție este justificată istoric și strategic, având în vedere rolul centrelor financiare internaționale și lichiditatea piețelor de aur. Audituri regulate și repatrieri anterioare Joachim Nagel a amintit că Bundesbank efectuează periodic audituri riguroase ale stocurilor de aur, inclusiv ale celor depozitate în străinătate. El a subliniat că banca centrală germană monitorizează constant siguranța și integritatea rezervelor sale. De asemenea, Nagel a precizat că Germania a derulat deja un proces de repatriere în trecut. În urmă cu aproximativ 10 ani, Bundesbank a transferat 300 de tone de aur de la New York înapoi la Frankfurt, în cadrul unei strategii de consolidare a stocurilor interne.

Kristi Noem, convocată la discuții de Trump (sursa: Facebook/Kristi Noem)
Internațional

Crimele ICE din Minneapolis îi afectează imaginea lui Trump, care a chemat-o la discuții pe Noem

După decesul lui Alex Pretti, Kristi Noem, șefei Securității Interne, a invocat imediat legitima apărare în cazul agentului care a tras, o poziție care a fost ulterior pusă sub semnul întrebării de analiza imaginilor video. Potrivit presei americane, reacția rapidă a șefei DHS l-ar fi nemulțumit pe Donald Trump, mai ales în contextul în care acesta este al doilea incident mortal petrecut în Minneapolis în ultimele săptămâni, după uciderea unei alte cetățene americane de către un agent al poliției de imigrație. Donald Trump și Kristi Noem au avut o discuție de aproximativ două ore, luni seară, pe fondul tensiunilor generate de aceste cazuri. Trump refuză demiterea șefei Securității Interne Președintele american Donald Trump a declarat marți că Kristi Noem, șefa Departamentului pentru Securitate Internă (DHS), va rămâne în funcție, în pofida presiunilor venite din partea opoziției, apreciind că aceasta face „o treabă foarte bună”. Citește și: Judecătoarea Grațiela Milu, care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată ca la Antena 3 de colegii din CSM Întrebat direct de o jurnalistă dacă Noem va pleca din funcție, Trump a răspuns scurt: „Nu”. Trump a descris decesul ca fiind „foarte trist”, dar a evitat să folosească termenii duri vehiculați anterior de unii membri ai administrației sale. Trump se distanțează de eticheta de „asasin” Președintele a luat distanță față de declarațiile consilierului său Stephen Miller, care îl descrisese pe bărbatul ucis, Alex Pretti, drept „asasin”. Întrebat dacă ar folosi același termen pentru a-l caracteriza pe infirmierul de 37 de ani, Trump a răspuns ferm: „Nu”. Critici privind prezența armelor la manifestații Donald Trump a precizat totuși că victima „nu ar fi trebuit să poarte o armă” în timpul unei manifestații, subliniind că astfel de situații pot escalada rapid. „Nu trebuie să se vină cu arme la astfel de evenimente. Este un incident foarte nefericit”, a declarat președintele.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră