miercuri 24 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

Fum roz la Vatican: militante catolice cer ca și femeile să poată sluji în biserici

Protest la Vatican pentru sacerdoțiul femeilor. Mai multe activiste catolice au organizat miercuri un protest inedit în apropierea Vaticanului, unde are loc conclavul ce va decide succesorul papei Francisc. Femeile au aprins fumigene roz și au cerut accesul femeilor la preoție. Protest la Vatican pentru sacerdoțiul femeilor Pe una dintre colinele cu vedere spre Capela Sixtină, locul unde se desfășoară conclavul, activistele au parodiat simbolul tradițional al fumului alb care anunță alegerea unui nou papă. Citește și: BREAKING Nicușor Dan prezintă un sondaj care arată că Simion ar câștiga alegerile prezidențiale Ele au transmis un mesaj ferm: femeile trebuie incluse în viața decizională a Bisericii. „Nu puteți ignora 50% din populația catolică și să discutați viitorul Bisericii fără ele”, a spus Miriam Duignan, reprezentantă a Institutului Wijngaards pentru studii catolice. În 2011, Duignan a fost arestată temporar după ce a încercat să intre în Vatican pentru a înmâna o petiție în sprijinul unui preot care susținea cauza femeilor preot. Critici la adresa lipsei de reformă în pontificatul papei Francisc Duignan a criticat faptul că nici papa Francisc nu a abordat serios subiectul hirotonirii femeilor. Ea a amintit că singurele femei care îi vor vedea pe cei 133 de cardinali în conclav sunt cele care servesc mâncarea și fac curățenie la reședința Sfânta Marta. Deși pontificatul actual a promovat femei în funcții laice, acestea rămân excluse de la accesul la sacerdoțiu, deci și de la pozițiile de conducere ecleziastică. Inegalitate, în ierarhia Bisericii Miriam Duignan a subliniat inegalitatea persistentă în ierarhia Bisericii: „Chiar și cel mai tânăr preot este superior unei femei cu multă experiență. Statutul femeilor rămâne inferior”. Gabrielle Fidelin, reprezentantă a asociației catolice și feministe Magdala, a declarat că inegalitatea de gen din Biserică este „un păcat”. Ea și celelalte activiste au reamintit că, în primele secole ale creștinismului, femeile aveau un rol egal în ierarhia bisericească, rol pierdut în urma reformelor din Evul Mediu. „Trimitem fum roz, cu speranță” Kate McElwee, de la asociația „Women's Ordination Conference”, a explicat simbolistica acțiunii: „În timp ce lumea așteaptă fumul alb sau negru, noi trimitem un fum roz, cu speranța că Biserica va primi femeile ca egale. Fumul poate semnala și un pericol.” Doar un cardinal a susținut dreptul femeilor la preoție Miriam Duignan a afirmat că doar unul dintre cei 133 de cardinali electori s-a exprimat în favoarea hirotonirii femeilor. Însă a făcut-o în privat. Numele său nu a fost divulgat, de teama excluderii din conclav. Biserica recunoaște lipsa de vizibilitate a femeilor Un document al Bisericii Catolice publicat în octombrie recunoaște lipsa de reprezentare a femeilor în structurile administrative ale Vaticanului. Totuși, problema hirotonirii rămâne ignorată, o sursă de dezamăgire profundă pentru activiste, care consideră actualul sistem patriarhal, în ciuda rolului esențial jucat de femei în viața parohiilor din întreaga lume.

Protest la Vatican pentru sacerdoțiul femeilor (sursa: X/Barry Lenihan)
Germania respinge la graniță migranții ilegali (sursa: Facebook/Matthias Krieger - für mehr Bewegung in unserem Regensburg)
Internațional

Germania va respinge la graniță toți migranții clandestini, cu excepția femeilor gravide și a copiilor

Germania respinge la graniță migranții ilegali. Noul ministru german de interne, Alexander Dobrindt, a declarat miercuri că a ordonat poliției de frontieră să respingă migranții clandestini la granițele Germaniei. Excepție vor face doar copiii și femeile gravide, considerate grupuri vulnerabile. Germania respinge la graniță migranții ilegali Într-o conferință de presă susținută la Berlin, Dobrindt a explicat că această decizie urmărește limitarea migrației ilegale. Citește și: BREAKING Nicușor Dan prezintă un sondaj care arată că Simion ar câștiga alegerile prezidențiale El a anulat oficial instrucțiunile verbale emise în perioada crizei migratorii din 2015, când Angela Merkel a permis intrarea refugiaților. Aceste directive neformale împiedicau până acum poliția de frontieră să returneze solicitanții de azil. Coaliția Merz-Scholz își asumă combaterea migrației ilegale Noul guvern german, condus de cancelarul Friedrich Merz, format dintr-o coaliție între CDU-CSU (centru-dreapta) și SPD (centru-stânga), a făcut din combaterea migrației ilegale o prioritate. Obiectivul declarat este și acela de a stopa ascensiunea formațiunii de extremă dreapta AfD. Tema migrației Creștin-democrații au cerut măsuri ferme, invocând seria recentă de atacuri comise de refugiați. Compromisul înscris în programul de guvernare prevede menținerea controalelor la frontieră și returnarea migranților ilegali, inclusiv a celor care cer azil, dar cu condiția desfășurării acestor măsuri „în coordonare cu vecinii europeni”. Deși programul guvernamental vorbește despre cooperare europeană, nu este clar dacă ordinul recent al ministrului Dobrindt a fost coordonat cu țările vecine, în special Austria și Polonia. Critici: măsurile ar încălca valorile UE Mai mulți critici ai noii politici de migrație susțin că deciziile guvernului federal contravin valorilor și normelor Uniunii Europene. S-au ridicat semne de întrebare privind angajamentele Germaniei în privința drepturilor refugiaților.

Spionaj american în Groenlanda, Danemarca reacționează (sursa: X/Lars Løkke Rasmussen)
Internațional

Danemarca avertizează SUA să nu deruleze operațiuni de spionaj în Groenlanda, intenție a Washingtonului devoalată de WSJ

Spionaj american în Groenlanda, Danemarca reacționează. Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, a anunțat că îl va convoca pe ambasadorul Statelor Unite în Danemarca, ca reacție la informațiile publicate de Wall Street Journal privind intenția Washingtonului de a intensifica activitățile de spionaj în Groenlanda. Mobilizarea serviciilor secrete americane Administrația Trump a declanșat o operațiune amplă de colectare de informații privind Groenlanda, implicând agențiile de informații americane în identificarea potențialilor susținători ai intereselor SUA în teritoriu. Citește și: BREAKING Nicușor Dan prezintă un sondaj care arată că Simion ar câștiga alegerile prezidențiale Potrivit Wall Street Journal, CIA, NSA și Defense Intelligence Agency au primit instrucțiuni să monitorizeze mișcarea pentru independența Groenlandei și să investigheze pozițiile acesteia față de exploatarea resurselor naturale de către SUA. Totodată, Washingtonul ar încerca să identifice persoane în Groenlanda și Danemarca care susțin interesele americane în regiune. Spionaj american în Groenlanda, Danemarca reacționează Aflat la Varșovia, unde a participat la reuniunea miniștrilor de externe din Uniunea Europeană, Lars Rasmussen a calificat situația drept „foarte gravă”. „Acest articol ne îngrijorează foarte mult, pentru că prietenii nu se spionează între ei”, a declarat oficialul danez. „Nu pot ști dacă e adevărat, fiindcă este vorba despre un articol de presă. Dar nu pare să fi fost respins cu fermitate de cei care se exprimă public, ceea ce mă neliniștește”, a adăugat ministrul, afirmând că ambasadorul SUA va fi convocat la Ministerul de Externe „în speranța că informațiile pot fi dezmințite” și pentru a clarifica „poziția fermă a Danemarcei” în această privință. Avertizările lui Trump Donald Trump și-a exprimat public intențiile într-un discurs susținut în fața Congresului, în luna martie: „Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea noastră națională și chiar internațională”. Într-un interviu pentru NBC News, fostul președinte american a refuzat să excludă varianta unei acaparări prin forță: „Nu exclud nimic. Nu spun că o vom face, dar nu pot exclude. Avem cruntă nevoie de Groenlanda.” Interes geostrategic și economic Motivațiile din spatele interesului SUA nu sunt doar militare. Groenlanda dispune de importante zăcăminte de pământuri rare, esențiale pentru producția de vehicule electrice și turbine eoliene. De asemenea, insula are rezerve neexploatate de petrol și gaz natural, care sporesc atractivitatea sa în ochii Washingtonului. Groenlanda nu dorește o anexare americană Guvernul danez, alături de autoritățile din Groenlanda, a respins categoric orice tentativă de „cumpărare” sau anexare, reafirmând că teritoriul nu este de vânzare. Un sondaj recent arată că majoritatea covârșitoare a celor 57.000 de locuitori ai Groenlandei susțin ideea independenței față de Danemarca, însă resping categoric o eventuală anexare de către Statele Unite.

UE, tarife vamale pentru avioanele Boeing (sursa: Facebook/Maroš Šefčovič)
Internațional

UE va impune tarife avioanelor Boeing dacă negocierile cu SUA pe taxe vor eșua

UE, tarife vamale pentru avioanele Boeing. Uniunea Europeană ar putea introduce tarife vamale pentru avioanele produse de gigantul american Boeing, dacă negocierile comerciale cu Statele Unite eșuează, relatează Financial Times. UE, tarife vamale pentru avioanele Boeing Măsura este parte a unei strategii de răspuns la taxele impuse de Washington produselor europene. Citește și: „Votantul lui Simion: bărbat, tânăr și vârstă mijlocie, zece clase sau studii medii, rural” - sociologul Cătălin Stoica Potrivit surselor citate de Financial Times, Comisia Europeană a întocmit o listă de importuri americane în valoare de 100 de miliarde de euro, care ar putea fi supuse tarifelor vamale. Lista include avioanele civile, iar măsura va intra în vigoare doar dacă discuțiile comerciale nu progresează satisfăcător. Decizia finală aparține statelor membre Orice măsură de represalii comerciale trebuie aprobată de majoritatea statelor membre UE. Comisia Europeană a precizat că aceste tarife vor fi implementate doar în absența unui acord echitabil cu Statele Unite privind reducerea taxelor aplicate produselor europene. SUA, tarife agresive pentru produsele europene În prezent, importurile europene de oțel, aluminiu și autoturisme sunt taxate cu 25% în SUA. Alte bunuri, inclusiv avioanele, sunt supuse unui tarif de 10%, care ar putea urca la 20% după expirarea unui termen de 90 de zile oferit de administrația Trump, pe 8 iulie. Impact asupra companiilor aeriene europene Transportatorii europeni au comandat sute de avioane Boeing, mizând pe creșterea pieței aeriene. Eventualele tarife ar crește considerabil costul acestor aeronave, plătite integral la livrare. Bruxelles-ul vrea condiții egale pentru Airbus și Boeing Surse din industria aeronautică susțin că Uniunea Europeană dorește să asigure un teren concurențial echitabil între Boeing și rivalul european Airbus, prin aplicarea de tarife simetrice. Măsura vine ca reacție la politicile comerciale agresive ale Washingtonului. Spre deosebire de perioada 2020–2021, când a avut loc un război comercial deschis între SUA și UE în domeniul aviației, în prezent, marile companii aerospațiale de ambele părți ale Atlanticului solicită renunțarea completă la tarifele vamale, pentru a proteja competitivitatea industriei.

Trump vrea pace prin Cupa Mondială (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Noua "mărgică" ouată de Trump: dacă Rusiei i s-ar permite să participe la Cupa Mondială de Fotbal din SUA (2026), războiul din Ucraina ar înceta

Trump vrea pace prin Cupa Mondială. Președintele american Donald Trump a afirmat că o eventuală reintegrare a Rusiei în competițiile internaționale de fotbal ar putea reprezenta un stimulent pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit unei declarații preluate de BBC. Rusia, exclusă din competițiile internaționale După declanșarea invaziei în Ucraina în 2022, Rusia a fost suspendată din toate competițiile internaționale organizate de FIFA și UEFA. Citește și: „Votantul lui Simion: bărbat, tânăr și vârstă mijlocie, zece clase sau studii medii, rural” - sociologul Cătălin Stoica Astfel, în prezent, echipa națională a Rusiei nu are dreptul de a participa la Cupa Mondială din 2026. Campania lui Trump și promisiunea de a opri războiul În timpul campaniei sale electorale, Donald Trump a promis că va încerca să pună capăt conflictului din Ucraina „chiar din prima zi” a unui nou mandat. În acest context, el a adus în discuție posibilitatea ca participarea Rusiei la turneul final din 2026 să contribuie la instaurarea păcii. Cupa Mondială 2026: Rusia, în continuare interzisă Cupa Mondială de fotbal din 2026 va fi găzduită de Statele Unite, Mexic și Canada. Preliminariile au început deja în septembrie 2023, iar 45 de locuri sunt în joc, pe lângă cele trei rezervate țărilor organizatoare. Potrivit regulilor actuale, Rusia rămâne interzisă. Trump vrea pace prin Cupa Mondială În cadrul unei reuniuni dedicate organizării Cupei Mondiale din 2026, Donald Trump, aflat alături de președintele FIFA, Gianni Infantino, a declarat că nu știa despre interdicția Rusiei. „Nu știam asta. Este adevărat?”, a întrebat Trump, iar Infantino a confirmat: „Așa este.” Trump a declarat că reintegrarea Rusiei ar putea fi un „stimulent” eficient pentru a pune capăt războiului. „Hei, ar putea fi un stimulent bun, nu-i așa? Vrem să-i facem să se oprească. Cinci mii de tineri sunt uciși pe săptămână – este incredibil”, a spus Trump. Decizia finală, în mâinile FIFA În final, Trump a subliniat că decizia privind participarea Rusiei aparține FIFA. „Gianni este șeful aici. Eu nu am nimic de-a face cu apelurile privind Rusia”, a spus Trump, lăsând deschisă posibilitatea ca sportul să contribuie, indirect, la eforturile de pace.

Spioni est-europeni, în fața justiției britanice (sursa: Metropolitan Police)
Internațional

Est-europeni care spionau pentru Moscova și erau controlați de la Viena, judecați în Marea Britanie

Spioni est-europeni, în fața justiției britanice. Șase cetățeni bulgari, două femei și patru bărbați, acuzați că au desfășurat operațiuni de spionaj în favoarea Rusiei, au fost trimiși în fața instanței din Londra începând cu această săptămână, transmite The Telegraph. Spioni est-europeni, în fața justiției britanice Procesul are loc la Curtea Penală Centrală a Angliei și Țării Galilor, cunoscută ca Old Bailey. Citește și: „Votantul lui Simion: bărbat, tânăr și vârstă mijlocie, zece clase sau studii medii, rural” - sociologul Cătălin Stoica Cei șase riscă până la 14 ani de închisoare pentru spionaj, în urma unor fapte comise între 2020 și 2023 în Regatul Unit, Austria, Spania, Germania și Muntenegru. Rețeaua „Minionii”: spionaj inspirat din desene animate Grupul a fost supranumit „Minionii”, după ce unul dintre membri i-a comparat cu personajele din filmul de animație care servesc un lider malefic. Cei șase au urmărit jurnaliști, disidenți și chiar o bază militară americană din Germania. Printre țintele spionajului s-au aflat jurnalistul de investigații Christo Grozev, fondatorul site-ului The Insider, Roman Dobrohotov – disident rus stabilit în Marea Britanie – și politicianul kazah refugiat Berghei Riskaliev. Liderul grupului, conectat la fugarul Jan Marsalek Operațiunile erau coordonate de Orlin Rusev, care primea instrucțiuni prin Telegram direct de la Jan Marsalek – fost director la compania Wirecard, fugit din Germania și suspectat că trăiește sub protecția serviciilor ruse în Moscova. Rusev ar fi primit peste 200.000 de euro pentru a finanța rețeaua. La percheziții, anchetatorii au descoperit microfoane și camere ascunse în obiecte banale precum o cravată, o piatră sau o jucărie de pluș, dar și un kit pentru falsificarea de pașapoarte. O parte au recunoscut faptele, ceilalți au fost condamnați Trei dintre acuzați au fost deja declarați vinovați în martie 2024, după un proces de mai multe săptămâni, în timp ce ceilalți trei și-au recunoscut vinovăția. Poliția britanică a putut reconstitui șase misiuni de spionaj, analizând peste 100.000 de mesaje. Comandantul unității antiteroriste din Londra, Dominic Murphy, a numit activitatea lor „spionaj industrial în favoarea Rusiei”, declarând că nu a mai văzut așa ceva în peste 20 de ani de carieră. Londra și Moscova, într-o tensiune diplomatică tot mai mare Procesul are loc într-un context de tensiuni crescânde între Regatul Unit și Rusia, după invazia Ucrainei din 2022. Oficialii britanici afirmă că acest caz transmite un mesaj clar împotriva oricărei tentative de subminare a securității naționale. În paralel, justiția britanică urmează să judece în iulie și un alt caz de spionaj, vizându-l pe Howard Michael Phillips, un britanic acuzat că a sprijinit serviciile ruse de informații.

Merz, cancelar după al doilea vot (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Friedrich Merz a devenit cancelarul Germaniei, după ce al doilea vot în Bundestag a avut succes

Merz, cancelar după al doilea vot. Friedrich Merz a fost votat marți în funcția de cancelar federal al Germaniei de către Bundestag, după ce coaliția formată din conservatori și social-democrați a eșuat la primul vot. Merz, cancelar după al doilea vot Situația este fără precedent în istoria postbelică a Germaniei și subliniază fragilitatea noii coaliții de guvernare. Citește și: Au început retragerile de capital din România, economia poate pierde ce a câștigat în ultimii zece ani, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu Coaliția CDU/CSU–SPD a prezentat un program de guvernare pentru următorii patru ani, concentrat pe relansarea economiei, reducerea migrației ilegale și creșterea cheltuielilor militare. Totodată, guvernul promite continuarea sprijinului pentru Ucraina și combaterea ascensiunii extremei drepte (AfD). Programul de guvernare, criticat pentru lipsa de concretețe Documentul de 144 de pagini a fost criticat pentru absența unor măsuri clare și pentru faptul că multe dintre promisiuni sunt condiționate de resurse financiare încă neasigurate. Cu toate acestea, noul guvern beneficiază de o relaxare a „frânei datoriilor”, permițând investiții suplimentare în infrastructură și tranziție verde, în valoare de 500 de miliarde de euro. Prioritate: relansarea economiei germane după recesiune După doi ani de recesiune, cauzată în mare parte de pierderea gazului rusesc, obiectivul principal al noii administrații este repornirea motorului economic. Printre măsuri se numără facilități fiscale pentru companii, reducerea birocrației și plafonarea prețului la energie pentru industriile energo-intensive. Coaliția promite eficientizarea aparatului administrativ prin reducerea cu 8% a numărului posturilor publice în următorii patru ani, cu excepția celor din domeniul securității și ordinii publice. Politici mai ferme împotriva migrației ilegale Negocierile privind migrația au fost cele mai tensionate. Programul de guvernare prevede menținerea controalelor la frontieră, respingerea migranților ilegali, inclusiv a solicitanților de azil, și limitarea reuniunii familiale pentru refugiații cu protecție limitată. Toate aceste măsuri vor fi implementate în coordonare cu statele europene vecine. Creșterea cheltuielilor pentru apărare Germania intenționează să majoreze bugetul Apărării și să introducă un serviciu militar voluntar inspirat de modelul suedez, după renunțarea la armata obligatorie în urmă cu 15 ani. Măsura vine în contextul îngrijorării privind o eventuală retragere strategică a SUA din Europa. Noul guvern federal Echipa guvernamentală formată de Merz include opt femei, trei persoane din fosta RDG și o persoană de origine străină. Ministrul Apărării, Boris Pistorius, își păstrează portofoliul, în timp ce Alexander Dobrindt (CSU) preia Ministerul de Interne, Johann Wadephul (CDU) devine ministru de Externe, iar Katherina Reiche conduce Ministerul Economiei. Steinmeier: „Avem nevoie de mai multă încredere și unitate” La ceremonia de învestire, președintele german Frank-Walter Steinmeier a transmis un mesaj de responsabilitate și unitate: „Ar fi bine pentru Germania dacă ne-am plânge mai puțin și am vorbi mai mult despre ceea ce facem bine.”

Polonia acuză Rusia: interferență electorală masivă (sursa: X/Krzysztof Gawkowski)
Internațional

Polonia, sub asediu rusesc de dezinformare și atacuri cibernetice înainte de alegerile prezidențiale

Polonia acuză Rusia: interferență electorală masivă. Ministrul polonez al digitalizării, Krzysztof Gawkowski, a declarat marți că Polonia se confruntă cu o tentativă fără precedent din partea Federației Ruse de a influența alegerile prezidențiale programate pentru 18 mai. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă. Polonia acuză Rusia: interferență electorală masivă Potrivit oficialului polonez, interferențele includ campanii de dezinformare și atacuri hibride ce vizează infrastructura critică a statului. Citește și: ANALIZĂ Puterea uriașă la care aspiră Simion: numește premierul, judecător la CCR, șefii serviciilor secrete Gawkowski a avertizat că obiectivul acestor acțiuni este destabilizarea procesului democratic și paralizarea funcționării normale a instituțiilor statului. „În fiecare minut al discursului meu, au loc aproximativ zece incidente informatice asupra infrastructurii critice”, a subliniat ministrul. Ținte vizate: companii de utilități și instituții publice Printre țintele atacurilor cibernetice s-ar fi numărat companii de apă și canalizare, instalații termoelectrice și instituții administrative. Nivelul atacurilor informatice ar fi, conform ministrului, de peste două ori mai mare față de anul precedent. Incidente anterioare: atacuri asupra agenției spațiale și media În martie 2025, Polonia a raportat un atac informatic asupra agenției sale spațiale naționale. De asemenea, agenția de presă de stat ar fi fost vizată anterior de o operațiune cibernetică atribuită Rusiei. Atât Varșovia, cât și aliații săi europeni susțin că Moscova s-ar afla și în spatele unor incendieri și sabotaje din mai multe țări UE.

Friedrich Merz ratează funcția de cancelar (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Șoc în Germania: Friedrich Merz nu a obținut votul parlamentar pentru a deveni cancelar - 18 parlamentari ai puterii au trădat

Friedrich Merz ratează funcția de cancelar. Liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), Friedrich Merz, nu a reușit să obțină majoritatea absolută în Bundestag pentru a fi desemnat cancelar al Germaniei. Votul a produs un rezultat surprinzător și fără precedent în istoria politică recentă a țării. Friedrich Merz ratează funcția de cancelar Din cele 621 de voturi exprimate în Bundestag, Friedrich Merz (69 de ani) a primit 310 voturi – cu șase mai puține decât cele necesare pentru a fi validat. Citește și: ANALIZĂ Puterea uriașă la care aspiră Simion: numește premierul, judecător la CCR, șefii serviciilor secrete 307 parlamentari au votat împotrivă, trei s-au abținut, iar un vot a fost invalid. O coaliție majoritară care nu a livrat Rezultatul este cu atât mai surprinzător cu cât CDU, aliatul său bavarez CSU și Partidul Social-Democrat (SPD) dețin împreună 328 de mandate – suficiente pentru o majoritate absolută. În ciuda acestei configurații favorabile, Merz nu a reușit să convingă suficienți parlamentari. Un precedent politic în Germania postbelică Este pentru prima dată în istoria recentă a Germaniei când un candidat la funcția de cancelar nu obține majoritatea absolută în primul tur de vot din Bundestag. Până acum, toți candidații au fost validați din prima rundă. Majoritate absolută sau decizie prezidențială Conform Constituției germane, Bundestagul are acum la dispoziție 14 zile pentru a alege un cancelar cu majoritate absolută. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, este suficientă o majoritate simplă într-un vot ulterior. Președintele Frank-Walter Steinmeier are apoi șapte zile pentru a numi noul cancelar sau pentru a dizolva parlamentul și a convoca alegeri anticipate. AfD cere alegeri anticipate Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), clasat pe locul doi la alegerile din februarie, a salutat eșecul lui Merz. Co-lidera Alice Weidel a declarat că votul demonstrează „fundamentul slab” al coaliției dintre conservatori și social-democrați și a cerut organizarea de noi alegeri. Bernd Baumann, lider parlamentar AfD, a acuzat presupuse fraude electorale și a susținut că Merz a plătit prețul pentru „intrigile” care au precedat votul. Potrivit acestuia, un nou tur de scrutin este programat pentru miercuri. Critici interne la adresa liderului CDU Înaintea votului, Friedrich Merz a fost criticat chiar din interiorul CDU pentru concesiile făcute social-democraților în vederea formării unei coaliții guvernamentale. Aceste compromisuri ar fi slăbit încrederea în capacitatea sa de a conduce. Interimatul lui Olaf Scholz Alegerile parlamentare din 23 februarie au fost câștigate de blocul conservator cu 28,5% din voturi, în timp ce SPD a înregistrat cel mai slab scor postbelic – doar 16,4%. Fostul cancelar Olaf Scholz va asigura interimatul până la depunerea jurământului de către noul șef al guvernului. Indiferent cine va fi următorul cancelar, noul guvern va avea de înfruntat numeroase provocări: relansarea economiei, întărirea securității europene, redefinirea relației cu administrația Trump, precum și gestionarea migrației ilegale și reducerea birocrației.

Atena va reglementa folosirea trotinetelor electrice (sursa: Pexels/Brett Sayles)
Internațional

Primarul Atenei ia în calcul interzicerea trotinetelor electrice, care provoacă lunar sute de incidente în trafic

Atena va reglementa folosirea trotinetelor electrice. Primarul Atenei, Haris Doukas, a anunțat că municipalitatea va lua măsuri ferme pentru reglementarea utilizării trotinetelor electrice, al căror număr tot mai mare a devenit o „teribilă neplăcere” în centrul capitalei Greciei. Atena va reglementa folosirea trotinetelor electrice „Suntem hotărâți să fixăm niște reguli”, a declarat edilul, după o întâlnire cu reprezentanții a patru companii private care operează trotinete electrice în oraș. Citește și: BREAKING Ciolacu și PSD ies de la guvernare și refuză să-l susțină pe Nicușor Dan Primarul a descris o situație haotică, menționând că trotinetele sunt abandonate pe rampe, pe trotuare și chiar în mijlocul străzii. „Văd zeci de cazuri în fiecare zi”, a spus el într-un comunicat de presă. Interdicții în anumite zone Municipalitatea din Atena intenționează să implementeze un plan cu 70 de locuri special amenajate pentru staționarea trotinetelor electrice. În plus, utilizarea acestora va fi interzisă în anumite zone ale orașului. Deși nu a fost anunțat un calendar precis, Haris Doukas a subliniat că vrea ca măsurile să fie aplicate imediat, în parteneriat cu operatorii de trotinete. Accidentele, în creștere accelerată Conform datelor oferite de Primărie, în prezent circulă peste 4.000 de trotinete de închiriat în Atena, gestionate de companiile Hoppy, Hop, Lime și RideMovi. Poliția locală a raportat 197 de infracțiuni asociate cu utilizarea trotinetelor electrice în luna aprilie, față de 88 în martie, ceea ce indică o creștere semnificativă a problemelor de ordin public. O capitală europeană în căutarea echilibrului urban Atena, cu aproximativ 640.000 de locuitori, face parte dintr-o aglomerare urbană de aproximativ 3,8 milioane de persoane. În acest context, autoritățile locale caută să găsească un echilibru între mobilitatea urbană modernă și siguranța spațiului public.

Trump, conversație „foarte productivă” cu Erdogan (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump nu mai vorbește cu Putin direct, dar e optimist că va negocia prin intermediul lui Erdogan

Trump, conversație „foarte productivă” cu Erdogan. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că a avut o conversație telefonică „foarte productivă” cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, în care au abordat teme majore de politică internațională, inclusiv războiul dintre Rusia și Ucraina, situația din Siria, din Fâșia Gaza și alte subiecte regionale. Trump, conversație „foarte productivă” cu Erdogan Declarația a fost făcută pe platforma Truth Social, unde Trump a subliniat că intenționează să colaboreze cu Erdogan pentru a pune capăt războiului „ridicol, dar mortal” dintre Rusia și Ucraina. Citește și: BREAKING Ciolacu și PSD ies de la guvernare și refuză să-l susțină pe Nicușor Dan Trump a precizat că Erdogan l-a invitat să viziteze Turcia, iar el, la rândul său, l-a invitat pe președintele turc la Washington. Liderul american a reamintit că a avut o relație „excelentă” cu Erdogan în timpul primului său mandat prezidențial (2017–2021). „Președintele Erdogan m-a invitat în Turcia și, în același mod, el va veni la Washington”, a scris Trump. Turcia, actor-cheie în negocierile de pace Turcia, stat membru NATO, a participat activ la întâlnirile internaționale de sprijin pentru Ucraina și s-a oferit în mod repetat să găzduiască negocieri de pace. Recep Tayyip Erdogan menține relații directe cu președintele rus Vladimir Putin, cu care a discutat recent despre un posibil nou acord privind securitatea în Marea Neagră. Rolul Ankarei în acordul pentru exportul cerealelor Turcia a avut un rol esențial în medierea acordului din 2022 privind exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră, semnat sub auspiciile ONU. Acordul a permis livrarea cerealelor către piețele internaționale, atenuând criza alimentară globală. Rusia s-a retras ulterior din acest acord, complicând și mai mult situația economică globală.

SUA oferă bani pentru deportare voluntară (sursa: Facebook/Department of Homeland Security)
Internațional

SUA îi plătesc pe migranți să plece singuri din țară: 1.000 de dolari de om și cheltuieli de călătorie

SUA oferă bani pentru deportare voluntară. Administrația Trump a anunțat, prin Departamentul pentru Securitate Internă (DHS), că va oferi 1.000 de dolari și asistență pentru călătorie migranților care aleg să părăsească voluntar Statele Unite. SUA oferă bani pentru deportare voluntară Inițiativa de a oferi bani pentru autodeportare vizează reducerea costurilor legate de deportările forțate. Citește și: BREAKING Ciolacu și PSD ies de la guvernare și refuză să-l susțină pe Nicușor Dan Potrivit DHS, costul mediu pentru arestarea, detenția și deportarea unui migrant fără statut legal se ridică la aproximativ 17.000 de dolari. În acest context, încurajarea autodeportării este considerată o soluție mai eficientă și mai rentabilă pentru autoritățile americane. „Dacă vă aflați aici ilegal, autodeportarea este cea mai bună, mai sigură și mai rentabilă modalitate de a părăsi Statele Unite”, a declarat Kristi Noem, secretar pentru securitate internă. Numărul deportărilor, sub cel din mandatul Biden De la preluarea mandatului în ianuarie, administrația Trump a deportat 152.000 de persoane, potrivit DHS. Acest număr este sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă din anul anterior, când administrația Biden deportase 195.000 de persoane între februarie și aprilie. În ciuda promisiunilor lui Donald Trump de a deporta milioane de migranți, datele arată că ritmul deportărilor a fost mai scăzut decât în timpul predecesorului său. Măsuri suplimentare: amenzi, închisori Pentru a încuraja plecarea voluntară, administrația a amenințat cu sancțiuni financiare și a folosit centre de detenție controversate, inclusiv Guantanamo Bay și locații din El Salvador. În martie, a fost lansată o aplicație numită CBP Home, destinată facilitării procesului de autodeportare. Aplicația este o variantă adaptată a fostei CBP One, utilizată anterior pentru gestionarea accesului legal în SUA în timpul administrației Biden. Migranții „buni” ar putea reveni legal în viitor Donald Trump a sugerat că persoanele care aleg să plece voluntar ar putea avea șansa de a reveni legal în SUA. „Dacă sunt buni, dacă îi vrem înapoi, vom lucra cu ei pentru a-i aduce înapoi cât mai repede posibil”, a declarat acesta. Totuși, DHS nu a oferit detalii concrete despre mecanismele prin care migranții eligibili ar putea reveni în mod legal în țară.

Frică de dronele ucrainene la Moscova (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Moscova, păzită de 280 de sisteme de apărare antiaeriană de frica dronelor ucrainene care ar putea ataca parada de 9 Mai

Frică de dronele ucrainene la Moscova. Autoritățile ruse au amplasat 280 de sisteme de apărare antiaeriană în Moscova și în împrejurimile capitalei, potrivit expertului militar ucrainean Denis Popovici.  Frică de dronele ucrainene la Moscova Aceste sisteme au fost aduse din diverse regiuni ale Federației Ruse cu un singur scop: protejarea Pieței Roșii de eventuale atacuri ucrainene cu drone, în special în contextul paradei militare programate pe 9 mai. Citește și: BREAKING Ciolacu și PSD ies de la guvernare și refuză să-l susțină pe Nicușor Dan Popovici atrage atenția că această concentrare defensivă lasă numeroase obiective militare din restul Rusiei fără protecție antiaeriană, transformându-le în ținte accesibile pentru armata ucraineană. El a amintit atacul recent asupra unei uzine din Elabuga, unde sunt asamblate drone Shahed, folosite de Rusia pentru a bombarda teritoriul ucrainean. „Fiecare lovitură ucraineană asupra instalațiilor ruse reduce capacitatea Moscovei de a susține războiul”, a afirmat Popovici. Dronele ucrainene lovesc adânc în teritoriul rus Dronele ucrainene sunt utilizate în mod constant pentru a lovi ținte militare ruse, inclusiv în Moscova, ca răspuns la bombardamentele care au devastat orașe ucrainene timp de peste trei ani. În ultimele zile, dronele ucrainene au vizat: Uzina Strela din regiunea Briansk, specializată în electronice pentru industria militară – activitatea acesteia a fost suspendată temporar; Baza navală din Novorossiisk, unde Rusia a relocat navele de război pentru a le proteja de atacurile din Crimeea. Atacurile reflectă capacitatea tot mai mare a Ucrainei de a proiecta forța militară în adâncimea teritoriului inamic, un scenariu de neimaginat în primele luni ale invaziei. Rusia vrea armistițiu de 72 de ore, Ucraina refuză Pe fondul pregătirilor pentru parada de 9 mai, președintele Vladimir Putin a anunțat un armistițiu temporar de trei zile, începând cu miezul nopții de 7 mai. Acesta ar urma să dureze până pe 10 mai, ora 24:00, cu ocazia comemorării a 80 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins inițiativa, propunând în schimb o încetare a focului pentru 30 de zile. Casa Albă a transmis că Donald Trump sprijină un armistițiu permanent în Ucraina, spre deosebire de varianta temporară propusă de Moscova. Avertizările Kievului Zelenski a avertizat liderii internaționali care ar putea participa la festivitățile din Moscova că Ucraina nu le poate garanta securitatea, invocând riscul unor „provocări” rusești. Ministerul rus de Externe, prin purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova, a catalogat declarațiile lui Zelenski drept „amenințări directe” la adresa siguranței fizice a veteranilor care vor participa la festivități.

UE, gaz rusesc încă trei ani (sursa: X/Gazprom)
Internațional

UE, încă trei ani cu gaze rusești. O interdicție totală, propusă pentru finalul lui 2027

UE, gaz rusesc încă trei ani. Uniunea Europeană intenționează să propună, marți, un plan pentru interzicerea importurilor de gaze naturale din Rusia până la sfârșitul anului 2027. Măsura face parte din eforturile blocului comunitar de a reduce dependența energetică de Moscova, potrivit informațiilor publicate de Bloomberg. Gazele lichefiate rusești, problemă majoră pentru Europa Deși livrările de gaze prin conducte din Rusia au scăzut semnificativ după invazia Ucrainei, importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) au crescut la un nivel record, complicând strategia de eliminare completă a energiei rusești. Citește și: BREAKING Surse: Ciolacu a demisionat din funcția de premier, alegerile vor fi gestionate de guvern interimar O mare parte din aceste importuri se desfășoară în baza contractelor pe termen lung, care conțin clauze de tip „take-or-pay”, greu de reziliat fără consecințe juridice și financiare. Conform surselor citate, Comisia Europeană urmează să anunțe oficial în luna iunie o propunere legislativă care va viza interzicerea tuturor importurilor de gaze rusești – atât prin conducte, cât și sub formă de GNL – în cadrul contractelor pe termen lung. Interdicția ar urma să intre în vigoare până la finele lui 2027. UE, gaz rusesc încă trei ani Chiar și în contextul sancțiunilor și al diversificării surselor de aprovizionare, UE a achiziționat gaze din Rusia în valoare de 23 de miliarde de euro în 2024 – o sumă mai mare decât sprijinul acordat Ucrainei în același an. Importurile rusești au reprezentat 19% din totalul achizițiilor de gaze ale UE în 2024, semn că dependența energetică de Moscova este încă puternică, în special prin creșterea volumului de GNL. Sursele alternative Implementarea acestei interdicții va depinde în mare măsură de capacitatea Uniunii Europene de a asigura surse alternative de gaze, în special din SUA, Qatar, Canada și Africa. Discuțiile pentru creșterea importurilor americane de GNL sunt deja în desfășurare, fiind incluse în negocierile comerciale cu administrația Trump, menționează surse apropiate dosarului. Impact limitat asupra prețurilor și securității energetice Analiștii susțin că impactul asupra prețurilor gazelor și asupra securității energetice va fi limitat, întrucât se preconizează o ofertă globală crescută de gaze lichefiate în următorii ani. Totodată, sursele avertizează că planul ar putea suferi modificări înainte de anunțul oficial, programat pentru marți, în cadrul reuniunii de la Strasbourg.

Putin solicită o întâlnire cu Trump (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin cere o întâlnire cu Trump, dar liderul de la Casa Albă se lasă greu

Putin solicită o întâlnire cu Trump. Kremlinul a transmis luni că o întâlnire între președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump este considerată necesară, însă liderul rus nu are programată nicio vizită în Orientul Mijlociu în perioada următoare. Putin solicită o întâlnire cu Trump Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat interesul față de o eventuală întrevedere între cei doi lideri: Citește și: BREAKING Surse: Ciolacu a demisionat din funcția de premier, alegerile vor fi gestionate de guvern interimar „Este în mod evident pe buzele tuturor. Și din multe puncte de vedere, noi credem că este cu siguranță necesară. Însă este nevoie de pregătiri adecvate și de eforturi la nivel de experți”, a declarat Peskov. Trump va vizita Arabia Saudită, Qatar și EAU Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat recent că el și echipa sa au purtat „discuții foarte bune” despre Rusia și Ucraina, subliniind intenția de a negocia o încetare rapidă a războiului după preluarea mandatului. În această lună, Donald Trump urmează să participe la un summit în Arabia Saudită, unde se va întâlni cu liderii statelor din Gulf Cooperation Council (GCC). Vizita va include și opriri în Qatar și Emiratele Arabe Unite (EAU). Puțin, ultima întâlnire cu un lider american Ultima întâlnire oficială dintre Vladimir Putin și un președinte american a avut loc în iunie 2021, la Geneva, cu Joe Biden. De atunci, relațiile dintre Moscova și Washington au fost tensionate, mai ales în contextul războiului din Ucraina. În acest an, Trump și Putin au avut mai multe convorbiri telefonice, în contextul în care liderul de la Casa Albă și-a asumat un rol activ de mediator în tentativa de a pune capăt conflictului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră