miercuri 24 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

Germania nu va mai comunica ce și câte arme livrează Ucrainei, au agreat Merz și Zelenski

Germania secretizează ajutorul militar oferit Ucrainei. Ambasadorul ucrainean în Germania, Oleksii Makeiev, a elogiat decizia cancelarului Friedrich Merz de a păstra secretă amploarea ajutorului militar oferit Ucrainei. Această tactică este văzută ca o formă de „ambiguitate strategică”, menită să împiedice Rusia să afle detalii despre capacitățile reale ale Kievului. Germania secretizează ajutorul militar oferit Ucrainei La scurt timp după preluarea mandatului, Friedrich Merz a convenit cu ministrul apărării, Boris Pistorius, să înceteze publicarea listelor detaliate privind livrările de arme către Ucraina. Citește și: VIDEO George Simion, filmat când sare peste rând la controlul pașapoartelor, pe Otopeni. Liderul AUR s-a dus mai întâi la un ghișeu închis, unde a bătut în geam Noua abordare include și oprirea comunicării cantităților exacte de echipamente militare. Un pas înapoi față de transparența instaurată sub Scholz Fostul cancelar Olaf Scholz a adoptat o strategie similară la începutul invaziei ruse, în februarie 2022. Însă, în iunie același an, guvernul său a cedat presiunii publice și a început să publice online o listă detaliată a livrărilor de arme. Aceasta a fost actualizată ultima dată pe 6 mai, chiar în ziua instalării noului guvern Merz. Merz se răzgândește față de propriile critici din trecut Ironia situației constă în faptul că, în calitate de lider al opoziției, Merz critica exact această lipsă de transparență. Într-o declarație din acea perioadă pentru RTL și n-tv, el afirma: „Suntem ținuți în suspans, avem parte de scuze, nu de informații precise despre ceea ce furnizează în realitate Germania”, promițând mai multă deschidere în cazul în care va deveni cancelar. Ucraina vede în noua strategie o mișcare inspirată Ambasadorul Oleksii Makeiev a justificat susținerea Kievului pentru această schimbare printr-o metaforă: „Un bun jucător de şah gândeşte cu câteva mutări înainte. Ceea ce nu face el este să-i anunţe aceste mutări adversarului său”. Astfel, noua strategie a Germaniei este percepută ca o măsură de protecție și anticipare în fața Rusiei. Voce discordantă: fostul ambasador Melnik critică noua politică Nu toți diplomații ucraineni sunt însă de acord. Andrii Melnik, fost ambasador la Berlin, a calificat noua abordare drept o practică „foarte ciudată” care amintește de „amintiri neplăcute” din perioada guvernului Scholz. Melnik consideră că publicarea dimensiunii exacte a ajutorului militar ar avea un rol descurajator asupra Rusiei și ar transmite un semnal clar de sprijin ferm pentru Ucraina.

Germania secretizează ajutorul militar oferit Ucrainei (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Rusia nu confirmă participarea la negocieri (sursa: tass.ru)
Internațional

Putin nu a răspuns dacă va participa la negocierile din Turcia cerute chiar de el și acceptate de Zelenski

Rusia nu confirmă participarea la negocieri. Kremlinul a calificat drept inacceptabil ultimatumul adresat Rusiei de Ucraina și aliații săi europeni, care i-au cerut Moscovei să accepte, începând cu 12 mai, un armistițiu de 30 de zile. La negocierile din Turcia cerute de Putin și acceptate de Zelenski, liderul de la Kremlin nu și-a anunțat prezența. Rusia a respins ultimatumul privind armistițiu Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că Rusia este deschisă soluționării conflictului, dar doar printr-un dialog serios care să vizeze cauzele profunde ale războiului. Citește și: VIDEO George Simion, filmat când sare peste rând la controlul pașapoartelor, pe Otopeni. Liderul AUR s-a dus mai întâi la un ghișeu închis, unde a bătut în geam „Limbajul ultimatumurilor este inacceptabil. Nu se poate discuta cu Rusia în acest mod”, a subliniat acesta într-o conferință de presă. Liderii europeni au transmis un mesaj ferm de la Kiev În cadrul unui summit organizat sâmbătă la Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și lideri europeni – inclusiv Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz – au cerut Rusiei un armistițiu necondiționat de 30 de zile. În caz contrar, au avertizat că vor urma noi sancțiuni economice și creșterea livrărilor de armament către Ucraina. Rusia nu confirmă participarea la negocieri Ca reacție, Moscova a propus reluarea negocierilor directe cu Ucraina pe 15 mai, la Istanbul, reluând astfel ideea unui acord de pace început, dar nefinalizat, în primăvara lui 2022. Președintele Zelenski a acceptat propunerea și a transmis că îl așteaptă pe Vladimir Putin la Istanbul pentru discuții directe. Totuși, liderul de la Kremlin nu a confirmat prezența la negocierile pe care el însuși le-a propus. Trump cere întâlnirea imediată între Rusia și Ucraina Declarația lui Zelenski vine în contextul în care președintele american Donald Trump a cerut duminică ca Ucraina și Rusia să înceapă imediat negocierile, chiar și în lipsa unui armistițiu prealabil. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că urmează noi discuții cu Zelenski și alți lideri europeni pentru a definitiva pachetul de sancțiuni în cazul refuzului Rusiei de a accepta armistițiul. Încă nu este clar dacă sancțiunile vor fi aplicate împreună cu SUA sau doar cu sprijinul acestora. UE se coordonează cu SUA pentru noile sancțiuni Paula Pinho, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a confirmat luni că Uniunea Europeană lucrează în coordonare cu Washingtonul pentru impunerea de noi sancțiuni. „Am colaborat strâns cu SUA în ultimii ani și vom continua acest efort pentru a ne asigura că sancțiunile beneficiază de sprijinul american”, a declarat aceasta. Turcia se oferă ca mediator: apel la încetarea focului Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a îndemnat Rusia și Ucraina să convină asupra unui armistițiu și să se întâlnească la Istanbul. „Sperăm că acest lucru se va întâmpla cât mai curând și lucrăm în acest sens”, a spus oficialul turc. Moscova insistă pe „cauzele profunde” și pe recunoașterea anexărilor Rusia continuă să susțină că orice soluție de pace trebuie să țină cont de „interesele legitime de securitate ale Rusiei”, inclusiv recunoașterea anexării teritoriilor ocupate, excluderea Ucrainei din NATO și o nouă arhitectură de securitate europeană. Potrivit Moscovei, în 2022 aproape fusese semnat un acord, dar Kievul l-ar fi abandonat la solicitarea Washingtonului, după retragerea trupelor ruse din jurul capitalei ucrainene.

Zelenski îl așteaptă personal pe Putin (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski îl va aștepta pe Putin "în persoană" în Turcia pe 15 mai pentru negocieri: Sper să nu-și caute iar scuze pentru absență

Zelenski îl așteaptă personal pe Putin. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică, pe platforma X, că este pregătit să se întâlnească personal cu omologul său rus, Vladimir Putin, în Turcia. Zelenski îl așteaptă personal pe Putin Întâlnirea este propusă pentru joi, în contextul în care liderul de la Kremlin a sugerat anterior posibilitatea unor negocieri directe la Istanbul. Citește și: VIDEO George Simion, filmat când sare peste rând la controlul pașapoartelor, pe Otopeni. Liderul AUR s-a dus mai întâi la un ghișeu închis, unde a bătut în geam Zelenski a cerut un armistițiu total și durabil începând de luni, pentru a crea cadrul necesar unui dialog diplomatic. Liderul ucrainean a subliniat că această oprire a focului ar trebui să fie „completă, durabilă și de încredere”, oferind o bază solidă pentru negocieri. Putin vrea discuții „fără condiții prealabile” Vladimir Putin a propus discuții directe cu Ucraina „fără condiții prealabile”, declarând că este deschis la ideea unui armistițiu, dar că accentul negocierilor ar trebui pus pe cauzele profunde ale conflictului. Încă nu este clar dacă va da curs invitației lui Zelenski. Trump îndeamnă la întâlnire fără întârziere Donald Trump a intervenit în discuție, îndemnând Rusia și Ucraina să se întâlnească cât mai curând posibil pentru a discuta o posibilă soluție pașnică. Apelul său adaugă presiune asupra ambelor părți într-un moment crucial pentru viitorul regiunii.

Trump cere negocieri urgente Ucraina, Rusia (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump nu crede că Rusia va fi de acord cu încetarea focului și cere Kievului să negocieze cu Moscova la Istanbul

Trump cere negocieri urgente Ucraina, Rusia. Președintele american Donald Trump şi-a exprimat scepticismul privind posibilitatea unui acord de pace între Ucraina şi Rusia, îndemnând Kievul să participe la negocieri directe cu Moscova în Turcia. Trump cere negocieri urgente Ucraina, Rusia Duminică, pe reţeaua sa de socializare, Truth Social, Donald Trump a declarat că are tot mai puține speranțe într-un acord între președintele ucrainean și liderul de la Kremlin: Citește și: Biserica Ortodoxă Română își declară neutralitatea în alegerile prezidențiale. Bisericile maghiare au cerut contracararea extremismului „Încep să mă îndoiesc că Ucraina va face un acord cu Putin”, a scris președintele SUA. Propunere pentru negocieri în Turcia, joi Trump a sugerat ca discuțiile de pace să aibă loc joi, în Turcia, afirmând că Vladimir Putin este deschis ideii de a negocia: „Preşedintele Putin al Rusiei nu doreşte să aibă un acord de încetare a focului cu Ucraina, ci mai degrabă vrea să se întâlnească joi, în Turcia, pentru a negocia o posibilă încheiere a BĂII DE SÂNGE. Ucraina ar trebui să fie de acord cu asta, IMEDIAT”, a subliniat Trump. „Liderii europeni și SUA trebuie să știe cum stau lucrurile” În opinia liderului de la Casa Albă, o astfel de întâlnire ar clarifica perspectivele păcii și ar permite puterilor occidentale să își ajusteze strategia: „O astfel de întâlnire ar permite celor două părți să determine dacă un acord este posibil sau nu. Iar dacă nu este, liderii europeni şi SUA vor şti cum stau lucrurile şi pot acţiona în consecinţă”, a mai adăugat Trump.

Zelenski cere armistițiu total înaintea negocierilor (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski cere o încetare totală a focului începând de luni, 12 mai, pentru a demara orice fel de negocieri cu Moscova

Zelenski cere armistițiu total înaintea negocierilor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis duminică, 11 mai, că faptul că Rusia începe să ia în considerare încheierea războiului reprezintă „un semn pozitiv”. Cu toate acestea, liderul de la Kiev a subliniat că primul pas concret în această direcție ar trebui să fie instituirea unui armistițiu începând de luni, 12 mai. Zelenski cere armistițiu total înaintea negocierilor Cu o zi înainte, Zelenski a obținut sprijinul marilor puteri europene și al președintelui american Donald Trump pentru un armistițiu necondiționat, valabil timp de 30 de zile, începând din 12 mai. Citește și: Portretul alegătorului nehotărât care poate înclina balanța alegerilor în favoarea lui Nicușor Dan - studiu sociologic Acest apel internațional vizează oprirea imediată a ostilităților și crearea unui cadru favorabil negocierilor de pace. „Este un semn pozitiv că rușii au început în cele din urmă să ia în considerare încheierea războiului... Iar primul pas în încheierea cu adevărat a războiului este o încetare a focului”, a scris Zelenski pe platforma X. El a adăugat că „nu are sens să continuăm crimele nici măcar pentru o singură zi” și că Ucraina se așteaptă ca Rusia să confirme o „încetare a focului deplină, de durată și credibilă” începând de luni. Președintele ucrainean a reafirmat disponibilitatea țării sale de a participa la discuții imediate. Încetarea focului, prioritate absolută Șeful cancelariei prezidențiale de la Kiev, Andrii Iermak, a susținut la rândul său, pe Telegram, că „încetarea focului trebuie să aibă loc prima, apoi orice altceva”. El a criticat poziția Kremlinului, spunând că „Rusia nu ar trebui să-și deghizeze dorința de a continua războiul prin declarații vagi”. Putin respinge armistițiul cerut De cealaltă parte, președintele rus Vladimir Putin a declarat duminică că Rusia este deschisă negocierilor „directe” și „fără condiții prealabile” cu Ucraina, propunând ca acestea să aibă loc pe 15 mai, la Istanbul. Totuși, liderul de la Kremlin a respins ideea unui armistițiu înaintea acestor discuții, contrar cererilor Kievului și ale partenerilor occidentali. „Nu excludem ca în cursul acestor negocieri să ajungem la o nouă încetare a focului – una veritabilă, respectată atât de Rusia cât și de Ucraina – care să reprezinte primul pas către o pace durabilă”, a spus Putin.

Macron, sceptic față de oferta Kremlinului (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin trage de timp când propune negocieri directe cu Ucraina fără o încetare a focului, spune Macron

Macron, sceptic față de oferta Kremlinului. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat duminică, în orașul polonez Przemysl, că propunerea lui Vladimir Putin de a relua negocierile directe cu Ucraina este „o primă mișcare”, dar „insuficientă” în contextul actual. Comentariul său a venit după ce liderul de la Kremlin a respins ideea unei încetări necondiționate a focului, cerută de Kiev și susținută de aliații occidentali. Macron, sceptic față de oferta Kremlinului Potrivit președintelui francez, încetarea focului necondiționată trebuie să fie un gest unilateral de bună credință, nu un subiect de negociere. Citește și: Portretul alegătorului nehotărât care poate înclina balanța alegerilor în favoarea lui Nicușor Dan - studiu sociologic „Încetarea focului necondiţionată nu este precedată de negocieri, prin definiţie”, a explicat Macron în fața jurnaliștilor, imediat după ce a coborât din trenul care îl aducea înapoi din Ucraina. Putin vrea doar să câștige timp Macron consideră că inițiativa lui Putin are mai degrabă scopul de a amâna luarea unor decizii. „Această contrapropunere arată că Vladimir Putin caută o cale, dar există la el în continuare dorinţa de a câştiga timp”, a declarat liderul francez. Președintele Franței s-a aflat sâmbătă în capitala ucraineană împreună cu omologii din Marea Britanie, Germania și Polonia, unde, alături de Volodimir Zelenski, au lansat un ultimatum către Moscova: fie acceptă o încetare completă a focului timp de 30 de zile, fie se va confrunta cu sancțiuni masive, coordonate cu Statele Unite. Putin propune negocieri, dar refuză armistițiul cerut de Occident În noaptea ce a urmat vizitei la Kiev, Vladimir Putin a anunțat că este dispus să negocieze „fără nicio condiție prealabilă”, începând de joi, la Istanbul. Totuși, liderul rus a respins ideea de a institui o încetare a focului până la începerea acestor negocieri. Macron a reacționat: „Este un mod de a nu răspunde”. Ambiguitate strategică din partea Kremlinului Emmanuel Macron a mai adăugat că Vladimir Putin nu putea respinge frontal propunerea occidentală fără să riște să fie perceput negativ pe plan internațional. „Este un mod de a arăta că se angajează şi de a încerca să aibă o ambiguitate faţă de americani”, a comentat președintele francez. Liderul de la Élysée consideră că reacția comună a aliaților trebuie să rămână fermă. „Cred că trebuie să rezistăm împreună cu americanii şi să spunem că încetarea focului este necondiţionată şi, după aceea, putem discuta restul”, a subliniat el. Kievul nu poate negocia sub bombardamente Macron a mai spus că propunerea Moscovei este inacceptabilă pentru partea ucraineană, întrucât nu poate exista dialog real în timp ce atacurile continuă. „Este inacceptabil pentru ucraineni să accepte discuţii paralele, în timp ce continuă să fie bombardaţi”, a insistat el. Istanbul, loc cu precedent „complicat” pentru Ucraina În final, președintele francez a pus sub semnul întrebării și locul propus pentru negocieri, Istanbul. Acesta a amintit că acolo au avut loc, în 2022, primele runde de discuții ruso-ucrainene după invazie, care s-au încheiat fără rezultat. Un precedent care face dificilă acceptarea reluării dialogului în același cadru.

Putin propune negocieri directe cu Ucraina (sursa: tass.ru)
Internațional

Putin propune negocieri directe cu Zelenski la Istanbul, pe 15 mai. Kievul nu a răspuns încă

Putin propune negocieri directe cu Ucraina. Președintele rus Vladimir Putin a anunțat că este pregătit să inițieze negocieri directe cu Ucraina pe 15 mai, la Istanbul, fără nicio condiție prealabilă. Putin propune negocieri directe cu Ucraina Propunerea vine în contextul unui ultimatum formulat de Ucraina și aliații săi europeni, care cer o încetare completă a focului pentru o perioadă de 30 de zile, începând de luni, avertizând că refuzul va atrage sancțiuni economice masive împotriva Rusiei. Citește și: S-au decis să vină la vot circa 10,5 milioane alegători - sondaj. De câți are nevoie Nicușor Dan Fără a menționa în mod direct solicitarea occidentală, Putin a criticat atitudinea liderilor europeni, pe care i-a acuzat că tratează Rusia „prin ultimatumuri” și într-un „mod grosolan”. Președintele rus a declarat că un armistițiu ar trebui discutat în cadrul unor negocieri ample, care să vizeze cauzele profunde ale conflictului ce durează de trei ani. Istanbul, propus pentru viitoarele discuții de pace Putin a precizat că Rusia este gata de negocieri fără condiții, începând de joi, 15 mai, la Istanbul. El a adăugat că urmează să discute în curând cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care s-a oferit în repetate rânduri să medieze un acord de pace. Turcia, membru NATO, a jucat un rol cheie în 2022, facilitând exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră, acord din care Rusia s-a retras ulterior. Negocieri axate pe cauzele istorice ale conflictului Putin a sugerat că discuțiile ar trebui să abordeze „rădăcinile istorice” ale conflictului, numindu-l explicit „război” – un termen rar utilizat de autoritățile ruse. Totodată, liderul de la Kremlin nu a exclus posibilitatea unui nou armistițiu, care să fie respectat de ambele părți și care ar putea reprezenta un prim pas spre o pace durabilă. Ucraina e pregătită de negocieri Deocamdată, Kievul nu a răspuns, însă Ucraina este pregătită pentru negocieri. În urma unei discuții telefonice cu fostul președinte american Donald Trump, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina este „gata pentru toate formatele de negociere”, dar a subliniat că Rusia trebuie să dovedească intenții serioase, acceptând mai întâi o încetare completă și necondiționată a focului. Sâmbătă, președintele ucrainean a primit sprijinul liderilor europeni, în timpul unei vizite la Kiev din partea lui Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Keir Starmer și Donald Tusk. Potrivit liderului francez, circa 20 de țări dintr-o „coaliție a voluntarilor” au convenit asupra unei încetări a focului monitorizate în principal de SUA și susținute de toți europenii. Posibile sancțiuni dacă Rusia refuză armistițiul Macron a avertizat că, în cazul în care Rusia respinge sau încalcă armistițiul propus, vor fi impuse sancțiuni economice masive, coordonate între europeni și americani. Totodată, cei cinci lideri au avut o convorbire cu Donald Trump, pentru a-l informa asupra poziției comune. Friedrich Merz a subliniat că, în lipsa unui răspuns favorabil din partea Kremlinului, sprijinul militar pentru Ucraina va continua. El a calificat războiul rus drept o tentativă de a distruge ordinea politică europeană. Pe teren, alerte aeriene și lupte intense Ambasada Statelor Unite în Ucraina a emis vineri un avertisment privind riscul crescut al unui atac aerian rusesc major în zilele următoare, amplificând tensiunile într-un context deja exploziv. În noaptea de sâmbătă spre duminică, după expirarea armistițiului unilateral decretat de Moscova, alertele aeriene au fost declanșate în mai multe regiuni ale Ucrainei, inclusiv la Kiev. Potrivit militarilor ucraineni din nord-estul țării, armistițiul nu a fost respectat, iar trupele lor au fost ținta unor tiruri grele încă de joi. Trump salută decizia lui Putin Donald Trump a reacționat pozitiv la anunțul făcut de Vladimir Putin privind reluarea negocierilor directe cu Ucraina, într-o postare publicată pe Truth Social. Trump a salutat acest posibil punct de cotitură în conflict, subliniind că o astfel de inițiativă ar putea salva „sute de mii de vieți” și ar putea duce la o „lume nouă și mai bună”. Trump a numit redeschiderea dialogului cu Kievul drept „o zi cu potențial extraordinar pentru Rusia și Ucraina”. Liderul american a exprimat speranța că acest „baie de sânge fără sfârșit” se va încheia, iar pacea va deveni, în cele din urmă, posibilă. Donald Trump a anunțat că va continua să colaboreze cu ambele părți implicate în conflict pentru a sprijini un acord de pace. „Voi continua să lucrez cu ambele părți pentru a mă asigura că acest lucru se întâmplă”, a declarat el, subliniind rolul activ pe care și-l asumă în procesul diplomatic.

Rusia, indiferentă la sancțiunile UE, SUA (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul dă cu tifla amenințărilor cu sancțiuni din partea UE și SUA: Suntem obișnuiți, nu ne sperie

Rusia, indiferentă la sancțiunile UE, SUA. Rusia a respins apelurile internaționale pentru un armistițiu de 30 de zile în Ucraina, calificând drept „presiuni” și „amenințări” solicitările venite din partea liderilor occidentali. Rusia, indiferentă la sancțiunile UE, SUA Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat la televiziunea de stat că Moscova nu se lasă intimidată și că este deja obișnuită cu sancțiunile. Citește și: S-au decis să vină la vot circa 10,5 milioane alegători - sondaj. De câți are nevoie Nicușor Dan „Ne gândim deja la ce vom face după impunerea acestor sancțiuni, cum vom minimiza consecințele. Încercarea de a ne speria este zadarnică”, a transmis Peskov. Trump și liderii europeni avertizează cu noi sancțiuni Președintele american Donald Trump, alături de mai mulți lideri europeni, a amenințat cu o nouă rundă de sancțiuni în cazul refuzului Rusiei de a accepta armistițiul propus. Printre cei mai vocali s-a numărat noul cancelar german Friedrich Merz, care a transmis un mesaj ferm Kremlinului. „În lipsa unei reacții pozitive, va urma o înăsprire masivă a sancțiunilor, iar sprijinul pentru Ucraina va continua – politic, financiar și militar”, a declarat Merz într-un interviu pentru Bild. Propunere de armistițiu complet, lansată de la Kiev Cancelarul Merz, alături de președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și omologul polonez Donald Tusk, s-au aflat sâmbătă la Kiev, unde au înaintat Moscovei o propunere de armistițiu complet și necondiționat pentru o perioadă de 30 de zile, începând de luni. Cu toate acestea, Rusia a formulat anterior condiții pentru orice pauză în ostilități, printre care se numără oprirea livrărilor de arme occidentale către Ucraina. Sancțiuni în serie, dar economia rusă rămâne rezistentă Uniunea Europeană și Statele Unite au impus deja mai multe serii de sancțiuni economice Rusiei, cu scopul de a-i limita capacitatea de a susține războiul. Aceste măsuri includ restricții privind accesul la tehnologie și piețele financiare occidentale. Totuși, analiștii remarcă o reziliență economică neașteptată. Rusia, ca exportator major de materii prime, continuă să încaseze miliarde de dolari din vânzările de petrol și gaze, venituri care îi permit să-și alimenteze în continuare economia de război.

India și Pakistan anunță încetarea focului (sursa: Facebook/Mian Shehbaz Sharif)
Internațional

India și Pakistan au agreat încetarea imediată a focului după atacuri reciproce cu rachete soldate cu morți

India și Pakistan anunță încetarea focului. India și Pakistan au ajuns la un acord privind o încetare totală și imediată a focului, a declarat sâmbătă după-amiază ministrul de externe pakistanez, Ishaq Dar. India și Pakistan anunță încetarea focului Informația a fost confirmată de o sursă guvernamentală indiană, care a precizat că discuțiile au fost bilaterale și nu includ alte subiecte sensibile. Citește și: S-au decis să vină la vot circa 10,5 milioane alegători - sondaj. De câți are nevoie Nicușor Dan Președintele american Donald Trump a transmis un mesaj pe rețeaua sa Truth Social, lăudând decizia celor două state: „După o noapte lungă de discuții sub mediere americană, sunt bucuros să anunț că India și Pakistan au acceptat o ÎNCETARE A FOCULUI TOTALĂ ȘI IMEDIATĂ. Felicitări celor două țări pentru bunul simț și marea inteligență.” Secretarul de stat american Marco Rubio a precizat, într-un mesaj pe X, că acordul este rezultatul unor negocieri intense purtate alături de vicepreședintele JD Vance, cu liderii Indiei și Pakistanului – Narendra Modi și Shehbaz Sharif – precum și cu alți oficiali de rang înalt. Conflict declanșat după atacul din Pahalgam: 26 de morți Tensiunile dintre cele două state au atins cote alarmante după atacul din 22 aprilie din orașul turistic Pahalgam, situat în Kashmirul indian. Atacul, care nu a fost revendicat, s-a soldat cu 26 de morți. India a acuzat gruparea jihadistă Lashkar-e-Taiba (LeT), cu sediul în Pakistan, și a susținut că Islamabadul sprijină terorismul. Escaladare militară fără precedent După o perioadă de sancțiuni diplomatice și declarații agresive, miercuri a avut loc cea mai gravă confruntare militară dintre cele două țări din ultimele decenii. India a lansat atacuri asupra mai multor orașe din Pakistan, afirmând că a distrus „tabere teroriste”. La rândul său, Pakistanul a ripostat sâmbătă dimineața cu tiruri de rachete asupra unor baze militare indiene, inclusiv una situată în apropiere de Islamabad. Operațiunea „Edificiu compact” Premierul pakistanez Shehbaz Sharif a declarat că prin operațiunea numită „Edificiu compact”, țara sa a oferit un răspuns proporțional Indiei, respectând promisiunea de a răzbuna morțile nevinovate. India a confirmat că a fost vizată de o serie de atacuri, inclusiv atacuri cu drone asupra unor baze militare din nord-vestul țării.

Trump amenință păpușile Barbie cu scumpiri (sursa: Facebook/Barbie)
Internațional

Trump s-a supărat pe păpușile Barbie: în timp ce reduce taxele pentru Rolls-Royce, jucăriile sunt amenințate cu tarife uriașe

Trump amenință păpușile Barbie cu scumpiri. Deși Donald Trump promovează ideea de sacrificiu personal, sugerând că americanii ar trebui să cumpere mai puține păpuși Barbie, administrația sa a negociat un acord comercial cu Marea Britanie care favorizează importul de mașini de lux. Printre beneficiarii direcți se numără branduri exclusiviste precum Rolls-Royce, Bentley și Jaguar. Trump amenință păpușile Barbie cu scumpiri Trump a anunțat joi că noul cadru de discuții comerciale cu Regatul Unit include scăderea tarifelor vamale la automobilele de lux britanice. Citește și: S-au decis să vină la vot circa 10,5 milioane alegători - sondaj. De câți are nevoie Nicușor Dan Astfel, primele 100.000 de vehicule importate anual în SUA vor fi taxate cu doar 10%, în loc de 25%. Mașinile suplimentare vor rămâne supuse tarifului standard de 25%. „Am redus taxa de la 25% la 10% pentru Rolls-Royce, pentru că astfel de mașini nu se vor produce niciodată aici. Nici nu le-aș cere asta. Sunt mașini speciale, în număr limitat”, a declarat Trump în Biroul Oval. În același discurs, Trump a lansat un atac dur la adresa companiei Mattel, producătoarea jucăriilor Barbie și Hot Wheels. Supărat că CEO-ul companiei, Ynon Kreiz, a declarat că jucăriile nu pot fi produse în SUA fără a deveni prea scumpe pentru consumatori, Trump a replicat: „Vom pune un tarif de 100% pe jucăriile lor și nu vor mai vinde niciuna în Statele Unite, care este piața lor principală”. Reacția vine după ce Mattel a avertizat că astfel de tarife ar duce la creșterea prețurilor jucăriilor pentru consumatorii americani, afectând în mod direct familiile care își fac stocurile pentru sezonul cadourilor încă din vară. Mașini pentru elite, în timp ce bunurile de consum rămân taxate Potrivit S&P Global Mobility, Marea Britanie a exportat aproximativ 90.000 de vehicule către SUA anul trecut, ceea ce o plasează pe locul șase în topul surselor de import auto. Acestea reprezintă doar 1% din totalul mașinilor importate, însă valoarea lor cumulată a fost de 12,3 miliarde de dolari – ceea ce înseamnă un preț mediu de peste 135.000 de dolari pe vehicul. Trump a subliniat că branduri precum Bentley și Jaguar nu sunt producători de masă, ci fabrică un număr restrâns de mașini de lux, artizanale, „făcute de mână în aceleași locuri de zeci de ani”. Alte mărci britanice care ar putea beneficia de aceste tarife reduse sunt Land Rover, Aston Martin și Mini. Cu toate acestea, măsura nu aduce nicio reducere pentru bunurile de consum de largă folosință. Economistul Justin Wolfers de la Universitatea Michigan a scris pe X: „Deși din prima zi s-a pus accent pe reducerea prețurilor pentru americanii de rând, administrația a redus prețurile la Rolls Royce, Bentley, Jaguar, Aston Martin, Range Rover și Mini”. Wolfers a punctat faptul că niciun alt produs de consum nu a beneficiat de astfel de excepții în cadrul acordului comercial SUA-Marea Britanie. Critici din partea susținătorilor lui Trump Ken Griffin, miliardar și susținător al lui Trump în alegerile din 2024, a declarat pentru CNBC că „tarifele sunt o taxă regresivă dureroasă” care lovește cel mai puternic în buzunarul americanilor obișnuiți. Într-un interviu pentru Politico, Griffin a avertizat că astfel de politici „deschid ușa capitalismului de cumetrie”, în care guvernul decide cine câștigă și cine pierde. „Credeam că acest proces va dura ani. Este înfricoșător să-l vezi desfășurându-se în doar câteva săptămâni”, a concluzionat Griffin.

SUA și China, la masa negocierilor (sursa: scmp.com)
Internațional

SUA și China s-au așezat la masa negocierilor: taxele vamale, discutate la nivel înalt la Geneva

SUA și China, la masa negocierilor. Negocierile economice dintre Statele Unite și China au fost reluate sâmbătă, la Geneva, marcând cel mai înalt nivel de dialog bilateral de la începutul războiului comercial declanșat de Donald Trump. Scopul principal: detensionarea relațiilor dintre cele mai mari două economii ale lumii, într-un moment în care presiunile financiare globale cresc. SUA și China, la masa negocierilor Pentru a sublinia importanța întâlnirii, ambele părți au trimis oficiali de rang înalt. Citește și: S-au decis să vină la vot circa 10,5 milioane alegători - sondaj. De câți are nevoie Nicușor Dan De partea SUA, Scott Bessent, secretar al Trezoreriei SUA și Jamieson Greer, reprezentant comercial american De partea Chinei, va fi prezent vicepremierul He Lifeng. Potrivit televiziunii publice chineze CCTV, discuțiile au început sâmbătă dimineață pe malul lacului Leman, într-o locație discretă, aproape de Parc des Eaux-Vives. Negocierile sunt programate să continue până duminică. Discreție maximă și așteptări nedezvăluite În jurul orei 09:30 (ora locală), delegația americană formată din aproximativ zece persoane a fost văzută intrând în Hotelul Intercontinental din Geneva. Întrebat de jurnaliști despre obiectivele negocierii, Scott Bessent a refuzat să comenteze, evitând presa și urcând într-un SUV blindat. Trump propune relaxarea tarifelor vamale Cu o zi înainte de întâlnire, președintele Donald Trump a lăsat să se înțeleagă că este dispus să reducă la 80% tarifele vamale punitive pe care chiar el le-a impus produselor chinezești. Declarația a fost transmisă de secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, în cadrul unui interviu pentru Fox News. „Președintele ar vrea să rezolve problema cu China. A spus clar că dorește o calmare a situației”, a afirmat Lutnick. Tarifele, armă politică în administrația Trump Chiar și cu o eventuală reducere, tarifele rămân ridicate. Începând cu revenirea sa la Casa Albă, în ianuarie, Trump a crescut suprataxele până la 145% pentru mărfurile chinezești, peste nivelurile deja existente. Măsura a fost folosită ca instrument de presiune politică și economică împotriva Beijingului. Răspunsul Chinei: „Vom riposta până la capăt” Beijingul a reacționat ferm, promițând că va combate suprataxele impuse de Washington. China a răspuns cu o suprataxare de 125% asupra produselor americane, accentuând astfel conflictul comercial care a tensionat piețele globale în ultimii ani.

SUA, UE, front comun contra Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Front comun UE-SUA împotriva lui Putin: armistițiu necondiționat timp de 30 de zile sau sancțiuni dure

SUA, UE, front comun contra Rusiei. Noul cancelar federal al Germaniei, Friedrich Merz, a transmis un mesaj ferm Kremlinului: dacă Rusia refuză armistițiul de 30 de zile propus de europeni și de SUA în războiul din Ucraina, va urma o „înăsprire masivă a sancțiunilor”. SUA, UE, front comun contra Rusiei Într-un interviu acordat cotidianului Bild, Merz a precizat că, în lipsa unui răspuns din partea Moscovei, sprijinul acordat Ucrainei va continua, inclusiv pe plan politic, financiar și militar. Citește și: Ponta: „M-am gândit cum va fi președinte Simion și nu vreau să fie cu mâna mea” Sâmbătă, Friedrich Merz se află în capitala Ucrainei, Kiev, alături de liderii Franței, Marii Britanii și Poloniei. Vizita este menită să întărească sprijinul internațional pentru Ucraina și să exercite presiune diplomatică asupra Rusiei. Merz: „Mingea e în terenul lui Putin” Cancelarul a declarat că Berlinul este aliniat cu guvernul american și cu președintele Donald Trump, în cererea unui armistițiu de 30 de zile. Acest armistițiu ar crea cadrul necesar pentru pregătirea negocierilor de pace. „Mingea este acum în terenul lui Putin. Putin trebuie să răspundă la această ofertă”, a subliniat Merz. Washingtonul își pierde răbdarea cu Moscova Friedrich Merz a adăugat că președintele american „își pierde în mod clar răbdarea cu Putin”, sugerând că presiunea internațională asupra Kremlinului este în creștere. Întrebat dacă ar accepta o discuție directă cu Vladimir Putin, cancelarul german nu a exclus această posibilitate. „Dacă se va dovedi necesar și dacă poate contribui la încheierea războiului, sunt deschis pentru multe lucruri”, a declarat Merz. Totuși, a precizat că prioritatea imediată este obținerea unui armistițiu în urma acestui weekend.

Ucraina și Ungaria, schimb de expulzări (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Război rece între Ucraina și Ungaria: Kievul anunță că a arestat doi spioni al Budapestei, ambele capitale au expulzat diplomați

Ucraina și Ungaria, schimb de expulzări. Ministerul ucrainean de Externe a anunțat vineri expulzarea a doi diplomați ungari, ca reacție la o serie de acuzații de spionaj formulate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). „Răspundem acțiunilor Ungariei pe baza principiului reciprocității și al intereselor noastre naționale”, a declarat ministrul Andrii Sîbiga. Ambasadorul Ungariei a fost convocat pentru a primi nota oficială. Rețea de spionaj maghiară descoperită în Transcarpatia SBU a comunicat că a destructurat o rețea de spionaj activă în regiunea Transcarpatia, unde trăiește o importantă comunitate maghiară. Citește și: Ponta: „M-am gândit cum va fi președinte Simion și nu vreau să fie cu mâna mea” Doi suspecți, printre care un fost militar ucrainean, ar fi cules informații despre apărarea regiunii și starea de spirit a populației. Cei doi ar fi fost recrutați de serviciile secrete ungare, unul dintre ei încă din 2021. Ucraina și Ungaria, schimb de expulzări Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a calificat acuzațiile drept parte a propagandei anti-ungare practicate de Kiev. El a cerut dovezi oficiale și a acuzat Ucraina că folosește frecvent astfel de tactici în contextul războiului. La scurt timp după declarațiile Ucrainei, Szijjarto a anunțat expulzarea a doi diplomați ucraineni, despre care susține că erau spioni sub acoperire la ambasada din Budapesta. Relațiile bilaterale sunt deja tensionate, în special din cauza refuzului premierului Viktor Orban de a sprijini Ucraina în războiul cu Rusia și a preocupărilor privind drepturile minorității maghiare din Transcarpatia.

Președintele sârb cere Rusiei gaze ieftine (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Președintele sârb Vučić i-a cerșit iar gaze la preț redus lui Putin. Moscova va accepta, cel mai probabil

Președintele sârb cere Rusiei gaze ieftine. Președintele sârb Aleksandar Vucic s-a întâlnit vineri, la Kremlin, cu Vladimir Putin, cerând continuarea livrărilor de gaze naturale la un preț preferențial pentru Serbia. Președintele sârb cere Rusiei gaze ieftine Liderul rus a declarat că subiectul va fi „cu siguranță discutat”, în contextul negocierilor pentru un nou contract multianual, actualul acord expirând la finalul lunii mai. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP, susține că diferența între Simion și Nicușor Dan s-a redus la 4% În prezent, Serbia beneficiază de un tarif de doar 275 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz rusesc, un preț mult sub nivelul pieței europene. Vucic a recunoscut în cadrul întâlnirii televizate că aceste condiții sunt „foarte favorabile” și a exprimat dorința de a le menține sau chiar îmbunătăți. Rusia, garant al securității energetice pentru Serbia Putin a confirmat importanța relației bilaterale și a declarat că Rusia rămâne garantul securității energetice a Serbiei. Discuțiile privind livrările viitoare ale Gazprom vor continua în perioada următoare, în contextul tensiunilor internaționale și al incertitudinilor energetice din Europa. Presiuni europene asupra Serbiei Deși aspiră la aderarea la Uniunea Europeană, Serbia a refuzat până acum să impună sancțiuni Rusiei și menține o relație apropiată cu Moscova. Bruxelles-ul și-a exprimat în mod repetat îngrijorarea față de această apropiere și a cerut Belgradului să-și armonizeze pozițiile cu cele ale blocului comunitar.

Noul Papă, cardinalul american Robert Prevost (sursa: Facebook/Vatican News)
Internațional

VIDEO Habemus Papam: noul Papă este cardinalul american Robert Francis Prevost

Noul Papă, cardinalul american Robert Prevost. Într-un moment istoric pentru Biserica Catolică, cardinalul american Robert Francis Prevost a fost ales joi drept noul Papă (VIDEO). Noul Papă, cardinalul american Robert Prevost Acesta a ales numele pontifical de Leon al XIV-lea, potrivit Vaticanului. Robert Prevost este primul papă de origine americană, o premieră notabilă în istoria Vaticanului. Citește și: Guvernul aprobă salarii de aproape 5.000 euro/lună, brut, la compania-căpușă CNI, deși abia mai are bani de pensii În vârstă de 69 de ani, noul Suveran Pontif s-a născut în Chicago și este cunoscut ca un apropiat colaborator al Papei Francisc. Discret și echilibrat, el are reputația de a fi un lider moderat, capabil să medieze opinii divergente în cadrul Curiei, guvernul central al Vaticanului. Potrivit agenției ANSA, noul Papă i-a salutat personal pe toți cardinalii care l-au ales și urmează să cineze împreună cu aceștia în cursul serii de joi. „I-a îmbrățișat pe toți”, a transmis Vaticanul. Preot al Ordinului Sf. Augustin Robert Francis Prevost s-a născut pe 14 septembrie 1955 în Chicago, Illinois, într-o familie cu rădăcini italiene, franceze și spaniole. A fost crescut în suburbia Dolton, unde a fost influențat de prezența frecventă a preoților în casa familiei sale, atrași de ospitalitatea mamei sale, Mildred Martínez. A urmat studiile liceale la un seminar minor al Ordinului Sfântului Augustin, absolvind în 1973. Ulterior, a obținut o diplomă de licență în matematică la Universitatea Villanova în 1977 și un master în teologie la Catholic Theological Union din Chicago. În 1982, a fost hirotonit preot în Ordinul Sfântului Augustin. Misionar în Peru, stat al cărei cetățenie a primit-o În 1985, Prevost a fost trimis în misiune în Peru, unde a servit ca cancelar al Prelaturii Teritoriale Chulucanas și a predat drept canonic la seminarul diecezan din Trujillo. A fost prefect de studii și a condus seminarul augustinian din Trujillo timp de un deceniu. În 1998, a fost ales provincial al augustinienilor din America de Nord, iar în 2001 a devenit superior general al Ordinului Sfântului Augustin, funcție pe care a deținut-o până în 2013. În 2014, Papa Francisc l-a numit administrator apostolic al Diecezei Chiclayo din Peru, iar în 2015 a fost consacrat episcop al aceleiași dieceze. În același an, a obținut cetățenia peruană. În 2023, a fost numit prefect al Dicasterului pentru Episcopi și președinte al Comisiei Pontificale pentru America Latină, poziții care l-au plasat în centrul procesului de selecție a episcopilor la nivel global. Preocupat de migranți și de săraci Noul Papă, Leon al XIV-lea, este cunoscut pentru umilința sa, abordarea pastorală și angajamentul față de comunitățile marginalizate. În timpul misiunii sale în Peru, a manifestat o preocupare deosebită pentru migranții venezueleni și pentru cei săraci. Este fluent în engleză, spaniolă, italiană, franceză și portugheză, ceea ce îi permite să comunice eficient cu diverse comunități catolice din întreaga lume. În calitate de Papă, Leon al XIV-lea se confruntă cu multiple provocări, inclusiv secularizarea crescândă, criza vocațiilor și necesitatea continuării reformelor inițiate de predecesorul său, în special în domeniul transparenței financiare și al combaterii abuzurilor. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră