joi 02 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

Erdoğan insistă că Rusia trebuie să înapoieze Crimeea Ucrainei: Este o obligaţie în temeiul dreptului internaţional

Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei. Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat miercuri că peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, ar trebui să fie "returnată" Ucrainei, o poziţie pe care Ankara a susţinut-o de la începutul conflictului. Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei "Anexarea Crimeii, împotriva căreia Turcia s-a pronunţat de la început şi pe care nu a recunoscut-o niciodată, a adâncit şi mai mult 'durerea' populaţiei turcofone din peninsulă, tătarii din Crimeea", a declarat Erdogan într-un mesaj video transmis în cadrul celui de-al 4-lea congres al liderilor Platformei tătare din Crimeea, care are loc miercuri la Kiev. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum "Sprijinul nostru pentru integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei este de neclintit. Returnarea Crimeii Ucrainei este o obligaţie în temeiul dreptului internaţional", a insistat Erdogan. Deportarea tătarilor În discursul său, preşedintele turc a evocat deportarea tătarilor din Crimeea din ordinul dictatorului Iosif Stalin, de la care s-au împlinit 80 de ani în luna mai. Aproximativ 190.000 de tătari, întreaga populaţie turcofonă din peninsula Crimeea, tradiţional musulmană, au fost deportaţi în Asia Centrală în anul 1944 şi nu s-au putut întoarce decât după obţinerea independenţei de către Ucraina în 1991. După anexarea Crimeii de către Rusia, în urma unui referendum considerat ilegal de către comunitatea internaţională, mulţi tătari au plecat din nou în exil, susţinând că sunt intimidaţi şi persecutaţi de Moscova. De la invazia Rusiei în Ucraina în 2023, Ankara a pledat pentru o soluţie negociată la conflict, insistând că aceasta trebuie să respecte integritatea teritorială a Ucrainei, care să includă şi Crimeea. Pe de altă parte, Turcia menţine relaţii amiabile cu Moscova şi nu a aderat la sancţiunile impuse de SUA şi Uniunea Europeană.

Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Antrenamentul soldaților britanici, bruiat de ucraineni (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Trupele britanice nu au uneori loc la instrucție din cauza celor ucrainene, ajutate de Londra să facă față războiului cu Rusia

Antrenamentul soldaților britanici, bruiat de ucraineni. Instruirea soldaţilor ucraineni ''limitează'' capacitatea Regatului Unit de a-şi antrena propriile trupe, a atenţionat Oficiul naţional de audit britanic, consemnează dpa şi PA Media. Antrenamentul soldaților britanici, bruiat de ucraineni O anchetă a NAO (autoritate parlamentară independentă care monitorizează cheltuielile publice din Regatul Unit) asupra sprijinului armatei britanice pentru Ucraina a constatat că un sfert din terenurile de antrenament ale armatei sunt alocate Operaţiunii Interflex, programul britanic de pregătire de bază pentru infanterie consacrat recruţilor ucraineni. Citește și: Spital nou de lux pentru pensionarii speciali ai Internelor. Valoarea totală: două miliarde de lei – un miliard din PNRR, celălalt miliard – de la bugetul public al României Utilizarea facilităţilor pentru Operaţiunea Interflex a făcut ca solicitările unităţilor armatei britanice de timp în spaţiile de antrenament să fie respinse de opt ori mai frecvent în 2023 decât în 2019, a constatat NAO. "MoD (Ministerul Apărării britanic) a recunoscut că Interflex va limita capacitatea armatei britanice de a-şi antrena propriii soldaţi", a notat NAO într-un raport publicat miercuri. Antrenamentul ucrainenilor, mutat în Olanda Un alt program de instruire pentru forţele navale ucrainene, Operaţiunea Interforge, a trebuit să fie mutat în Olanda la începutul acestui an deoarece "folosirea facilităţilor de antrenament din Marea Britanie ameninţa să compromită propriile necesităţi de instruire ale Marinei regale", a mai menţionat NAO. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării britanic a dat asigurări că "toate forţele armatei Marii Britanii au acces la formarea relevantă necesară pentru a proteja Regatul Unit şi a ne respecta angajamentele în cadrul NATO". "Dar salutăm raportul NAO, care recunoaşte că trupele ucrainene sunt mai bine pregătite să-şi apere ţara de invazia ilegală a Rusiei datorită instruirii oferite de Regatul Unit", a adăugat purtătorul de cuvânt. Peste 45.000 de ucraineni au fost instruiţi în Marea Britanie de când a început invazia pe scară largă a Rusiei din Ucraina, în februarie 2022, 89% din cel mai recent grup de recruţi declarând MoD că sunt mai bine pregătiţi pentru câmpul de luptă. Critici din partea cursanților Dar au existat şi critici din partea cursanţilor ucraineni, în special în ceea ce priveşte lipsa de formare pentru contracararea şi utilizarea dronelor din cauza restricţiilor impuse de aviaţia militară şi civilă a Regatului Unit, a precizat NAO. Programul de instruire prevede totuşi şi unele antrenamente cu drone şi există semnale că Ministerul Apărării britanic are în vedere extinderea pregătirii pentru contracararea dronelor în cadrul Operaţiunii Interflex. Săptămâna trecută, secretarul apărării John Healey a anunţat că această operaţiune va continua şi în 2025. Directorul NAO, Gareth Davies, a atenţionat că MoD trebuie să ţină cont la planificarea viitorului sprijin pentru Ucraina de "echilibrarea intereselor strategice ale Regatului Unit cu menţinerea capacităţilor armatei Marii Britanii", precizând că "acest lucru include asigurarea că există stocuri adecvate de echipamente şi pregătire suficientă pentru forţele britanice". Ajutorul Marii Britanii Începând cu puţin timp înainte de izbucnirea războiului, Marea Britanie a donat echipamente în valoare de 171,5 milioane de lire sterline (224,4 milioane USD) din propriile stocuri şi a cheltuit 2,4 miliarde de lire sterline pentru achiziţionarea de noi echipamente pentru Kiev. Costul refacerii stocurilor britanice ar urma să depăşească însă cu foarte mult valoarea echipamentului donat, MoD estimând pentru NAO aceste cheltuieli la 2,71 miliarde de lire sterline până în 2030-2031. Ministerul a explicat că discrepanţa se datorează faptului că Marea Britanie cumpără echipament mai nou şi în unele cazuri mai avansat decât cel donat Ucrainei. În total, Marea Britanie a alocat 7,8 miliarde de lire sterline pentru sprijinirea Ucrainei până în martie 2025, incluzând furnizarea de echipamente militare şi instruirea soldaţilor ucraineni, finanţate din rezervele Trezoreriei şi nu din bugetul propriu al MoD. Ancheta NAO nu a urmărit să evalueze importanţa strategică pentru sprijinirea Ucrainei sau să tragă concluzii privind raportul calitate-preţ, fiind menită doar să stabilească date factuale cu privire la sprijinul furnizat.

Taylor Swift, în dezbaterea Harris-Trump (sursa: Facebook/Taylor Swift)
Internațional

Taylor Swift a luat caimacul primei dezbateri între Trump și Kamala Harris: artista și-a declarat susținerea pentru candidata democraților. Cum au decurs ostilitățile

Taylor Swift, în dezbaterea Harris-Trump. Vicepreşedinta democrată a SUA, Kamala Harris, l-a pus marţi pe republicanul Donald Trump în defensivă într-o dezbatere prezidenţială combativă desfăşurată la postul de televiziune ABC, cu o serie de atacuri privind limitele avortului, pregătirea ei pentru post şi pleiada lui de probleme cu legea, în timp ce ambii candidaţi au căutat să aibă un moment decisiv în aceste alegeri marcate de o luptă strânsă. Taylor Swift, în dezbaterea Harris-Trump Într-un impuls pentru campania candidatei democrate, megastarul pop Taylor Swift le-a spus celor 283 de milioane de urmăritori de pe Instagram într-o postare imediat după dezbatere că o va sprijini pe Harris şi pe colegul ei de candidatură Tim Walz la alegerile din 5 noiembrie. Citește și: Spital nou de lux pentru pensionarii speciali ai Internelor. Valoarea totală: două miliarde de lei – un miliard din PNRR, celălalt miliard – de la bugetul public al României Postarea a fost apreciată de aproape 2 milioane de ori în 25 de minute. Provocările lui Harris Fost procuror, Harris, în vârstă de 59 de ani, a părut în mod repetat să-l lovească acolo unde-l doare cel mai mult pe fostul preşedinte, ceea ce l-a determinat pe Trump, în vârstă de 78 de ani, vizibil furios, să-i dea o serie de replici încărcate de neadevăruri. La un moment dat, ea a adus în discuţie mitingurile de campanie ale lui Trump, iritându-l pe fostul preşedinte republican atunci când a spus că oamenii pleacă adesea mai devreme de la mitingurile lui, "din epuizare şi plictiseală". Trump, care a fost enervat de numărul mare de oameni prezent la mitingurile lui Harris, a răspuns: "Mitingurile mele, avem cele mai mari mitinguri, cele mai incredibile mitinguri din istoria politicii". Apoi a trecut la o afirmaţie nefondată conform căreia imigranţii haitieni din Springfield, statul Ohio, "mănâncă animalele de companie" ale localnicilor. "Că tot vorbeam despre extreme", a replicat Harris, râzând. Imigrație, politică externă, asistență medicală Candidaţii s-au înfruntat pe chestiuni precum imigraţia, politica externă şi asistenţa medicală, dar dezbaterea nu a avut substanţă atunci când a fost vorba ca cei doi candidaţi să şi detalieze aceste politici. În schimb, abordarea în forţă a lui Harris a reuşit să mute accentul pe Trump, ceea ce i-a încântat pe aliaţii vicepreşedintei şi i-a făcut pe unii republicani să admită problemele lui Trump. "Trump a ratat ocazia de a rămâne concentrat în a-şi susţine cauza împotriva lui Biden-Harris în materie de economie şi de graniţă şi, în schimb, a muşcat momeala şi a luat-o pe arătură cu negarea (rezultatelor) alegerilor (din 2020, pe care Trump le-a pierdut în faţa actualului preşedinte Joe Biden - n.r.) şi (vorbind despre) imigranţii care ne mănâncă animalele de companie", a declarat Marc Short, ex-şef de personal al fostului vicepreşedinte al lui Trump, Mike Pence. Piaţa de predicţii online a alegerilor prezidenţiale PredictIt's 2024 a relevat că probabilitatea de victorie a lui Trump a scăzut în timpul dezbaterii, la 47% de la 52%. Cotele lui Harris s-au îmbunătăţit, crescând de la 53% la 55%. O a doua dezbatere Într-un semn de încredere în rezultatul dezbaterii, campania lui Harris l-a provocat imediat pe Trump la o a doua dezbatere, în luna octombrie. Iar postul Fox News a propus desfăşurarea unei a doua dezbateri prezidenţiale în octombrie, anunţând că a trimis scrisori către echipele de campanie ale ambilor candidaţi înainte de dezbaterea de marţi noapte. Trump, care a petrecut săptămâni întregi lansând atacuri personale asupra lui Harris, inclusiv insulte rasiste şi misogine, a evitat în mare măsură acest model în primele momente ale dezbaterii, dar a devenit rapid agitat sub ofensiva lui Harris. Trump a fost întrebat de moderatori despre unul dintre aceste atacuri, când a spus la un eveniment cu jurnaliştii de culoare în iulie că Harris "a devenit recent o persoană de culoare". "Nici că-mi pasă", a răspuns Trump. "Orice vrea ea să fie, mie îmi convine", a adăugat el. Harris, o femeie de culoare şi cu origini asiatice, a răspuns: "Cred că este o tragedie că avem pe cineva care vrea să fie preşedinte care a încercat constant de-a lungul carierei sale să folosească rasa pentru a diviza poporul american". Trump: Harris e "marxistă" Ea l-a criticat pe Trump din cauza condamnării sale penale pentru plăţile sub acoperire în schimbul tăcerii unei vedete porno, precum şi pentru celelalte acuzaţii împotriva fostului preşedinte şi o hotărâre civilă în care a fost găsit vinovat pentru agresiune sexuală. Trump a dezminţit că a făcut ceva greşit şi i-a acuzat din nou pe Harris şi pe democraţi că au orchestrat toate cazurile fără dovezi. De asemenea, Trump şi-a repetat afirmaţia falsă că înfrângerea sa în alegerile din 2020 s-a datorat fraudei, a numit-o pe Harris "marxistă" şi a afirmat în mod fals că migranţii au provocat o serie de crime violente. Cu opt săptămâni înainte de alegerile prezidenţiale şi cu doar câteva zile înainte de începerea votului anticipat în unele state, dezbaterea - singura programată - a prezentat atât oportunităţi, cât şi riscuri pentru fiecare candidat în faţa unei audienţe televizate de zeci de milioane de alegători. Întâlnirea, benefică pentru Harris Dezbaterea a început la ora 21:00. ET (01:00 GMT, miercuri) cu o strângere de mână surpriză între cei doi adversari, care nu se mai întâlniseră până acum. Harris l-a abordat pe Trump la pupitru, prezentându-se, în ceea ce a fost prima strângere de mână la o dezbatere prezidenţială din 2016. "Mă bucur să vă văd. Distraţi-vă", a răspuns Trump. Întâlnirea a fost deosebit de importantă pentru Harris, sondajele de opinie arătând că mai mult de un sfert dintre potenţialii alegători consideră că nu ştiu suficient despre ea. Harris a intrat în cursă în urmă cu doar şapte săptămâni, după ce preşedintele Joe Biden a renunţat să mai candideze pentru un al doilea mandat. Tema avortului Harris a lansat un atac prelungit asupra limitelor avortului, vorbind cu pasiune despre femeile cărora li se refuză îngrijiri de urgenţă şi despre victimele incestului care nu îşi pot întrerupe sarcina din cauza interdicţiilor la nivel de stat care au proliferat de când Curtea Supremă a SUA a eliminat un drept la nivel naţional în 2022. În Curtea Supremă sunt trei membri numiţi de Trump, iar ei au asigurat majoritatea în luarea acestei decizii. Ea a susţinut, de asemenea, că Trump va sprijini o interdicţie naţională. Trump a considerat că această afirmaţie este neadevărată, dar a refuzat să spună în mod explicit că se va opune prin veto unei astfel de legi. Trump, care a avut uneori probleme cu mesajele sale despre avort, a spus în mod fals că Harris şi democraţii susţin pruncuciderea, care - după cum a remarcat moderatorul ABC News Linsey Davis - este ilegală în fiecare stat american. Harris a încercat totodată să-l implice pe Trump în Proiectul 2025, un model de politică conservatoare care propune extinderea puterii executive, eliminarea reglementărilor de mediu şi interzicerea transportului de pilule de avort peste graniţele statelor, printre alte obiective de dreapta. Trump a replicat că nu are "nimic de-a face" cu Proiectul 2025, deşi unii dintre consilierii săi au fost implicaţi în crearea acestuia. Ron Bonjean, un strateg republican, a apreciat că Trump "nu şi-a făcut nicio favoare", dar a adăugat că rămâne neclar dacă prestaţia lui Harris va schimba dinamica cursei. Sondajele arată că marea majoritate a americanilor s-au hotărât, cu doar o mică parte de alegători indecişi. Tema economiei Candidaţii au deschis dezbaterea concentrându-se pe economie, o chestiune despre care sondajele de opinie arată că îl favorizează pe Trump. Harris a atacat intenţia lui Trump de a impune tarife mari asupra mărfurilor străine - o propunere pe care a asemănat-o cu o taxă pe vânzări pentru clasa de mijloc - în timp ce şi-a promovat planul de a oferi beneficii fiscale familiilor şi întreprinderilor mici. Trump a criticat-o pe Harris pentru inflaţia persistentă în timpul mandatului administraţiei Biden, deşi a exagerat nivelul creşterilor de preţ. Inflaţia, a spus el, "a fost un dezastru pentru oameni, pentru clasa de mijloc, pentru fiecare clasă". Războiul din Israel Candidaţii s-au contrat totodată asupra războiului dintre Israel şi gruparea islamistă palestiniană Hamas în Fâşia Gaza şi a invaziei ruse în Ucraina, deşi niciunul nu a oferit detalii despre cum ar încerca să pună capăt fiecărui conflict. "Dacă eram eu preşedinte, (războiul) nici nu ar fi izbucnit. Dacă eram eu preşedinte, Rusia în vecii vecilor (nu ar fi început războiul), îl ştiu pe Putin foarte bine. El niciodată" nu ar fi început războiul, a declarat Trump, potrivit dpa. În schimb, Harris a apreciat că aliaţii europeni şi din NATO ai SUA sunt "atât de recunoscători" că Trump nu mai este preşedinte. "Altfel, Putin ar sta la Kiev cu ochii pe restul Europei, începând cu Polonia", a declarat ea. Harris l-a acuzat pe Trump că este dispus să renunţe la sprijinul SUA pentru Ucraina pentru a fi în graţiile preşedintelui rus Vladimir Putin, numindu-l pe Trump o "ruşine". La rândul său, Trump a susţinut că Harris "urăşte" Israelul - o afirmaţie pe care Harris a respins-o. Dezbaterile prezidenţiale nu schimbă neapărat părerea alegătorilor, dar pot avea urmări semnificative. Prestaţia slabă a lui Biden împotriva lui Trump la dezbaterea din iunie l-a determinat pe actualul lider de la Casa Albă să anunţe la 21 iulie că nu va mai candida pentru un al doilea mandat. Într-o competiţie care s-ar putea reduce din nou la doar câteva zeci de mii de voturi într-o mână de state, chiar şi o mică schimbare a opiniei publice ar putea modifica rezultatul. Cei doi candidaţi sunt efectiv la egalitate în cele şapte state cheie care ar putea decide alegerile, potrivit mediilor de sondaje compilate de New York Times. Dezbaterea, găzduită de ABC News, a avut loc la Centrul Naţional al Constituţiei din Philadelphia. După cum s-a convenit de către cele două echipe de campanie, dezbaterea a avut loc fără public în sală, iar microfoanele candidaţilor au fost oprite atunci când nu le venea rândul să vorbească. Celor doi candidaţi nu li s-a permis să aibă notiţe sau recuzită pe scenă şi nu au putut să-şi adreseze întrebări unul altuia.

Migrația provoacă dispute politice în Germania (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Migranții din Germania, pe punctul de a arunca țara în haos: opoziția cere respingerea azilanților, guvernanții sunt de acord doar să-i dea afară din țară pe cei intrați ilegal

Migrația provoacă dispute politice în Germania. Liderul conservatorilor de opoziţie din Germania, Friedrich Merz, a declarat că discuţiile cu guvernul cancelarului Olaf Scholz privind înăsprirea politicii de azil şi migraţie au eşuat. Migrația provoacă dispute politice în Germania Potrivit lui Merz, coaliţia de centru-stânga a lui Scholz a decis să nu efectueze respingeri complete ale solicitanţilor de azil la graniţele naţionale ale Germaniei - o cerere cheie a creştin-democraţilor şi a aripii lor bavareze, Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU). Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea "Aceasta înseamnă că încercarea de a găsi o cale comună a eşuat", a spus el după discuţiile dintre partide la Berlin. Propuneri "lipsite de ambiție" La rândul său, Thorsten Frei, un parlamentar de rang înalt care a reprezentat blocul conservator CDU/CSU, a declarat că propunerile prezentate de guvernul de centru-stânga nu au fost suficient de ambiţioase. El a spus că măsurile vizează îndepărtarea mai rapidă a solicitanţilor de azil respinşi, nu limitarea numărului de sosiri în primul rând. Înainte de discuţii, conservatorii au pus drept condiţie a participării lor ca respingerea migranţilor la graniţele Germaniei să fie discutată. Potrivit cercurilor guvernamentale, ministrul de interne Nancy Faeser a sugerat că, în viitor, poliţia federală ar trebui să verifice dacă un alt stat membru este responsabil pentru efectuarea procedurii de azil în cazul intrării neautorizate atunci când cineva solicită azil, precum şi interogarea persoanei străine. Poliţia federală putea apoi să solicite instanţei competente reţinerea din cauza riscului de sustragere, cu condiţia să fie disponibilă capacitatea de detenţie. Oficiul Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi (BAMF) ar putea apoi iniţia o procedură accelerată de readmisie de către ţara responsabilă, în conformitate cu aşa-numitul Regulament Dublin al UE

Controlul frontierelor germane, „inacceptabil” pentru Polonia (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Ieșirea temporară din Schengen a Germaniei cutremură UE. Polonia reclamă un comportament "inacceptabil"

Controlul frontierelor germane, „inacceptabil” pentru Polonia. Premierul polonez Donald Tusk a denunţat marţi ca fiind "inacceptabil" anunţul Berlinului privind o înăsprire a politicii migratorii a Germaniei prin controale la toate graniţele. Controlul frontierelor germane, „inacceptabil” pentru Polonia Germania a decis luni să instaureze controale la frontiere pentru a combate imigraţia ilegală, care a devenit din nou o problemă politică majoră pentru guvernul lui Olaf Scholz în faţa ascensiunii extremei drepte. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea "Acest tip de acţiune este inacceptabil din punctul de vedere al Poloniei", a spus Tusk într-un discurs televizat adresat ambasadorilor polonezi reuniţi la Varşovia pentru o conferinţă anuală. Potrivit lui Tusk, "ceea ce are nevoie Polonia nu este o consolidare a controalelor la frontierele noastre, ci o mai mare participare a ţărilor, inclusiv a ţărilor precum Germania, la supravegherea şi securitatea frontierelor externe ale Uniunii Europene", în special pentru a face faţă unui val de imigraţie ilegală orchestrat, potrivit Varşoviei, de Rusia şi Belarus. Reacție de urgență UE Şeful guvernului polonez îşi doreşte o consultare cu privire la noua situaţie pentru ţările vecine Germaniei. "În următoarele ore, ne vom adresa celorlalte ţări afectate de aceste decizii ale Berlinului, pentru a ne concentra de urgenţă asupra unei reacţii în cadrul Uniunii Europene pe această temă. Cu toţi vecinii statului german", a spus Tusk. Conform anunţurilor făcute de Berlin, controalele la frontierele cu Franţa, Luxemburg, Ţările de Jos, Belgia şi Danemarca vor fi introduse pentru şase luni începând cu 16 septembrie. Ele se vor adăuga la controalele deja existente la frontierele cu Polonia, Republica Cehă, Austria şi Elveţia. Marţi, Comisia Europeană a cerut Berlinului măsuri "proporţionale" şi care trebuie să rămână "excepţionale"

Reacția Comisiei Europene la decizia Germaniei (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Ieșirea de facto din Schengen a Germaniei, deși temporară, îngrozește Comisia Europeană: Aceste măsuri trebuie să fie "necesare şi proporţionale"

Reacția Comisiei Europene la decizia Germaniei. Comisia Europeană a pledat marţi pentru măsuri "proporţionale" şi care trebuie să rămână "excepţionale" după ce Germania a anunţat înăsprirea politicii sale cu privire la migraţie prin instituirea de controale la toate frontierele sale. Reacția Comisiei Europene la decizia Germaniei Reintroducerea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene este o "posibilitate", dar acestea trebuie să fie "necesare şi proporţionale", a subliniat o purtătoare de cuvânt a Comisiei la Bruxelles. "Astfel de măsuri trebuie să rămână strict excepţionale", a insistat ea. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Germania a anunţat luni introducerea controalelor pe ansamblul frontierei sale în vederea combaterii imigraţiei ilegale, redevenită o temă politică majoră pentru guvernul cancelarului Olaf Scholz în faţa ascensiunii extremei drepte. Controalele la frontierele cu Franţa, Luxemburg, Ţările de Jos, Belgia şi Danemarca vor fi instituite pentru şase luni începând cu 16 septembrie. Acestea se vor adăuga controalelor deja instituite la frontierele cu Polonia, Republica Cehă, Austria şi Elveţia. UE a fost "notificată" UE a primit o "notificare" din partea Germaniei cu privire la aceste măsuri. Berlinul consideră că aceste dispoziţii sunt necesare pentru "a proteja securitatea internă împotriva ameninţărilor actuale din partea terorismului islamist şi criminalităţii transfrontaliere". Comisia nu doreşte să "speculeze" cu privire la fondul dispoziţiilor şi va "evalua situaţia", a declarat purtătoarea de cuvânt citată, insistând asupra "principiului proporţionalităţii" şi "măsurilor alternative" posibile, cum ar fi "patrule comune" între statele europene

SUA vor impune noi sancțiuni Iranului (sursa: Facebook/U.S. Department of State)
Internațional

Washingtonul nu crede în lacrimile de crocodil ale Teheranului și impune noi sancțiuni după ce Iranul a trimis rachete Rusiei

SUA vor impune noi sancțiuni Iranului. Statele Unite vor anunţa marţi noi sancţiuni împotriva Iranului, inclusiv împotriva companiei aeriene naţionale Iran Air, după ce Republica islamică a livrat rachete balistice Rusiei, în pofida avertismentelor Occidentului, a declarat secretarul de stat american Antony Blinken în timpul unei vizite pe care o efectuează în prezent la Londra pentru a discuta despre Ucraina şi Orientul Mijlociu. SUA vor impune noi sancțiuni Iranului "Rusia a primit deja aceste rachete balistice şi le va utiliza probabil în următoarele săptămâni în Ucraina", a declarat Antony Blinken într-o conferinţă de presă comună cu omologul său britanic David Lammy, confirmând astfel furnizarea de rachete iraniene către Rusia. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Totodată, Blinken a spus că Moscova a livrat la rândul său tehnologie Teheranului, inclusiv în domeniul nuclear. În acest context, secretarul de stat american a subliniat că decizia Iranului de a furniza Rusiei rachete balistice reprezintă o ameninţare la adresa securităţii europene şi a anunţat că Washingtonul va impune sancţiuni suplimentare împotriva Teheranului. Ministrul britanic de externe, David Lammy, a calificat furnizarea de rachete balistice iraniene Rusiei drept o "escaladare semnificativă". "Aceasta este o acţiune îngrijorătoare la care asistăm din partea Iranului. Este cu siguranţă o escaladare semnificativă şi ne coordonăm", a declarat el în aceeaşi conferinţă de presă. SUA și Marea Britanii, aceeași lungime de undă În conferinţa lor de presă comună, şeful diplomaţiei britanice şi secretarul de stat american Antony Blinken s-au declarat de acord cu privire la necesitatea de a combate influenţa Iranului în Orientul Mijlociu şi în Ucraina. "(Suntem) complet pe aceeaşi lungime de undă în ceea ce priveşte necesitatea de a contracara activitatea malignă a Iranului în regiune şi nu numai", a afirmat Lammy reporterilor alături de Blinken. "Observăm un model îngrijorător de creştere a sprijinului iranian pentru gruparea ilegală de la Kremlin şi am discutat astăzi despre angajamentul nostru comun de a face ca Teheranul să răspundă pentru subminarea stabilităţii globale", a menţionat ministrul de externe britanic. Lammy a declarat că nu va comenta "chestiuni operaţionale" atunci când a fost întrebat dacă Marea Britanie ar da undă verde Ucrainei să folosească rachetele cu rază lungă Storm Shadow pentru a lovi ţinte de pe teritoriul rus. În acelaşi timp, ministrul britanic de externe a anunţat că se va deplasa săptămâna aceasta la Kiev împreună cu omologul său american, Antony Blinken, pentru a reafirma sprijinul militar pentru Ucraina. "Suntem cei mai apropiaţi aliaţi, aşa că sunt încântat că călătorim împreună, demonstrând angajamentul nostru faţă de Ucraina", a spus el, descriind această călătorie drept "prima vizită comună de acest gen din ultimii zece ani". Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, urmează să aibă în cursul zilei şi o întâlnire şi cu premierul britanic Keir Starmer. Aceasta este o ocazie pentru cei doi aliaţi apropiaţi de a-şi exprima hotărârea de a ajuta Ucraina, dar şi de a-şi aplana divergenţele cu privire la Gaza,

Ambasada Iranului infirmă livrarea rachetelor Rusiei (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Internațional

Ambasada Iranului la București infirmă că Teheranul ar fi livrat Moscovei rachete balistice și spune că militează pentru "o rezoluţie paşnică prin dialog şi mijloace diplomatice"

Ambasada Iranului infirmă livrarea rachetelor Rusiei. Ambasada Iranului în România respinge în mod categoric informaţiile publicate în ultimele zile privind transferul de rachete balistice cu rază scurtă de acţiune către Rusia pentru a fi folosite în războiul din Ucraina, calificându-le drept nefondate. Ambasada Iranului infirmă livrarea rachetelor Rusiei Potrivit sursei citate, este vorba de o repetare a acuzaţiilor discreditate anterior. "Asemenea acuzaţii lipsite de dovezi credibile sunt un exemplu evident de dezinformare". Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Ambasada califică drept "atât ironic, cât şi ipocrit" faptul că aceste acuzaţii "fără temei" sunt formulate de "ţările direct implicate în conflictul din Ucraina şi care contribuie în mod semnificativ la escaladarea acestuia prin furnizarea de armament avansat". "De la începutul crizei din Ucraina, Republica Islamică Iran nu a fost niciodată parte a războiului şi a conflictului militar", insistă ambasada, care precizează că Teheranul vede aceste acuzaţii ca fiind "doar agende politice înguste şi miope, care vizează promovarea propriilor interese politice". Iranul vrea rezoluție pașnică "Iranul continuă să solicite o rezoluţie paşnică prin dialog şi mijloace diplomatice, subliniind necesitatea unei încetări imediate a focului şi a unor negocieri constructive pentru a pune capăt suferinţei oamenilor afectaţi de acest război tragic", subliniază Ambasada Iranului în România. Reacţia Ambasadei intervine în contextul în care în ultimele zile agenţii internaţionale de presă au publicat declaraţii oficiale în legătură cu acest subiect, după ce CNN şi Wall Street Journal au scris săptămâna trecută că Iranul a transferat în Rusia rachete balistice cu rază scurtă de acţiune, citând surse neidentificate. Astfel, Statele Unite, prin vocea purtătorului de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, Sean Savett, şi-au exprimat îngrijorarea vinerea trecută cu privire la potenţialul transfer de rachete iraniene către Rusia. Ministerul de Externe al Ucrainei şi-a exprimat sâmbătă preocuparea profundă faţă de aceste informaţii, iar luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că Uniunea Europeană consideră ''credibile'' informaţiile deţinute de aliaţi şi va examina această chestiune cu statele membre

Tortura ostaticilor israelieni executați de Hamas (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Ostaticii israelieni executați de Hamas erau ținuți în condiții oribile: fără mâncare și condiții sanitare, într-un tunel întunecos unde nu puteau sta în picioare

Tortura ostaticilor israelieni executați de Hamas. Noi detalii privind condiţiile de detenţie ale celor şase ostatici israelieni care au fost executaţi într-un tunel din Fâşia Gaza au fost dezvăluite în ultimele ore de către armata israeliană, după ce un purtător de cuvânt al Forţelor de Apărare Israeliene (IDF) a prezentat familiilor acestora rezultatele preliminare ale anchetei care creionează un tablou sumbru al captivităţii lor. Tortura ostaticilor israelieni executați de Hamas Potrivit informaţiilor furnizate de postul de televiziune israelian, N12, ostaticii ar fi fost ucişi cu aproximativ 24 de ore înainte de sosirea forţelor israeliene. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău Ei erau ţinuţi într-un tunel mic îngust, cu ventilaţie inadecvată, unde aveau dificultăţi în a sta în picioare şi a respira. Condiţiile sanitare erau deplorabile: "În tunel nu existau nici toalete şi nici duşuri. Ostaticii se spălau cu apa din sticlele pe care le foloseau pentru a bea", se arată în raport. Alimentaţia era extrem de limitată, constând în principal din batoane proteice. Una dintre ostatice, Eden Yerushalmi, a pierdut foarte mult în greutate, cântărind doar 36 kg înainte de a fi executată, conform documentului citat. Au încercat să se apere În pofida acestor condiţii inumane, ostaticii au supravieţuit timp de 330 de zile înainte de a fi ucişi de combatanţii Hamas, care se temeau aparent de o operaţiune de salvare iminentă. Probele arată că unii dintre ostatici s-au apărat în timpul execuţiei. "Câţiva dintre cei şase ar fi încercat să se apere şi ar fi luptat împotriva celor care au tras în ei", relatează Channel 12. Expertiza medico-legală relevă că "Hersh (Goldberg-Polin), Ori (Danino), Alex (Lobanov) şi Almog (Sarusi) le-au apărat pe Eden (Yerushalmi) şi Carmel (Gat)", cele două fete din acest grup, adaugă postul tv Channel 13. Tunelul în care au fost descoperite cadavrele se afla la un kilometru de cel în care a fost eliberat ostaticul Farhan Qadi, la o adâncime de 20 de metri. Armata israeliană nu dispunea de informaţii operative despre locul în care se aflau aceştia în ultimele luni, ceea ce explică evoluţia lentă şi treptată a operaţiunilor din Rafah, conform autorităţilor militare. Împușcați cu sânge rece Trupurile au fost găsite cu urme de gloanţe în cap şi în alte zone, prezentând semne evidente de lipsă de hrană şi de condiţii sanitare. Identificarea cadavrelor a fost confirmată de poliţie şi de un rabin după ce au fost extrase din tunel. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat săptămâna trecută: "I-au împuşcat cu sânge rece. I-au ciuruit... I-au împuşcat cu un glonţ în ceafă". Armata israeliană crede că ostaticii au fost ucişi cu o zi sau două înainte de descoperirea tunelului pe 31 august. O primă autopsie efectuată la 1 septembrie a arătat că au fost împuşcaţi de la mică distanţă cu două-trei zile înainte, notează i24News. O familie, vorbind sub protecţia anonimatului, a declarat pentru N12: "Au făcut totul pentru a supravieţui în condiţii imposibile... şi, în cele din urmă, Hamas i-a asasinat.... Singura lor cerere a fost ca guvernul să-i salveze, iar guvernul nu şi-a îndeplinit misiunea". În tunel, anchetatorii au mai găsit un generator, o lanternă mică ce nu funcţiona mereu, un set de şah, ustensile de scris şi caiete. Acestea au fost recuperate de forţele de securitate şi vor fi predate familiilor. Ample proteste au cuprins Israelul după moartea celor şase ostatici în Fâşia Gaza, intervenind într-un moment în care nemulţumirea populaţiei este în creştere ca urmare a eşecului guvernului de a ajunge la un acord de încetare a focului care să asigure eliberarea ostaticilor israelieni deţinuţi în Gaza.

Ungaria sfidează UE: autocare pentru migranți (sursa: newser.com)
Internațional

Sfidare extremă a lui Viktor Orban: vrea să trimită la Bruxelles, cu autobuze, migranții care ajung în Ungaria

Ungaria sfidează UE: autocare pentru migranți. Ungaria a prezentat autocare cu care doreşte să trimită la Bruxelles solicitanţii de azil ce sosesc la graniţa sa cu Serbia, provocând luni o reacţie furioasă din partea guvernului belgian. Ungaria sfidează UE: autocare pentru migranți Ameninţarea, făcută iniţial în august, a căpătat noi proporţii în ultimele zile cu o operaţiune mediatică în timpul căreia a fost dezvăluit un rând de autocare galbene ale companiei publice, special închiriate pentru această misiune, potrivit guvernului ungar. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău "UE vrea să forţeze Ungaria să lase să intre migranţii ilegali pe care îi oprim la graniţa sudică a ţării", a declarat vineri ministrul ungar adjunct de interne Bence Retvari. "Ei bine, după aplicarea procedurilor europene, le vom oferi un bilet dus gratuit către Bruxelles", a avertizat el. "Dacă Bruxellesul îi vrea, îi va avea", a adăugat oficialul ungar. Amendă record pentru Ungaria Ungaria răspunde astfel la o amendă record de 200 de milioane de euro impusă în iunie de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea tratatelor europene privind dreptul de azil, însoţită de o penalitate zilnică de un milion de euro. Guvernul premierului Viktor Orban refuză să plătească, considerând decizia "nedreaptă" şi "scandaloasă". Această ameninţare este "inacceptabilă", a reacţionat secretarul de stat belgian pentru azil şi migraţie, Nicole de Moor, într-un comunicat. "Acest tip de bravadă este dăunător şi contraproductiv" şi "subminează solidaritatea şi cooperarea în cadrul Uniunii", a spus ea, avertizând împotriva "unei încălcări flagrante a acordurilor europene şi internaţionale". Comisia Europeană nu a comentat Întrebată despre această chestiune luna trecută, Comisia Europeană a preferat să nu comenteze, spunând că este obişnuită cu astfel de "declaraţii zgmotoase din partea Ungariei". Fără să rateze nicio ocazie de a denunţa ceea ce el crede că este o înlocuire etnică în desfăşurare în ţările din Europa de Vest, premierul naţionalist maghiar Viktor Orban se opune cu înverşunare sosirii migranţilor extra-europeni în ţara sa. De la criza din 2015, el a baricadat Ungaria ridicând garduri la graniţele sale, spunând că vrea să "apere" o Europă "creştină". Dacă Budapesta nu plăteşte amenda, Comisia Europeană poate recupera sumele datorate prin deducerea lor din fondurile europene pe care nu le-a plătit încă. Bruxellesul încă îngheaţă 19 miliarde de euro pentru Ungaria pentru încălcarea principiilor statului de drept

Rachetele Iranului pentru Rusia: „escaladare dramatică" (sursa: iranwatch.org)
Internațional

SUA avertizează Iranul că trimiterea de rachete în Rusia ar reprezenta o "escaladare dramatică" și că Teheranul ar suferi consecințe dure

Rachetele Iranului pentru Rusia: "escaladare dramatică". Statele Unite au declarat luni că livrarea de către Iran de rachete balistice către Rusia ar reprezenta o "escaladare dramatică" a sprijinului Teheranului pentru Moscova în războiul din Ucraina şi ar putea avea "consecinţe semnificative". Rachetele Iranului pentru Rusia: "escaladare dramatică" "Suntem incredibil de alarmaţi de aceste informaţii", a declarat presei adjunctul purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Vedant Patel. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău "Orice transfer de rachete balistice iraniene către Rusia ar reprezenta o escaladare dramatică a sprijinului Iranului pentru agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei", a menţionat sursa citată. Uniunea Europeană consideră că aliaţii dispun de ''informaţii credibile'' despre rachete balistice iraniene livrate Rusiei, a indicat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Kremlin nu dezminte informația Kremlinul nu a dezminţit că Iranul ar livra rachete Moscovei, aşa cum susţin occidentalii, precizând că Rusia îşi dezvoltă relaţiile cu Teheranul potrivit propriilor interese, în special în domeniile ''cele mai sensibile''. Potrivit publicaţiei Wall Street Journal, SUA şi-au informat aliaţii europeni despre o livrare de rachete iraniene cu rază scurtă de acţiune pentru Rusia într-o perioadă când aceasta şi-a intensificat atacurile contra oraşelor şi infrastructurilor ucrainene. Washingtonul şi aliaţii europeni ai Ucrainei au avertizat în mod repetat că astfel de livrări ar avea consecinţe grave pentru Iran, ţară supusă unui regim strict de sancţiuni occidentale

Ucraina atacă: Moscova val de drone (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Dronele ucrainene au ajuns la Moscova, unde au avariat clădiri și au perturbat traficul aerian

Ucraina atacă Moscova: val de drone. Oficiali ruşi au declarat marţi că cel puţin 15 drone au fost doborâte luni noaptea în jurul Moscovei, în cursul unui val de atacuri ucrainene care a incendiat clădiri rezidenţiale, a ucis o femeie şi a impus anularea a cel puţin 30 de curse aeriene. Ucraina atacă Moscova: val de drone Peste 60 de drone au fost doborâte de asemenea în regiunea Briansk din sud-vestul Rusiei, vecină cu Ucraina, şi în regiunea Lipeţk din sud, au anunţat guvernatorii regiunilor respective, unde nu s-au raportat daune sau victime. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău Industria ucraineană producătoare de drone este în creştere rapidă, iar Kievul a intensificat atacurile cu acest tip de arme împotriva unor infrastructuri energetice, militare şi de transport ruseşti. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a comunicat pe Telegram că echipajele de intervenţie de urgenţă au fost trimise în mai multe locuri din regiune, inclusiv în apropierea aeroportului Jukovo şi în districtul Domodedovo, unde este situat unul din cele mai mari aeroporturi din capitala rusă.

Coreea de Nord dezvoltă arsenalul nuclear (sursa: KCNA)
Internațional

Coreea de Nord va ajunge să dețină 300 de focoase nucleare până în 2030. Kim Jong Un spune, totuși, că țara sa este o "putere nucleară responsabilă"

Coreea de Nord dezvoltă arsenalul nuclear. Liderul nord-coreean Kim Jong Un a declarat că doreşte dezvoltarea continuă a arsenalului nuclear al ţării sale, dar a dat asigurări că Phenianul este "o putere nucleară responsabilă", informează marţi media oficiale nord-coreene. Coreea de Nord dezvoltă arsenalul nuclear Din cauza "ameninţărilor mai diversificate" ale SUA şi aliaţilor lor, "forţele nucleare" ale Coreei de Nord şi capacităţile sale de dezvoltare trebuie să fie "perfecţionate", a spus liderul nord-coreean. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău Phenianul "îşi va dubla" eforturile pentru ca forţele sale armate, inclusiv forţele nucleare, să fie "pe deplin gata de luptă", a declarat Kim Jong-un cu ocazia celei de-a 76-a aniversări de la crearea Republicii Populare Democrate Coreea, numele oficial al Coreei de Nord. Asigurările lui Kim Jong Un Cu toate acestea, Coreea de Nord este "o putere nucleară responsabilă", a dat asigurări Kim Jong Un. "Armele noastre nucleare, care servesc la a ne apăra, nu sunt o ameninţare pentru nimeni", a subliniat el. Acest discurs intervine în condiţiile în care relaţiile dintre cele două Coreei se află la cel mai scăzut nivel. Recent, Coreea de Nord a anunţat desfăşurarea a 250 de lansatoare de rachete balistice la frontiera cu Sudul. Nu este prima dată când Coreea de Nord anunţă o "creştere exponenţială" a arsenalului său nuclear. Phenianul se foloseşte cu regularitate de evenimente naţionale pentru a-şi etala succesele în domeniu. Potrivit lui Yang Uk, de la Asan Institute for Policy Study, "până în 2027, Coreea de Nord poate să conteze pe 200 de focoase nucleare şi pe circa 300 până în 2030".

Oficiali militari americani: „Trump, un pericol”(sursa: BBC)
Internațional

Zece oficiali militari americani în rezervă îl califică pe Trump drept "un pericol pentru securitatea noastră naţională şi democraţie"

Oficiali militari americani: „Trump, un pericol”. Zece foşti înalţi oficiali militari din SUA, aflaţi în prezent în rezervă, au dat publicităţii luni o scrisoare deschisă în care îşi exprimă sprijinul pentru vicepreşedinta democrată în exerciţiu Kamala Harris, despre care afirmă că este singurul candidat la preşedinţie potrivit pentru a servi în calitate de comandant suprem al naţiunii şi îl califică pe rivalul ei republican Donald Trump drept "un pericol pentru securitatea noastră naţională şi democraţie". Oficiali militari americani: „Trump, un pericol” Scrisoarea, semnată, printre alţii, de generalul în rezervă Larry Ellis şi de contraamiralul în retragere Michael Smith, citează comentariile lui Trump care denigrează membri ai armatei SUA, ei denunţând "abordarea haotică" a fostului preşedinte republican cu privire la Afganistan, inclusiv negocierea unui acord cu talibanii care a permis revenirea pe câmpul de luptă a 5.000 de combatanţi ai grupării, înainte de retragerea militară a Statelor Unite din această ţară desfăşurată în mandatul actualului preşedinte democrat Joe Biden. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău În schimb, potrivit lor, Kamala Harris "şi-a demonstrat capacitatea de a face faţă celor mai dificile provocări de securitate naţională în Situation Room şi pe scena internaţională", de la invazia Rusiei în Ucraina şi până la tensiunile cu China în regiunea Indo-Pacific. Sprijin pentru Harris "Harris este cel mai bun - şi singurul - candidat la preşedinţie în această cursă potrivit să servească în calitate de comandantul nostru suprem", au scris ei în scrisoarea postată pe contul X de campanie al Kamalei Harris. Vicepreşedinta democrată şi Donald Trump, care candidează pentru a treia oară după ce a fost în funcţie din 2017 până la începutul anului 2021, se află într-o cursă strânsă înainte de alegerile din 5 noiembrie, într-o competiţie fără precedent în care viitorul democraţiei americane este foarte important. Noul video al Kamalei Harris Publicarea acestei scrisori a coincis cu un nou video de campanie al lui Harris, lansat înainte de dezbaterea de marţi seară a celor doi candidaţi, în care apar foşti oficiali din perioada preşedinţiei lui Donald Trump care avertizează că o a doua preşedinţie a acestuia ar reprezenta riscuri majore pentru SUA. "În 2016, Donald Trump a spus că va alege doar cei mai buni oameni pentru a lucra la Casa Albă. Acum, acei oameni au un avertisment pentru America. Trump nu este potrivit să fie preşedinte din nou, se teme vicepreşedintele său", se arată în videoclipul care conţine mesaje înregistrate cu fostul său vicepreşedinte Mike Pence, cu ex-ministrul apărării Mike Esper, cu fostul consilier pentru securitate naţională John Bolton şi cu fostul şef al Statului Major Interarme, Mark Milley. Această scrisoare apare cu o zi înainte ca preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, să găzduiască o ceremonie de acordare a medaliei de aur din partea Congresului în onoarea celor 13 militari americani ucişi în timpul retragerii haotice din Afganistan în august 2021. Trump şi colegii săi republicani au încercat să o învinuiască pe Kamala Harris pentru retragerea din Afganistan, despre care Congresul a publicat luni un raport. În scrisoarea lor, foştii înalţi oficiali militari îi reproşează lui Donald Trump că "nu şi-a asumat responsabilitatea pentru rolul său în punerea membrilor serviciilor în pericol", evocând înţelegerea sa de a elibera combatanţi talibani fără implicarea guvernului afgan şi criticându-l pentru că nu a lăsat un plan de retragere după ce a părăsit funcţia în urma pierderii alegerilor din 2020.

Germania introduce controale la frontierele terestre (sursa: Facebook/Polizei München)
Internațional

Germania iese parțial din Schengen: controale la toate frontierele terestre timp de șase luni pentru a ține sub control imigrația clandestină

Germania introduce controale la frontierele terestre. Guvernul german a anunţat luni că, de la 16 septembrie, introduce temporar controale la toate frontierele terestre, cu obiectivul de „a reduce imigraţia clandestină şi a spori securitatea internă”. Germania introduce controale la frontierele terestre Începând din 16 septembrie, vor fi introduse pentru o perioadă de 6 luni controale la frontierele cu Franţa, Luxemburg, Olanda, Belgia şi Danemarca, a detaliat un comunicat al Ministerului de Interne. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău Controalele li se vor adăuga celor deja în vigoare la graniţele cu Polonia, Cehia, Austria şi Elveţia. Politica de azil şi imigraţie a revenit în centrul dezbaterilor în Germania odată cu ascensiunea puternică a partidului Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă), care a obţinut rezultate record în alegerile din landurile estice Turingia, unde s-a plasat pe primul loc, şi Saxonia pe 1 septembrie. Peste două săptămâni vor avea loc alegeri şi în Brandenburg, unde Partidul Social Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz şi ministrului de interne Nancy Faeser încearcă să păstreze controlul guvernării. Protecția securității interne În comunicatul de luni, guvernul federal declară că întărirea controalelor este necesară pentru "protecţia securităţii interne împotriva ameninţărilor actuale ale terorismului islamist şi criminalităţii transfrontaliere", la două săptămâni după atentatul de la Solingen revendicat de gruparea Statul Islamic. Berlinul îşi explică decizia şi prin "capacităţile limitate ale municipalităţilor în materie de găzduire, educaţie şi integrare" a refugiaţilor şi solicitanţilor de azil primiţi în ţară. Ministerul de Interne a precizat că a notificat Comisia Europeană despre noile controale, fiind vorba despre măsuri excepţionale pe teritoriul UE. Test pentru UE De altfel, impunerea controalelor temporare la frontiere ar putea fi un alt test pentru unitatea UE. După atacul de la Solingen, al cărui autor prezumat este un sirian de 26 de ani care ar fi trebuit expulzat, coaliţia condusă de Scholz a introdus unele măsuri în materie de control al imigraţiei. Guvernul a anunţat desfiinţarea ajutoarelor pentru solicitanţii de azil intraţi în UE printr-o altă ţară decât Germania, şi vrea să înlesnească expulzarea unor refugiaţi care au fost condamnaţi penal. Ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, a declarat luni pentru cotidianul german Bild că ţara sa nu va prelua niciunul dintre migranţii respinşi de Germania la frontieră. "Nu există niciun spaţiu de manevră aici. Aceasta este legea. Am dat dispoziţie şefului poliţiei federale să nu permită nicio returnare", a spus ministrul austriac

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră