joi 02 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

Nu NATO decide dacă Ucraina poate folosi rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi Rusia, fiecare stat membru care a furnizat rachetele ia propria decizie, spune Stoltenberg

Stoltenberg, despre deciziile utilizării armelor occidentale. Orice decizii specifice privind utilizarea de către Ucraina a rachetelor cu rază lungă de acţiune în interiorul teritoriului rus trebuie să fie luate de aliaţi în mod individual, a declarat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Stoltenberg, despre deciziile utilizării armelor occidentale "Le revine aliaţilor în mod individual să fie decizii specifice cu privire la modul în care pot fi utilizate armele lor. Aliaţii au politici diferite în acest sens", a declarat Stoltenberg pe postul de radio LBC. Citește și: EXCLUSIV Aflat în vizorul DNA pentru relația cu generalul Dumitru Dumbravă (ex-SRI), afaceristul Tufan vinde terenuri de 4,8 milioane de euro și sponsorizează un partid cu 750.000 lei Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut presiuni asupra aliaţilor Ucrainei pentru a livra arme cu rază lungă de acţiune, ceea ce ar permite Kievului să atace aerodromurile militare şi instalaţiile forţelor aeriene ruse mult în spatele liniei frontului, chiar şi pe teritoriul Rusiei. În prezent are loc o discuţie cu privire la autorizarea în principiu a utilizării acestor arme împotriva ţintelor de pe teritoriul rus. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că va percepe utilizarea armelor de precizie occidentale cu rază lungă de acţiune împotriva unor ţinte în interiorul teritoriului rus ca o implicare a NATO în război.

Stoltenberg, despre deciziile utilizării armelor occidentale (sursa: Facebook/NATO)
Investiții UE pentru consolidarea apărării aeriene (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

UE ar trebui să investească sute de miliarde de euro pentru a-și proteja spațiul aerian, arată un raport Bruegel

Investiții UE pentru consolidarea apărării aeriene. Uniunea Europeană ar trebui să se gândească la emiterea de datorii comune pentru a finanţa investiţiile considerabile în apărarea aeriană, în ideea de a-şi proteja mai bine spaţiul aerian de posibilele atacuri ruseşti, potrivit unui nou raport al centrului de reflexie Bruegel, transmite Bloomberg. Investiții UE pentru consolidarea apărării aeriene Subiectul apărării aeriene a devenit unul important în ultimele luni după ce mai multe drone iraniene lansate de Rusia au violat spaţiul aerian al UE, inclusiv una care s-a prăbuşit recent în Letonia. Citește și: EXCLUSIV Aflat în vizorul DNA pentru relația cu generalul Dumitru Dumbravă (ex-SRI), afaceristul Tufan vinde terenuri de 4,8 milioane de euro și sponsorizează un partid cu 750.000 lei În 2022, Germania a lansat ''European Skyshield Initiative'' (ESSI), o iniţiativă care avea drept obiectiv reducerea vulnerabilităţii continentului la atacurile aeriene într-o perioadă de tensiuni geopolitice crescute. Însă finanţarea acestei iniţiative rămâne incertă, în special în contextul în care Berlinul se opune în continuare ideii emiterii de datorii comune la nivelul UE, un punct de vedere pe care Berlinul l-a repetat şi după publicarea recentului raport al lui Mario Draghi cu privire la competitivitatea blocului comunitar. "Acest subiect este o prioritate pentru Germania. Ei vor ca acest dosar să fie lansat", a declarat Guntram Wolff, autorul raportului, într-un interviu pentru Bloomberg. Inițiativa ESSI Potrivit acestuia, un număr de aproximativ 21 de ţări, inclusiv Marea Britanie şi Turcia, au aderat la iniţiativa ESSI, dar "acum urmează partea mai dificilă de a-i convinge să cheltuie bani". Concentrarea pe un subiect concret, precum apărarea aeriană, ar putea ajuta la convingerea unor state membre mai reticente să accepte ideea emiterii de datorii comune la nivelul UE, a adăugat Guntram Wolff. "Apărarea aeriană este foarte importantă pentru că este extrem de vizibil că este vorba de un bun public european: ceea ce furnizezi în orice ţară individuală oferă beneficii vecinilor", a spus Wolff. Proiectele din domeniul apărării aeriene cer investiţii mari de capital în avans. O singură baterie de rachete Patriot costă aproximativ un miliard de dolari iar raportul Bruegel estimează că investiţiile totale ale blocului comunitar ar putea să fie de ordinul "sutelor de miliarde". În ultimele săptămâni, Letonia şi România au raportat incidente în care drone ruseşti au violat spaţiu lor aerian, un semn al ameninţărilor crescute la adresa vecinilor Moscovei.

Iran, poliția moravurilor, blândă cu femeile (sursa: luxtimes.lu)
Internațional

Femeile care nu poartă văl nu vor mai fi "deranjate" de poliția moravurilor, promite noul președinte iranian

Iran, poliția moravurilor, blândă cu femeile. Preşedintele iranian Masoud Pezeshkian a promis că se va preocupa ca poliţia moravurilor să nu "deranjeze" femeile care nu poartă vălul obligatoriu în public, luni, la a doua aniversare de la moartea tinerei Mahsa Amini. Iran, poliția moravurilor, blândă cu femeile "Poliţia moravurilor nu trebuie să confrunte (femeile), mă voi asigura că nu le deranjează", a declarat preşedintele reformist la Teheran, în timpul primei sale conferinţe de presă de la alegerea sa în iulie. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat Pezeshkian a făcut aceste comentarii la doi ani după moartea, pe 16 septembrie 2022, a tinerei Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, în arestul poliţiei, pentru încălcarea codului vestimentar strict al Republicii Islamice, care cere în special femeilor să poarte vălul. "Până şi procurorul general a declarat că (agenţii poliţiei) nu au dreptul să confrunte" femeile, a adăugat preşedintele. Promisiunile președintelui În timpul campaniei electorale, Pezeshkian a promis că va retrage de pe străzi poliţia moravurilor, unitate responsabilă cu monitorizarea purtării vălului de către femei. Protestele dezlănţuite după moartea lui Amini au durat luni la rând şi au fost reprimate brutal, cu un bilanţ de 500 de morţi, 22.000 de arestări şi 10 execuţii. Autorităţile au descris protestele drept "revolte" orchestrate de ţările occidentale. Pezeshkian, membru al Parlamentului iranian la acea vreme, a criticat ferm poliţia în septembrie 2022 pentru moartea Mahsei Amini în custodia sa. Luni, preşedintele iranian a mai spus că guvernul său lucrează pentru a relaxa restricţiile draconice impuse pe internet, în special pe reţelele de socializare. În timpul protestelor din 2022, Iranul a blocat Instagram şi WhatsApp, cele mai utilizate aplicaţii de la blocarea platformelor Youtube, Facebook, Telegram, Twitter şi Tiktok, în ultimii ani.

Rusia amenință ONU și Crucea Roșie (sursa: Facebook/United Nations)
Internațional

Moscova amenință ONU și Crucea Roșie: Să nu accepte invitația Ucrainei de a se deplasa în Kursk

Rusia amenință ONU și Crucea Roșie. Rusia le-a solicitat luni Naţiunilor Unite şi Crucii Roşii Internaţionale să respingă invitaţia adresată de Kiev de a participa la inspectarea unor zone din regiunea rusă Kursk, care se află parţial sub controlul forţelor ucrainene. Rusia amenință ONU și Crucea Roșie ''Ne aşteptăm ca astfel de declaraţii provocatoare să nu fie acceptate de către destinatari. Aceasta este pur şi simplu o provocare'', a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat Ministerul de Externe de la Kiev declarase că forţele ucrainene respectă drepturile oamenilor din zonele ocupate şi fac tot ce le stă în putinţă pentru a proteja populaţia civilă de efectele luptelor. Ucraina a cerut asistenţă din partea ONU pentru livrarea ajutoarelor umanitare, a adăugat diplomaţia ucraineană. Într-o scrisoare publicată pe website-ul Ministerului de Externe ucrainean, Kievul i-a solicitat Crucii Roşii să se alăture misiunii de inspectare în regiunea rusă Kursk. Ucraina a lansat la începutul lunii august o importantă ofensivă în regiunea rusă Kursk, unde afirmă că ar controla "peste "1.000 km2" şi zeci de localităţi. Potrivit Moscovei, ofensiva a dus la evacuarea a circa 150.000 de civili. Preşedintele Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR), Mirjana Spoljaric, a sosit luni la Moscova într-o vizită programată de mai mult timp, la doar câteva zile după ce trei angajaţi ucraineni ai CICR au fost ucişi. Anterior, un bombardament rusesc vizase locul unde se aflau camioanele cu ajutoare umanitare în regiunea Doneţk, din estul Ucrainei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a atribuit acest atac armatei ruse, calificându-l drept o "nouă crimă de război".

Germania restabilește controalele la frontierele terestre (sursa: Facebook/Polizei Rheinland-Pfalz)
Internațional

Germania a suspendat Schengen-ul terestru de luni, 16 septembrie. Controalele la frontieră, valabile șase luni

Germania restabilește controalele la frontierele terestre. Germania a restabilit luni, pentru o perioadă de şase luni, controale la toate frontierele sale terestre pentru a combate imigraţia ilegală, dar cu riscul unui efect de domino şi al unor noi tensiuni cu restul Uniunii Europene. Germania restabilește controalele la frontierele terestre De luni, controale de poliţie mobile şi staţionare vor fi în vigoare la graniţele cu Franţa, Luxemburg, Olanda, Belgia şi Danemarca, pe lângă cele instituite deja la frontierele cu Polonia, Cehia, Austria şi Elveţia. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat În principiu, astfel de controale la frontierele interne sunt interzise în spaţiul Schengen, dar în cazul unor ameninţări la adresa ordinii sau securităţii publice, ele pot fi introduse pe o perioada de şase luni, cu o prelungire totală care nu depăşeşte doi ani. Măsura aplicată de luni îi îngrijorează pe primarii din regiunile de frontieră, precum oraşele Kehl şi Strasbourg, legate de o parte şi de alta a Rinului prin ''Podul Europei''. Primarii au cerut ca aceste controale ''să nu împiedice şi să nu restrângă mobilitatea, coabitarea şi viaţa'' locuitorilor. Acţionând pe peroanele tramvaiului transfrontalier dintre cele doua oraşe, poliţia germană a promis ''controale inteligente, nu sistematice, ci aleatorii'', potrivit lui Daniel Rosin, un purtător de cuvânt. ''Nu vrem să perturbăm traficul de cele două părţi'', a spus el. În extremitatea estică a ţării, pe axa rutieră care leagă Germania de Polonia, un mic grup de manifestanţi afişa, nu departe de punctul de control de la Frankfurt pe Oder, pancarte pe care scria ''Viitorul nu este închiderea'' sau ''Lumi deschise, spirit deschis, frontiere deschise''. Atacurile islamiste Comisia Europeană a reamintit că măsuri de acest fel ''trebuie să rămână strict excepţionale'', şi a pledat ca ele să fie ''proporţionale''. Berlinul a invocat necesitatea ''protejării securităţii interne împotriva ameninţărilor actuale ale terorismului islamist şi criminalităţii transfrontaliere''. În ultimele săptămâni, Germania a fost lovită de o serie de atacuri islamiste comise de străini, dintre care cel mai grav a fost un atac cu cuţitul la Solingen, comis de un sirian şi revendicat de gruparea jihadistă Statul Islamic. De atunci, guvernul cancelarului Olaf Scholz a înăsprit măsurile împotriva imigraţiei ilegale, într-un context electoral dificil pentru el, cu o ascensiune puternică a extremei drepte în scrutinele regionale din Turingia şi Saxonia la începutul lui septembrie. Un al treilea scrutin va avea loc la sfârşitul acestei săptămâni în landul Brandenburg, de frontieră cu Polonia. Germania a dus ani de zile o politică de azil deschisă, primind peste un milion de refugiaţi, mai ales sirieni, în 2015-2016, şi peste un milion de ucraineni după declanşarea invaziei ruse în 2022. Presiunea politicii interne Dar, sub presiunea politicii interne, Berlinul dă acum înapoi. ''Nicio ţară din lume nu poate primi nelimitat refugiaţi'', a justificat ministrul de interne Nancy Faeser, chiar dacă numărul total al cererilor de azil în primele opt luni (160.000) a scăzut cu 21,7% pe un an. ''@Bundeskanzler Scholz, bine ai venit în club!'', a lansat pe reţeaua X prim-ministrul ungar Viktor Orban, principalul promotor de mai mulţi ani în UE al unei linii dure faţă de migranţi. În Olanda, de asemenea, guvernul a prezentat foarte recent planuri de restricţii drastice în materie de azil. Coaliţia la putere, care include Partidul pentru Libertate (PVV), de extremă dreapta, vrea să înceapă astfel un proces de derogare de la anumite reguli europene în materie. În Austria, ministrul de interne a prevenit deja că ţara sa ''nu va accepta persoanele respinse de Germania''. Grecia, ţară aflată în prima linie a migraţiei, a apreciat că ''răspunsul nu poate fi desfiinţarea unilaterală a Schengen şi pasarea mingii către ţările care au frontiere cu exteriorul UE''. La rândul său, Varşovia a vorbit despre o măsură ''inacceptabilă''. Şi lucrătorii transfrontalieri se tem de obstacolele în calea liberei treceri. SSW, partidul minorităţii daneze din Schleswig-Holstein, land german la frontiera cu Danemarca, a criticat o măsură ''de acţionism pur'', cu efecte dezastruoase pentru cei în jur de 12.800 de lucrători care trec în fiecare zi frontiera.

Putin cere o nouă mobilizare militară (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin ordonă o nouă mobilizare pentru a suplimenta forțele ruse cu 180.000 de noi recruți

Putin cere o nouă mobilizare militară. Preşedintele rus Vladimir Putin a decretat luni că efectivele armatei ruse vor trebui să ajungă la 1,5 milioane de soldaţi până la 1 decembrie, cu 180.000 mai mulţi decât în prezent, a treia decizie de acest fel luată de liderul de la Kremlin de când a început războiul în Ucraina. Putin cere o nouă mobilizare militară Personalul armatei ruse va ajunge astfel la 2,38 milioane de persoane, inclusiv personalul administrativ, potrivit aceluiaşi decret. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat Putin, care a lansat campania militară împotriva Ucrainei în februarie 2022, a dispus de asemenea guvernului să aloce fondurile necesare creşterii efectivelor armatei ruse. Ultimul decret de acest fel emis de Putin datează din decembrie 2023, când efectivele armatei ruse au crescut cu aproape 170.000, după ce ordonase în august 2022 creşterea lor cu 137.000 de militari. Mobilizarea rezerviștilor în 2022 De asemenea, în septembrie 2022, Putin a ordonat mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti pentru susţinerea operaţiunilor militare pe frontul ucrainean. În perioada scursă de atunci nu a mai ordonat nicio altă mobilizare, estimând suficient numărul celor care se oferă voluntari pentru a intra în rândurile armatei. Efectivele armatei ruse desfăşurate pe frontul din Ucraina sunt de circa 700.000 de militari. Ofensiva ucraineană Dar Rusia se confruntă de la începutul lunii august cu o ofensivă ucraineană în provincia sa de graniţă Kursk care a luat prin surprindere armata rusă. Aceasta din urmă avea în acea zonă un dispozitiv slab format mai ales din tineri recruţi, sute dintre aceştia fiind atunci luaţi uşor prizonieri de trupele ucrainene. Kievul a sperat prin această incursiune că va forţa Moscova să-şi mute trupe de pe frontul din estul Ucrainei pentru a putea astfel să oprească înaintarea armatei ruse acolo, dar aceasta a continuat să câştige teren pe acel front. Comentatorii militari remarcă faptul că, deşi comandamentul rus a retras unele unităţi din Ucraina pentru a consolida apărarea provinciei Kursk, nu a slăbit principalele axe de atac pe frontul ucrainean. Potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Rusia ar fi redesfăşurat în Kursk circa 40.000 de soldaţi de pe frontul ucrainean, ceea ce a "încetinit" înaintarea rusă în estul Ucrainei. De partea sa, Putin afirmă că, dimpotrivă, Kievul şi-a slăbit forţele de pe frontul de est prin angajarea în ofensiva din Kursk a unora dintre cele mai bine instruite şi echipate unităţi ucrainene, ceea ce ar fi permis o înaintare mai uşoară a armatei ruse pe frontul ucrainean, mai ales în direcţia oraşului Pokrovsk, un important nod logistic a cărui cucerire ar apropia Rusia de ocuparea întregii regiuni ucrainene Doneţk.

Japonia este afectată de criza demografică (sursa: Facebook/Japan - The Government of Japan)
Internațional

Trei din zece japonezi au peste 65 de ani. Mulți dintre ei încă lucrează

Japonia este afectată de criza demografică. Aproximativ 36,25 milioane de japonezi au vârsta de 65 de ani sau peste, ceea ce reprezintă 29,3% din totalul populaţiei şi un nou procent record, relevă datele publicate de Ministerul Afacerilor Interne şi Comunicaţiilor. Japonia este afectată de criza demografică Cu acest procent, Japonia ocupă primul loc pe o listă de 200 de ţări şi regiuni, fiind urmată de insula franceză Martinica (25,3% din populaţie), de Puerto Rico (24,7%) şi de Italia (24,6%), a precizat ministerul duminică. Citește și: OFICIAL Nici un dig împotriva inundațiilor din România nu are autorizație de funcționare în condiții de siguranță. Infrastructura de protecție împotriva apelor, abandonată de stat În 2023, populaţia Japoniei s-a redus cu 595.000 de locuitori în raport cu 2022, ajungând la 124 milioane, potrivit celor mai recente cifre. Criza demografică are implicaţii importante, creşterea numărului de persoane vârstnice antrenând o majorare a costurilor medicale şi sociale, simultan cu o diminuare a numărului de lucrători cotizanţi. Un alt record este cel al numărului de vârstnici care lucrează - 9,14 milioane în 2023, adică 13,5% din total şi una din şapte persoane active.

Cine este americanul Ryan Wesley Routh (sursa: CNN)
Internațional

Americanul care a tras asupra lui Trump este susținător al Ucrainei, țară în care ar fi luptat împotriva rușilor

Cine este americanul Ryan Wesley Routh? Mass-media americane l-au identificat pe Ryan Wesley Routh drept autor al tentativei prezumtive de asasinat asupra lui Donald Trump, candidatul republican la alegerile prezidenţiale din Statele Unite, scrie luni AFP, care precizează că l-a intervievat pe Routh în 2022 la Kiev, unde acesta se deplasase în sprijinul ucrainenilor. Cine este americanul Ryan Wesley Routh? Un bărbat înarmat a încercat să îl asasineze pe candidatul prezidenţial republican Donald Trump duminică pe terenul de golf al acestuia din Palm Beach, Florida, au anunţat autorităţile. Citește și: OFICIAL Nici un dig împotriva inundațiilor din România nu are autorizație de funcționare în condiții de siguranță. Infrastructura de protecție împotriva apelor, abandonată de stat CNN, Fox News şi The New York Times, citând responsabili din agenţiile de securitate cărora le păstrează anonimatul, l-au identificat pe suspect în persoana lui Ryan Wesley Routh, în vârstă de 58 de ani, din Hawaii. Potrivit media americane, Routh a fost arestat după ce agenţi ai serviciilor secrete americane 'au deschis focul asupra unui bărbat înarmat' cu o puşcă de tip AK-47 în apropierea terenului de golf al lui Trump, unde fostul preşedinte se afla duminică. Suspectul a scăpat mai întâi în nişte arbuşti, unde s-a ascuns, apoi a fugit cu o maşină neagră, după care a fost prins de autorităţi. Atentatorul are cazier Posturile CNN şi CBS au relatat că Routh este un constructor independent de locuinţe în Hawaii, are un cazier judiciar întins pe câteva decenii şi publică regulat articole pe teme de politică şi actualitate, criticându-l uneori pe Trump. Routh a fost un susţinător vehement al Ucrainei după invazia rusă. "Sunt pregătit să iau avionul spre Cracovia şi să mă duc la frontiera cu Ucraina ca să mă înrolez voluntar, să mă bat şi să mor ... Pot fi eu exemplul că trebuie să câştigăm?", a scris el într-o postare pe Twitter (platforma devenită ulterior X) în martie 2022. AFP precizează că i-a luat un interviu lui Routh la Kiev la sfârşitul lui aprilie 2022, pe când americanul participa la o manifestaţie de sprijin pentru ucrainenii blocaţi în oraşul portuar Mariupol. Un vehement contestatar al lui Putin "Putin este un terorist şi trebuie terminat cu el. Avem nevoie, deci, ca toată lumea, din întreaga lume, să se oprească din ce face şi să vină aici acum", a declarat el atunci pentru AFP. New York Times a scris că l-a intervievat pe Routh în 2023 pentru un articol despre americani care s-au oferit voluntari pentru a susţine efortul de război al Ucrainei. Routh a spus pentru NYT că fusese în Ucraina, petrecuse câteva luni acolo în 2022 şi încerca să recruteze soldaţi afgani, care fugiseră de talibani, pentru a lupta în Ucraina. SUA susţin ferm Ucraina în războiul cu Rusia. Preşedintele Joe Biden va fi succedat în ianuarie fie de vicepreşedinta sa, Kamala Harris, care a indicat că îi va continua politica de sprijin pentru Ucraina, fie de Donald Trump, care, în dezbaterea cu contracandidata sa, a evitat să răspundă dacă doreşte victoria Kievului.

Donald Trump, nouă tentativă de asasinat (sursa: Facebook/Le Parti de la France)
Internațional

Trump, țintit din nou de focuri de armă. Se afla la clubul său de golf din Florida. Trăgătorul a fost prins de Poliție

Donald Trump, nouă tentativă de asasinat. Poliţia federală americană FBI a anunţat duminică după-amiază că investighează "o presupusă tentativă de asasinat" care l-a vizat din nou pe Donald Trump, candidatul republican fiind "în siguranţă" şi un suspect fiind arestat. Donald Trump, nouă tentativă de asasinat Într-un context de campanie prezidenţială deosebit de tensionată, cu aproximativ 50 de zile înainte de alegerile din 5 noiembrie, fostul preşedinte, care se afla la clubul său de golf din Florida, este "în siguranţă după ce au fost semnalate focuri de armă în vecinătatea sa", a declarat Steven Cheung, director de comunicare pentru campania lui. Citește și: OFICIAL Nici un dig împotriva inundațiilor din România nu are autorizație de funcționare în condiții de siguranță. Infrastructura de protecție împotriva apelor, abandonată de stat Poliţia federală americană a spus într-un comunicat că anchetează asupra a "ceea ce pare a fi o tentativă de asasinat împotriva fostului preşedinte Trump". Secret Service, poliţia de elită însărcinată cu protecţia preşedinţilor, foştilor preşedinţi şi personalităţilor politice importante, a anunţat, de asemenea, o anchetă asupra acestor focuri de armă care au avut loc "cu puţin timp înainte de orele 14.00 (18.00 GMT)". Mai mulţi agenţi ai săi "au deschis focul asupra unui bărbat înarmat" care se afla în apropierea terenului de golf al lui Donald Trump şi a fost găsită o puşcă AK-47 cu lunetă, împreună cu două rucsacuri şi echipamente de înregistrare video, au precizat autorităţile într-o conferinţă de presă. Suspectul a fugit la volanul unei maşini negre, dar un martor a ajutat poliţia să identifice vehiculul, iar autorităţile l-au găsit. "Am reţinut pe cineva care este un potenţial suspect", a declarat şeriful comitatului Palm Beach, Ric Bradshaw, la conferinţa de presă. Biden și Harris reacționează Acest incident intervine într-o campanie deja total nebună în care cu câteva săptămâni înainte candidatul republican a scăpat de o tentativă de asasinat, preşedintele democrat Joe Biden a renunţat să candideze pentru un nou mandat, iar vicepreşedinta Kamala Harris l-a înlocuit în scurt timp. Joe Biden şi Kamala Harris au spus că sunt "uşuraţi" că Donald Trump este "în siguranţă". Potrivit unui comunicat al Casei Albe, preşedintele şi vicepreşedinta Statelor Unite sunt "informaţi în mod regulat de către echipele lor". Prima tentativă Pe 13 iulie, fostul preşedinte (2017-2021) care aspiră să revină la Casa Albă a fost rănit la ureche de focuri de armă care au făcut un mort şi doi răniţi în rândul participanţilor la un miting în Pennsylvania, unul dintre cele şase sau şapte state-cheie ale alegerilor prezidenţiale, în nord-estul ţării. Imaginile lui Donald Trump, cu sângele curgând pe faţă şi cu pumnul ridicat, au făcut înconjurul lumii şi au bulversat campania pentru alegerile din 5 noiembrie. Acest fiasco de securitate a dus la demisia şefei Secret Service şi trimiterea în concediu administrativ a cel puţin cinci agenţi ai acestei unităţi. O săptămână mai târziu, pe 21 iulie, sub presiunea propriei sale tabere democrate după o dezbatere dezastruoasă în faţa lui Donald Trump, preşedintele Biden, 81 de ani, a renunţat să mai candideze şi a cedat locul vicepreşedintei Kamala Harris. De atunci, campania a luat o întorsătură foarte caustică între miliardarul şi tribun republican şi rivala sa de 59 de ani, fostă procuroare şi senatoare de California.

Germania nu livrează Ucrainei rachete Taurus (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Cancelarul Scholz a exclus livrarea de armament cu rază lungă de acţiune către Ucraina: Germania nu vrea escaladarea războiului

Germania nu livrează Ucrainei rachete Taurus. Cancelarul german Olaf Scholz a exclus livrarea în viitor către Ucraina de armament cu rază lungă de acţiune, indiferent de deciziile luate de parteneri. Germania nu livrează Ucrainei rachete Taurus La un dialog avut sâmbătă cu cetăţeni din Prenzlau, statul Brandenburg, Scholz şi-a reiterat refuzul de a livra rachete de croazieră Taurus, apreciind că o astfel de decizie ar presupune "un risc enorm de escaladare" a războiului din Ucraina. Citește și: VIDEO Cămașa albă a premierului Ciolacu, impecabilă, fără un strop de noroi, după vizita în satele inundate. Cizmele noi, de cauciuc, neatinse Rachetele de croazieră Taurus, cu o rază de acţiune de circa 500 de kilometri, ar permite Ucrainei să lovească ţinte din Moscova. "Am spus nu acestui lucru. Şi desigur că aceasta se aplică şi altor arme, dacă le-am furnizat, care ar putea atinge o distanţă aşa de mare", a insistat Scholz. "Şi aşa rămân lucrurile. Chiar dacă alte ţări decid altfel", a adăugat cancelarul german. Presiunile lui Zelenski Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut presiuni asupra aliaţilor Ucrainei pentru a livra arme cu rază lungă de acţiune, ceea ce ar permite Kievului să atace aerodromurile militare şi instalaţiile forţelor aeriene ruse mult în spatele liniei frontului, chiar şi pe teritoriul Rusiei. Arma cu cea mai lungă rază de acţiune furnizată de Germania este lansatorul de rachete Mars II, care poate lovi ţinte aflate la 84 de kilometri distanţă. SUA, Regatul Unit şi Franţa, parteneri în NATO ai Germaniei, au furnizat rachete de croazieră cu o rază de acţiune de până la 300 de kilometri. Discuții despre ridicarea restricțiilor În prezent are loc o discuţie cu privire la autorizarea în principiu a utilizării acestor arme împotriva ţintelor de pe teritoriul rus. Cu toate acestea, preşedintele american Joe Biden şi premierul britanic Keir Starmer nu a luat încă o decizie în acest sens la o întâlnire care a avut loc vineri la Washington. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că va percepe utilizarea armelor de precizie occidentale cu rază lungă de acţiune împotriva unor ţinte în interiorul teritoriului rus ca o implicare a NATO în război. "Acest lucru va însemna că ţările NATO, SUA, ţările europene se vor lupta cu Rusia'', a avertizat Putin. Ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, s-a referit chiar la armele nucleare ale Rusiei într-o intervenţie în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite.

Haitienii din SUA, supărați pe Trump (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Haitienii din SUA, furioși în urma comentariilor lui Donald Trump despre consumul de câini și pisici. Comunitatea o va susține pe Kamala Harris

Haitienii din SUA, supărați pe Trump. Comunitatea de haitieni din Statele Unite ale Americii, estimată la cel puţin un milion de oameni, jumătate dintre ei având reşedinţa în sudul Floridei, s-a săturat de comentariile fostului preşedinte şi candidat republican la Casa Albă, Donald Trump, despre consumul de câini şi pisici. Haitienii din SUA, supărați pe Trump Revoltaţi, haitienii din Little Haiti din Miami au declarat pentru agenţia de presă spaniolă că Trump şi partenerul său de tandem, senatorul de Ohio JD Vance, candidat la postul de vicepreşedinte al SUA, trebuie să înceteze să mai spună "acele minciuni periculoase" care doar încearcă să-i demonizeze. Citește și: VIDEO Cămașa albă a premierului Ciolacu, impecabilă, fără un strop de noroi, după vizita în satele inundate. Cizmele noi, de cauciuc, neatinse Aşezată în faţa unei case colorate, lângă o dubă în care vinde haine, Yolande Fertil, 75 de ani, clatină din cap fără încetare din cauza disconfortului pe care i-l produc cuvintele lui Trump. "În Springfield (Ohio), oamenii care au sosit mănâncă câinii, mănâncă pisicile, mănâncă animalele de companie ale oamenilor care locuiesc acolo", a spus magnatul din New York în dezbaterea sa de marţi cu vicepreşedinta şi candidata democrată la preşedinţia SUA, Kamala Harris. "Este greşit, greşit, greşit. Noi, haitienii, suntem supăraţi", spune Fertil, care pe 5 noiembrie urmează să o voteze "pe democrată". Privind la nişte pisici care beau apă într-o frizerie din zonă, unul dintre lucrătorii de acolo îşi duce mâna la cap neîncrezător, fără chef de vorbă. Unul dintre clienţi, care nu vrea să-şi dea numele, este convins că Trump "nu respectă nicio ţară şi pe nimeni şi face doar politică". "Nu vrea ca ei să voteze pentru Kamala", spune el, explicând că republicanul incită la rasism. În timp ce curăţă podelele la First Interdenominational Haitian Church, Virginia Francois declară pentru EFE că este vorba despre o chestiune de respect. "Respectă oamenii, astfel încât oamenii să te respecte", exclamă ea. Un "plan de demonizare" Pentru Paul Christian Namphy, director politic al Family Action Network Movement (FANM), este "foarte grav" că Trump a repetat aceste minciuni într-o dezbatere "pentru cea mai înaltă funcţie din ţară, în faţa întregii naţiuni". Sunt "cuvinte insultătoare, urâte, ne demonizează comunitatea", spune activistul de la una dintre cele mai mari organizaţii haitiene din Florida, amintind că această teorie a conspiraţiei împotriva haitienilor este ceva mai veche. "Este un plan de demonizare şi criminalizare nu numai a comunităţii haitiene, ci a tuturor comunităţilor de imigranţi şi este, de asemenea, un atac împotriva persoanelor de culoare în general", a declarat el pentru EFE. "Când îl ascultăm pe Elon Musk (proprietarul reţelei X care a distribuit minciuna - n.r.), când îl ascultăm pe JD Vance, pentru noi este o insultă", reiterează el. Probleme în Springfield Minciunile lui Trump par să creeze probleme în Springfield (Ohio), unde aproximativ 10.000 de haitieni s-au stabilit în ultimii ani şi care a înregistrat ameninţări cu bombă în ultimele două zile în şcoli şi birouri publice. Deşi oficial nu a fost stabilită nici o legătură între declaraţiile lui Trump şi incidentele din Springfield, primarul localităţii, Rob Rue, a cerut "ajutor, nu ură". Directorul politic al FANM regretă că haitienii sunt victime ale rasismului în state precum Ohio şi Indiana, unde au ajuns în ultimii ani, aparent din cauza nevoii acestor state de forţă de muncă. "Din păcate", subliniază el, în aceste state există mult rasism care are legătură, printre altele, cu teoria conspiraţiei privind Marea Înlocuire, cu argumentul că migranţii "continuă să sosească pentru a deveni majoritari" în SUA. Majoritatea migranţilor haitieni locuiesc în sudul statului Florida, dar există comunităţi mici de haitieni în state precum New York, Massachusetts, Georgia, Pennsylvania şi California. Cuvintele inacceptabile şi disperate ale lui Trump, pe de-o parte, şi o chestiune fundamentală pentru ei, cum ar fi deportările, pe de altă parte, "vor afecta cu siguranţă votul" acestei comunităţi, subliniază Namphy. 'Trebuie să ştim cine ne promovează interesele (...) trebuie să respingem ura, dezbinarea, rasismul şi minciunile'', subliniază el. Mai ales în Georgia, stat cu un rol decisiv în lupta politică americană, haitienii pot avea un rol important în scrutinul din 5 noiembrie.

Controalele granițelor Germaniei nu reduc migrația (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Spațiul Schengen ar putea să dispară: un expert german consideră că doar astfel s-ar putea reduce numărul de migranți care ajung în Germania

Controalele granițelor Germaniei nu reduc migrația. Intenţia guvernului de la Berlin de a extinde controalele frontaliere probabil nu vor avea ca rezultat o scădere vizibilă a numărului de solicitanţi de azil, a declarat duminică expertul în problema migraţiei Gerald Knaus. Controalele granițelor Germaniei nu reduc migrația ''Orice persoană care crede că aceste controale la frontiere vor conduce la o reducere a migraţiei ilegale are o aşteptare care este irealizabilă'', a spus Gerald Knaus într-un interviu pentru postul de radio Deutschlandfunk. Citește și: VIDEO Cămașa albă a premierului Ciolacu, impecabilă, fără un strop de noroi, după vizita în satele inundate. Cizmele noi, de cauciuc, neatinse Germania este membră a spaţiului Schengen, ceea face ca aproximativ 420 de milioane de persoane din 29 de ţări să poată călători liber fără a întâmpina controale la graniţele interne. Autorităţile germane au introdus deja controale la graniţele cu mai multe ţări, printre care Polonia, iar luni aceste măsuri vor fi extinse şi la frontierele cu Luxemburg, Belgia, Olanda şi Danemarca. "Încetarea" Schengen Knaus a afirmat că numeroase ţări din Uniunea Europeană, printre care Franţa şi Austria, au avut controale frontaliere timp de mai mulţi ani, dar acest lucru ''nu a redus deloc numărul cererilor de azil''. De asemenea, expertul german a estimat că aceste controale la graniţe nu sunt un mijloc de a împiedica terorismul islamist, întrucât mulţi dintre autori doar s-au radicalizat în Germania. ''Dacă ideea este de a stopa într-adevăr migraţia ilegală la frontierele germane, atunci acest lucru poate fi făcut permanent numai prin încetarea Schengen. Pentru asta, ai avea de asemenea nevoie de garduri la frontiera verde'', a spus el. Potrivit regulilor UE privind migraţia, cererile de azil trebuie să fie procesate în ţara membră unde migrantul intră prima dată în blocul comunitar.

Biden dedică finalul mandatului sprijinului Ucrainei (sursa: Facebook/Joe Biden)
Internațional

Riscul ca Trump să ajungă președinte îl face pe Biden să se declare "hotărât" să-și folosească restul mandatului pentru a întări Ucraina

Biden dedică finalul mandatului sprijinului Ucrainei. Preşedintele american Joe Biden este "hotărât" să folosească restul mandatului său pentru a întări Ucraina şi se va întâlni cu omologul său Volodimir Zelenski în timpul Adunării Generale a ONU la New York la sfârşitul lui septembrie, a declarat sâmbătă consilierului pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan. Biden dedică finalul mandatului sprijinului Ucrainei Joe Biden "este hotărât" să folosească ultimele luni de mandat pentru a întări Ucraina în faţa Rusiei, a afirmat el în timp ce participa prin videoconferinţă la un forum organizat la Kiev. Citește și: VIDEO Cămașa albă a premierului Ciolacu, impecabilă, fără un strop de noroi, după vizita în satele inundate. Cizmele noi, de cauciuc, neatinse Alegerile prezidenţiale din noiembrie din Statele Unite riscă să schimbe situaţia pentru Kiev în cazul victoriei republicanului Donald Trump. Consilieri ai lui Trump au sugerat deja că, în cazul victoriei, vor folosi ajutorul american ca pârghie pentru a forţa Kievul să facă concesii teritoriale Rusiei cu scopul de a pune capăt războiului. "Preşedintele Zelenski a declarat că în cele din urmă acest război va trebui să se încheie prin negocieri şi avem nevoie ca ei să fie puternici în aceste negocieri", a spus Jake Sullivan în cadrul conferinţei anuale Yalta European Strategy, organizată de fundaţia miliardarului ucrainean Viktor Pinchuk. Armata ucraineană se află de luni de zile în dificultate pe frontul de est, unde forţele ruse câştigă teren, în ciuda incursiunii surpriză a trupelor ucrainene în regiunea rusă Kursk în august. În estul Ucrainei, "zona din jurul Pokrovsk este deosebit de îngrijorătoare", a subliniat Jake Sullivan, referindu-se la un oraş-cheie vizat de săptămâni de zile fără atacuri intense din partea trupelor ruse care se află deja la mai puţin de 10 kilometri de acest nod strategic feroviar şi rutier. Întâlnirea cu Zelenski Potrivit lui Sullivan, preşedintele Biden se va întâlni cu omologul său ucrainean la sfârşitul lui septembrie la New York. "În acel moment, preşedintelui Biden îi vor mai rămâne patru luni de mandat. Şi este hotărât să folosească aceste patru luni pentru a pune Ucraina în cea mai bună poziţie posibilă pentru a câştiga", a mai afirmat Sullivan. În timp ce Volodimir Zelenski şi alţi lideri ucraineni continuă să denunţe întârzierile în asistenţa militară occidentală şi în special americană, Jake Sullivan a asigurat că această problemă se datorează logisticii dificile, şi nu lipsei de voinţă politică de a sprijini Kievul. "Nu este o chestiune de voinţă politică. Este o chestiune de logistică dificilă şi complicată (...) pentru a livra acest material pe front", a declarat el. "Dar, aşa cum a spus preşedintele Zelenski (...), având în vedere cu ce se confruntă Ucraina, trebuie să facem mai mult şi trebuie să facem mai bine. Şi sunt de acord cu asta", a continuat responsabilul american. În faţa noului val de atacuri împotriva unor situri energetice ucrainene, Statele Unite se tem de atacuri ruse asupra centralelor nucleare ucrainene, care joacă un rol vital în producţia de energie electrică a ţării, a mai subliniat Jake Sullivan. "Ruşii au dat dovadă de o mare brutalitate în atacurile lor asupra infrastructurii energetice civile. Au tras deja asupra centralelor nucleare ucrainene şi cred că s-ar putea întâmpla din nou", a spus el. "Trebuie să ajutăm Ucraina să apere aceste centrale nucleare, ceea ce este deosebit de important şi reprezintă o prioritate pentru noi", a subliniat oficialul american.

Polonia: sistarea alocațiilor pentru bărbații ucraineni (sursa: Facebook/Radosław Sikorski)
Internațional

Bărbații ucraineni aflați în state UE ar trebui să nu mai primească alocații sociale, propune Polonia. Ucraina are deficit de trupe

Polonia: sistarea alocațiilor pentru bărbații ucraineni. Şeful diplomaţiei poloneze, Radoslaw Sikorski, a propus sistarea plăţii ajutoarelor sociale pentru bărbaţii ucraineni de vârstă militară care se află în Europa, cu scopul a-i determina să se înscrie în armata ţării lor. Polonia: sistarea alocațiilor pentru bărbații ucraineni Kievul încearcă să reînnoiască rândurile armatei sale, după mai bine de doi ani şi jumătate de la un atac pe scară largă din partea Rusiei, ale cărei forţe mai bine echipate se află în ofensivă în estul Ucrainei. Citește și: VIDEO Putea fi evitată tragedia cauzată de inundațiile din Galați? Acum 11 ani, exact în aceeași zonă s-au produs inundații devastatoare, dar digurile nu au fost refăcute Sute de mii de refugiaţi ucraineni trăiesc în ţări europene de la începutul invaziei ruse în februarie 2022. Unii dintre ei sunt bărbaţi care au fugit ilegal din Ucraina pentru a evita să fie mobilizaţi, în ciuda interdicţiei de a părăsi ţara care îi priveşte pe bărbaţii de vârstă militară, cu câteva excepţii. "Iată o idee practică care ar ajuta finanţele Europei de Vest, ar ajuta politic partidele tradiţionale împotriva radicalilor de dreapta şi ar ajuta Ucraina", a declarat Radoslaw Sikorski la forumul anual "Yalta European Strategy", la Kiev. "Încetaţi plata ajutoarelor sociale pentru persoanele eligibile pentru mobilizare!", a insistat el. "Nu este un drept al omului să fii plătit pentru a evita să fii chemat să-ţi aperi ţara. În Polonia nu facem asta", a mai spus şeful diplomaţiei de la Varşovia. Ucraina susține ideea Alături de el, omologul său ucrainean, Andrii Sîbiga, a spus că "susţine" această idee. Potrivit estimărilor ucrainene, un milion de bărbaţi ucraineni de vârstă militară trăiesc în străinătate, dintre care 300.000 în Polonia, a indicat Sîbiga. El nu a spus câţi dintre aceştia au trecut ilegal graniţa. Ministrul ucrainean a cerut din nou europenii să analizeze perspectivele de întoarcere a refugiaţilor în Ucraina, dintre care marea majoritate sunt femei şi copii. "Este timpul să ridicăm problema elaborării de către Uniunea Europeană de programe pentru întoarcerea ucrainenilor în ţara lor", a declarat el. Sîbiga a subliniat, însă, necesitatea întrunirii "condiţiilor adecvate pentru aceasta: securitate, servicii medicale, reconstrucţie de locuinţe", în timp ce aproape 20% din teritoriul ucrainean este în continuare ocupat de Rusia, iar ţara se confruntă regulat cu atacuri mortale ruseşti.

Kievul cere finanțare pentru producția armamentului (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina, producție proprie de un milion de drone în 2024. Kievul, însă, are nevoie de bani pentru a produce și mai multe arme

Kievul cere finanțare pentru producția armamentului. Ucraina este capabilă să producă mai mult armament, dar îi lipseşte finanţarea necesară, au afirmat sâmbătă responsabili ucraineni care speră în mai multe investiţii străine în complexul militar-industrial al ţării. Kievul cere finanțare pentru producția armamentului "Limita nu este în capacităţile noastre de producţie, totul este legat de finanţare", a declarat Oleksandr Kamişin, consilier pentru afaceri strategice al preşedintelui Ucrainei. Citește și: VIDEO Putea fi evitată tragedia cauzată de inundațiile din Galați? Acum 11 ani, exact în aceeași zonă s-au produs inundații devastatoare, dar digurile nu au fost refăcute "Toate structurile de producţie ne spun: +Pot face mai mult, dar am nevoie de finanţare+", a adăugat el, în cursul unui forum la Kiev. Armamentul Ucrainei se bazează în continuare mai ales pe stocurile sovietice şi pe cele livrate de aliaţii săi occidentali. Dar ea şi-a intensificat semnificativ producţia de arme proprii de la începutul invaziei ruse lansate în februarie 2022. Potrivit lui Oleksandr Kamişin, Kievul poate furniza doar 7 miliarde de dolari din bugetul său, în timp ce "capacitatea (de producţie) este de 20 de miliarde de dolari pe an în 2024". Necesitatea investițiilor străine "Este greu să produci cu bani şi imposibil fără bani deloc. Prin urmare, încurajăm investiţiile în sectorul nostru de apărare", a declarat la rândul său ministrul apărării, Rustem Umerov, la acelaşi forum. Industria de apărare a Ucrainei s-a dezvoltat puternic de la invazia ţării, în ciuda valurilor de bombardamente masive ruseşti care au lovit multe fabrici militare şi infrastructura energetică. Kievul, de exemplu, produce rachete de croazieră antinavă Neptun sau rachete de croazieră antitanc Stugna care sunt folosite pe câmpul de luptă. Ucraina, care nu mai are forţe navale, a reuşit, de exemplu, să respingă flota rusă de la Marea Neagră la o distanţă bună, lovind în mod repetat navele, în special cu drone navale de producţie proprie. La sfârşitul lui august, preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat testarea cu succes a primei rachete balistice fabricate din Ucraina şi a salutat sosirea în luptă a unei noi drone-rachete cu rază lungă de acţiune, numită Palianiţia. La sfârşitul anului 2023, el a asigurat că ţara sa va produce un milion de drone în 2024 pentru a răspunde nevoilor armatei, acestea fiind esenţiale pe câmpul de luptă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră