miercuri 01 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

Sute de colaboratori afgani și familiile lor, abandonați de guvernul olandez, deși riscă represalii talibane după ce au apărat ambasada olandeză la Kabul

Olanda abandonează colaboratorii afgani din Kabul. Guvernul olandez, în care se regăseşte şi dreapta radicală, a renunţat la încercările de a aduce în ţară un grup de colaboratori afgani care au protejat ambasada Ţărilor de Jos (Olanda) din Kabul din 2002 până în 2021, decizie care a provocat indignare în parlamentul de la Haga, întrucât respectivii angajaţi ar putea fi ţinta represaliilor regimului taliban, care îi consideră trădători. Olanda abandonează colaboratorii afgani din Kabul Fostul guvern olandez, condus de actualul secretar general al NATO, liberalul Mark Rutte, hotărâse să efectueze demersurile pentru primirea unui "grup restrâns" de foşti colaboratori afgani care timp de două decenii au protejat personalul olandez în perioada prezenţei militare străine în Afganistan, pentru a-i apăra în faţa riscului de represalii din partea talibanilor, care consideră că aceştia au lucrat pentru "inamicul" occidental. Citește și: Surse politice: candidatura lui Șoșoacă, eliminată pe considerente pur politice de o majoritate de cinci judecători PSD-UDMR din CCR Dar în iulie a fost instalat un nou guvern olandez, format din patru partide, printre care se numără şi formaţiunea de extremă dreapta Partidul Libertăţii (PVV) a lui Geert Wilders. Acest nou guvern, condus de Dick Schoof, un funcţionar provenit din serviciile de informaţii, a anulat decizia guvernului precedent, motivând că acei colaboratori afgani din dispozitivul de protecţie nu au fost angajaţi direct de statul olandez, ci de o companie externă de securitate. Decizia iniţială de aducere a acestora în Ţările de Jos privea 145 de angajaţi ai dispozitivului de securitate, care, împreună cu familiile lor, însumau 965 de persoane. Premierul Schoof invocă probleme financiare Dar guvernul condus de Dick Schoof afirmă că, potrivit documentelor Ministerului Apărării, numărul s-ar putea ridica de fapt la aproape 1.000 de colaboratori, care, însoţiţi de familii, ar fi aproximativ 4.500 de persoane, ceea ce ar presupune costuri foarte mari pentru statul olandez, care chiar în scenariul grupului cel mai restrâns avansat de fostul guvern ar fi fost de circa 30 de milioane de euro. Într-o dezbatere parlamentară după anunţarea deciziei luate de noul guvern, un grup de nouă partide de opoziţie au lansat critici dure la adresa acestuia, acuzându-l că "a semnat o sentinţă de condamnare la moarte" pentru foştii colaboratori afgani. Nu este prima dată când în Olanda are loc un scandal pe acest subiect, guvernul lui Rutte fiind la rândul său criticat pentru reacţia sa după ce talibanii au preluat puterea la Kabul în august 2021 şi Statele Unite s-au retras haotic din Afganistan. Angajaţii olandezi ai ambasadei au fost atunci evacuaţi imediat, lăsând în urmă afganii şi interpreţii care lucrau pentru armata olandeză, cu riscul ca aceştia să fie ţinta represaliilor din partea talibanilor. Ministrul apărării de la acea vreme, Ank Bijleveld, şi ministrul de externe, Sigrid Kaag, au demisionat ulterior în urma unei moţiuni privind gestionarea evacuărilor din Afganistan, însă premierul Mark Rutte a supravieţuit politic.

Olanda abandonează colaboratorii afgani din Kabul (sursa: X/Dick Schoof)
Armata israeliană pregătește represalii contra Iranului (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Israelul va lovi crunt Iranul iar Libanul va fi supus unei blocade îndelungate, arată toate informațiile din acest moment

Armata israeliană pregătește represalii contra Iranului. Israelul "pregăteşte un răspuns" după atacul cu rachete lansat marţi asupra teritoriului său de Iran, a anunţat sâmbătă un responsabil militar israelian, în timp ce aviaţia israeliană efectuează noi bombardamente în Liban, mai ales la periferia sudică a capitalei Beirut, zonă care este un bastion al formaţiunii pro-iraniene Hezbollah. Armata israeliană pregătește represalii contra Iranului Cotidianul israelian de stânga Haaretz scrie, citând armata israeliană, că riposta va fi "semnificativă". Armata israeliană "se pregăteşte pentru o lovitură importantă în Iran în urma atacului cu rachete lansat săptămâna aceasta de Teheran", notează ziarul citat. Citește și: Surse politice: candidatura lui Șoșoacă, eliminată pe considerente pur politice de o majoritate de cinci judecători PSD-UDMR din CCRDupă ce a slăbit mişcarea palestiniană Hamas în Fâşia Gaza într-un război devastator şi sângeros pentru populaţia civilă palestiniană şi care încă nu s-a încheiat, armata israeliană şi-a axat de la jumătatea lunii septembrie operaţiunile pe frontul libanez împotriva miliţiei Hezbollah, pe care a bombardat-o intens, i-a detonat de la distanţă dispozitive de telecomunicaţii în care aparent serviciul israelian Mossad reuşise să implanteze explozivi, i-a decimat conducerea, ucigându-l şi pe liderul ei, Hassan Nasralah, iar luni a lansat şi o ofensivă terestră. Potrivit Hezbollah, au loc lupte în sudul Libanului, unde armata israeliană încearcă să înainteze, gruparea pro-iraniană susţinând de asemenea sâmbătă că a lansat rachete asupra bazei militare israeliene Ramat David din apropierea oraşului Haifa. În acest timp, echipele de intervenţie încă mai căutau supravieţuitori la locul unui bombardament israelian la periferia sudică a Beirutului, unde se presupune că se afla potenţialul înlocuitor al lui Nasrallah, Hachem Safiedinnne, care însă este de negăsit. Strategia militară israeliană Un element esenţial al strategiei militare israeliene în Liban este distrugerea stocurilor militare ale Hezbollah şi blocarea tuturor căilor acesteia de a se reaproviziona cu arme şi muniţii din Iran. Armata israeliană a distrus astfel un tunel folosit în acest scop şi o şosea între Liban şi Siria, avertizând că "blocada militară" asupra Libanului va continua, probabil pentru mult timp, scrie Times of Israel. În cadrul acestei blocade, armata israeliană a forţat un avion care ar fi avut echipamente militare la bord şi plecase din Iran către Siria sau Liban să se întoarcă din drum deasupra Irakului. Iranul a lansat marţi seară o salvă de circa 200 de rachete balistice către Israel, majoritatea fiind interceptate de sistemele antiaeriene israeliene şi de cele de pe navele americane de război, dar altele au lovit baze militare israeliene, fără însă a distruge avioane sau infrastructuri esenţiale, potrivit armatei israeliene. Atacul a fost descris de Teheran drept o acţiune de represalii faţă de campania militară israeliană contra grupării libaneze pro-iraniene Hezbollah şi faţă de uciderea lui Nasrallah, a altor comandanţi ai acestei formaţiuni, precum şi a liderului politic al grupării islamiste palestiniene Hamas, Ismail Haniyeh, asasinat la Teheran în iulie. Riposta promisă Israelul a promis o ripostă, în timp ce Iranul a ameninţat la rândul său cu noi atacuri în cazul unor represalii israeliene. Sursele media israeliene nu oferă indicii despre posibila natură a ripostei israeliene. Preşedintele american Joe Biden, a cărui vicepreşedintă democrată Kamala Harris se află în campanie pentru alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie, a cerut Israelului să nu lovească instalaţiile petroliere iraniene, acţiune care ar creşte preţul petrolului, afectând SUA chiar înaintea alegerilor. De partea sa, candidatul republican Donald Trump a sugerat Israelului să lovească instalaţiile nucleare iraniene

Maghiarii denunță propaganda guvernamentală în mass-media (sursa: Facebook/Péter Magyar)
Internațional

Propaganda guvernamentală în media de stat, denunțată de un protest cu mii de persoane la Budapesta

Maghiarii denunță propaganda guvernamentală în mass-media. Mii de persoane s-au adunat sâmbătă la Budapesta în faţa sediului radioului public ungar pentru a protesta împotriva a ceea ce ei au calificat drept "propaganda guvernamentală" în mass-media. Maghiarii denunță propaganda guvernamentală în mass-media Protestul a fost organizat de partidul Tisza, condus de liderul opoziţiei ungare, Peter Magyar. Citește și: Surse politice: candidatura lui Șoșoacă, eliminată pe considerente pur politice de o majoritate de cinci judecători PSD-UDMR din CCR Acesta a devenit un adversar înverşunat al premierului conservator Viktor Orban în urma unei afaceri politico-conjugale. Fost membru al Fidesz, partidul lui Orban, Peter Magyar a demisionat din acest partid după ce a divorţat de Judit Varga, fosta titulară a portofoliului Justiţiei şi o aliată a premierului. El a fondat apoi partidul de centru-dreapta Tisza, ce s-a impus rapid ca formaţiune principală de opoziţie, iar la alegerile europarlamentare s-a clasat pe locul doi, după Fidesz, cu aproape 30% din voturi. Televiziunea publică, instrument de propagandă "Răbdarea noastră s-a terminat, a sosit ora reglărilor de conturi !", a clamat Peter Magyar sâmbătă în faţa manifestanţilor anti-Orban. Aceştia susţin că radio-televiziunea publică funcţionează ca o instituţie de propagandă pro-guvernamentală ce prezintă în emisiunile sale numai politicieni din partidul Fidesz şi din guvern, precum şi analişti care doar repetă discursul guvernamental. Protestatarii au cerut în zadar canalului de televiziune M1 să dea citire pe post unui manifest al lor în care cer, printre altele, demiterea conducerii televiziunii şi crearea unei "mass-media publice autentice".

Aniversarea atacurilor Hamas, poliţia londoneză, mobilizată (sursa: Facebook/Metropolitan Police Service)
Internațional

Poliția Metropolitană din Londra pregătește o operațiune „semnificativă” înainte de împlinirea unui an de la atacurile Hamas din 7 octombrie 2023. Forțele de ordine se așteaptă la demonstrații și proteste

Aniversarea atacurilor Hamas, poliţia londoneză, mobilizată. Poliţia Metropolitană din Londra a anunţat o desfăşurare "semnificativă" a forţelor de ordine în oraş ca răspuns la protestele şi comemorările planificate pentru a marca împlinirea unui an de la atacurile din 7 octombrie din Israel. Aniversarea atacurilor Hamas, poliţia londoneză, mobilizată Astfel de manifestări sunt anunţate pentru sâmbătă şi duminică. Citește și: EXCLUSIV Exarhu nu poate invoca GDPR când vine vorba de mașina cu care circulă: BMW-ul nu este proprietatea sa, persoană fizică, ci a unei firme, persoană juridică, plătit în leasing Poliţia a declarat că nu are cunoştinţă de niciun eveniment public semnificativ organizat luni, la data atacurilor. "Suntem conştienţi de faptul că în acest weekend, atât de aproape de aniversarea zilei de 7 octombrie, emoţiile vor fi la cote înalte, iar temerile legate de securitate vor fi, pe bună dreptate, amplificate", a declarat Lou Puddefoot, care conduce operaţiunea. Poliţiştii sunt în contact regulat cu organizatorii şi dispun de planuri detaliate pentru a asigura siguranţa participanţilor şi pentru a răspunde la orice incidente sau infracţiuni, a mai spus Puddefoot

Zelenski prezintă „planul victoriei” la Ramstein (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski va prezenta "planul victoriei" la baza de la Ramstein, unde va avea loc un summit gigant cu reprezentanți a 50 de state, inclusiv Biden

Zelenski prezintă „planul victoriei” la Ramstein. Ucraina îşi va prezenta "planul de victorie" la o reuniune periodică a aliaţilor săi la Ramstein, în Germania, pe 12 octombrie, a anunţat sâmbătă preşedintele Volodimir Zelenski într-o postare pe Telegram. Zelenski prezintă „planul victoriei” la Ramstein "Vom prezenta planul de victorie, paşi concreţi, clari, pentru un sfârşit just al războiului", a scris Zelenski. Citește și: EXCLUSIV Exarhu nu poate invoca GDPR când vine vorba de mașina cu care circulă: BMW-ul nu este proprietatea sa, persoană fizică, ci a unei firme, persoană juridică, plătit în leasing Ucraina, care se opune de aproape 1.000 de zile unei invazii din partea Rusiei, un vecin mult mai mare, a sugerat în ultimele luni un plan de încheiere a războiului. Detaliile nu au fost făcute publice, dar Zelenski l-a prezentat preşedintelui american Joe Biden, precum şi ambilor candidaţi principali la alegerile prezidenţiale din ţară, când a vizitat Washingtonul luna trecută. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat că planul conţine "o serie de paşi productivi" în care SUA se vor angaja alături de Ucraina. Planul victoriei Cu toate acestea, Wall Street Journal a citat oficiali americani anonimi care au declarat că planul este mai degrabă o cerere reambalată pentru mai multe arme şi pentru o ridicare a restricţiilor privind utilizarea rachetelor cu rază lungă de acţiune, decât o strategie cuprinzătoare. O nouă reuniune a "Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei", creat la baza aeriană americană Ramstein din landul german Renania-Palatinat după lansarea invaziei ruse asupra teritoriului ucrainean, va avea loc la 12 octombrie, cu scopul de a coordona sprijinul militar pentru Ucraina. Aproximativ 50 de state, membre ale NATO şi alţi aliaţi ai Ucrainei, sunt aşteptate să participe, unele fiind reprezentate la nivel de şef de stat sau de guvern. Va fi prezent şi preşedintele SUA, Joe Biden. Biden se va afla la Berlin înaintea summitului, unde se va întâlni cu cancelarul german Olaf Scholz şi cu preşedintele federal Frank-Walter Steinmeier. Aceasta va fi prima vizită bilaterală a lui Biden în Germania în timpul mandatului său de aproape patru ani.

Comemorarea masacrelor Hamas comise în Israel (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Israelul comemorează un an de la masacrele Hamas de pe 7 octombrie 2023, o zi de sâmbătă ai cărei zori au fost înecați în sânge

Comemorarea masacrelor Hamas comise în Israel. La un an după masacrele din 7 octombrie comise de Hamas, israelienii rămân uniţi în trauma suferită, dar sunt împărţiţi în ceea ce priveşte gestionarea războiului şi felul în care să-i aducă înapoi pe ostaticii aflaţi încă în captivitate în Fâşia Gaza. Comemorarea masacrelor Hamas comise în Israel În zorii zilei de sâmbătă, 7 octombrie 2023, în timpul sărbătorii evreiești de Simhat Tora, organizațiile teroriste islamiste din Fâșia Gaza, Hamas și Jihad Islami, au efectuat un atac surpriză la granița cu Israelul. Citește și: EXCLUSIV Exarhu nu poate invoca GDPR când vine vorba de mașina cu care circulă: BMW-ul nu este proprietatea sa, persoană fizică, ci a unei firme, persoană juridică, plătit în leasing Sute de tineri care participau la un festival de muzică electronică au fost mitraliați. Teroriști Hamas au ocupat și distrus numeroase localități israeliene din apropierea graniței. Peste 1300 de persoane, majoritatea civile, inclusiv copii, femei și bătrâni, au fost masacrate. Au fost rănite peste 3000 de persoane. Peste 240 persoane, inclusiv copii, femei și bătrâni au fost luate ostatice. Mii de rachete, marea majoritate de producție iraniană au fost lansate asupra populației civile din sudul, centrul și nordul Israelului. În următoarele zile, Israelul a fost pus in situația de a declanșa războiul de apărare, denumit al Săbiilor de fier, contra regimului terorist islamist al Hamasului din Gaza, care, folosind metode ca cele ale organizațiilor de tip Statul Islamic sau Al Qaida, îi amenință securitatea. Ofensiva israeliană continuă și astăzi. Sentimentul de securitate, "spulberat" "Pe 7 octombrie, sentimentul de securitate al israelienilor a fost spulberat, prin identificare cu victimele" şi "pentru că forţele de securitate au fost incapabile să împiedice invadarea ţării", spune Merav Roth, psihanalistă israeliană care tratează foşti ostatici şi familii îndoliate. "Această invazie a caselor, individuală şi colectivă, este fără precedent în istoria israeliană şi este terifiantă pentru israelieni", adaugă ea. O dificultate suplimentară, subliniază doamna Roth, constă în aceea că nu este "o traumă care s-a încheiat, ci un eveniment ale cărui complicaţii nu fac decât să se înrăutăţească", odată cu anunţurile recurente privind moartea unor ostatici sau soldaţi şi cu ameninţările cu un nou război în nord împotriva Hezbollahului libanez. Atacul mişcării islamiste palestiniene Hamas a dus la moartea a 1205 persoane de partea israeliană, majoritatea civili, potrivit unei numărători a AFP bazate pe date oficiale israeliene şi incluzându-i pe ostaticii care au murit sau au fost ucişi în captivitate în Fâşia Gaza. Dintre cele 251 persoane luate ostatice pe 7 octombrie 2023, 97 sunt încă reţinute în Gaza, dintre care 33 au fost declarate moarte de armata israeliană. Cel puţin 41.455 de palestinieni au fost ucişi în campania militară israeliană de represalii în Fâşia Gaza, majoritatea civili, potrivit datelor Ministerului Sănătăţii din Gaza al guvernului Hamas, considerate fiabile de către ONU. Avertismentele ministerului Sănătății În timp ce Ministerul Sănătăţii consideră că Israelul se confruntă cu "cea mai gravă criză de sănătate mintală din istoria sa", importanta mişcare de solidaritate care a urmat zilei de 7 octombrie - voluntariat în agricultură, mese pregătite pentru soldaţi, găzduirea persoanelor strămutate - a contribuit ca mulţi israelieni să nu fie complet destabilizaţi de şocul iniţial, subliniază profesioniştii din domeniul sănătăţii. În ciuda acestei puternice mobilizări a societăţii civile şi odată ce scurtul armistiţiu cu Hamas a luat sfârşit în noiembrie, după ce a permis întoarcerea a 105 ostatici, au apărut rapid disensiuni cu privire la strategia care ar trebui adoptată pentru a-i aduce înapoi pe ostaticii rămaşi în captivitate. Nu trece nici o sâmbătă seara fără ca mii de protestatari să iasă în stradă pentru a cere guvernului să-i aducă "acasă, acum!" Israelienilor care cer un acord cu Hamas "cu orice preţ" li se opun însă cei în opinia cărora demonstraţiile pun vieţile ostaticilor în pericol, oferind mijloace suplimentare de presiune mişcării islamiste palestiniene. O divizare care, potrivit lui Tamar Hermann, cercetătoare la Israel Democracy Institute (Institutul pentru Democraţie din Israel), reflectă divizarea stânga-dreapta care se manifesta dinainte de război în jurul problemei reformei judiciare dorite de premierul Benjamin Netanyahu (de dreapta), care a fracturat profund ţara în 2023, dând naştere uneia dintre cele mai ample mişcări de contestare înregistrate în Israel. Divizarea laici, religioși Divizarea dintre laici şi religioşi a fost, de asemenea, exacerbată de război. Scutirea de recrutare de care beneficiază o mare parte a evreilor ultrareligioşi, denunţată de zeci de ani de o mare parte a restului populaţiei, a devenit insuportabilă pentru numeroşi israelieni. Cu peste 700 de soldaţi ucişi din 7 octombrie, cu zeci de mii de rezervişti mobilizaţi şi cu perspectiva unei operaţiuni majore la graniţa de nord, această problema dezbină populaţia mai mult ca oricând. "În timp ce nepotul meu îşi riscă viaţa în (...) Gaza, nepoţii ' ei ' defilează în fiecare zi în camera noastră ca s-o viziteze", spune indignată o octogenară, internată la Ierusalim, arătând cu capul către colega sa de salon, ultrareligioasă. O altă divizare care s-a amplificat din 7 octombrie este cea dintre zonele cu o economie foarte dinamică, precum Tel Aviv, şi periferie. "Nordul este abandonat" de către stat: această acuzaţie recurentă a locuitorilor din cele mai nordice zone ale ţării a dobândit o nouă dimensiune odată cu deschiderea unui front de către Hezbollahul libanez pe 8 octombrie, în sprijinul Hamas. Ulterior, tirurile de rachetă şi rachetele antitanc provenite din Liban au fost aproape zilnice şi zeci de mii de israelieni a trebuit să fie evacuaţi. Circa 60.000 dintre ei încă nu s-au întors acasă. "Cel mai greu an" Majoritatea au fost mutaţi în hoteluri, precum Dorit Siso, o învăţătoare de 51 de ani, evacuată împreună cu familia ei din Shlomi, la graniţa cu Liban, în octombrie 2023. "Vreau doar să merg acasă. Nu-mi pasă de rachete", explică Siso, mamă a patru copii. Aşteptând să se poată întoarce la Shlomi, unde accesul este interzis pentru că este prea periculos, a închiriat în septembrie o casă într-un sat din nord, ceva mai departe de graniţă. Ea povesteşte despre lunile de navetă între un hotel din Ierusalim, alături de alte familii evacuate, şi Nord, unde a continuat să lucreze, despre fiii ei mobilizaţi, despre angoasele fiicei sale de unsprezece ani: "Este cel mai greu an din viaţa mea", spune învăţătoarea.

Uniunea Europeană nu mai vrea migranți (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Europa nu mai vrea migranți: peste jumătate din guvernele din UE cer schimbarea regulilor astfel încât deportările să fie mai simple

Uniunea Europeană nu mai vrea migranți. Un număr de 17 state europene au cerut vineri Comisiei Europene reguli care să înlesnească returnarea migranţilor ilegali către ţările lor de origine, potrivit unei scrisori consultate de Reuters şi elaborate înaintea summitului european din 17-18 octombrie, pe agenda căruia ar urma să se regăsească şi problema migraţiei. Uniunea Europeană nu mai vrea migranți Scrisoarea adresată Comisiei Europene este semnată de 14 din cele 27 de state membre ale UE, inclusiv Franţa, Germania şi Italia, şi de trei state nemembre care fac parte din spaţiul Schengen, respectiv Elveţia, Norvegia şi Liechtenstein. Citește și: VIDEO Reacție nervoasă a lui Răzvan Exarhu când era filmat parcând pe trotuar: „Puteți să vă băgați telefonul ăla în c*r?” Iniţiativa survine după un şir de alegeri în statele UE dominate de chestiunea migraţiei ilegale şi care au relevat creşterea popularităţii partidelor care cer un control mai strict asupra acestui fenomen. "Mesajul principal cu care suntem toţi de acord este un semnal clar pentru Comisie că avem nevoie de un sistem european de returnări mai strict, cu obligaţii mai clare pentru cei returnaţi şi cu mai puţină interpretare din partea Curţii de Justiţie a UE", a explicat un diplomat al uneia dintre ţările semnatare. Reglementările actuale, loc de interpretări Acestea din urmă consideră că reglementările actuale lasă prea mult loc de interpretări ale judecătorilor europeni în locul guvernelor alese ale statelor membre, adaugă acelaşi diplomat, care a vorbit cu condiţia anonimatului. Comisia Europeană încă nu a comentat asupra scrisorii, dar migraţia este aşteptată să fie o temă principală de dezbateri în campania electorală pentru alegerile legislative ce vor avea loc în Germania în septembrie 2025 şi să domine agenda viitoarei Comisii Europene.

Olandez arestat în Rusia pentru „violență” (sursa: Mirror7 News)
Internațional

Olandez arestat la Moscova pentru "violență împotriva unui ofițer de poliție". Relațiile dintre Rusia și Țările de Jos, foarte tensionate

Olandez arestat în Rusia pentru „violență”. Justiţia rusă a dispus vineri plasarea în arest provizoriu a unui cetăţean olandez arestat pentru "violenţă împotriva unui ofiţer de poliţie", acuzaţie pasibilă de zece ani de privare de libertate. Olandez arestat în Rusia pentru „violență” "Tribunalul din Moscova a dispus arestarea preventivă a unui cetăţean al regatului Ţărilor de Jos, acuzat de violenţă împotriva unui ofiţer de poliţie", a indicat tribunalul din capitala Rusiei într-un comunicat. Citește și: EXCLUSIV Exarhu nu poate invoca GDPR când vine vorba de mașina cu care circulă: BMW-ul nu este proprietatea sa, persoană fizică, ci a unei firme, persoană juridică, plătit în leasing Potrivit acestui document, cetăţeanul olandez, pe nume Harry Johannes van Wurden conform unei transcripţii din chirilice a numelui său, a fost plasat în detenţie pentru două luni. Tribunalul a publicat o fotografie a unui bărbat îmbrăcat într-o jachetă bleumarin şi blugi, stând în cuşca cu gratii metalice destinată arestaţilor în tribunalele ruse. Relaţiile dintre Rusia şi Ţările de Jos, deja tensionate în special din cauza exploziei în aer deasupra Ucrainei, în 2014, a zborului MH17 plecat de la Amsterdam, atribuită de anchetatori tirului unei rachete ruseşti, s-au deteriorat şi mai mult de la lansarea ofensivei ruse în Ucraina în 2022.

Femeile afgane, statut de refugiat UE (sursa: X/Afghan Women foundation)
Internațional

Toate femeile afgane pot cere statutul de refugiate în UE din cauza persecuțiilor la care sunt supuse în propria țară, a decis CJUE

Femeile afgane, statut de refugiat UE. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis vineri că toate femeile afgane pot cere statutul de refugiate, din cauza măsurilor discriminatorii împotriva lor impuse de regimul talibanilor; ele pot obţine azil în statele membre ale UE pur şi simplu pe baza cetăţeniei şi a sexului lor. Femeile afgane, statut de refugiat UE "Autorităţile competente din statele membre pot considera că nu este necesar să stabilească dacă solicitanta este efectiv şi specific în pericol de a face obiectul unor acte de persecuţie în caz de revenire în ţara ei de origine. Citește și: VIDEO Reacție nervoasă a lui Răzvan Exarhu când era filmat parcând pe trotuar: „Puteți să vă băgați telefonul ăla în c*r?” Simpla luare în considerare a cetăţeniei şi a sexului ei este suficientă", arată o decizie a instanţei din Luxemburg pronunţată într-un dosar legat de Austria. Instanţa fusese sesizată de Curtea Administrativă austriacă, după ce autorităţile de la Viena nu au recunoscut statutul de refugiate pentru două femei din Afganistan, care au cerut azil în 2015, respectiv în 2020. Ele au contestat refuzurile la Curtea Administrativă, care la rândul său a solicitat o decizie a CJUE, cea mai înaltă instanţă a Uniunii Europene. Una din femei, născută în 2007, nu a locuit niciodată în Afganistan, ci a trăit alături de familie în Iran, fără permis de şedere, adică fără dreptul de a munci şi de a studia. Ea a fugit din Iran înainte de a cere azil în Austria. CJUE a reţinut un document în care petenta arăta că dacă ar merge în Afganistan ar fi în pericol de a fi răpită, nu ar putea merge la şcoală şi nu ar fi în stare să se întreţină fără familie. Cealaltă a fugit mai întâi din Afganistan în Iran, împreună cu mama şi surorile ei, la vârsta de 13-14 ani, când tatăl ei - dependent de droguri - a încercat să o vândă pentru a face rost de bani, arată un document depus în instanţă. Căsătoria forțată, o formă de sclavie CJUE consideră că sunt acte de persecuţie atât căsătoria forţată, care este asimilabilă cu o formă de sclavie, cât şi "lipsa protecţiei împotriva violenţelor pe bază de sex şi a violenţelor domestice". În sens mai larg, "efectul cumulat şi aplicarea intenţionată şi sistematică a măsurilor discriminatorii ajung să nu recunoască în mod flagrant drepturile fundamentale legate de demnitatea umană". Ministerul de Interne de la Viena nu a răspuns imediat unei solicitări de a comenta pentru agenţia Reuters. Statele membre ale UE îşi menţin suveranitatea privind acordarea sau nu a azilului, însă deciziile Curţii creează jurisprudenţă şi trebuie luate în considerare de instanţele naţionale. În cadrul Uniunii, statutul de refugiate al afganelor este deja acordat în Suedia, Finlanda şi Danemarca. În Franţa, Curtea Naţională pentru Dreptul la Azil (CNDA) a apreciat în iulie că "toate femeile afgane", ca "grup social", pot obţine azil. Legea islamică a talibanilor Talibanii, reveniţi la putere în Afganistan în august 2021, aplică extrem de riguros legea islamică şi - conform aprecierilor ONU - impun un "apartheid de gen". În prezent, afganele nu mai au dreptul la învăţământ după şcoala primară, nu pot merge în parcuri, săli de sport sau saloane cosmetice şi practic nu pot ieşi din casă fără însoţitor. O lege recentă le interzice şi să vorbească în public. În august, regimul de la Kabul a formulat un set cuprinzător de reguli privind moralitatea conform legii islamice (sharia), care sunt impuse de Ministerul Moralităţii; instituţia respectivă afirmă că a arestat mii de oameni pentru nerespectarea normelor.

Washingtonul recomandă Israelului alte ținte iraniene (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Lovirea cu bombe a câmpurilor petrolifere iraniene de către Israel este un scenariu, dar Washingtonul a recomandat alte ținte

Washingtonul recomandă Israelului alte ținte iraniene. Preşedintele american Joe Biden a apreciat vineri că Israelul ar trebui să "ia în considerare alte opţiuni" decât lovirea site-urilor petroliere din Iran, după ce a recunoscut cu o zi înainte că această posibilitate este în "discuţii". Washingtonul recomandă Israelului alte ținte iraniene "Dacă aş fi în locul lor, aş lua în considerare alte opţiuni decât să lovesc câmpuri petrolifere" în Iran, a declarat Biden în cursul unei conferinţe de presă Casa Albă. Citește și: VIDEO Reacție nervoasă a lui Răzvan Exarhu când era filmat parcând pe trotuar: „Puteți să vă băgați telefonul ăla în c*r?” Preşedintele american a afirmat, de asemenea, că încearcă "să mobilizeze restul lumii" pentru a obţine pacea în Orientul Mijlociu. "Facem o mulţime de lucruri. Cel mai important lucru pe care îl putem face este să încercăm să mobilizăm restul lumii şi aliaţii noştri" pentru a ajuta la atenuarea tensiunilor dintre Israel şi Iran şi partenerii regionali, a declarat preşedintele american. Preşedintele american a declarat, de asemenea, că nu ştie dacă alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie vor fi "paşnice" din cauza comportamentului candidatului republican Donald Trump. "Lucrurile pe care Trump le-a spus şi cele pe care le-a spus ultima dată când nu i-a plăcut rezultatul alegerilor au fost foarte periculoase", a afirmat liderul democrat

Zelenski vizitează soldații ucraineni din Kursk (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, aproape să treacă granița în Rusia pentru a-i întâlni pe soldații ucraineni care luptă în Kursk

Zelenski vizitează soldații ucraineni din Kursk. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat vineri că a vizitat regiunea Sumî, la graniţa cu Rusia, şi s-a întâlnit cu soldaţi care participau, de cealaltă parte a graniţei, la ofensiva lansată din august în regiunea rusă Kursk. Zelenski vizitează soldații ucraineni din Kursk "Astăzi mi-am început călătoria în regiunea Sumî cu o întâlnire cu soldaţii noştri - cei care luptă în regiunea Kursk pentru a apăra regiunile noastre de graniţă şi întreaga ţară", a scris pe Telegram preşedintele Zelenski, care a vizitat primele linii ale frontului de mai multe ori de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022. Citește și: VIDEO Reacție nervoasă a lui Răzvan Exarhu când era filmat parcând pe trotuar: „Puteți să vă băgați telefonul ăla în c*r?” "Într-un război de lungă durată, nu este vorba doar de motivarea trupelor. Trebuie să motivăm întreaga lume şi să o convingem că ucrainenii pot fi mai puternici decât inamicul", a afirmat preşedintele ucrainean care s-a adresat soldaţilor într-un mesaj video. Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu soldaţi ai Brigăzii 82 Air Assault implicată în ofensiva pe teritoriul Rusiei şi a ascultat raportul comandantului acestei unităţi. Zelenski a decorat soldaţi, însoţit de comandantul şef al armatei Oleksandr Syrsky într-un adăpost subteran. El a vizitat deja această regiune din nord-estul Ucrainei în luna august, după lansarea, pe 6 august, a ofensivei Ucrainei care a surprins armata rusă prin cucerirea mai multor sute de kilometri pătraţi.

Biden se așteaptă la incidente violente (sursa: Facebook/Joe Biden)
Internațional

Biden se așteaptă să existe incidente violente la vot din cauza declarațiilor agresive ale lui Trump

Biden se așteaptă la incidente violente. Cu o lună înainte de alegerile prezidenţiale americane, Joe Biden şi-a exprimat vineri îngrijorarea cu privire la riscul ca votul să nu fie "paşnic", din cauza comportamentului candidatului republican Donald Trump. Biden se așteaptă la incidente violente "Lucrurile pe care le-a spus Trump şi cele pe care le-a spus ultima dată când nu i-a plăcut rezultatul alegerilor au fost foarte periculoase", a avertizat preşedintele american. Citește și: VIDEO Reacție nervoasă a lui Răzvan Exarhu când era filmat parcând pe trotuar: „Puteți să vă băgați telefonul ăla în c*r?” "Aşa că sunt îngrijorat de ceea ce vor face", în timpul votului, a afirmat el în cursul unui schimb de păreri neaşteptat cu jurnaliştii, în sala de presă a Casei Albe. Alegerile din 5 noiembrie, la care se înfruntă vicepreşedinta democrată Kamala Harris şi fostul lider republican Donald Trump, se anunţă a fi pe cât de indecise, pe atât de tensionate. Pe măsură ce scrutinul se apropie, exemplificările unei societăţi americane încordate sunt omniprezente. Centrele electorale, țintele tensiunilor Centrele electorale din comitatele cele mai contestate, ţinta unor puternice tensiuni în urmă cu patru ani, s-au transformat în fortăreţe, protejate de garduri din fier forjat şi detectoare de metale. Certificarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale la Capitoliu, scenă pe 6 ianuarie 2021 a unui atac al trumpiştilor dezlănţuiţi, va fi de această dată supravegheată de cel mai înalt nivel de securitate posibil pentru un eveniment oficial. Teama este că, încă o dată, votul va fi atât de strâns, încât va dura nu ore, ci zile pentru a declara un câştigător. Donald Trump, care nu şi-a recunoscut niciodată înfrângerea în 2020, a pus deja primele pietre ale unei noi contestaţii, acuzând democraţii, miting după miting, că "trişează ca naiba". Candidatul republican a pus pe seama "retoricii" adversarilor săi şi a doua tentativă de asasinat a cărei victimă a fost, în timp ce democraţii, dimpotrivă, îl acuză că este instigatorul unei atmosfere politice uneori irespirabile.

Talibanii nu mai sunt considerați teroriști de către Moscova Foto: Twitter MFA Russia
Internațional

Putin și-a mai găsit un aliat: talibanii nu mai sunt considerați teroriști de către Moscova

Vladimir Putin și-a mai găsit un aliat: talibanii nu mai sunt considerați teroriști de către regimul de la Moscova. Ministerul rus de Externe a anunţat vineri că decizia de retragere a mişcării talibanilor de pe lista Rusiei cu organizaţii teroriste "a fost luată la cel mai înalt nivel", transmite agenţia TASS, preluată de Reuters. Talibanii nu mai sunt considerați teroriști de către Moscova Decizia mai trebuie urmată de o serie de proceduri legale înainte de a deveni efectivă, a precizat reprezentatul special al preşedintelui rus Vladimir Putin pentru Afganistan, Zamir Kabulov. Putin declarase în luna iulie că Rusia consideră talibanii afgani un aliat în combaterea terorismului. Până în prezent nicio ţară nu a recunoscut mişcarea talibanilor drept conducere legitimă a Afganistanului, dar China şi Emiratele Arabe Unite au acceptat ambasadori ai talibanilor. Rusia a înscris talibanii pe lista sa cu organizaţii teroriste în anul 2003, deşi a primit reprezentanţi ai acestora de mai multe ori înainte ca talibanii să preia puterea la Kabul în august 2021, după care Statele Unite s-au văzut nevoite să-şi retragă ultimele trupe din Afganistan. De atunci, delegaţii ale talibanilor au venit în diferite ocazii la Moscova şi au participat acolo la conferinţe pe tema soluţionării conflictelor din Afganistan. Ministrul de externe afgan, Amir Khan Muttaqi, a declarat într-un discurs la Moscova că deciziile recente ale Kazahstanului şi Kârgâzstanului de a retrage mişcarea talibanilor de pe listele lor cu grupări interzise reprezintă un pas binevenit. Taliban in MoscowA Taliban delegation*, headed by the acting head of the Afghan Foreign Ministry, arrived at the "Moscow format of consultations on Afghan issues" in MoscowThe format was created in April 2017, it unites 10 countries interested in the Afghan settlement… pic.twitter.com/fOqjQNHheU— Tony (@Cyberspec1) October 4, 2024 Lavrov vrea un dialog pragmatic La rândul său, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că Rusia doreşte să menţină un "dialog pragmatic" cu actualul guvern afgan, pe care l-a lăudat pentru eforturile de a combate producţia de droguri şi de a lupta împotriva grupării Statul Islamic. Ministrul rus a cerut Statelor Unite să restituie activele confiscate Afganistanului şi a estimat că Occidentul ar trebui să-şi recunoască responsabilitatea pentru reconstrucţia post-conflict a acestei ţări. Mişcarea talibanilor se află în conflict cu gruparea Statul Islamic (ISIS), care a revendicat atacul terorist asupra sălii de concerte Crocus City Hall de la periferia Moscovei, unde au fost ucise pe 22 martie cel puţin 144 de persoane. Ţările occidentale indică spre Statul Islamic-Khorasan (SI-K), o ramură a grupării Statul Islamic şi care este activă mai ales în Afganistan.

Netanyahu i-a pus microfoane în baia de la Externe Foto: Facebook Netanyahu
Internațional

Boris Johnson susține că, în 2017, Netanyahu i-a pus microfoane în baia de la Ministerul de Externe

Fostul premier britanic Boris Johnson susține că, în 2017, când el era ministru de Externe, premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a pus microfoane în baia de la ministerul de Externe. Johnson a relatat acest episod în cartea sa de memorii „Unleashed”, din care un fragment a fost preluat de The Telegraph. Citește și: După fabulosul dar de nuntă, de 400.000 de euro, George Simion a dat lovitura și cu darul de la botezul copilului său: cât două case auriste Netanyahu i-a pus microfoane în baia de la Externe Fostul premier britanic a afirmat că echipa sa de securitate a făcut descoperirea atunci când a verificat toaletele după ce premierul israelian le-a folosit în timpul unei reuniuni în 2017. Boris Johnson povestește că Netanyahu s-a scuzat în timpul discuțiilor din fostul său birou pentru a folosi toaleta, descrisă ca „o anexă secretă… un pic ca domnii dintr-un club elegant din Londra”. „Bibi s-a dres pentru o vreme și, poate fi sau nu o coincidență, dar mi s-a spus că mai târziu, când făceau o verificare periodică pentru a depista microfoane, au găsit un dispozitiv de ascultare în toaletă («thunderbox»)”, a scris Boris Johnson. The Telegraph a amintit că, la scurt timp după episodul relatat de Johnson, Israelul a fost acuzat că a pus microfoane la Casa Albă. Un raport Politico din 2019 cita trei foști oficiali ai Statelor Unite care confirmau această informație. Netanyahu, la momentul respectiv, a negat incidentul, iar președintele american de atunci, Donald Trump, a susținut că este „greu de crezut”.

Rusia testează sistemul național de alertare (sursa: vsar.ru)
Internațional

Rusia a testat pentru prima oară sistemul național de alertare a populației în caz de atac aerian

Rusia testează sistemul național de alertare. Rusia a efectuat miercuri un prim test al sistemului său naţional de alertare a populaţiei prin activarea sirenelor, difuzoarelor şi transmiterea de mesaje la radio şi televiziune în caz de atac aerian, test desfăşurat în timp ce Ucraina continuă atacurile cu drone asupra unor ţinte pe teritoriul rus şi le cere aliaţilor săi ridicarea restricţiilor asupra folosirii rachetelor occidentale cu rază lungă de acţiune pentru lovituri în interiorul Rusiei. Rusia testează sistemul național de alertare "Testul de mare anvergură a sistemelor de alertă pentru populaţie la nivel regional şi municipal s-a desfăşurat în toate statele federale ale Rusiei", iar în timpul acestei probe "au fost activate sirenele şi difuzoarele şi au fost transmise mesaje pe canalele de radio şi televiziune", a precizat Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă într-un mesaj pe Telegram. Citește și: Site-ul Betano a desființat, brusc, pariurile la prezidențialele, după ce Ciolacu lua bătaie constant Acesta a cerut populaţiei să-şi păstreze calmul la activarea sirenelor de raid aerian şi să urmărească televiziunea sau radioul. Insistențele Ucrainei pentru folosirea rachetelor Ucraina insistă pe lângă aliaţii săi occidentali ca ajutorul militar pe care i-l oferă în războiul cu Rusia să includă rachete cu rază lungă de acţiune care să fie folosite pentru a lovi ţinte în profunzimea teritoriului rus, dar nu a primit deocamdată un răspuns pozitiv faţă de această solicitare amintită cu regularitate de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. De partea sa, preşedintele rus Vladimir Putin consideră că o asemenea autorizaţie ar presupune o implicare directă a NATO în conflict prin asistenţa oferită Ucrainei pentru localizarea ţintelor cu ajutorul sateliţilor americani sau europeni şi direcţionarea rachetelor către acestea. Prin urmare, el a lansat un avertisment nuclear Occidentului prin revizuirea doctrinei nucleare a Rusiei, care ar permite represalii nucleare în cazul unor atacuri convenţionale masive cu rachete sau drone asupra teritoriului rus sau al aliatului său belarus. Deocamdată, Ucraina recurge la atacuri cu drone asupra unor obiective strategice ruse, precum rafinării, rezervoare de combustibil, depozite de muniţii sau aerodromuri militare, într-o tactică de război asimetric menită să perturbe logistica armatei ruse.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră