joi 02 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

Noi demonstrații în Israel pentru a-l forța pe premierul Netanyahu să facă schimb de prizonieri cu Hamas

Israel, mitinguri pentru armistițiu cu Hamas. Mii de oameni au ieşit din nou în stradă sâmbătă, în diferite părţi ale Israelului, şi în special în oraşul Tel Aviv, pentru a cere guvernului să ajungă la un acord de armistiţiu cu Hamas pentru a permite eliberarea celor circa o sută de oameni răpiţi care rămân în continuare ostatici ai grupării islamiste palestiniene în Fâşia Gaza. Israel, mitinguri pentru armistițiu cu Hamas Ca în fiecare sâmbătă seara, Forumul Rudelor Ostaticilor (platforma principală care reprezintă familiile celor răpiţi la 7 octombrie 2023, când Hamas a atacat Israelul şi a ucis totodată circa 1.200 de oameni) a condus demonstraţia de la Tel Aviv, în care a fost prezentată o înregistrare audio cu Matan Angrest, unul dintre captivi. Citește și: VIDEO Putea fi evitată tragedia cauzată de inundațiile din Galați? Acum 11 ani, exact în aceeași zonă s-au produs inundații devastatoare, dar digurile nu au fost refăcute "Netanyahu, trebuie să realizezi acest schimb de prizonieri între deţinuţii (palestinieni) din Israel şi prizonierii de aici", spune Matan în înregistrarea audio în care îl provoacă direct pe premierul israelian, Benjamin Netanyahu, şi care este prima dovadă de viaţă de când a fost răpit, pe 7 octombrie 2023. Hamas difuzează ocazional mesaje video şi audio, editate în mod evident, de la ostatici israelieni cu scopul de a pune presiune asupra societăţii şi a guvernului israelian pentru a ajunge la un armistiţiu. Înregistrarea a fost redată de mama lui Matan, Anat, care a ţinut anterior un discurs în care a cerut ca Netanyahu să nu-i ia în seamă pe cei mai extremişti miniştri ai săi (Itamar Ben Gvir şi Bezalel Smotrich, membri cheie ai coaliţiei guvernamentale), care se opun oricărui fel de acord cu Hamas. Confruntări cu poliția Cel puţin o persoană a fost arestată în timpul protestelor din Ierusalim, unde au avut loc confruntări minore între protestatari şi poliţie. Protestele în care se cere un acord pentru eliberarea ostaticilor din Gaza au devenit obişnuite în ultimele luni, dar până acum nu au reuşit să-l convingă pe Netanyahu să-şi tempereze poziţia. Negocierile pentru o încetare a focului care să permită eliberarea ostaticilor israelieni care rămân încă în enclavă sunt blocate, în ciuda eforturilor ţărilor mediatoare (Statele Unite, Egipt şi Qatar - n.r.) de a relansa discuţiile. Principalul obstacol constă în insistenţa autorităţilor israeliene de a menţine o prezenţă militară în două puncte cheie ale Fâşiei: coridorul Philadelphia, care o separă de Egipt, şi coridorul Netzarim, o rută artificială creată de armata israeliană care împarte în două enclava palestiniană. Hamas a reiterat în numeroase rânduri că nu va semna un acord care să nu includă retragerea completă a forţelor israeliene din enclavă.

Israel, mitinguri pentru armistițiu cu Hamas (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Armele furnizate Ucrainei, folosite fără restricții (sursa: president.gov.ua)
Internațional

Cel mai înalt oficial militar al NATO apără dreptul Ucrainei de a ataca ținte din Rusia: Vrei să slăbeşti inamicul care te atacă

Armele furnizate Ucrainei, folosite fără restricții. Ucraina ar avea un motiv militar întemeiat să atace mai adânc pe teritoriul Rusiei folosind arme occidentale, a declarat sâmbătă un oficial militar al NATO. Armele furnizate Ucrainei, folosite fără restricții Premierul britanic Keir Starmer s-a întâlnit vineri cu preşedintele american Joe Biden la Casa Albă, în timp ce aliaţii Ucrainei discută dacă să acorde undă verde Kievului pentru a folosi rachete cu rază lungă de acţiune împotriva ţintelor din Rusia. Citește și: VIDEO Putea fi evitată tragedia cauzată de inundațiile din Galați? Acum 11 ani, exact în aceeași zonă s-au produs inundații devastatoare, dar digurile nu au fost refăcute Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Occidentul ar lupta direct împotriva Rusiei dacă ar permite Ucrainei să atace cu rachete cu rază lungă de acţiune de fabricaţie occidentală. La o întâlnire la Praga a Comitetului Militar al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord - cea mai înaltă autoritate militară a Alianţei -, preşedintele său, amiralul Rob Bauer, a declarat că legea privind conflictele armate oferă unei naţiuni dreptul de a se apăra şi că acest lucru nu se opreşte la graniţa sa. În acelaşi timp, a spus el, naţiunile care furnizează arme au, de asemenea, dreptul de a limita utilizarea acestora. Legea privind conflictele armate "În termeni militari, faci (acele atacuri) pentru că vrei să slăbeşti inamicul care te atacă, nu numai pentru a lupta cu săgeţile care îţi ies în cale, ci şi pentru a-l ataca pe arcaş", a explicat el. "Prin urmare, din punct de vedere militar, există un motiv întemeiat pentru a face asta - pentru a slăbi inamicul, pentru a-i slăbi liniile logistice, combustibilul, muniţia care vine pe front", a adăugat oficialul militar. Cealaltă parte a discuţiei este politică, a spus el, deoarece naţiunile care furnizează arme se pot simţi responsabile pentru ele, iar aceste discuţii politice continuă. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut aliaţilor să permită Ucrainei să folosească rachete occidentale, inclusiv ATACMS americane şi Storm Shadows britanice cu rază lungă de acţiune, adânc în teritoriul rusesc pentru a limita capacitatea Moscovei de a lansa atacuri. Putin a declarat joi că programarea efectivă a traiectoriilor de zbor ale rachetelor va trebui făcută de personalul militar al NATO, deoarece Kievul nu are capacităţile necesare.

Le Pen vrea noi alegeri parlamentare (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Marine Le Pen nu se împacă cu pierderea guvernării și cere noi alegeri parlamentare în 2025 în Franța

Le Pen vrea noi alegeri parlamentare. Lidera extremei drepte din Franţa, Marine Le Pen, a cerut sâmbătă noi alegeri parlamentare anul viitor, spunând că actuala situaţie politică a ţării "nu poate rezista". Le Pen vrea noi alegeri parlamentare Situaţia politică "nu poate rezista", a declarat sâmbătă Marine Le Pen, care a cerut o nouă dizolvare a legislativului anul viitor, cu ocazia revenirii în parlament, după vacanţă, a reprezentanţilor aleşi ai grupului său. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă Preşedintele Rassemblement National (RN), Jordan Bardella, şi-a exprimat speranţa că deputaţii RN vor face o opoziţie "constructivă" şi "influentă". "Ne aflăm într-un sistem în care cel care a obţinut cele mai puţine voturi este responsabil de formarea unui guvern", a subliniat Le Pen, referindu-se la sosirea lui Michel Barnier din rândurile Les Republicains (LR), la conducerea executivului. "Asta nu poate rezista. Au mai rămas zece luni şi sunt convinsă că la sfârşitul acestor zece luni, sau în primăvară sau toamnă, vor fi noi alegeri legislative", a spus ea. "Să sperăm că acest mandat va fi cât mai scurt", a insistat lidera RN. Extrema dreaptă în jocurile politice În timp ce partidul său a fost readus în centrul jocului politic odată cu sosirea lui Barnier la guvern, sub ameninţarea constantă a unei moţiuni comune de cenzură din partea stângii şi a RN, lidera celor 126 de deputaţi ai grupului RN consideră totuşi că "marea ţară care este Franţa nu poate funcţiona aşa". O poziţie care contrastează cu cea a lui Emmanuel Macron, care a făcut cunoscut că nu doreşte să dizolve din nou parlamentul până la sfârşitul mandatului său la Elysee. Macron nu poate dizolva parlamentul "în anul care urmează" ultimelor alegeri legislative, convocate în urma deciziei sale de a dizolva această cameră în seara ultimelor alegeri europene, pe 9 iunie. Fostul comisar european Michel Barnier, de dreapta, a fost numit prim-ministru de către preşedintele Macron la două luni după alegerile legislative care nu au reuşit să ducă la o majoritate în Adunarea Naţională, camera inferioară a parlamentului, acum împărţită în trei blocuri - stânga, centru-dreapta şi extremă dreaptă - ceea ce complică formarea unei echipe de guvernare. De îndată ce Barnier a fost numit, stânga radicală, care face parte din coaliţia de stânga ce a câştigat alegerile generale cu 193 de deputaţi, a cerut demonstraţii pentru a denunţa "o lovitură de forţă", în timp ce extrema dreaptă, cu cei 126 de deputaţi (142 cu aliaţii săi), a declarat că îl pune "sub supraveghere"

Moartea activistei provoacă emoții în Turcia (sursa: diken.com.tr)
Internațional

Moarte unei activiste turco-americane în urma unor tiruri israeliene dă Turciei un nou prilej de conflict cu Israel

Moartea activistei provoacă emoții în Turcia. Aysenur Ezgi Eygi, tânăra activistă turco-americană ucisă în Cisiordania pe 6 septembrie, a fost înmormântată ca o martiră sâmbătă în vestul Turciei. Moartea activistei provoacă emoții în Turcia Sicriul, acoperit în culorile drapelului Turciei, a fost escortat la micul cimitir Didim, de pe coasta Mării Egee, de o mulţime de câteva sute de oameni şi purtat de poliţişti din trupele speciale, cu căşti albe, rezervaţi martirilor căzuţi în luptă. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă De îndată ce moartea sa a fost anunţată, Ankara, care a deschis o anchetă, a denunţat cu fermitate acest "asasinat arbitrar" atribuit armatei israeliene: preşedintele Recep Tayyip Erdogan a spus că ţara sa va face totul "pentru a se asigura că moartea fiicei noastre, Aysenur Ezgi, nu rămâne nepedepsită". Sâmbătă, consilierul principal al şefului statului, Farhettin Altun, a cerut SUA să deschidă o anchetă asupra circumstanţelor morţii tinerei, care avea şi cetăţenie americană, şi să "pună presiune asupra autorităţilor israeliene pentru a obţine răspunsuri şi pentru a le trage la răspundere pe deplin". "Comunitatea internaţională trebuie să înceteze să mai privească în altă parte atunci când Israelul comite nenumărate crime, purificare etnică şi genocid", a acuzat el pe platforma X. Înmormântarea, prilej de declarații politice Reprezentanţi ai guvernului şi opoziţiei s-au aflat printre apropiaţii victimei la înmormântare, inclusiv ministrul de externe Hakan Fidan şi ministrul de interne Ali Yerlikaya, înconjuraţi de o mulţime care scanda sloganuri ostile Israelului şi Statelor Unite la sosirea corpului neînsufleţit: "Israel, ucigaşi" şi "Palestina de la râu la mare". Tânăra de 26 de ani, care a absolvit recent Universitatea din Washington cu o diplomă în psihologie şi studii şi limbi din Orientul Mijlociu, a sosit în Statele Unite la vârsta de zece luni, cu familia ei, dar s-a întors frecvent la Didim, locul de naştere al familiei, a declarat pentru AFP un unchi, Ali Tikkim. Trupul său neînsufleţit a ajuns vineri în Turcia de la Tel Aviv şi a fost transportat imediat la Izmir, al treilea oraş ca mărime al ţării, situat pe coasta de vest, unde o nouă autopsie a confirmat moartea sa prin "armă de foc", a relatat televiziunea de stat TRT. Deschiderea anchetei TRT a remarcat că aceste concluzii "corespund" celor trei medici palestinieni care au exclus ipoteza focului indirect. Aceste rezultate vor fi ataşate la raportul anchetei deschise de procurorul de la Ankara, a declarat ministrul justiţiei, Yilmaz Tunc. Aysenur Eygi, activistă a Mişcării Internaţionale de Solidaritate (ISM), a fost ucisă în timp ce participa la o demonstraţie în nordul Cisiordaniei ocupate, lângă Nablus. Armata israeliană a declarat că este "foarte probabil" ca focurile de armă ale trupelor sale să o fi ucis pe tânără "indirect şi neintenţionat". "Aysenur a primit o educaţie excelentă în Statele Unite, era căsătorită, confortabilă din punct de vedere financiar, a lăsat totul în urmă pentru a-şi apăra idealul", şi-a amintit tatăl ei îndurerat, Mehmet Suat Eygi, vineri, în faţa casei familiei. Bărbatul a salutat deschiderea unei anchete de către autorităţile turce şi a cerut Statelor Unite să facă acelaşi lucru: "Aştept acelaşi lucru de la guvernul american, pentru că Aysenur nu avea decât zece luni când a ajuns în Statele Unite". "Singurul lucru pe care îl solicit statului este să ceară dreptate pentru fiica mea. Sângele (ei) să fie răzbunat. Cei responsabili să fie pedepsiţi, pentru că a fost vizată în mod deliberat", a declarat mama ei, Rabia Birden, citată de agenţia de presă Anadolu. Turcia ia în considerare emiterea de mandate internaţionale de arestare, în funcţie de rezultatele anchetei sale. Ministrul justiţiei a cerut, de asemenea, raportorului special al ONU pentru execuţiile extrajudiciare şi arbitrare să înfiinţeze o comisie independentă de anchetă şi să elaboreze un raport privind moartea tinerei, cu intenţia de a se alătura procedurii de "genocid" împotriva Israelului în desfăşurare la Curtea Internaţională de Justiţie şi anchetei în derulare la Curtea Penală Internaţională.

Rusia, despre cooperarea militară cu Iranul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia recunoaște, indirect, că Iranul i-a furnizat rachete balistice, dar spune că nu se încalcă "nici o obligație internațională"

Rusia, despre cooperarea militară cu Iranul. Cooperarea militară cu Iranul nu încalcă dreptul internaţional, apreciază Rusia, referitor la sancţiunile occidentale adoptate împotriva Teheranului ca urmare a presupusei furnizări către Moscova de rachetele balistice pentru a fi folosite în Ucraina. Rusia, despre cooperarea militară cu Iranul "Cooperarea noastră a trecut proba timpului şi nu conţine elemente care presupun o încălcare din punctul de vedere al obligaţiilor internaţionale sau care să influenţeze negativ asupra securităţii cuiva sau a vreunui echilibru regional", a declarat Serghei Riabkov, ministrul adjunct de externe al Rusiei, citat de agenţia TASS. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă Riabkov a acuzat că, în realitate, SUA vor să se confrunte cu cele două ţări, ambele aflate sub sancţiuni occidentale, şi să profite de pe urma acestui fapt. "Cooperarea noastră merge foarte departe: în domeniile politicii, economiei şi transporturilor. De asemenea, cooperarea militaro-tehnică, nimeni nu o neagă", a precizat el. Riabkov cere SUA să nu-și "bage nasul" Din acest motiv, Riabkov a cerut SUA să înceteze "să-şi mai bage nasul în treburile altora" şi să se ocupe de problemele lor, care - a dat asigurări oficialul rus - "sunt multe". În ciuda sancţiunilor, preşedintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit joi la Sankt Petersburg cu secretarul Consiliului Suprem de Securitate Naţională al Iranului, generalul Ali Akbar Ahmadian. Putin a subliniat că de la preluarea mandatului de către noul preşedinte iranian, Masoud Pezeshkian, "nu a existat nicio schimbare în relaţiile cu Rusia". Rusia a anunţat săptămâna aceasta semnarea în curând a unui nou acord-cadru interstatal cu Iranul în timpul întâlnirii dintre Serghei Şoigu, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, şi Ahmadian. Secretarul de stat american Antony Blinken şi ministrul de externe al Regatului Unit, David Lammy, care s-au întâlnit miercuri la Kiev cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, au acuzat Rusia că a escaladat situaţia "odată cu sosirea de rachete balistice din Iran", în timp ce Teheranul dezminte că ar fi trimis rachete în Rusia.

Oficialii ruşi ameninţă cu distrugerea Kievului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin și-a scos măscăricii agresivi la înaintare pentru a amenința iar Ucraina și Occidentul cu arme nucleare

Oficialii ruşi ameninţă cu distrugerea Kievului. Oficiali ruşi au ameninţat sâmbătă Occidentul cu o escaladare necontrolată a războiului şi Ucraina cu distrugerea capitalei sale, Kiev, în timp ce lideri occidentali încă discută dacă să permită Ucrainei să le folosească armele pentru lovituri în profunzimea teritoriului rus. Zelenski, despre planul de victorie Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri seara că planul său de a obţine victoria depinde de decizia Washingtonului, o referire clară la autorizarea de lovituri cu rază lungă de acţiune asupra căreia Kievul insistă de mult pe lângă aliaţii NATO. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă "Este nevoie de decizii puternice. Teroarea poate fi oprită prin distrugerea instalaţiilor militare de unde porneşte" (această teroare - n.r.), a declarat sâmbătă Andrii Iermak, şeful biroului prezidenţial ucrainean, pe aplicaţia de mesagerie Telegram. Kievul insistă că astfel de lovituri sunt critice pentru eforturile sale de a reduce capacitatea Moscovei de a ataca Ucraina, dar aliaţii au fost până acum reticenţi în a le permite, aducând în discuţie temerile că Moscova le va trata ca pe o escaladare şi punând la îndoială eficienţa lor. Oficialii ruşi ameninţă cu distrugerea Kievului Deşi nu a fost anunţată nici o decizie oficială în această privinţă până acum, ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov a susţinut că aceasta a fost deja luată şi comunicată la Kiev şi că Moscova va trebui să răspundă cu acţiuni proprii. "Decizia a fost luată, carta albă şi toate binecuvântările au fost acordate (Kievului), aşa că suntem pregătiţi pentru orice", a declarat Riabkov, citat de agenţia de presă RIA. "Şi vom reacţiona într-un mod care nu va fi frumos", a adăugat el. Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, care este acum vicepreşedinte al Consiliului Securităţii Rusiei, a declarat la rândul său că Occidentul pune la încercare răbdarea Rusiei, care nu este nelimitată. "Rusia are răbdare. Până la urmă, este evident că un răspuns nuclear este o decizie extrem de complexă, cu consecinţe ireversibile (...), dar orice răbdare are o limită'', a scris el pe canalul său Telegram, potrivit EFE. Medvedev a subliniat că "nimeni nu are nevoie de un conflict nuclear", motiv pentru care "nu s-a luat încă o decizie" cu privire la utilizarea armelor nucleare, fie ele strategice sau tactice. El a apreciat că incursiunea Ucrainei în regiunea rusă Kursk, pe care Zelenski a descris-o ca fiind o operaţiune de succes care încetineşte avansul Rusiei, a dat deja Moscovei motive oficiale pentru a-şi folosi arsenalul nuclear. "Deşi, să spunem sincer, există condiţii formale care sunt de înţeles pentru întreaga comunitate internaţională şi corespund doctrinei noastre de descurajare nucleară. De exemplu, la Kursk'', a menţionat el. "Topirea" Kievului Medvedev a declarat că Moscova ar putea fie să recurgă la arme nucleare în cele din urmă, fie să folosească unele dintre armele sale non-nucleare, dar la fel de letale, pentru un atac la scară largă. ''Şi asta va fi tot. Un punct de topire gigant, gri, în loc de "mama oraşelor rusești". Este imposibil, dar s-a întâmplat'', a scris el pe aplicaţia de mesagerie Telegram, referindu-se la Kiev. În replică, Iermak a declarat despre preşedintele rus Vladimir Putin: "Ameninţările zgomotoase ale regimului lui Putin mărturisesc doar teama lui că teroarea ar putea lua sfârşit"

Trump promite expulzări masive în Springfield (sursa: CNN)
Internațional

Trump promite să expulzeze în masă migranți din Springfield, pe care i-a acuzat că mănâncă pisicile localnicilor. Poliția a dezmințit categoric că exista cazuri de animale de companie consumate de migranți

Trump promite expulzări masive în Springfield. Donald Trump a promis vineri "expulzări în masă" în Springfield, un mic oraş din statul Ohio unde i-a acuzat pe nedrept pe migranţii haitieni că mănâncă pisici. Trump promite expulzări masive în Springfield "Vom organiza expulzări în masă", a declarat el la o conferinţă de presă, pretinzând că ignoră faptul că mulţi dintre aceşti migranţi au un permis de şedere. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă Responsabili ai oraşului american Springfield au anunţat că au ordonat vineri evacuarea mai multor şcoli în contextul criticilor nefondate ale lui Donald Trump împotriva migranţilor haitieni din această comunitate. Acest mic oraş din Ohio, stat în nord-estul ţării, este de luni în centrul unei polemici aprinse, lansată de dreapta radicală şi alimentată de Donald Trump, care susţine în mod fals că migranţii haitieni atacă pisici sau câini pentru a-i mânca. Deşi poliţia locală a dezminţit categoric această teză, precum şi numeroase media care verifică informaţiile, candidatul republican a repetat-o de mai multe ori de marţi, când a difuzat-o în cadrul dezbaterii televizate cu rivala sa Kamala Harris.

Serbia va reintroduce serviciul militar obligatoriu (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Serviciul militar obligatoriu va fi reintrodus în Serbia, după ce țara renunțase în 2011 la acesta. Fiecare recrut va petrece 75 de zile la instrucție

Serbia va reintroduce serviciul militar obligatoriu. Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a anunţat sâmbătă că şi-a dat acordul pentru restabilirea serviciului militar obligatoriu în ţara sa, despre care a spus că "are nevoie de o armată puternică". Serbia va reintroduce serviciul militar obligatoriu În timpul unei ceremonii la Academia Militară din Belgrad, preşedintele a precizat că serviciul militar obligatoriu va dura 75 de zile. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă "Sper să înţelegeţi cu toţii cât de mult avem nevoie de o armată puternică, cât de mult avem nevoie să cumpărăm şi să producem mai multe arme", a spus Vucic. "Nu dorim să atacăm pe nimeni. Şi nu o vom face. Dar vrem să-i descurajăm pe toţi cei care ne ameninţă în fiecare zi şi neîncetat", a adăugat el. Această propunere de reinstituire a serviciului militar obligatoriu trebuie încă aprobată de guvern şi apoi votată de parlament, unde însă partidul lui Vucic are o majoritate solidă. Premierul sârb Milos Vucevic a declarat vineri că guvernul este "gata să trimită această propunere parlamentului foarte repede şi să o implementeze în 2025, după îndeplinirea condiţiilor logistice şi administrative". Serbia a pus capăt serviciului militar obligatoriu în 2011 şi de atunci are o armată profesionistă.

Papa Francisc, despre Trump și Harris (sursa: vaticannews.va)
Internațional

După ce a lăudat China, Papa Francisc a criticat ambii candidați la cursa prezidențială americană: Sunt împotriva vieții

Papa Francisc, despre Trump și Harris. Papa Francisc a estimat vineri că cei doi candidaţi la alegerile prezidenţiale americane din noiembrie, republicanul Donald Trump, "care respinge migranţii", şi democrata Kamala Harris, care "ucide copii", apărând dreptul la avort, sunt amândoi "împotriva vieţii". Papa Francisc, despre Trump și Harris "Amândoi (candidaţii) sunt împotriva vieţii. Fie că este cel care trimite înapoi migranţii, fie cel care ucide copii. Ambii sunt împotriva vieţii", a declarat Papa Francisc jurnaliştilor la bordul avionului, revenind dintr-un lung turneu în Asia şi Oceania. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă "Nu sunt american, nu pot vota acolo, dar să fie clar dacă este vorba de respingerea migranţilor, de a le refuza şansa de a munci, de a le refuza primirea, este un păcat, este grav", a subliniat Suveranul Pontif. "În morala politică, în general, a nu vota este rău. Acest lucru nu este corect, trebuie să votăm şi trebuie să alegem răul mai mic. Care este răul mai mic? Această doamnă sau acest domn? Nu ştiu, fiecare are conştiinţa lui", a conchis Papa Francisc. Energic şi entuziast, Papa Francisc a încheiat vineri la Singapore un turneu de 12 zile în patru ţări din Asia de Sud-Est şi Oceania, cea mai lungă şi mai îndepărtată călătorie a pontificatului său de până acum.

Îngrijorări privind armele letale furnizate Rusiei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Armele furnizate Rusiei de Coreea de Nord și Iran îngrijorează SUA și Marea Britanie

Îngrijorări privind armele letale furnizate Rusiei. Preşedintele american Joe Biden şi prim-ministrul britanic Keir Starmer şi-au exprimat, vineri, în cadrul unei întrevederi, îngrijorarea cu privire la furnizarea de arme letale Rusiei de către Iran şi Coreea de Nord, pe fondul războiului în curs din Ucraina, potrivit unui comunicat al Casei Albe. Îngrijorări privind armele letale furnizate Rusiei Şeful Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu, a avut vineri o întrevedere cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, în timpul unei vizite întreprinse la Phenian, au anunţat agenţiile de presă ruse. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă Vizita a avut loc într-o conjunctură critică în războiul declanşat de Moscova împotriva Ucrainei, război pentru a cărui susţinere Phenianul ar fi livrat muniţii şi rachete balistice Rusiei, potrivit Washingtonului. SUA şi aliaţii săi încă analizează dacă să permită Ucrainei să utilizeze rachete cu rază lungă de acţiune pentru a lovi în profunzimea teritoriului rus. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi că, dacă acest lucru se va întâmpla, Occidentul ar intra într-un război direct împotriva Rusiei. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a criticat vineri afirmaţiile "incredibil de periculoase" ale preşedintelui Vladimir Putin cu privire la un posibil război între ţara sa şi ţările NATO.

Blinken denunță activitățile ilegale ale RT (sursa: Facebook/Antony J. Blinken)
Internațional

Grupul de presă RT, "ramură" a serviciilor secrete rusești, a afirmat secretarul de stat Blinken

Blinken denunță activitățile ilegale ale RT. Secretarul de stat american Antony Blinken a denunţat vineri activităţile ilicite de destabilizare în lumea ale mass-media ruse RT, subliniind că aceasta s-a transformat într-o "ramură" a informaţiilor ruse. Blinken denunță activitățile ilegale ale RT "Ştim că RT are capacităţi cibernetice şi s-a angajat în operaţiuni secrete pentru a influenţa informaţiile şi achiziţionarea de material militar", a declarat presei Blinken, menţionând activităţile grupului media rus RT, în special în Republica Moldova. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă În urmă cu aproximativ zece zile, autorităţile americane au dezvăluit o serie de măsuri, între care urmăriri penale şi sancţiuni, vizând în special presa rusă pentru a răspunde la tentativele de ingerinţă în alegerile din Statele Unite şi pe care le atribuie Rusiei. Departamentul de Stat a impus atunci restricţii de viză grupului media de care aparţine RT, Rossia Segodnia, precum şi altor filiale ale acestei companii. Vineri, Washingtonul a abordat în principal activităţile destabilizatoare ale grupului media în alte părţi ale lumii. Printre activităţile citate, guvernul rus a integrat în primăvară "în cadrul RT o entitate cu capacităţi ciber-operaţionale, legată de serviciile de informaţii ruse". "Această entitate s-a concentrat în principal pe operaţiunile de influenţare şi informaţii în întreaga lume", a indicat Departamentul de Stat, precizând că liderii RT erau la curent cu aceasta.

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, avertisment la televiziunea de stat: dacă Occidentul permite Ucrainei să lovească teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acțiune, atunci NATO e în război cu Rusia

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin. Preşedintele rus a spus joi că, în cazul în care Occidentul ar permite Ucrainei să lovească teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acţiune, aceasta ar însemna că "ţările NATO sunt în război cu Rusia". NATO, război cu Rusia, avertizează Putin "Dacă se va lua o astfel de decizie, aceasta nu va însemna altceva decât implicarea directă a ţărilor NATO, a SUA şi a ţărilor europene în războiul din Ucraina. Acest lucru ar schimba însăşi natura conflictului. Citește și: GALERIE FOTO O rachetă rusească a lovit o navă aflată în apele Zonei Economice Exclusive ale României din Marea Neagră. Vasul, care transporta cereale, plecase din Ucraina Ar însemna că ţările NATO sunt în război cu Rusia", a declarat Putin la televiziunea de stat după ce a luat cuvântul la un forum cultural la Sankt Petersburg, conform unei înregistrări video postate pe Telegram de un jurnalist din grupul de presă de pe lângă preşedinţia rusă. Un transcript al declarației a fost publicat și pe site-ul Kremlinului Ucraine cere cu insistență permisiunea Ucraina cere cu insistenţă permisiunea de a lovi ţinte în profunzimea teritoriului rus cu rachetele care i-au fost livrate de către Occident. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat joi "întârzierea" în dezbaterile pe această problemă. SUA au refuzat în mod special să facă acest lucru până acum, de teama unei escaladări care ar putea duce la un conflict direct cu Rusia, având în vedere că ambele ţări sunt puteri nucleare. Secretarul de stat american Antony Blinken a promis totuşi miercuri la Kiev examinarea de "urgenţă" a cererilor militare ale Ucrainei. Preşedintele american Joe Biden şi premierul britanic Keir Starmer urmează să abordeze această problemă la întâlnirea lor anunţată pentru vineri.

Zelenski propune americanilor planul de victorie (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina are un plan care să constrângă Rusia să pună capăt războiului, susține Zelenski, care a adăugat că-l va prezenta lui Biden

Zelenski propune americanilor planul de victorie. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că luna aceasta îi va prezenta preşedintelui american Joe Biden un "plan de victorie" care ar "consolida semnificativ Ucraina" şi ar avea asupra Moscovei un efect "psihologic" ce va "constrânge Rusia să pună capăt războiului". Zelenski propune americanilor planul de victorie Reuşita acestui "plan de victorie (...) depinde în mod esenţial de sprijinul Statelor Unite" şi "al altor parteneri" ai Ucrainei, a indicat Zelenski la Kiev la reuniunea anuală "Platforma Crimeea". Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum "Dacă partenerii îl susţin, atunci va fi mai uşor pentru Ucraina să forţeze Rusia să pună capăt războiului", a spus Zelenski despre planul său. "Ce cuprinde acest plan ? El este o consolidare serioasă a Ucrainei şi, în opinia mea, va avea o influenţă deopotrivă psihologică şi politică asupra deciziei Rusiei de a opri acest război", a adăugat preşedintele ucrainean, fără a oferi detalii concrete privind acest plan despre care a vorbit prima dată luna trecută, afirmând atunci că doreşte să-l discute cu preşedintele american Joe Biden şi cu cei doi potenţiali succesori ai acestuia, Kamala Harris şi Donald Trump. Întâlnirea cu Biden Zelenski se va deplasa luna aceasta în SUA pentru a participa la Adunarea Generală a ONU, ocazie cu care ar urma să se întâlnească de asemenea cu Biden şi să-i prezinte respectivul plan. Mai multe informaţii despre acest "plan de victorie" ar putea fi dezvăluire de Kiev înaintea celui de-al doilea "summit pentru pace", adică o nouă reuniune în continuarea celei căreia Ucraina i-a dat acest nume şi s-a desfăşurat la jumătatea lunii iunie în Elveţia, unde participanţii au abordat condiţiile în care Ucraina ar accepta încheierea unei păci cu Rusia, care nu a fost invitată la acea conferinţă, dar potrivit lui Zelenski ar putea fi invitată la următoarea. Rusia a reacţionat sceptic faţă de o asemenea invitaţie, afirmând că o conferinţă de pace trebuie să însemne discuţii directe între cele două părţi, nu un forum în care Zelenski să caute sprijin internaţional pentru propunerile sale de încheiere a conflictului. Trupele ucrainene pierd teren Noua declaraţia a lui Zelenski despre "planul de victorie" vine în timp ce trupele sale pierd teren pe frontul din estul Ucrainei, în pofida incursiunii lansate în provincia rusă Kursk şi despre care preşedintele ucrainean a spus luna trecută că va face parte din acel plan, cu obiectivul de a crea un raport de forţe mai favorabil Kievului în perspectiva unor eventuale negocieri de pace cu Moscova. Kievul a sperat prin această ofensivă pe teritoriul rus să forţeze Moscova să-şi mute trupe de pe frontul din estul Ucrainei pentru a putea astfel să oprească înaintarea armatei ruse acolo. Însă comentatorii militari remarcă faptul că, deşi comandamentul rus a retras unele unităţi din Ucraina pentru a consolida apărarea provinciei Kursk, nu a slăbit principalele axe de atac de pe frontul ucrainean. De asemenea, potrivit unor bloggeri militari ruşi şi canalului de Telegram "DeepState" apropiat armatei ucrainene, armata rusă a lansat săptămâna aceasta o contraofensivă în partea de vest a teritoriului controlat de trupele ucrainene în provincia Kursk şi a recucerit acolo mai multe localităţi. Preşedintele rus Vladimir Putin a amintit săptămâna trecută că ocuparea integrală a Donbasului, regiunea industrială din estul Ucrainei ce cuprinde provinciile Doneţk şi Lugansk, ocupate în prezent parţial de armata rusă, este pentru el "prioritatea numărul unu" şi a estimat că Ucraina şi-a slăbit forţele de pe frontul de est prin angajarea în ofensiva din Kursk a unora dintre cele mai bine instruite şi echipate unităţi ucrainene.

Rusia și China, amenințări către SUA (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia, prima amenințare directă în tandem cu China la adresa SUA: Vom reacționa la apariția unor situații

Rusia și China, amenințări către SUA. Rusia a declarat miercuri că parteneriatul său cu China nu este îndreptat împotriva unor terţe ţări, dar că cele două puteri ar putea să-şi "unească potenţialul" dacă s-ar confrunta cu o ameninţare din partea Statelor Unite. Rusia și China, amenințări către SUA "Aş dori să vă reamintesc că Moscova şi Beijingul vor răspunde 'dublei descurajări" din partea Statelor Unite printr-o 'contraacţiune dublă'", a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, în conferinţa sa săptămânală de presă de la MAE rus când a fost întrebată despre o posibilă desfăşurare de rachete americane în Japonia. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Publicaţia Japan Times a relatat în 7 septembrie că SUA şi-au exprimat interesul pentru desfăşurarea unui sistem de rachete cu rază medie de acţiune Typhon în Japonia pentru exerciţii militare comune. "Este clar că atât Rusia, cât şi China vor reacţiona la apariţia unor noi ameninţări majore legate de rachete, iar reacţia lor va fi departe de a fi una politică, după cum au confirmat în mai multe rânduri ambele", a afirmat Zaharova. Poziție "defensivă" Purtătoarea de cuvânt a MAE rus a mai spus că parteneriatul strategic dintre Rusia şi China nu este agresiv în intenţiile sale. "Relaţiile noastre nu sunt îndreptate împotriva unor ţări terţe, iar dubla contraacţiune nu contrazice acest lucru. Este vorba despre o poziţie defensivă, nu este o iniţiativă de a viza alte ţări", a declarat Zaharova răspunzând unei întrebări din partea Reuters. "Dar dacă o politică de atac agresivă este pusă în aplicare împotriva noastră dintr-un centru, de ce să nu ne unim potenţialul şi să dăm o ripostă adecvată?", a întrebat retoric ea. Nu se ştie deocamdată dacă există vreo reacţie din partea Beijingului la această declaraţie a purtătoarei de cuvânt a diplomaţiei ruse. Parteneriat "fără limite" Preşedinţii rus Vladimir Putin şi chinez Xi Jinping au semnat un acord de parteneriat "fără limite" în 2022, cu mai puţin de trei săptămâni înainte ca Putin să îşi trimită armata în Ucraina. În luna mai a acestui an, ei au convenit să aprofundeze ceea ce au numit "parteneriatul lor cuprinzător şi cooperarea strategică" pentru o nouă eră. Cele două ţări nu au proclamat o alianţă militară oficială, deşi Putin a afirmat săptămâna trecută că Rusia şi China sunt "aliaţi în toate sensurile cuvântului". Exerciții militare în comun Rusia şi China au organizat împreună exerciţii militare, inclusiv exerciţii navale care au început marţi. Putin, care a supervizat lansarea manevrelor, a avertizat Statele Unite împotriva tentativelor de a devansa Rusia prin consolidarea puterii lor militare în regiunea Asia-Pacific. În cadrul manevrelor navale ruso-chineze "Okean-2024", două bombardiere strategice ruseşti Tu-160 au survolat miercuri apele mărilor Barents şi Norvegiei, a anunţat Ministerul rus al Apărării, citat de EFE. Zborul avioanelor cu rază lungă de acţiune a avut loc deasupra apelor neutre şi a durat nouă ore, se arată în comunicatul ministerului rus. Avioanele Tu-160, care au fost escortate de două avioane de luptă Su-35 şi Su-30, au exersat lansarea de rachete de croazieră împotriva unui inamic imaginar. Zborurile "au fost efectuate în strictă conformitate cu normele internaţionale de utilizare a spaţiului aerian", subliniază instituţia de apărare de la Moscova. Aviaţia strategică rusă (Tu-160, Tu-95MS şi Tu-22M3) efectuează în mod regulat misiuni de patrulare deasupra apelor neutre din Arctica, Atlanticul de Nord, din mările Neagră şi Baltică, Oceanul Pacific etc, zboruri care nu au fost întrerupte de războiul dus de Rusia în Ucraina. În plus, potrivit Ministerului rus al Apărării, un submarin nuclear, mai multe nave şi avioane au luat parte la alte exerciţii împotriva submarinelor inamice în Marea Barents. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat marţi că 'Okean-2024' cu participarea Chinei sunt cele mai mari exerciţii de la căderea Uniunii Sovietice.

Trump consideră dezbaterea cu Harris, „trucată” (sursa: CNN)
Internațional

Trump, frustrat după prima dezbatere cu Kamala Harris: Televiziunea organizatoare, ABC, a trucat dezbaterea, moderatorii au favorizat-o pe Harris

Trump consideră dezbaterea cu Harris, „trucată”. Candidatul republican Donald Trump a declarat miercuri că dezbaterea sa din ziua precedentă cu Kamala Harris a fost "trucată" de postul de ştiri ABC, în favoarea rivalei sale democrate la alegerile prezidenţiale din noiembrie din SUA. Trump consideră dezbaterea cu Harris, „trucată” "A fost o afacere trucată, aşa cum am presupus, când te uiţi la faptul că ei au corectat tot (ceea ce spuneam) şi nu au corectat-o pe ea", a afirmat Trump despre jurnaliştii ABC care au moderat dezbaterea şi au revenit asupra declaraţiilor înşelătoare ale fostului preşedinte american în timpul emisiunii. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum De asemenea, Trump a mai afirmat că megastarul pop american Taylor Swift va "plăti preţul" pentru sprijinul ei pentru Harris la alegerile prezidenţiale, exprimat public cu o zi în urmă. "Nu am fost un fan al lui Taylor Swift (...) Ea pare să susţină întotdeauna un democrat şi probabil că va plăti preţul pe piaţa" vânzărilor de muzică, a spus candidatul republican. Organizată de ABC News, dezbaterea televizată dintre Trump şi Harris a avut loc marţi în Philadelphia, Pennsylvania. Conform unui sondaj CNN, 44% dintre alegătorii înregistraţi care au urmărit dezbaterea au spus că Harris le înţelege mai bine preocupările, în timp ce 40% l-au susţinut pe Trump.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră