miercuri 01 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

Sistemul antiaerian al Israelului, desprins din Star Wars: rachete interceptoare care pot depăși și atmosfera Terrei și lasere, active din 2025. Ce sunt Arrow, Iron Dome și Iron Beam

Eficacitatea sistemelor de protecție ale Israelului. În timp ce Iordania și Statele Unite au interceptat un număr încă neraportat de rachete, Israelul a asigurat în mod independent o mare parte din protecția sa. Este vorba despre o umbrelă de sisteme: Arrow, Iron Dome și, în curând, Iron Beam. Eficacitatea sistemelor de protecție ale Israelului În urma atacului Iranului, armata israeliană a anunțat că au fost lansate aproximativ 180 de rachete. Însă bilanțul raportat în urma bombardamentului, atât uman cât și material, este scăzut. Citește și: Site-ul Betano a desființat, brusc, pariurile la prezidențialele, după ce Ciolacu lua bătaie constant Deși Iranul a susținut că 90% dintre aceste rachete balistice și-ar fi atins obiectivul, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene a declarat că doar un palestinian a fost ucis de resturile de rachete în orașul Ierihon și alte două persoane au fost rănite ușor. Sistemul Arrow În cazul atacului iranian de ieri, sistemul Arrow a făcut posibilă majoritatea interceptare a rachetelor balistice iraniene. Dezvoltat în comun de Israel Aerospace Industries (IAI) și Boeing, sistemul este operațional din 2000. Cea mai recentă versiune, Arrow 3, este operațională din 2017. Sistemul poate opera interceptări în afara Pământului, la altitudini foarte înalte și este proiectat împotriva rachetelor balistice și celor intercontinentale. „Interceptorul Arrow 3 face parte din sistemul de arme Arrow (AWS) , primul sistem operațional, național și autonom de rachete balistice antitactice (ATBM)”, se laudă compania. În octombrie 2023, o rachetă Arrow ar fi interceptat și distrus o rachetă balistică a rebelilor Houthi, în afara atmosferei Pământului. Operațiunea a fost considerată o premieră. Dar această eficiență are un preț: 3,5 milioane de dolari pentru o singură rachetă Arrow. Iron Dome Sistemul a asigurat peste 5.000 de interceptări de rachete în 13 ani, cu o rată de succes de peste 90%. Instalate în 2011, bateriile sunt mobile și acoperă cerul israelian cu normă întreagă pe o rază de până la 70 de kilometri. Când radarul detectează o rachetă sau o obuz, verifică dacă traiectoria amenință o zonă locuită, apoi ordonă unei baterii să lanseze una dintre cele douăzeci de rachete interceptoare ale sale. O rachetă interceptor Tamir costă în jur de 50.000 de dolari, comparativ cu câteva sute de dolari pentru o rachetă „făcută în casă” de Hamas, din îngrășăminte agricole. O versiune navală a Iron Dome, C-Dome, a fost de asemenea dislocată pentru prima dată pe 9 aprilie pe corvetele marinei israeliene. Iron Beam Sistemul ar trebui să fie operațional din 2025. Ar completa Iron Dome, prin distrugerea dronelor și rachetelor, pentru a evita un efect de saturație. Concret, un fascicul laser ar fi îndreptat timp de câteva secunde spre un proiectil pentru a-l face să explodeze. Dacă producția Iron Beam este costisitoare, utilizarea ulterioară ar amorsa simțitor costurile. Fiecare foc tras de Iron Beam costă doar câțiva dolari Există însă o problemă: eficacitatea laserului este redusă pe timp noros sau ceață.

Eficacitatea sistemelor de protecție ale Israelului (sursa: abcnews.go.com)
Bennett cere distrugerea arsenalului nuclear iranian (sursa: Facebook/Naftali Bennett)
Internațional

Trebuie distrus acum arsenalul nuclear iranian, spune fostul premier israelian Naftali Bennett

Bennett cere distrugerea arsenalului nuclear iranian. Fostul prim-ministru israelian Naftali Bennett a cerut miercuri un atac decisiv pentru distrugerea instalaţiilor nucleare ale Iranului. Bennett cere distrugerea arsenalului nuclear iranian "Trebuie să acţionăm acum pentru a distruge programul nuclear iranian, centrul infrastructurilor acestuia şi pentru a paraliza acest regim terorist", a scris Bennett pe X, a doua zi după atacul cu rachete lansate din Iran asupra Israelului. Citește și: Site-ul Betano a desființat, brusc, pariurile la prezidențialele, după ce Ciolacu lua bătaie constant "Avem justificarea. Avem instrumentele necesare. Acum că Hezbollah şi Hamas sunt paralizate, Iranul este expus", a susţinut el, referindu-se la loviturile israeliene din ultimele săptămâni care au decimat conducerea mişcării islamiste libaneze Hezbollah, susţinută de regimul de la Teheran, şi de războiul Israelului cu gruparea Hamas din Fâşia Gaza. Bennett şi-a anunţat în 2022 retragerea din politică, dar presa israeliană vehiculează periodic posibilitatea unei reveniri. Sondaje de opinie recente îl plasează pe locul al doilea în intenţiile de vot, după actualul şef al guvernului, Benjamin Netanyahu, în caz că ar candida în cadrul unor alegeri anticipate. Alți politicieni cer un "preț mare" pentru atac Cel mai proeminent lider al opoziţiei din Israel, Yair Lapid, a declarat la rândul său că Iranul trebuie să plătească "un preţ mare" pentru atacul de marţi seara. "Teheranul ştie că vine Israelul. Răspunsul trebuie să fie sever şi să transmită un mesaj fără echivoc axei teroriste în Siria, în Irak, în Yemen, în Liban, în Gaza şi chiar în Iran", a spus politicianul, care a fost de asemenea premier în 2022. În ţările menţionate de Lapid există grupări armate susţinute de Iran şi ostile Israelului, reaminteşte AFP. Israelul şi Occidentul - în primul rând SUA - acuză Iranul că intenţionează să se înarmeze atomic; Teheranul dezminte astfel de acuzaţii şi afirmă că programul său nuclear are exclusiv obiective civile. Israelienii nu au confirmat, dar nici nu au negat vreodată oficial că deţin arme nucleare. Institutul Internaţional de Cercetări pentru Pace (SIPRI) din Stockholm estimează că Israelul ar deţine circa 90 de ogive atomice. Atacul de marţi a fost al doilea lansat direct din Iran asupra Israelului, după cel din aprilie, care a avut loc ca reacţie la un atac aerian israelian împotriva consulatului iranian de la Damasc.

Opt soldați israelieni, uciși în Liban (sursa: Facebook/Hananya Naftali)
Internațional

Opt soldați israelieni, uciși în confruntările cu combatanți ai Hezbollah în sudul Libanului

Opt soldați israelieni, uciși în Liban. Armata israeliană a anunţat miercuri că bilanţul pierderilor în rândul trupelor sale a crescut la opt soldaţi ucişi, în urma confruntărilor cu combatanţi ai grupării şiite pro-iraniene Hezbollah în sudul Libanului. Opt soldați israelieni, uciși în Liban "Încă şapte soldaţi au căzut" în luptă, a precizat armata israeliană într-un comunicat, după ce anunţase mai devreme că a pierdut un soldat în timpul operaţiunii desfăşurate în Liban. Citește și: Site-ul Betano a desființat, brusc, pariurile la prezidențialele, după ce Ciolacu lua bătaie constant Potrivit cotidianului The Times of Israel, cei şapte soldaţi au fost ucişi în confruntări separate cu Hezbollah şi alţi patru soldaţi israelieni sunt răniţi. La rândul ei, gruparea Hezbollah a anunţat desfăşurarea unor lupte împotriva forţelor israeliene infiltrate în localităţi din zona de graniţă în sudul Libanului. Într-un anunţ ulterior, mişcarea pro-iraniană a susţinut că a activat o bombă care a vizat soldaţi israelieni ce încercau să se infiltreze pe teritoriul libanez. Declarațiile Hezbollah "În timp ce o forţă inamică israeliană încerca să încercuiască localitatea Yaroun", combatanţii Hezbollah "i-a luat prin surprindere detonând o bombă", iar "toţi membrii acestei forţe au fost atinşi", afirmă Hezbollah. Aceasta mai susţine că a distrus cu rachete ghidate trei tancuri israeliene Merkava în localitatea de graniţă Maroun el-Ras. După ce a anunţat că a lansat luni seară o serie de "incursiuni terestre limitate, localizate şi selective" împotriva grupării Hezbollah în sudul Libanului, armata israeliană a transmis miercuri că brigăzi mecanizate şi de infanterie, susţinute de artilerie şi de forţele aeriene, vor fi angajate în această operaţiune, ce urmează unor bombardamente aeriene intense desfăşurate în ultimele zece zile asupra unor ţinte ale Hezbollah în sudul şi estul Libanului, care au provocat peste o mie de morţi, inclusiv civili, şi au strămutat aproximativ un milion de persoane.

Polonia, Ucraina, soluţionarea unui diferend istoric (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Masacrele de la Volînia, diferend istoric între Ucraina și Polonia, pe cale de a fi cercetate după 80 de ani, la cererea expresă a Varșoviei

Polonia, Ucraina, soluţionarea unui diferend istoric. Polonia şi Ucraina au făcut un pas spre soluţionarea unui diferend istoric care a suscitat o nouă escaladare a tensiunilor între aceste două ţări vecine şi care riscă să încetinească integrarea Kievului în Uniunea Europeană. Polonia, Ucraina, soluţionarea unui diferend istoric Autorităţile ucrainene au anunţat marţi că deschid poarta pentru unele exhumări de victime ale "masacrelor de la Volînia", care datează din anii 1940, când zeci de mii de civili polonezi au fost asasinaţi de naţionalişti ucraineni. Citește și: Site-ul Betano a desființat, brusc, pariurile la prezidențialele, după ce Ciolacu lua bătaie constant Varşovia, care califică această tragedie drept "genocid", a salutat această decizie miercuri, la o zi după prima vizită în Polonia a noului şef al diplomaţiei ucrainene, care trebuia să abordeze inclusiv acest subiect spinos. "Este o veste bună şi un pas în direcţia bună", a declarat pentru agenţia de presă PAP purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe polonez Pawel Wronski, comentând decizia ucraineană. Ucraina autorizează căutarea victimelor Institutul ucrainean al memoriei naţionale, structură de stat, a anunţat marţi că intenţionează să autorizeze în 2025 lucrări de căutare a victimelor acestei tragedii în regiunea Rivne (vest), etapă necesară înainte de exhumări. Aceste lucrări erau, potrivit mass-media, suspendate din 2017, în timpul unui episod tensionat între cele două state vecine. Guvernul polonez estimează la 100.000 de polonezi şi 5.000 de ucraineni numărul de civili ucişi în anii 1943-1945 în regiunile ucrainene Rivne şi Volînia. Estimările oficiale ucrainene sunt de până la 40.000 de polonezi şi până la 20.000 de ucraineni masacraţi. Aderarea UE depinde de soluționarea diferendului În ultimele luni, mai mulţi înalţi responsabili polonezi au declarat că Ucraina nu va putea adera la UE până când acest diferend istoric nu va fi reglat, poziţie care a suscitat o nemulţumire puternică în rândul ucrainenilor. Confruntată de peste doi ani şi jumătate cu invazia rusă care a făcut zeci de mii de morţi şi a distrus regiuni întregi, Ucraina speră să adere la UE în cadrul unei proceduri accelerate. Autorităţile ucrainene sunt îngrijorate că Polonia, aliată fidel al Ucrainei în faţa invaziei ruse, ar putea utiliza acest diferend istoric drept pârghie de influenţă împotriva vecinului său în timpul preşedinţiei sale prin rotaţie la conducerea UE, care începe în ianuarie.

Guterres, "persona non grata" în Israel (sursa: X/ Antonio Guterres)
Internațional

Secretarul general al ONU, declarat persona non grata în Israel, acuzat că nu a condamnat atacul iranian cu rachete

Guterres, "persona non grata" în Israel. Ministrul israelian de externe, Israel Katz, a luat miercuri o decizie fără precedent, declarându-l pe secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), Antonio Guterres, "persona non grata" în Israel, reproşându-i că nu a condamnat fără echivoc atacul masiv cu rachete balistice al Iranului împotriva Israelului de marţi seara. Guterres, "persona non grata" în Israel Această decizie intervine după reacţia lui Guterres la atacul iranian de marţi seara asupra Israelului, considerată insuficientă de autorităţile israeliene. Citește și: Site-ul Betano a desființat, brusc, pariurile la prezidențialele, după ce Ciolacu lua bătaie constant Katz a criticat absenţa unei condamnări explicite a Iranului în declaraţia secretarului general, considerând-o o continuare a unei politici pe care a catalogat-o drept antiisraeliană încă de la începutul războiului în Fâşia Gaza, declanşat după atacul fără precedent al grupării islamiste palestiniene Hamas în comunităţi din sudul Israelului. "Oricine care nu poate condamna fără echivoc atacul odios al Iranului împotriva Israelului nu merită să pună piciorul pe pământ israelian. Avem de-a face cu un secretar general antiisraelian care îi sprijină pe terorişti, pe violatori şi ucigaşi", a afirmat Katz într-un comunicat. Acuzele aduse lui Guterres Ministrul israelian l-a acuzat pe Guterres că nu a denunţat niciodată atrocităţile comise de Hamas pe 7 octombrie şi nici nu a luat măsuri pentru a declara Hamas drept organizaţie teroristă. El a prezis că Guterres "va intra în istorie ca o pată ruşinoasă pe ONU", potrivit i24News. "Israelul va continua să îşi protejeze cetăţenii şi să îşi păstreze statutul naţional şi demnitatea, cu sau fără Antonio Guterres", declară în finalul comunicatului ministrul israelian de externe. Această decizie subliniază tensiunile crescânde între Israel şi ONU şi ar putea avea repercusiuni semnificative asupra relaţiilor diplomatice internaţionale în contextul conflictului actual din Orientul Mijlociu, notează i24News.

Sancțiunile occidentale impuse Rusiei, eludate ingenios (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Sancțiunile occidentale impuse Rusiei, eludate de Moscova în moduri ingenioase cu ajutorul unor terțe țări care ajută mașina de război rusească

Sancțiunile occidentale impuse Rusiei, eludate ingenios. Uniunea Europeană a lansat deja 14 "pachete" de sancţiuni împotriva Rusiei de la invazia acesteia în Ucraina în 2022, dar aceste măsuri destinate să slăbească "maşina de război" a Kremlinului nu au dat rezultatele scontate, întrucât Moscova le ocoleşte recurgând la un întreg arsenal de tertipuri, consemnează miercuri France Presse într-o analiză pe această temă. Sancțiunile occidentale impuse Rusiei, eludate ingenios Creşterea economică a Rusiei este cu siguranţă în scădere, dar în continuare peste 4%, dovadă, potrivit Kremlinului, că sancţiunile occidentale nu funcţionează. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE Guvernul rus a anunţat luni o creştere cu 30% a bugetului apărării pentru anul viitor. "Sancţiunile sunt eficiente doar atunci când coaliţia aflată la originea lor este suficient de mare", explică Guntram Wolff, cercetător la Institutul Bruegel şi profesor de economie la Universite liberă din Bruxelles. Or, suntem departe de aşa ceva. Cu China, India sau alte ţări din aşa-numitul "Sud global" în afara ecuaţiei, devine "foarte dificil" să fie luate sancţiuni eficiente, subliniază expertul citat într-un interviu pentru AFP. Ţările occidentale au decis să interzică exporturile către Rusia de produse tehnologice care ar putea fi utilizate la fabricarea de arme, cum ar fi microprocesoarele. Complicitatea țărilor terțe Dar aceste sancţiuni au fost eludate de Moscova foarte rapid datorită complicităţii unor ţări terţe precum China, Turcia, Emiratele Arabe Unite (EAU) şi mai multe foste republici sovietice din Asia Centrală, cum ar fi Kazahstanul. "Ingeniozitatea" ruşilor pentru a se aproviziona este "considerabilă", recunoştea recent David O'Sullivan, emisarul special al UE pentru sancţiuni. Exporturile europene către Turcia au crescut, de exemplu, cu 38% între al treilea trimestru din 2021 şi al treilea trimestru din 2023, potrivit unui studiu al Institutului Jacques Delors (cu sediul la Paris) privind eficacitatea sancţiunilor UE. Mai important, exporturile Turciei către Rusia s-au majorat cu 72% în aceeaşi perioadă. Uniunea Europeană a refuzat până acum să "pedepsească" ţările vinovate, preferând să acţioneze prin canale diplomatice. "Trebuie să spun că prefer întotdeauna ca ţările terţe cu care avem relaţii să găsească o soluţie proprie", a explicat O'Sullivan. "Mă tem că uneori diplomaţia nu este suficientă, trebuie luate şi măsuri mai stricte", a replicat săptămâna trecută la Bruxelles Vladislav Vlasiuk, consilierul preşedintelui ucrainean pentru sancţiuni. El a profitat de ocazie pentru a prezenta responsabililor europeni şi publicului larg câteva exemple de tehnologii "made in Europe" găsite în fragmente de obuze sau de rachete ruseşti pe câmpul de luptă. Soluțiile Europei Europenii caută soluţii, impunând o serie de constrângeri întreprinderilor europene care fabrică produse sensibile sau susceptibile să fie utile industriei ruse de armament. A fost impusă bunăoară o clauză care interzice orice reexportare către Rusia a "know-how-ului" companiei. Dar punerea în aplicare a acestor măsuri nu este o sarcină deloc simplă, constată AFP. "La un moment dat, pierzi controlul asupra produsului pe care îl vinzi. Este vorba de natura însăşi a modului în care funcţionează o întreprindere şi trebuie să acceptăm aceasta", a recunoscut Sullivan. Interzicerea reexporturilor către Rusia Europenii vor să extindă la filiale clauza care interzice toate reexporturile către Rusia, dar "să fim sinceri, există rezistenţă" din partea companiilor, a recunoscut oficialul citat. "Întreprinderile europene s-au angajat să pună în aplicare sancţiunile şi să combată eludarea lor. Dar pentru a face acest lucru ele au nevoie de direcţii clare şi adecvate", a remarcat BusinessEurope, lobby-ul întreprinderilor de la Bruxelles, intervievat de AFP. Or, aceasta trece prin ameninţarea clară cu sancţiuni financiare dacă întreprinderile nu joacă după reguli, afirmă Guntram Wolff, coautor al raportului Institutului Bruegel asupra modalităţilor de îmbunătăţire a eficienţei sancţiunilor împotriva Rusiei. El sugerează de asemenea ca responsabilii de la Bruxelles să se inspire din "legislaţia foarte strictă impusă sistemului financiar pentru a combate spălarea banilor sau terorismul". Sistemul financiar internaţional a fost constrâns să pună în aplicare proceduri eficiente de monitorizare şi control care au "redus într-o anumită măsură" această infracţiune, susţine Guntram Wolff. Sancţiunile nu sunt cu siguranţă 100% eficiente, dar au cel puţin meritul de a face "mai dificilă, mai lungă şi mai costisitoare" pentru Rusia achiziţionarea produselor de care are nevoie pentru industria sa de armament, concluzionează David O'Sullivan, citat de AFP.

Sheinbaum, prima femeie preşedinte a Mexicului (sursa: Facebook/Claudia Sheinbaum Pardo)
Internațional

Prima femeie aleasă președinte în Mexic a depus jurământul. Claudia Sheinbaum este de formație fizician și a fost primar al Ciudad de Mexico

Sheinbaum, prima femeie preşedinte a Mexicului. Claudia Sheinbaum, prima femeie preşedinte a Mexicului, cea mai mare ţară hispanofonă din lume, a depus marţi jurământul pentru un mandat de şase ani în care fosta primăriţă a capitalei Ciudad de Mexico va trebui să se confrunte cu flagelul violenţei legate de droguri. Sheinbaum, prima femeie preşedinte a Mexicului "Sunt mamă, bunică, om de ştiinţă şi credincioasă iar, de astăzi, prin voinţa poporului mexican, preşedintă", a declarat Claudia Sheinbaum, în vârstă de 62 de ani, devenind astfel preşedinta unei ţări cu o populaţie de 129 de milioane de locuitori. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE "Nu am reuşit eu singură, noi toate am reuşit", a adăugat nouă preşedintă, de formaţie fizician, într-un omagiu adus femeilor celebre sau anonime ale Mexicului la depunerea jurământului în faţa deputaţilor şi senatorilor adunaţi în Congres. În luna iunie, Claudia Sheinbaum a câştigat alegerile prezidenţiale cu aproape 60% din voturi sub umbrela partidului de stânga aflat la guvernare, Mişcarea de Regenerare Naţională (MORENA) şi a aliaţilor săi. Cu aproape 36 de milioane de voturi, ea a obţinut cel mai bun vot din istoria ţării, susţinută de popularitatea preşedintelui în exerciţiu. MORENA şi aliaţii săi au o majoritate calificată în Parlament, care le permite să modifice Constituţia fără opoziţie. "Săracii mai întâi" sau chiar "austeritatea republicană", preşedinta Sheinbaum şi-a împărţit programul în zece principii, bazate pe bilanţul predecesorului ei. Lupta contra drogurilor În discursul pronunţat cu ocazia învestiturii, ea a repetat metoda pe care o consideră eficientă în gestionarea problemei explozive a securităţii şi a luptei împotriva violenţei legate de droguri: mai multe informaţii şi investigaţii, "întărirea Gărzii Naţionale", mai multă coordonare între autorităţi, zero impunitate. În Mexic s-au înregistrat peste 400.000 de morţi şi aproximativ 100.000 de dispăruţi de când fostul preşedinte Felipe Calderon a implicat armata în combaterea cartelurilor de droguri în decembrie 2006, ce a avut drept efect înmulţirea numărului grupărilor mafiote armate. Garda Naţională va trece sub controlul Ministerului Apărării, potrivit unei legi promulgate luni de preşedintele în exerciţiu. "Suntem îngrijoraţi de rolul tot mai mare al armatei în securitatea publică", a declarat Înaltul Comisariat al ONU pentru drepturile omului într-un comunicat. "Autorităţile ar trebui să îşi dubleze cu adevărat eforturile pentru a aborda problema celor dispăruţi în Mexic", adaugă organismul ONU, salutând alegerea unei femei în fruntea Mexicului. "Guvernul nostru va garanta toate libertăţile", a asigurat Claudia Sheinbaum, adăugând că "mint cei care spun că va fi autoritarism". "Aveţi certitudinea că investiţiile acţionarilor naţionali şi străini vor fi în siguranţă în ţara noastră", a insistat ea. Reforma judiciară, supusă controverselor Claudia Sheinbaum preia puterea în mijlocul unei controverse provocate de o reformă a puterii judiciare aprobată şi promulgată de predecesorul său. Caz aproape unic în lume, această reformă prevede alegerea judecătorilor prin vot popular începând din iunie 2025. În acest context, Statele Unite sunt preocupate de securitatea juridică a investiţiilor sale private. Mexicul şi SUA "împărtăşesc legături politice, economice şi culturale profunde", a subliniat preşedintele american Joe Biden într-un mesaj transmis cu ocazia învestirii Claudei Sheinbaum. Relațiile cu SUA SUA "s-au angajat să continue să lucreze cu Mexicul", a adăugat liderul de la Casa Albă, salutând faptul că soţia sa, Jill Biden, se află în fruntea delegaţiei americane prezente în Mexic la ceremonia de învestitură. După discursul în faţa Congresului, preşedinta Sheinaum şi-a primit oaspeţii la prânz la Palatul Naţional, sediul preşedinţiei. Printre oaspeţi s-au numărat preşedintele brazilian Luis Inacio Lula da Silva, preşedintele columbian Gustavo Petro şi preşedintele chilian Gabriel Boric. Într-un al doilea discurs pronunţat în aceeaşi zi, Claudia Sheinbaum şi-a prezentat programul în 100 de puncte. Fosta primăriţă preia ştafeta preşedinţiei de de la mentorul său, Andres Manuel Lopez Obrador, care părăseşte puterea cu o popularitate de peste 70%. Uragane, securitate, economie, relaţia cu SUA sunt problemele fierbinţi care o aşteaptă imediat după festivităţi. Claudia Sheinbaum se va deplasa miercuri la Acapulco pentru a "face o evaluare" a pagubelor cauzate de uraganul John, care a lăsat în urmă 15 morţi în ţară, a amintit ea în discursul de învestitură.

China vrea „dezvoltarea” cooperării cu Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Xi, nou mesaj tandru către Putin: China este "pregătită" să dezvolte constant relația cu Rusia

China vrea „dezvoltarea” cooperării cu Rusia. Preşedintele chinez, Xi Jinping, i-a declarat miercuri omologul său rus, Vladimir Putin, în schimbul de felicitări cu ocazia celei de-a 75-a aniversări a stabilirii relaţiilor diplomatice bilaterale, că este pregătit să "dezvolte" cooperarea dintre Moscova şi Beijing, potrivit agenţiei Xinhua. China vrea „dezvoltarea” cooperării cu Rusia Xi a subliniat că China este "pregătită să i se alăture lui Putin pentru a dezvolta constant cooperarea pragmatică mondială dintre două ţări" (ale noastre), a scris Xinhua. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE China se prezintă drept neutră în conflictul din Ucraina şi asigură că nu va livra arme niciunei părţi. Dar americanii şi europenii o acuză în mod regulat că oferă Rusiei, vizată de importante sancţiuni occidentale, un sprijin economic crucial pentru efortul său de război. Comerț puternic între China și Rusia În 2023, comerţul dintre China şi Rusia a atins un nivel record. Moscova şi Beijingul susţin că se opun "hegemoniei occidentale", în special la ceea ce consideră a fi dominaţia americană asupra afacerilor mondiale. Numărul unu chinez urmează să participe în octombrie la summitul BRICS la Kazan, în vestul Rusiei, unde urmează să se întâlnească cu preşedintele rus. Cu patru membri (Brazilia, China, India şi Rusia) la crearea sa în 2009, blocului BRICS i s-a alăturat Africa de Sud în 2010 şi s-a extins în acest an pentru a include mai multe ţări emergente, printre care Egipt şi Iran.

Iranul a încheiat acțiunea contra Israelului (sursa: IRNA)
Internațional

Iranul susține că și-a încheiat atacul asupra Israelului și nu va continua decât dacă vor exista noi motive

Iranul a încheiat acțiunea contra Israelului. Iranul a exercitat "autoapărarea" împotriva Israelului şi acţiunea sa este încheiată, cu excepţia cazului în care "regimul israelian decide să ia noi măsuri de retorsiune", a declarat ministrul iranian de externe Abbas Araqchi într-o postare pe platforma de socializare X miercuri dimineaţă. Iranul a încheiat acțiunea contra Israelului Teheranul a lansat marţi o salvă de rachete împotriva Israelului ca represalii pentru uciderea mai multor lideri ai unor grupări armate aliate cu Iranul. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE Araqchi a declarat că Teheranul a cerut Washingtonului să nu intervină în urma atacului său asupra Israelului. "Schimburile de mesaje nu înseamnă coordonare. Nu a fost trimis niciun mesaj înainte de răspunsul nostru (către Israel). După acest răspuns, un avertisment a fost transmis prin Elveţia, spunându-le americanilor că a fost dreptul nostru la autoapărare şi că nu intenţionăm să continuăm (atacul)", a declarat Araqchi, potrivit agenţiei de presă semioficiale iraniene Tasnim. Declarația ministrului Ministrul iranian de externe a declarat că acţiunea Iranului împotriva Israelului a venit după ce a exercitat o reţinere enormă pentru a oferi spaţiu pentru o încetare a focului în Gaza. "Acţiunea noastră este încheiată, cu excepţia cazului în care regimul israelian decide să invite la noi represalii. În acest scenariu, răspunsul nostru va fi mai ferm şi mai puternic", a adăugat Araqchi. Ministerul iranian de Externe a cerut anterior Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite să ia măsuri semnificative pentru a preveni ameninţările la adresa păcii şi securităţii în regiune.

Americanii trimit militari în Orientul Mijlociu (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Internațional

Americanii trimit în regim de urgență mii de soldați și avioane de luptă în Orientul Mijlociu ca răspuns la atacul cu rachete al Iranului asupra Israelului

Americanii trimit militari în Orientul Mijlociu. SUA îşi întăresc prezenţa în Orientul Mijlociu prin desfăşurarea "câtorva mii" de militari suplimentari, ca răspuns la escaladarea tensiunior în regiune, a anunţat marţi Pentagonul. Americanii trimit militari în Orientul Mijlociu "Un anumit număr de unităţi deja desfăşurate în Orientul Mijlociu (...) vor fi majorate", a declarat o responsabilă a Pentagonului, Sabrina Singh, precizând că "forţele ce urmează să fie desfăşurate în teatrul de operaţiuni pentru a le înlocui vor veni mai degrabă pentru a întări" aceste unităţi. Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line "Câteva mii" de militari americani suplimentari vor fi astfel desfăşuraţi în regiune, a precizat ea. Efectivele şi mijloacele suplimentare desfăşurate includ de asemenea "avioane de luptă F-16, F-15E, A-10, F-22" şi personalul aferent. Temerile unui conflict generalizat Această întărire survine într-un moment în care sporesc temerile privind un conflict generalizat în Orientul Mijlociu, în condiţiile în care Iranul a început marţi să lanseze rachete asupra Israelului, aliat al Washingtonului. Această nouă escaladare a urmat anunţării de către Israel a unei ofensive terestre în sudul Libanului împotriva mişcării islamiste libaneze Hezbollah, după o săptămână de bombardamente intense care au făcut sute de morţi în Liban. Miniştrii apărării american şi israelian au discutat marţi despre ameninţarea "iminentă" a unui atac iranian, anunţaseră înainte de aceasta autorităţile israeliene

Rusia recrutează deţinuţi în arest preventiv (sursa: united24media.com)
Internațional

Nici măcar deținuții ruși nu mai vor pe front în Ucraina, se încearcă recrutarea a 20.000 de arestați preventiv

Rusia recrutează deţinuţi în arest preventiv. Ministerul rus al Apărării intenţionează să recruteze în lunile următoare pentru războiul din Ucraina circa 20.000 de soldaţi selectaţi din rândul deţinuţilor aflaţi în arest preventiv, scrie marţi portalul rus de investigaţii "Istorii Importante". Rusia recrutează deţinuţi în arest preventiv În prezent sunt deţinuţi în închisorile ruseşti în aşteptarea procesului aproximativ 60.000 de bărbaţi acuzaţi pentru diferite fapte, afirmă pentru sursa citată o sursă din sectorul apărării. Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line Un grup de militari însărcinaţi cu recrutarea soldaţilor profesionişti vor trebui să-i selecteze din rândul acestor inculpaţi pe aceia care sunt apţi pentru a fi trimişi pe front şi dispuşi să semneze cu Ministerul Apărării contracte pentru a lupta în Ucraina. Acelaşi portal mai afirmă că doi avocaţi i-au confirmat că administraţiile centrelor de arest preventiv au primit permisiunea "să rupă lanţurile" celor puşi sub acuzare pentru a fi trimişi pe front. În Rusia există 210 astfel de centre, dintre care fiecare ar putea furniza aproximativ o sută de combatanţi. Pe de altă parte, selectarea de soldaţi din rândul celor aflaţi în arest preventiv sugerează epuizarea unor astfel de recrutări din rândul deţinuţilor condamnaţi, după ce zeci de mii de deţinuţi ruşi s-au oferit voluntari să lupte în Ucraina, profitând de o graţiere pe care preşedintele Vladimir Putin le-a oferit-o celor care acceptă să se alăture armatei pe front. Recrutarea din închisori, inițiată de Wagner Recrutarea de deţinuţi din închisori a fost iniţiată de gruparea paramilitară Wagner, care până la rebeliunea eşuată condusă în iunie anul trecut de liderul ei Evgheni Prigojin (decedat în august acelaşi an într-un misterios accident aviatic) a avut un rol central pe frontul din Ucraina. Acest model al transformării deţinuţilor în soldaţi a fost preluat între timp şi de Ucraina, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promulgat în mai o lege care permite eliberarea condiţionată a deţinuţilor dispuşi să meargă pe front pentru a lupta în războiul cu Rusia. Preşedintele rus a dispus în septembrie 2022 mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti, dar în prezent ezită să decreteze o nouă mobilizare, întrucât cea precedentă a provocat exodul a sute de mii de ruşi care şi-au părăsit ţara de teama că ar putea fi trimişi pe front. Putin a promis de atunci că nu va mai ordona vreo mobilizare, el susţinând că ar fi suficient numărul celor care se oferă voluntari pentru a intra în rândurile armatei. Numărul doritorilor a scăzut Însă în prima jumătate a acestui an numărul celor care s-au arătat dispuşi să semneze contracte cu armata rusă a scăzut dramatic, înregistrând totuşi o creştere după ce Ucraina a atacat în august provincia rusă Kursk. Războiul lansat de Rusia prin invazia asupra Ucrainei are caracteristicile unui conflict de uzură sângeros, în care ambele tabere suferă mari pierderi umane dificil de completat. În timp ce Rusia încearcă în continuare să se limiteze la voluntariat, Ucraina a adoptat măsuri stricte de mobilizare care au condus la numeroase tentative de fugă din ţară şi la acţiuni de recrutare forţată în care ofiţerii recrutori recurg inclusiv la metode brutale. Nici Kievul şi nici Moscova nu publică informaţii despre numărul victimelor proprii în acest război. Potrivit cotidianului american Wall Street Journal, o estimare confidenţială ucraineană, care datează însă de la începutul acestui an, indica până atunci circa 80.000 de morţi şi aproximativ 400.000 de răniţi în rândurile armatei ucrainene. Pentru tabăra rusă, o estimare făcută de presa rusă de opoziţie pe baza datelor notariale arată cel puţin 120.000 de morţi, în timp ce serviciile secrete occidentale au estimări variabile, unele mergând până la 200.000 de morţi şi 400.000 de răniţi.

Franța, reinstituirea controalelor la granițele terestre (sursa: Facebook/Ville de Mâcon)
Internațional

Schengen primește o nouă lovitură: și Franța vrea să reinstituie controale la granițele terestre, pe modelul Germaniei, pentru a reduce imigrația ilegală

Franța, reinstituirea controalelor la granițele terestre. Politicile privind imigraţia şi integrarea nu mai sunt stăpânite "de o manieră satisfăcătoare", a afirmat marţi prim-ministrul francez Michel Barnier în timpul discursului său de politică generală, anunţând o înăsprire a măsurilor asupra migraţiei, după modelul altor ţări europene. Înăsprirea măsurilor privind migrația Pentru a remedia acest lucru, el intenţionează să pună în aplicare un "tratament mai eficace" al cererilor de azil sau să faciliteze "prelungirea excepţională a reţinerii de cetăţeni străini în situaţie ilegală, pentru a pune mai bine în practică Obligaţia de a părăsi teritoriul francez (OQTF)". Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line Barnier nu exclude nici reducerea numărului de vize eliberate pentru imigranţii din ţări care au reticenţe în a-şi reprimi cetăţenii. "Vrem să ne controlăm mai bine frontierele", a adăugat şeful guvernului francez, îndemnând la punerea în aplicare "fără întârziere" a Pactului european asupra migraţiei şi dreptului de azil adoptat în luna mai, menit să întărească lupta împotriva imigraţiei ilegale în Uniunea Europeană. Franța, reinstituirea controalelor la granițele terestre De asemenea, a atenţionat Barnier, "Franţa va continua, cât timp va fi necesar, acţiunile pentru restabilirea controalelor la propriile sale frontiere", după cum prevăd unele derogări la reglementările europene şi cum a făcut şi Germania la mijlocul lui septembrie. "Trebuie să fim nemiloşi cu traficanţii ce exploatează sărăcia şi disperarea cu preţul vieţii a mii de migranţi în Mediterana sau în Canalul Mânecii", unde naufragiile criminale s-au înmulţit în ultimii ani, a adăugat premierul francez. O altă înăsprire prevede ca guvernul francez "să nu-şi interzică să condiţioneze mai mult eliberarea de vize de obţinerea unor permise consulare necesare pentru expulzările la frontieră" către ţările lor de origine a persoanelor care se află sub incidenţa unei OQTF. Acorduri bilaterale Barnier a evocat de asemenea posibilitatea de a negocia "cu ţările vizate de acorduri bilaterale încheiate de multă vreme atunci când acestea nu corespund realităţilor de astăzi". Aceste declaraţii se fac ecoul celor ale ministrului francez de interne Bruno Retailleau, care s-a declarat favorabil ideii ca Franţa să revină asupra unor acorduri încheiate cu Algeria şi care facilitau venirea de cetăţeni algerieni. Abia numit în funcţie, ministrul de interne, provenit la fel ca Barnier din partidul de dreapta Republicanii, a generat mai multe polemici până în rândurile guvernului după ce afirmase că "imigraţia nu este un noroc" şi îşi exprimase regretul că nu poate organiza un referendum asupra acestui subiect în Franţa. Fie că este vorba de a restabili controalele la frontiere, de a construi tabere sau de expulzări în creştere, numeroase alte ţări europene şi-au înmulţit în ultimele luni măsurile pentru a frâna imigraţia şi a restrânge dreptul de azil, aliniindu-se poziţiilor mişcărilor de extremă dreapta care câştigă tot mai mult teren în alegeri.

Extemiști din Parlamentul European cer posturi-cheie (sursa: Facebook/European Parliament)
Internațional

Extremiștii din Parlamentul European cer în instanță să primească posturi-cheie, de la a căror împărțire au fost excluși

Extemiști din Parlamentul European cer posturi-cheie. Grupul politic suveranist "Patrioţi pentru Europa" a dat în judecată la Tribunalul General al Uniunii Europene instituţia Parlamentului European, după ce a fost exclus de la împărţirea posturilor cheie ale acestei instituţii în urma unui aranjament al grupurilor politice care au format o majoritate în legislativul european. Extemiști din Parlamentul European cer posturi-cheie Grupurile politice progresiste pro-europene, respectiv popularii (PPE), socialiştii (S&D), liberalii (Renew) şi Verzii, ce au format o majoritate care a susţinut-o pe Ursula von der Leyen pentru încă un mandat la conducerea Comisiei Europene, au format în paralel şi un "cordon sanitar" împotriva partidelor şi grupurilor politice de extremă dreapta naţionaliste şi eurosceptice. Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line Astfel, grupul nou creat "Patrioţi pentru Europa", dar care este al treilea ca mărime în legislatura rezultată după alegerile europene din iunie, nu a obţinut niciun post relevant în Parlamentul European. Conform algoritmului acestei instituţii privind împărţirea funcţiilor, respectivului grup i-ar fi revenit în comisii două posturi de preşedinte şi mai multe de vicepreşedinte, dar grupurile care au format majoritatea au aranjat împărţirea funcţiilor în aşa fel încât niciun eurodeputat de extremă dreapta să nu obţină vreun post de responsabilitate. Europarlamentarii grupului suveranist au fost de asemenea excluşi din rândul vicepreşedinţilor Parlamentului European. Parlamentul European, dat în judecată Într-un comunicat emis marţi, grupul "Patrioţi pentru Europa" anunţă că a formulat împotriva Parlamentului European o plângere în care cere anularea deciziilor luate în iulie, când după alegerile europarlamentare au fost constituite comisiile specializate şi au fost alese conducerile acestora. "Dorim ca rezultatele alegerilor desfăşurate democratic în statele membre să se reflecte în organele de conducere ale Parlamentului European fără nicio discriminare", semnalează comunicatul în care noul grup politic acuză încălcarea regulilor de procedură ale Parlamentului European. Plângerea înaintată Tribunalului General al Uniunii Europene a fost prezentată de eurodeputatul francez Jordan Bardella, lider al partidului "Adunarea Naţională" (Rassemblement National - RN), şi de eurodeputata ungară Kinga Gál, vicepreşedintă a grupului şi membră a partidului Fidesz al premierului Viktor Orban.

Iranul a lansat atacul asupra Israelului (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Iranul sare în apărarea Hezbollah: o sută de rachete lansate asupra Israelului, care avertizează că ar putea fi un atac la scară mare

Iranul a lansat atacul asupra Israelului. Armata israeliană a anunţat marţi că rachete au fost lansate din Iran spre Israel, precizând că sirenele sună pe întreg teritoriul Israelului, relatează agenţiile internaţionale de presă. Iranul a lansat atacul asupra Israelului Potrivit jurnaliştilor de la faţa locului, deasupra Ierusalimului se pot vedea tirurile de intercepţie ale sistemului Domul de Fier, urmate de detonări. Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line Media israeliene relatează că Iranul a lansat peste 100 de rachete asupra Israelului. Înainte de aeasta, armata israeliană a îndemnat marţi populaţia Israelului să se pregătească pentru un eventual atac iranian "la scară mare" dând ascultare directivelor apărării pasive şi deplasându-se imediat către adăposturi în caz de alertă, pentru a rămâne acolo "până la noi ordine". "Urmărim ameninţarea cu seriozitate", a declarat contraamiralul Daniel Hagari, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, într-un mesaj televizat. SUA a informat Israelul despre atac "Tirurile dinspre Iran ar putea fi la scară mare", a adăugat el după ce SUA au atenţionat împotriva unui atac "iminent cu rachetă balistică" din partea Republicii Islamice Iran. În acelaşi timp, armata israeliană a anunţat raiduri terestre ale trupelor sale contra Hezbollahului în sudul Libanului şi mobilizarea unor forţe suplimentare împotriva mişcării libaneze, un aliat al Iranului şi un duşman înveterat al Israelului. Ambasada SUA în Israel a ordonat personalului său şi familiilor lor să se îndrepte către adăposturi. "SUA au indicaţii conform cărora Iranul se pregăteşte să lanseze un atac iminent cu rachetă balistică" împotriva Israelului, a declarat înainte de aceasta un înalt responsabil american, sub protecţia anonimatului. Un astfel de atac "ar genera consecinţe grave" pentru Iran, a atenţionat el. "Partenerii noştri din SUA ne-au informat că au detectat o pregătire a Iranului pentru tiruri cu rachete asupra statului Israel. (...) Deocamdată, noi nu detectăm nicio ameninţare aeriană (dinspre) Iran", a declarat Hagari. Însă, dacă un astfel de atac va avea loc, armata israeliană "este gata să se apere şi să atace", a adăugat el. Pe 13 aprilie, ca ripostă la un atac sângeros imputat Israelului asupra consulatului iranian la Damasc, Iranul a tras asupra Israelului circa 350 de drone explozive şi rachete, primul atac direct de acest gen, în care a fost rănită o persoană din comunitatea beduină. Majoritatea rachetelor au fost interceptate de Israel cu ajutorul unor ţări străine, în special SUA.

Britanicii, francezii, germanii, evacuați din Liban (sursa: lorientlejour.com)
Internațional

Haos în Liban, statele occidentale caută soluții să-și evacueze cetățenii. MAE de la București dă doar sfaturi

Britanicii, francezii, germanii, evacuați din Liban. În urma operațiunilor terestre demarate de Israel în Liban, mai multe state occidentale au luat măsuri pentru a-și evacua cetățenii din Liban. La București, MAE dă sfaturi. Britanicii, francezii, germanii, evacuați din Liban Regatul Unit a închiriat un zbor comercial pentru cetăţenii săi care doresc să plece din Liban, unde armata israeliană şi-a intensificat bombardamentele împotriva mişcării islamiste libaneze Hezbollah şi a ameninţat cu o incursiune terestră. Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” Acest zbor va decola miercuri de pe Aeroportul Internaţional Rafic Hariri din Beirut. "Securitatea cetăţenilor britanici din Liban rămâne prioritatea noastră absolută", a scris ministrul de externe David Lammy, citat în comunicatul ministerului său. "De aceea, guvernul britanic închiriază un zbor pentru a-i ajuta pe cei care doresc să plece. Este esenţial să plecaţi acum, deoarece o evacuare ulterioară poate să nu fie garantată", a continuat el. Cetăţenii britanici "vulnerabili" vor avea prioritate pentru acest zbor, a precizat comunicatul. Săptămâna trecută, Londra a anunţat desfăşurarea a 700 de soldaţi în Cipru cu scopul de a se pregăti pentru o posibilă evacuare a cetăţenilor săi din Liban, în timp ce multe companii aeriene şi-au suspendat zborurile către şi dinspre Beirut. Franța trimite un vas al Marinei Un vas al Marinei franceze a pornit luni din sud-estul Franţei pentru a se opri în largul coastelor Libanului ca "măsură de precauţie", pentru eventualitatea în care cetăţenii francezi din această ţară vor trebui evacuaţi. Port-elicopterul amfibie (PHA) francez, căruia îi va lua "5 până la 6 zile" ca să ajungă din portul Toulon în zona din estul Mediteranei, potrivit acestei surse, este echipat cu elicoptere şi un "grup tactic la bord" mobilizabil în caz de evacuare a cetăţenilor francezi, dacă se va decide acest lucru. "Ne consolidăm mijloacele pentru a face faţă unei deteriorări a situaţiei", a declarat pentru AFP un ofiţer superior din cadrul Statului Major al armatei, precizând că deocamdată "nu se pune problema evacuării cetăţenilor". Responsabilul nu a precizat numele navei. Franţa are trei port-elicoptere amfibii, Mistral, Dixmude şi Tonnerre. Aceste nave de 21.500 de tone şi 199 de metri lungime, un fel de "porturi plutitoare", sunt echipate cu spital, şlepuri şi pot găzdui câteva sute de oameni în hangarul lor. În primăvară, Tonnerre a fost folosit pentru a evacua cetăţenii francezi din Haiti. Aproximativ 23.000 de francezi sau franco-libanezi sunt stabiliţi în Liban. Ambasada Franţei a înfiinţat o celulă de răspuns telefonic activă şapte zile din şapte, a amintit luni ministrul de externe Jean-Noël Barrot, aflat la Beirut. Germania a trimis un avion militar Germania a trimis un avion militar la Beirut pentru a evacua în special angajaţi ai ambasadei sale în Liban şi familiile lor, au anunţat Ministerele Afacerilor Externe şi Apărării germane. Circa 110 de pasageri se aflau la bordul avionului A321 al forţelor aeriene germane (Luftwaffe), printre care diplomaţi, alţi membri ai personalului şi unii cetăţeni consideraţi vulnerabili, a detaliat o sursă apropiată de guvernul german pentru France Presse. Ministerele citate au precizat într-un comunicat că evacuarea a vizat personalul "neesenţial" al ambasadei, care rămâne "operaţională". Trebuie de asemenea repatriaţi angajaţi ai altor organizaţii germane, precum şi familiile lor, şi "cetăţeni germani în mod particular ameninţaţi din cauza unor circumstanţe medicale". Ambasada Germaniei la Beirut "continuă să îi ajute pe germanii rămaşi în Liban să părăsească ţara cu zboruri comerciale sau cu alte mijloace", potrivit comunicatului. Numeroase companii aeriene şi-au suspendat zborurile cu destinaţia Beirut, iar posibilităţile de plecare cu zboruri comerciale din Liban s-au redus. Potrivit guvernului german, circa 1.800 de cetăţeni germani sunt înregistraţi la celula de criză a reprezentanţei diplomatice din Liban. Berlinul a dezvăluit în acest sfârşit de săptămână nivelul de criză pentru misiunile sale diplomatice la Beirut, Ramallah şi Tel Aviv. În România, MAE dă sfaturi Până în prezent, 1.136 de cetăţeni români şi membri de familie ai acestora şi-au înregistrat prezenţa în Liban, la Ambasada României în Beirut, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Potrivit sursei citate, personalul diplomatic este în legătură permanentă cu aceştia. "Situaţia de securitate este fluidă şi evaluăm toate scenariile, în funcţie de informaţiile din teren şi din dialogul cu partenerii europeni şi regionali, pentru a nu expune la riscuri adiţionale şi a nu pune în pericol viaţa persoanelor aflate în situaţii vulnerabile. În plus, MAE a trimis echipe consulare mobile atât la Beirut, cât şi în alte state din regiune, tocmai pentru a putea oferi asistenţă consulară cetăţenilor români şi membrilor de familie din Liban care solicită acest lucru", arată MAE. Ministerul român precizează că menţine un dialog permanent cu statele membre UE şi partenere din regiune şi de la nivel internaţional cu privire la evoluţiile situaţiei politice şi de securitate din Orientul Mijlociu. MAE, prin intermediul Ambasadei României la Beirut, a întreprins acţiuni specifice, în regim de permanenţă, potrivit competenţelor, în vederea asigurării protecţiei consulare a cetăţenilor români aflaţi în această ţară. Încă din luna octombrie 2023, MAE a emis un avertisment de călătorie de nivel 8/9 - "Evitaţi orice călătorie!" pentru Republica Libaneză. Acesta este în vigoare în prezent şi a fost reamintit în permanenţă atât prin intermediul mijloacelor de comunicare ale MAE, individual, fiecărei persoane înregistrate la Ambasada României din Beirut, cât şi prin intermediul paginilor de pe reţelele de socializare ale misiunii diplomatice a României la Beirut. În continuare este valabil avertismentul de călătorie cu privire la existenţa riscurilor majore de securitate, cauzate de impredictibilitatea escaladării, care afectează inclusiv disponibilitatea zborurilor comerciale şi a rutelor de deplasare. MAE recomandă ferm cetăţenilor români care se află deja pe teritoriul Republicii Libaneze să părăsească teritoriul acestui stat prin cursele aeriene încă disponibile. Având în vedere deteriorarea accentuată a situaţiei de securitate din Liban, ministerul a reiterat permanent recomandarea fermă adresată cetăţenilor români prezenţi în această ţară de a-şi înregistra prezenţa la misiunea diplomatică a României la Beirut, pentru a facilita acordarea protecţiei consulare de către MAE, dacă situaţia o va impune.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră