marți 30 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

Kremlinul susține că menține deschise canalele de comunicații de urgență cu Statele Unite și NATO. Oficialii ruşi afirmă că războiul cu Ucraina intră în cea mai periculoasă fază

Rusia, SUA, NATO, menținerea comunicațiilor urgente. Rusia continuă să mențină canalele de comunicații de urgență cu Statele Unite și NATO pentru a gestiona crizele în contextul intensificării pericolului nuclear, potrivit agenției de presă de stat RIA. Rusia, SUA, NATO, menținerea comunicațiilor urgente Linia de comunicație directă între Moscova și Washington, cunoscută sub denumirea de „telefon roșu”, a fost stabilită în 1963 pentru a evita interpretările greșite care au contribuit la criza rachetelor din Cuba, din 1962. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Această linie a fost utilizată în momente critice, cum ar fi Războiul de Șase Zile din 1967, invazia sovietică în Afganistan din 1979, atacurile din 11 septembrie 2001 și invazia americană în Irak din 2003. Sistemul a fost ulterior modernizat, fiind înlocuit de o platformă computerizată securizată. Canale de comunicare pentru situații nucleare Pe lângă „telefonul roșu”, există și linii directe între Pentagon și Ministerul rus al Apărării, deschise în perioada Războiului Rece, pentru a reduce riscul unui conflict nuclear. Conform unui raport New York Times, la 12 iulie, ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a contactat direct pe omologul său american, Lloyd Austin, pentru a discuta un presupus plan ucrainean aprobat de Washington împotriva Rusiei. După invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, militarii ruși și americani au convenit asupra unor noi modalități de contact direct, menite să prevină escaladarea conflictului și implicarea directă a Statelor Unite. Din 2013, o linie directă de comunicare a fost stabilită între Rusia și NATO pentru a preveni neînțelegerile și crizele. Moscova actualizează doctrina nucleară Viceministrul rus de externe, Aleksandr Grușko, a declarat că Rusia observă o creștere a importanței armelor nucleare în strategia NATO. În acest context, Rusia își revizuiește doctrina nucleară pentru a trimite un mesaj clar adversarilor: „astfel încât aceștia să nu-și facă iluzii despre disponibilitatea noastră de a asigura securitatea Federației Ruse prin toate mijloacele disponibile”. La 12 septembrie, președintele rus Vladimir Putin a avertizat că, dacă Occidentul va permite Ucrainei să folosească rachete occidentale pentru a ataca în adâncimea teritoriului rus, aceasta ar însemna „implicarea directă a țărilor NATO, a Statelor Unite și a țărilor europene în războiul din Ucraina”. Oficialii ruși afirmă că războiul cu Ucraina, declanșat acum doi ani și jumătate, a intrat în prezent în cea mai periculoasă fază. Reacția Washingtonului Washingtonul ia în considerare posibilitatea de a autoriza astfel de atacuri pentru Kiev, în timp ce Vladimir Putin modifică doctrina nucleară rusă, reducând pragul pentru utilizarea armelor nucleare ca răspuns la atacuri convenționale. Potrivit Reuters, Statele Unite consideră China drept principalul rival strategic, iar Rusia drept cea mai mare amenințare de stat. Președintele american Joe Biden susține că secolul 21 va fi definit de confruntarea între democrații și autocrații.

Rusia, SUA, NATO, menținerea comunicațiilor urgente (sursa: kremlin.ru)
Ungaria cere UE derogare privind migrația (sursa: Facebook/Bóka János)
Internațional

Ungaria vrea derogare de la regulile UE privind regulile de migrație și azil ca să protejeze "Europa creștină". Procedura are șanse reduse de succes

Ungaria cere UE derogare privind migrația. Ungaria a notificat Bruxellesul la începutul săptămânii cu privire la intenția sa de a obține o derogare de la regulile Uniunii Europene în materie de azil, urmând exemplul Olandei, însă șansele de reușită ale acestei proceduri sunt reduse. Ungaria cere UE derogare privind migrația Anunțul a fost făcut înaintea unei conferințe de presă susținute la Strasbourg de premierul Viktor Orban, a cărui țară deține în prezent președinția Consiliului UE. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol "Guvernul ungar este hotărât să ia măsuri ferme pentru a proteja frontierele țării și pentru a combate migrația ilegală, care amenință securitatea națională", a declarat ministrul afacerilor europene, Janos Boka, într-o postare pe Facebook. Luni, Budapesta a trimis Comisiei Europene o scrisoare prin care solicită "o exceptare de la regulile europene privind azilul și migrația, în cazul unei viitoare modificări a tratatelor". Derogări, doar cu acordul unanimității statelor Tratatele UE, fiind acorduri obligatorii pentru toate statele membre, permit derogări doar cu acordul unanimității celor 27 de state. Bruxelles-ul a clarificat la jumătatea lunii septembrie, după o solicitare similară din partea Olandei, că nu sunt planificate "schimbări imediate". Ungaria, condamnată în justiția europeană Opoziția Ungariei față de primirea solicitanților de azil, în numele apărării unei Europe "creștine", a dus la condamnări repetate din partea justiției europene pentru nerespectarea legislației UE. În plus, Viktor Orban se opune Pactului european pentru migrație și azil, o reformă adoptată în mai, care introduce un mecanism obligatoriu de solidaritate între statele membre afectate de presiunea migrației. În afara situației Ungariei, mai multe state europene au implementat recent măsuri pentru reducerea imigrației ilegale și restrângerea dreptului de azil.

Putin se întâlnește cu președintele Iranului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin iese din Kremlin pentru a strânge rândurile cu alți teroriști: întâlnire istorică cu președintele iranian, în Turkmenistan

Putin se întâlnește cu președintele Iranului. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele Iranului, Masud Pezeshkian, urmează să se întâlnească pentru prima dată, vineri, în cadrul unui forum organizat în capitala Turkmenistanului, Așhabad. Anunțul a fost făcut luni de către Kremlin, marcând o reuniune de importanță strategică pentru ambele state, conform declarațiilor transmise de agențiile de presă EFE și Reuters. Putin se întâlnește cu președintele Iranului Întâlnirea celor doi lideri este considerată de mare importanță pentru relațiile bilaterale dintre Rusia și Iran, dar și pentru abordarea situației tensionate din Orientul Mijlociu. Iuri Ușakov, consilierul pe relații externe al Kremlinului, a declarat că această reuniune va oferi cadrul necesar pentru discutarea aspectelor critice legate de evoluțiile recente din regiune, inclusiv criza din Gaza și acțiunile militare din Liban și Siria. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Rusia și Iranul au condamnat în mod repetat atacurile israeliene asupra Fâșiei Gaza și bombardamentele asupra teritoriilor libanez și sirian, adoptând o poziție comună în politica externă privind Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, Kremlinul a evitat să comenteze lansarea de rachete iraniene asupra Israelului, menținându-și o poziție neutră în privința acestui aspect. Relațiile strategice dintre Rusia și Iran La mijlocul lunii septembrie, Vladimir Putin a ordonat semnarea unui acord de parteneriat strategic cu Iranul, imediat după ce Occidentul a impus noi sancțiuni împotriva Teheranului, acuzându-l de furnizarea de rachete balistice către Moscova. Această mișcare reflectă consolidarea relațiilor dintre cele două țări, în special pe fondul creșterii presiunilor internaționale asupra Iranului. Cu puțin timp înainte, Putin s-a întâlnit cu generalul Ali Akbar Ahmadian, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, la Sankt Petersburg. În cadrul întrevederii, liderul rus a subliniat că relațiile bilaterale nu s-au schimbat odată cu preluarea mandatului noului președinte iranian și că „cooperarea cu Rusia rămâne o prioritate pentru echipa noului președinte”. Planuri viitoare și reuniuni diplomatice Ușakov a confirmat, de asemenea, că întâlnirea dintre Putin și Pezeshkian va avea loc în cadrul summitului BRICS, organizat la Kazan, în perioada 22-24 octombrie. Aceasta va fi o oportunitate pentru cele două țări de a-și consolida parteneriatul economic și de a discuta despre viitoare proiecte comune în diverse domenii strategice. Cu o săptămână înainte de această întrevedere, premierul rus Mihail Mișustin s-a deplasat la Teheran, unde a subliniat dorința Moscovei de a intensifica cooperarea cu Iranul în multiple sectoare economice și politice. Această serie de întâlniri subliniază dorința ambelor părți de a dezvolta relații mai strânse și de a contracara efectele sancțiunilor internaționale. Impactul întâlnirii asupra politicii Internaționale Întâlnirea dintre Vladimir Putin și Masud Pezeshkian reprezintă un pas important în consolidarea alianței ruso-iraniene și în stabilirea unei poziții comune în contextul tensiunilor regionale din Orientul Mijlociu. Discuțiile vor aborda aspecte legate de securitate, economie și colaborare politică, având potențialul de a influența semnificativ relațiile internaționale și echilibrul de putere în regiune. Pe măsură ce Rusia și Iranul își întăresc parteneriatul, restul comunității internaționale va urmări cu atenție evoluția acestor discuții și efectele lor asupra situației geopolitice globale. În acest context, summitul BRICS va juca un rol esențial în stabilirea direcției viitoare a relațiilor dintre Moscova și Teheran, consolidându-le poziția pe scena internațională.

Scandalul vaccinurilor anti-COVID nu se stinge (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Scandalul vaccinurilor anti-COVID nu se stinge, schimbul de SMS-uri între șefa Comisiei Europene și cel al Pfizer ajunge în instanță

Scandalul vaccinurilor anti-COVID nu se stinge. Cazul controversat al schimbului de mesaje între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, revine în atenția publicului. Pe 15 noiembrie, acest caz va fi analizat de Tribunalul Uniunii Europene, situat la Luxemburg, conform informațiilor furnizate de această instanță. Scandalul vaccinurilor anti-COVID nu se stinge Subiectul acestor SMS-uri, dezvăluit inițial de cotidianul american New York Times în 2021, a stârnit o amplă polemică în rândul opiniei publice și instituțiilor europene. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol La momentul respectiv, Pfizer era cel mai mare furnizor de vaccinuri anti-COVID-19 pentru Uniunea Europeană, iar discuțiile dintre von der Leyen și Bourla erau legate de achizițiile masive de vaccinuri. Conținutul acestor mesaje rămâne însă secret, iar refuzul Comisiei Europene de a face publice aceste informații a dus la un conflict deschis cu presa internațională. Demersurile legale inițiate de New York Times În numele libertății de a informa, New York Times a solicitat acces la aceste SMS-uri, dar cererea a fost respinsă. Cotidianul american a apelat atunci la justiția Uniunii Europene, iar cazul urmează să fie dezbătut pe 15 noiembrie. În cadrul acestei audieri publice, ambele părți vor prezenta argumentele în fața tribunalului, dar o decizie nu este așteptată înainte de câteva luni. Reacția Comisiei Europene Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că instituția se pregătește pentru audierea din noiembrie, subliniind că aceasta se referă la o cerere de acces la documente, fără a oferi detalii suplimentare. Într-un răspuns anterior, Comisia a afirmat că SMS-urile respective sunt considerate „documente efemere” și că nu au fost păstrate, ceea ce a complicat accesul la ele. Controversa achizițiilor de vaccinuri anti-COVID Achizițiile de vaccinuri anti-COVID de către Bruxelles fac obiectul mai multor anchete, atât în Belgia, cât și în fața justiției Uniunii Europene. La data de 17 iulie, Tribunalul UE a subliniat o lipsă de transparență din partea Comisiei Europene, evidențiind riscul unui conflict de interese între echipele de negociatori ale Comisiei și laboratoarele farmaceutice implicate în furnizarea vaccinurilor. În 2020 și 2021, Comisia Europeană a negociat achiziția grupată de vaccinuri pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, Pfizer/BioNTech devenind principalul furnizor, deși alte cinci companii farmaceutice au obținut, de asemenea, autorizația de comercializare. Critici privind lipsa de transparență Scandalul a escaladat în vara anului 2022, când mediatoarea Uniunii Europene a considerat „problematic” refuzul Comisiei de a pune la dispoziția presei SMS-urile schimbate între von der Leyen și Bourla. Mediatoarea a subliniat că transparența în astfel de cazuri este esențială pentru menținerea încrederii publicului în instituțiile europene. Cu toate acestea, Comisia a susținut că mesajele respective nu au fost păstrate, spre deosebire de alte documente oficiale, și că nu au fost găsite în urma cercetărilor efectuate. Implicațiile pentru viitorul achizițiilor publice Cazul schimbului de SMS-uri va continua să fie urmărit cu interes, având în vedere implicațiile sale pentru transparența și integritatea procesului de achiziții publice în Uniunea Europeană. O eventuală decizie a Tribunalului UE în favoarea New York Times ar putea stabili un precedent important în ceea ce privește accesul public la documentele și corespondența oficialilor europeni în cadrul negocierilor comerciale. De asemenea, acest caz ar putea avea un impact asupra modului în care instituțiile europene gestionează viitoarele contracte și achiziții de produse și servicii.

Rusia anchetează încă doi jurnaliști străini (sursa: france24.com)
Internațional

Încă doi jurnaliști străini anchetați de FSB pentru că au intrat în Kursk și au transmis pentru media occidentale. Și românul Mircea Barbu este investigat

Rusia anchetează încă doi jurnaliști străini. Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat luni lansarea unei noi investigații împotriva unor jurnaliști străini, acuzați că ar fi traversat ilegal frontiera rusă dinspre Ucraina pentru a realiza reportaje în zona ocupată a regiunii Kursk. Potrivit unui comunicat emis de FSB, printre cei vizați se numără jurnalista britanică Catherine Norris Trent, care lucrează pentru canalul francez France 24, și jurnalistul elvețian Kurt Pelda, corespondent pentru CH Media. Rusia anchetează încă doi jurnaliști străini Cei doi jurnaliști sunt acuzați de autoritățile ruse că „au trecut ilegal frontiera Federației Ruse în regiunea Kursk”, regiune aflată în centrul unor conflicte intense între trupele ruse și cele ucrainene. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio Armata ucraineană a lansat o ofensivă surprinzătoare în această regiune de frontieră pe 6 august, marcând prima incursiune militară străină pe teritoriul Rusiei de la Al Doilea Război Mondial. În replică, armata rusă a declanșat o contraofensivă, susținând că a recucerit o mare parte din teritoriu. Cu toate acestea, Ucraina afirmă că încă deține controlul asupra a numeroase localități din regiunea Kursk. Contextul anchetelor FSB În acest context de conflict militar, autoritățile ruse au intensificat măsurile de securitate și au lansat în mod regulat anchete împotriva jurnaliștilor străini care au realizat reportaje în zonele aflate sub controlul Kievului. Până în prezent, aproximativ zece jurnaliști străini sunt vizați de astfel de acuzații, în special pentru trecerea „ilegală” a frontierei ruse dinspre Ucraina. Alte investigații deschise împotriva jurnaliștilor La sfârșitul lunii septembrie, FSB a deschis investigații penale împotriva altor trei jurnaliști străini, inclusiv împotriva jurnalistului român Mircea Barbu, acuzat de aceeași infracțiune de trecere ilegală a frontierei ruse. Alte nume incluse pe lista autorităților ruse sunt jurnaliști ai unor instituții de presă internaționale precum canalul de televiziune american CNN, canalul italian RAI, sau postul german Deutsche Welle. Consecințele juridice pentru jurnaliștii vizați Deși jurnaliștii vizați de aceste anchete nu par să se afle pe teritoriul Rusiei în prezent, ei riscă sancțiuni severe conform Codului Penal rus, care prevede pedepse de până la cinci ani de închisoare pentru trecerea ilegală a frontierei de stat. Măsurile luate de autoritățile ruse au atras atenția comunității internaționale, iar organizațiile de presă au cerut o abordare mai deschisă în ceea ce privește accesul jurnaliștilor în zonele de conflict, pentru a asigura transparența și raportarea obiectivă a evenimentelor.

Ramura armată Hamas a fost învinsă (sursa: aa.com.tr)
Internațional

Ramura armată a Hamas a fost învinsă, dar Israelul duce un război de lungă durată, spune șeful forțelor israeliene

Ramura armată Hamas a fost învinsă. Comandantul armatei israeliene a declarat duminică în faţa trupelor sale în război contra Hamasului palestinian şi Hezbollahului libanez că Israelul duce un "război de durată" şi a promis că îi va distruge pe cei care atacă Israelul. Ramura armată Hamas a fost învinsă "Acesta este un război de lungă durată", a declarat generalul Herzi Halevi, afirmând totodată că ramura armată a Hamas a fost "învinsă", în ajunul comemorării atacului mişcării islamiste palestiniene asupra teritoriului israelian, atac care a declanşat războiul în Fâşia Gaza. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio Situaţia din regiune a intrat pe o spirală a escaladării după atacul fără precedent comis la 7 octombrie anul trecut de comandouri ale grupării islamiste palestiniene Hamas, care au pătruns în comunităţi din sudul Israelului unde au ucis circa 1.200 de persoane şi au luat ostatice alte 250. Riposta Israelului a venit sub forma ofensivei în Fâşia Gaza, guvernată de Hamas, unde bombardamentele israeliene au ucis peste 41.000 de palestinieni, potrivit Ministerului Sănătăţii din guvernul Hamas, au dus la strămutarea întregii populaţii din enclavă, au provocat o criză umanitară şi au dus la acuzaţii de genocid pe care Israelul le neagă. De atunci, tirurile transfrontaliere între gruparea şiită libaneză Hezbollah şi Israel au devenit aproape cotidiene, determinând strămutarea populaţiei de ambele părţi ale graniţei. Situaţia s-a degradat şi mai mult după eliminarea de către Israel a mai multor lideri de la vârful grupărilor Hamas şi Hezbollah, aliate ale Iranului, inamicul său declarat.

Primarul unui oraș mexican, ucis, decapitat (sursa: Facebook/Alejandro Arcos Catalan)
Internațional

Primarul unui oraș mexican, ucis și decapitat la câteva zile după instalarea în funcție. Și secretarul primăriei a fost asasinat

Primarul unui oraș mexican, ucis, decapitat. Alejandro Arcos Catalan, primarul oraşului mexican Chilpancingo, a fost asasinat duminică, iar capul lui a fost lăsat pe plafonul unui automobil. Primarul unui oraș mexican, ucis, decapitat Edilul în vârstă de 43 de ani îşi preluase abia de şase zile mandatul în capitala statului Guerrero din sudul Mexicului. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio "Condamn energic uciderea (...) confirmată de parchetul general al statului. Pierderea sa îndoliază toată societatea din Guerrero şi ne umple de indignare", a scris pe X guvernatoarea Evelyn Salgado, reprezentantă a partidului de stânga Morena (Mişcarea pentru Regenerare Naţională), aflat la guvernare. Preşedintele Partidului Revoluţionar Instituţional (PRI, de opoziţie), Alejandro Moreno, a semnalat şi el crima, tot fără a se referi la decapitare. "L-au asasinat pe primarul nostru din Chilpancingo, Alejandro Arcos, iar în urmă cu numai trei zile, pe secretarul aceleiaşi primării, Francisco Tapia. Erau în funcţii de mai puţin de o săptămână", a declarat el, descriind în mediile sociale cele două victime drept "oficiali tineri şi cinstiţi care doreau progresul comunităţii lor. Imaginile asasinatului, pe rețelele sociale Despre decapitare au informat însă mai multe site-uri, cum ar fi Jornada, apropiat de putere, sau Reforma, care critică frecvent guvernul. Imaginile cu capul lui Arcos pe o camionetă au circulat pe WhatsApp. Procuratura din Guerrero a confirmat că anchetează asasinatul. Statul respectiv este cunoscut ca unul din cele mai periculoase pentru aleşii locali şi pentru jurnalişti - chiar "neguvernabil", potrivit lui Moreno, care a cerut ca ancheta să fie preluată de procuratura naţională. Arcos Catalan câştigase în 2 iunie alegerile municipale din oraşul cu peste 280.000 de locuitori, pe lista alianţei de opoziţie PRI-PRD (Partidul Revoluţiei Democratice)-PAN (Partidul Acţiunea Naţională). Asasinatul a avut loc la numai cinci zile după învestirea noii preşedinte a Mexicului, Claudia Sheinbaum, care urmează să îşi prezinte marţi planul de securitate naţională.

Atac cu armă în sudul Israelului (sursa: Facebook/Israel Police)
Internațional

Un atac cu armă de foc a avut loc în sudul Israelului. O persoană a murit și mai multe au fost rănite

Atac cu armă în sudul Israelului. Mai multe persoane au fost rănite duminică într-un atac cu armă de foc la Beer Şeva (Beersheva), în sudul Israelului, iar autorul atacului a fost "neutralizat", au anunţat poliţia israeliană şi serviciile de urgenţă. Atac cu armă în sudul Israelului "Mai multe persoane au fost rănite într-un atac cu armă de foc în staţia centrală de autobuze din Beer Şeva", a anunţat poliţia într-un comunicat. Citește și: VIDEO Europarlamentarul PSD Dan Nica anunța încă de miercuri, misterios, „retragerea” Dianei Șoșoacă "Teroristul a fost neutralizat, iar forţele de poliţie sunt la faţa locului", adaugă comunicatul. Alertă de atentate Armata israeliană a fost plasată duminică în stare de alertă de teama unor atentate, cu o zi înainte de marcarea unui an de la atacul fără precedent al Hamas pe teritoriul israelian, atac ce a declanşat războiul din Fâşia Gaza. Magen David Adom, echivalentul israelian al Crucii Roşii, a informat iniţial cu privire la opt răniţi la locul atacului, dintre care o femeie se afla în stare gravă. Ulterior, aceeaşi sursă a anunţat că femeia de 25 de ani a decedat din cauza rănilor suferite, iar numărul persoanelor rănite a fost majorat. "Echipele de salvare au declarat moartea unei femei de 25 de ani şi au evacuat zece răniţi spre spitalul Soroka", a precizat Magen David Adom. Şapte persoane au fost ucise marţi cu armă automată şi armă albă de către doi palestinieni în Cisiordania ocupată într-o staţie de tramvai din Tel Aviv, în centrul Israelului. Acest atac de la Telv Aviv, revendicat de Hamas, a fost atacul cel mai sângeros comis de mişcarea islamistă palestiniană pe teritoriul israelian după 7 octombrie

Aeroporturile din Iran și-au suspendat zborurile (sursa:: X/Iran Air)
Internațional

Iranul a anulat zborurile în toate aeroporturile ţării. Autoritățile au invocat „constrângeri operaţionale”

Aeroporturile din Iran și-au suspendat zborurile. Autorităţile iraniene au anunţat duminică anularea zborurilor în toate aeroporturile ţării din cauza unor "constrângeri operaţionale", a anunţat agenţia de presă oficială Irna, la aproape o săptămână după atacul iranian întreprins marţi împotriva Israelului, care a promis că va riposta. Aeroporturile din Iran și-au suspendat zborurile "Din cauza unor constrângeri operaţionale, zborurile de pe aeroporturile ţării vor fi anulate începând cu orele 21:00 seara aceasta (17:30 GMT) duminică, până la orele 06:00 (02:30 GMT) mâine, 7 octombrie", a declarat Jafar Yazarloo, purtător de cuvânt al Organizaţiei Aviaţiei Civile iraniene, citat de Irna. Citește și: VIDEO Europarlamentarul PSD Dan Nica anunța încă de miercuri, misterios, „retragerea” Dianei Șoșoacă Iniţial, France Presse anunţase suspendarea zborurilor doar în "unele aeroporturi" ale Iranului. Iranul a introdus restricţii asupra zborurilor începând de marţi, când a lansat rachete asupra Israelului, într-un atac la care Israelul a jurat că va răspunde.

Beijingul şi Phenianul, declarații de dragoste (sursa: CNN)
Internațional

China și Coreea de Nord au împlinit 75 de ani de relații diplomatice și și-au făcut noi declarații de dragoste

Beijingul şi Phenianul, declarații de dragoste. China şi Coreea de Nord doresc să-şi "consolideze" relaţiile de "prietenie" şi de "cooperare", au declarat duminică liderii celor două ţări, citaţi de mass-media oficiale, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la stabilirea relaţiilor lor diplomatice. Beijingul şi Phenianul, declarații de dragoste "China este pregătită să colaboreze cu Coreea de Nord (...) pentru a consolida comunicarea şi coordonarea strategice, pentru a aprofunda relaţiile de prietenie şi de cooperare", a declarat preşedintele chinez Xi Jinping, citat de agenţia de ştiri Xinhua. Citește și: DOCUMENT Ce salariu avea pensionarul special Mircea Geoană la NATO. Fostul lider PSD primește pensie specială de fost diplomat Beijingul şi Phenianul "au colaborat îndeaproape pentru a promova pacea şi stabilitatea regională, şi pentru a susţine echitatea şi justiţia internaţională", a adăugat el. La rândul său, liderul nord-coreean Kim Jong Un a declarat că Phenianul "va depune eforturi constante pentru consolidarea şi dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi de cooperare între Coreea de Nord şi China", informează agenţia de presă KCNA. 75 de ani de relații diplomatice Cei doi lideri au făcut schimb de mesaje de felicitare duminică, pentru a marca împlinirea a 75 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între cele două ţări. China şi Coreea de Nord sunt aliaţi socialişti tradiţionali, iar Beijingul a sprijinit mult timp Phenianul izolat diplomatic. Analiştii afirmă că regimul nord-coreean se bazează în mare măsură pe companiile şi băncile chineze pentru a eluda sancţiunile internaţionale. De asemenea, Coreea de Nord s-a apropiat foarte mult de Rusia după lansarea ofensivei ruse în Ucraina în februarie 2022. La sfârşitul lunii iunie, preşedintele rus Vladimir Putin a fost primit cu mare fast de Kim Jong Un la Phenian, un summit care a culminat cu semnarea unui acord de apărare reciprocă.

Noul șef al Hezbollah a dispărut (sursa: Hezbollah military media press)
Internațional

Noul șef al Hezbollah, dispărut de vineri. Gruparea teroristă a confirmat că nu l-a putut contacta pe Safieddine în ultimele 36 de ore

Noul șef al Hezbollah a dispărut. Contactul cu Hashem Safieddine, potenţial înlocuitor al liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah, a fost "pierdut" de la loviturile israeliene de vineri din apropierea Beirutului, potrivit unui responsabil al puternicei mişcări libaneze Noul șef al Hezbollah a dispărut Întrebată cu privire la această informaţie, mişcarea pro-iraniană a afirmat că ea comunică prin intermediul "declaraţiilor oficiale" publicate de biroul său, fără a infirma sau confirma pierderea contactului cu Safieddine. Citește și: DOCUMENT Ce salariu avea pensionarul special Mircea Geoană la NATO. Fostul lider PSD primește pensie specială de fost diplomatResponsabilul Hezbollah a declarat pentru AFP că "contactul cu Sayyed Safieddine a fost pierdut de la raidurile violente împotriva periferiei" sudice a Beirutului, bastion al mişcării, în cursul nopţii de joi spre vineri. "Nu ştim dacă era prezent în locaţia vizată de raiduri şi nici cine era prezent cu el", a adăugat el, sub protecţia anonimatului. Încă o confirmare O altă sursă apropiată partidului a confirmat această informaţie: "partidul încearcă să ajungă la sediul care a fost vizat în subteran, dar Israelul efectuează sistematic noi raiduri pentru a încerca să împiedice orice eforturi ale salvatorilor". Potrivit acestei surse, Safieddine "era însoţit de Hajj Mortada, şeful serviciilor de informaţii ale Hezbollah". Hassan Nasrallah a fost asasinat pe 27 septembrie într-un raid israelian asupra periferiei sudice a Beirutului. Vineri devreme, o sursă apropiată de Hezbollah a declarat că Israelul a efectuat în cursul nopţii 11 lovituri consecutive în suburbiile de sud ale Beirutului, cele mai violente de când Israelul şi-a intensificat campania de bombardamente săptămâna trecută.

Trump, miting electoral cu Elon Musk (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Elon Musk, la mitinguri electorale cu Trump, al cărui susținător s-a declarat. Candidatul republican scoate în față tentativa de asasinat asupra sa

Trump, miting electoral cu Elon Musk. Donald Trump a revenit sâmbătă la Butler, unde a scăpat unei tentative de asasinat împotriva sa pe 13 iulie, asigurând, pe un ton provocator, că nu va renunţa "niciodată" chiar dacă atacatorul încearcă să îl "reducă la tăcere". Despre tentativa de asasinat "Acum 12 săptămâni, chiar aici, un asasin a încercat să mă reducă la tăcere, pe mine, precum şi pe mişcarea noastră. Acest monstru vicios (...) a fost aproape de a reuşi, dar mâna Providenţei l-a împiedicat", a declarat Trump, în faţa unei mulţimi entuziaste. Citește și: EXCLUSIV Exarhu nu poate invoca GDPR când vine vorba de mașina cu care circulă: BMW-ul nu este proprietatea sa, persoană fizică, ci a unei firme, persoană juridică, plătit în leasingDar fostul preşedinte i-a asigurat: "Nu voi renunţa niciodată, nu mă voi pleca niciodată, nu mă voi sfărâma niciodată". Candidatul republican şi fost preşedinte al Statelor Unite s-a adresat unei mulţimi de câteva mii de oameni adunaţi în oraşul Butler, în statul crucial Pennsylvania, cu o lună înaintea alegerilor prezidenţiale din 5 noiembrie unde o va înfrunta pe vicepreşedinta democrată Kamala Harris. În cursul mitingului, Trump a păstrat un minut de reculegere, exact la ora la care s-au auzit împuşcăturile pe 13 iulie, cu un omagiu adus singurei victime, Corey Comperatore, înainte de a-şi relua discursul de acolo de unde s-a întrerupt. De asemenea, i-a denunţat pe cei pe care îi descrie drept "duşmanii din interior, mult mai periculoşi decât cei din afară". "În ultimii opt ani, cei care vor să ne oprească m-au calomniat, au încercat să mă destituie, m-au dat în judecată, au încercat să-mi fure buletinele de vot şi, cine ştie, poate chiar au încercat să mă omoare. Dar nu am încetat niciodată să lupt pentru voi şi nu mă voi opri niciodată", şi-a asigurat suporterii fostul preşedinte. Mitingul s-a desfăşurat în condiţii de securitate foarte înaltă, lunetişti fiind instalaţi pe acoperişurile mai multor clădiri din jur şi o dronă zburând deasupra mulţimii. Au venit mult mulţi oameni să-l asculte pe Trump decât la întâlnirea anterioară de la Butler, mulţi purtând un tricou cu imaginea fostului preşedinte imediat după tentativa de asasinat, alţii cu urechea acoperită, amintind de bandajul pe care l-a purtat în zilele următoare. Trump, miting electoral cu Elon Musk Înainte de a intra pe scenă, Donald Trump a fost precedat de candidatul republicanilor la vicepreşedinţia SUA, J.D.Vance, sub ochii celui mai bogat om din lume, Elon Musk, ai rudelor victimelor împuşcăturilor şi poliţiştilor care l-au protejat. Invitat de Trump să ia cuvântul, miliardarul a prezentat alegerile americane drept "o luptă care nu trebuie pierdută", temându-se că altfel ar fi "ultimele alegeri, asta e previziunea mea". "Preşedintele Trump trebuie să câştige, pentru a păstra Constituţia şi democraţia", a insistat Elon Musk. Tentativa de asasinat a fost văzută ca un moment esenţial în campania electorală, în timp ce Donald Trump conducea sondajele de opinie în faţa lui Joe Biden după dezbaterea dezastruoasă de la televiziune, pentru ca două zile mai târziu să pozeze în "martir politic" la convenţia republicană. "Glonț pentru democrație" Apropiaţii candidatului îi acuză de atunci pe democraţi că incită la violenţă cu discursul lor în care îl prezintă pe Trump drept un risc existenţial pentru democraţie. Pe 13 iulie, în plin miting, un tânăr a reuşit să tragă mai focuri spre Trump, care a suferit o rană uşoară la urechea dreaptă. Un spectator a fost ucis, iar alţi doi au suferit răni grave. Pentru echipa sa, Donald Trump "a luat un glonţ pentru democraţie". Tribunul populist a înţeles imediat amploarea acestui şoc: urechea sângerândă, zdrobită de un glonţ, protejat şi evacuat de agenţii Secret Service, septuagenarul a rămas în picioare cu pumnul ridicat sfidător în faţa camerelor, îndemnându-şi susţinătorii "să lupte, să lupte, să lupte". Scena, imortalizată sub un mare drapel american, a făcut înconjurul lumii. Secret Service l-a împuşcat atunci pe tânărul atacator Thomas Crooks, 20 de ani, urcat pe acoperişul unei clădiri aflate la câteva sute de metri distanţă. Şefa Secret Service, Kimberly Cheatle, a fost forţată să demisioneze. Această tentativă de asasinat, urmată de o a doua în septembrie pe terenul de golf din Florida al fostului preşedinte, a provocat un şoc în ţară şi în străinătate. Statele Unite sunt marcate de o istorie politică violentă: ultimul preşedinte ucis a fost John Kennedy în 1963. În acelaşi timp cu al doilea miting din Butler, Kamala Harris a vizitat Carolina de Nord, un alt stat cheie în aceste alegeri, lovit de un uragan puternic care a făcut cel puţin 220 de morţi în sud-estul Statelor Unite, unde s-a întâlnit cu echipe de salvatori şi victime.

Benjamin Netanyahu, mesaj dur către Macron (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Netanyahu, reacție furioasă la adresa țărilor care cer embargo asupra armelor livrate Israelului: Să le fie rușine! Cei care furnizează arme teroriștilor pun embargo?

Benjamin Netanyahu, mesaj dur către Macron. Premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a criticat sâmbătă pe preşedintele francez Emmanuel Macron şi pe liderii ţărilor care au cerut oprirea livrărilor de arme către Israel pe fondul războiului împotriva Hamasului palestinian şi Hezbollahului libanez. Benjamin Netanyahu, mesaj dur către Macron "În timp ce Israelul luptă împotriva forţelor barbariei conduse de Iran, toate ţările civilizate ar trebui să fie ferm alături de Israel. Citește și: EXCLUSIV Exarhu nu poate invoca GDPR când vine vorba de mașina cu care circulă: BMW-ul nu este proprietatea sa, persoană fizică, ci a unei firme, persoană juridică, plătit în leasingCu toate acestea, preşedintele Macron şi alţi lideri occidentali îndeamnă acum la embargo asupra armelor contra Israelului. Ar trebui să le fie ruşine", a declarat Netanyahu într-o înregistrare video şi un comunicat al biroului său. Prim-ministrul a insistat asupra faptului că ţara sa duce un război pe mai multe fronturi împotriva organizaţiilor susţinute de Iran, duşmanul de moarte al Israelului. "Iran impune un embargo asupra armelor pentru Hezbollah, houthi (rebeli din Yemen), Hamas şi celorlalţi mandatari ai săi? Bineînţeles că nu", a spus el. Aceste mişcări fac parte din "axa rezistenţei" împotriva Israelului, un grup aşa numit de Teheran care reuneşte şi grupări irakiene. "Această axă a terorii este unită. Dar ţările care ar trebui să se opună acestei axe a terorii cer un embargo asupra armelor cu destinaţia Israel. Ce ruşine!", a adăugat el. Netanyahu a asigurat că Israelul va câştiga chiar şi fără sprijinul lor. "Dar ruşinea lor va dura mult după victorie. Fiţi siguri că Israelul va lupta până când bătălia va fi câştigată, pentru binele nostru şi pentru binele păcii şi securităţii în lume", a mai spus el. Răspunsul prompt al Franței După reacția premierului israelian, Franța a reacționat imediat. Franţa "este prietenul de neclintit al Israelului", a afirmat Palatul Elysée sâmbătă seară, într-un comunicat de presă. În comunicat se specifică și faptul că Franța "deplânge" cuvintele excesive ale premierului Netanyahu.

Manifestații pro-palestiniene, în multe capitale europene (sursa: Telegram/Warfare Analysis)
Internațional

Manifestații pro-palestiniene în mai multe capitale europene. Incidente violente la Roma și Berlin, răniți și arestări

Manifestații pro-palestiniene, în multe capitale europene. Cel puţin 24 de poliţişti şi trei manifestanţi au fost răniţi sâmbătă la o manifestaţie pro-palestiniană desfăşurată în capitala italiană Roma, în timp ce alte cinci persoane au fost arestate pentru tulburările provocate la această demonstraţie care nu a fost autorizată. Manifestații pro-palestiniene, în multe capitale europene Circa 7.000 de persoane s-au adunat la acest protest în Piaţa Ostiense. Citește și: EXCLUSIV Exarhu nu poate invoca GDPR când vine vorba de mașina cu care circulă: BMW-ul nu este proprietatea sa, persoană fizică, ci a unei firme, persoană juridică, plătit în leasingAutorităţile au interzis marşurile pe străzile capitalei italiene şi au închis cu forţe de ordine în scop de descurajare zona unde aşteptau desfăşurarea manifestaţiei. Protestatarii s-au adunat totuşi şi au manifestant paşnic aproximativ trei ore, după care unii dintre ei au încercat să pătrundă în perimetrul izolat de poliţie, moment în care s-au declanşat confruntările cu forţele de ordine. Incidente au survenit şi în capitala germană Berlin, unde participanţii la o demonstraţie contra antisemitismului au avut altercaţii cu contra-manifestanţi pro-palestinieni. Un an de la atentatele Hamas Manifestaţii pro-palestiniene au avut loc sâmbătă de asemenea în mai multe alte ţări europene, cu două zile înaintea împlinirii unui an de la atacul mişcării palestiniene Hamas asupra Israelului, soldat cu peste 1.200 de morţi, majoritatea civili, urmat de riposta armatei israeliene care a declanşat un război în Fâşia Gaza ce a ucis până în prezent peste 41.800 de palestinieni, de asemenea majoritatea civili, în timp ce populaţia enclavei palestiniene care a supravieţuit bombardamentelor şi ofensivei israeliene trăieşte o catastrofă umanitară. Mii de manifestanţi reuniţi în capitala spaniolă Madrid au cerut astfel încetarea "genocidului" în Fâşia Gaza. Şi în capitala britanică Londra mii de manifestanţi, conduşi într-un marş de fostul premier laburist Jeremy Corbyn (în prezent independent) şi de fostul premier scoţian Humza Yousaf au purtat pancarte cu mesaje precum "Opriţi bombardarea spitalelor !" sau "Palestina liberă !". Tot la Londra va avea loc duminică şi o manifestaţie în memoria victimelor incursiunii efectuate de Hamas în sudul Israelului pe 7 octombrie 2023. În Franţa, manifestaţii pro-palestiniene au avut loc la Paris şi în mai multe mari oraşe, precum Lyon, Toulouse şi Strasbourg, ca gest de "solidaritate cu palestinienii şi cu libanezii", în contextul campaniei militare lansate acum de Israel şi în Liban contra grupării pro-iraniene Hezbollah.

Riposta militară israeliană, organizată cu SUA (sursa: defense.gov)
Internațional

Riposta militară a Israelului la atacul cu rachete al Iranului va fi organizată în comun cu SUA

Riposta militară israeliană, organizată cu SUA. Şeful Comandamentului Central al SUA, generalul Michael Erik Kurilla, a sosit sâmbătă în Israel pentru a participa la coordonarea răspunsului pe care armata israeliană intenţionează să-l dea atacului iranian cu rachete efectuat marţi, scrie cotidianul Haaretz, în timp ce ministrul de externe iranian a ameninţat că Iranul va reacţiona "încă şi mai puternic" dacă va fi atăcat. Riposta militară israeliană, organizată cu SUA Ca represalii faţă de campania militară israeliană contra grupării libaneze pro-iraniene Hezbollah şi faţă de uciderea în serie a comandanţilor acestei formaţiuni şi ai grupării islamiste palestiniene Hamas, Iranul a lansat marţi o salvă de circa 200 de rachete balistice către Israel, majoritatea fiind interceptate de sistemele antiaeriene israeliene şi de cele de pe navele americane de război, dar altele au lovit baze militare israeliene, fără însă a distruge avioane sau infrastructuri esenţiale, potrivit armatei israeliene. Citește și: EXCLUSIV Exarhu nu poate invoca GDPR când vine vorba de mașina cu care circulă: BMW-ul nu este proprietatea sa, persoană fizică, ci a unei firme, persoană juridică, plătit în leasingAceasta din urmă a ameninţat cu un răspuns "semnificativ", dar nu a oferit niciun detaliu despre intenţiile sale concrete. Preşedintele american Joe Biden, a cărui vicepreşedintă democrată Kamala Harris se află în campanie pentru alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie, a cerut Israelului să nu lovească instalaţiile petroliere iraniene, acţiune care ar creşte preţul petrolului, afectând SUA chiar înaintea alegerilor. De partea sa, candidatul republican Donald Trump a sugerat Israelului să lovească instalaţiile nucleare iraniene. Răspunsul, "la momentul potrivit" Israelul va riposta contra Iranului la momentul potrivit, a declarat sâmbătă seară un purtător de cuvânt al armatei israeliene, care a confirmat că două baze aeriene ale acesteia au fost lovite marţi de rachetele iraniene, dar rămân complet operaţionale şi niciun avion nu a fost avariat. "Modul în care noi vom răspunde acestui atac abject va fi în maniera, la locul şi momentul pe care le vom decide, în conformitate cu instrucţiunile primite din partea leadership-ului politic", a spus acest purtător de cuvânt, Daniel Hagari, potrivit Reuters. Conform postului israelian de televiziune Channel 12, premierul israelian Benjamin Netanyahu are sâmbătă seară consultări asupra modului de abordare a represaliilor israeliene şi asupra campaniilor militare aflate în desfăşurare în Fâşia Gaza împotriva Hamas şi în Liban împotriva Hezbollah. Despre aceasta din urmă armata israeliană a transmis sâmbătă că, de la lansarea operaţiunilor terestre la începutul săptămânii, a ucis circa 400 de combatanţi ai Hezbollah, a distrus depozite de arme şi muniţii ale acesteia şi a neutralizat tuneluri subterane folosite de această grupare pe care o bombardează intens de două săptămâni. În acest timp, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, aflat sâmbătă în vizită la Damasc, unde s-a întâlnit cu preşedintele sirian aliat al Iranului, Bashar al-Assad, a ameninţat Israelul că "pentru fiecare acţiune va exista o reacţie proporţională a Iranului, şi chiar şi mai puternică". Vorbind în faţa presei, ministrul iranian a cerut o încetare a focului atât în Fâşia Gaza cât şi în Liban. În acest sens "există iniţiative, sunt consultări, care sperăm că vor fi încununate de succes", a mai spus şeful diplomaţiei iraniene, fără a oferi detalii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră