miercuri 24 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

Trump, acces de furie împotriva Curții Supreme: judecătorii nu permit deportările de pe o zi pe alta

Trump, mesaj virulent contra Curții Supreme. Donald Trump a criticat dur Curtea Supremă a SUA, acuzând-o că îi subminează promisiunile privind combaterea imigrației ilegale, după ce aceasta a prelungit interdicția de expulzare a unor imigranți venezueleni. Trump, mesaj virulent contra Curții Supreme „Curtea Supremă nu ne permite să alungăm criminalii din țara noastră”, a scris Trump pe Truth Social, reproșând că instanța nu-l lasă „să facă ce a promis”. Citește și: Faliment: dacă Simion câștigă, băncile vor vinde luni dimineață titlurile de stat pe care le dețin, cu efecte catastrofale asupra României Trump a invocat o lege rar utilizată, din 1798, privind „inamicii străini”, pentru a justifica deportarea membrilor bandei venezuelene Tren de Aragua, declarată organizație teroristă. Mai multe instanțe, inclusiv Curtea Supremă, au blocat provizoriu folosirea acestei legi, insistând că persoanele vizate trebuie să își poată exercita dreptul de a contesta expulzarea. Decizie mixtă a Curții Supreme: procesul continuă Cu șapte voturi pentru și două împotrivă, Curtea Supremă a decis vineri prelungirea interdicției de expulzare și trimiterea dosarului la o curte federală de apel. Instanța a criticat graba cu care se fac deportările, atrăgând atenția asupra notificărilor cu doar 24 de ore înainte și lipsei de informare privind drepturile legale ale celor vizați. Administrația Trump amenință cu suspendarea drepturilor la apel În fața obstacolelor juridice, administrația Trump a avertizat că va suspenda dreptul la apel pentru imigranții vizați de planul de deportare în masă, acuzând judecătorii care îi blochează măsurile că încalcă prerogativele executivului. Cu toate acestea, Curtea a reafirmat că securitatea națională nu poate justifica ignorarea drepturilor fundamentale.

Trump, mesaj virulent contra Curții Supreme (sursa: Facebook/The White House)
Germanii susțin măsurile împotriva imigrației ilegale (sursa: Facebook/Alexander Dobrindt)
Internațional

Germanii, de acord cu măsurile mai dure la granițe împotriva migranților, arată un sondaj

Germanii susțin măsurile împotriva imigrației ilegale. Un sondaj realizat de YouGov indică faptul că 75% dintre germani sprijină noile măsuri privind respingerea azilanților la frontieră, introduse de ministrul de interne Alexander Dobrindt. Dintre aceștia, 50% sunt complet de acord, iar 25% oarecum de acord. Doar 16% contestă măsurile, iar 9% nu au o opinie clară. Germanii susțin măsurile împotriva imigrației ilegale Alexander Dobrindt, membru al Uniunii Creștin Sociale (CSU) și nou ministru de interne, a introdus instrucțiuni care permit poliției federale să respingă solicitanții de azil la graniță. Citește și: George Simion a pompat nouă milioane de lei în firma familiei penalului Marcel Păcuraru, patronul Realității TV, pentru „propagandă” Sunt exceptate grupurile vulnerabile, precum femeile cu copii mici și persoanele grav bolnave. Guvernul Merz promite măsuri dure împotriva imigrației Noul guvern de coaliție de la Berlin, condus de cancelarul Friedrich Merz (CDU), a anunțat de la bun început că va adopta o linie dură împotriva imigrației ilegale. Poliția federală a intensificat controalele la frontieră încă din săptămâna trecută. Țările vecine Germaniei, precum Polonia, Austria și Elveția, au exprimat critici față de noile măsuri implementate de Berlin, considerând că acestea afectează cooperarea transfrontalieră. Sondajul arată o opinie divizată despre cancelarul Merz Același sondaj YouGov, realizat în perioada 9-12 mai pe un eșantion de 2.200 de alegători, a analizat și percepția publică asupra noului cancelar Friedrich Merz. Doar 35% au o opinie pozitivă despre debutul său în funcție, în timp ce 34% îl evaluează negativ, iar 31% nu au dorit să se pronunțe. Merz, început controversat în fruntea Germaniei Friedrich Merz este al zecelea cancelar al Germaniei postbelice, fiind ales în funcție pe 6 mai, abia în al doilea tur de scrutin, după o primă înfrângere considerată „umilitoare”. Nu este clar ce membri ai coaliției formate din CDU, CSU și SPD au votat împotrivă la primul tur. Deși CDU și CSU au câștigat alegerile parlamentare din februarie, Friedrich Merz rămâne o figură polarizantă. Numeroși cetățeni îl percep drept un politician cu un stil agresiv și iritat, ceea ce generează controverse în rândul opiniei publice.

Scandalul mesajelor UE-Pfizer, decizie juridică (sursa: facebook/European Commission)
Internațional

Șefa Comisiei Europene ar fi trebuit să facă publice mesajele schimbate cu directorul Pfizer în afacerea vaccinurilor COVID, spune Tribunalul UE

Scandalul mesajelor UE-Pfizer, decizie juridică. Grupurile Verzilor și Stângii din Parlamentul European au salutat miercuri decizia Tribunalului General al Uniunii Europene care anulează refuzul Comisiei Europene de a oferi ziarului The New York Times acces la mesajele dintre Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, referitoare la negocierile privind achiziția vaccinurilor anti-COVID pentru țările UE. Scandalul mesajelor UE-Pfizer, decizie juridică Verdictul vine în urma unei plângeri depuse de europarlamentara Tilly Metz (Grupul Verzilor), care a acuzat Comisia Europeană de lipsă de transparență. Citește și: George Simion a pompat nouă milioane de lei în firma familiei penalului Marcel Păcuraru, patronul Realității TV, pentru „propagandă” Metz a subliniat: „Transparența și controlul democratic nu trebuie să fie o afacere de culise în UE. Dacă deciziile se iau cu ușile închise, interesul public riscă să fie sacrificat în favoarea intereselor comerciale”. O victorie pentru transparență: reacția Stângii europene La rândul său, co-președinta grupului Stânga, Manon Aubry, a declarat că această hotărâre reprezintă „o victorie a transparenței în instituțiile europene” și a atras atenția că liderii UE nu ar trebui să legifereze în opacitate totală. Împotriva Ursulei von der Leyen au fost formulate plângeri penale legate de contractele pentru vaccinurile anti-COVID, dar acestea au fost respinse de justiția belgiană. Suspiciunile vizează schimbul de mesaje pe WhatsApp cu Albert Bourla în timpul negocierilor. New York Times cere accesul la mesaje, Comisia refuză The New York Times a cerut accesul la aceste mesaje, în virtutea normelor europene privind transparența, însă Comisia Europeană a refuzat, invocând că nu este obligată să păstreze astfel de conversații și că nu mai deține SMS-urile. Tribunalul General al UE a stabilit că executivul european ar fi trebuit să furnizeze mesajele solicitate și a criticat faptul că CE nu a oferit nicio explicație clară privind ștergerea acestora. Instanța a concluzionat că „nu este suficient să pretinzi că nu mai deții documentele”, mai ales în cazul unor negocieri de interes public major. Decizia nu garantează transparența completă Hotărârea nu obligă Comisia Europeană să publice mesajele și nici nu garantează că acestea vor fi vreodată dezvăluite. În plus, decizia poate fi atacată la Curtea de Justiție a UE. Comisia a transmis că va adopta o nouă decizie cu o justificare detaliată, ceea ce sugerează că va menține refuzul de a publica mesajele, schimbând doar motivația oficială.

Boeing, afacere fabuloasă cu Qatar Airways (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Qatar a comandat 210 avioane Boeing în timpul vizitei lui Trump, o afacere de 96 de miliarde de dolari

Boeing, afacere fabuloasă cu Qatar Airways. Potrivit președintelui Donald Trump, aflat în vizită oficială în Qatar, compania aeriană Qatar Airways a plasat o comandă istorică pentru 160 de avioane Boeing, în valoare totală de peste 200 de miliarde de dolari. Potrivit New York Times, Qatar a comandat 210 avioane Boeing, în valoare de 96 de miliarde de dolari. Boeing, afacere fabuloasă cu Qatar Airways Președintele SUA a declarat că aceasta este „cea mai importantă comandă de avioane din istoria companiei Boeing”, subliniind că este vorba despre „peste 200 de miliarde de dolari pentru 160 de avioane”. Citește și: George Simion a pompat nouă milioane de lei în firma familiei penalului Marcel Păcuraru, patronul Realității TV, pentru „propagandă” Trump a calificat tranzacția drept „fantastică” și „fără precedent”. Acorduri semnate la Doha: Apărare și tehnologie militară Anunțul a fost făcut în timp ce Donald Trump semna mai multe acorduri bilaterale la Doha, alături de emirul Qatarului, șeicul Tamim bin Hamad al-Thani. Printre acestea se numără și înțelegeri în domeniul apărării, inclusiv furnizarea de drone militare MQ-9B către Qatar. Vizită fastuoasă în Qatar, după etapa de la Riad După prima etapă a turneului în regiunea Golfului, în Arabia Saudită, unde Trump a anunțat ridicarea sancțiunilor impuse Siriei și s-a întâlnit cu președintele islamist Ahmed al-Sharaa, vizita în Qatar a continuat în aceeași notă grandioasă. La sosirea sa pe aeroportul din Doha, Trump a fost întâmpinat de emirul Qatarului, iar avionul prezidențial a fost escortat de avioane de luptă qatariote. Convoiul oficial al președintelui american a fost însoțit de mașini Cybertruck personalizate în culorile forțelor de securitate ale Qatarului, un omagiu simbolic adus lui Elon Musk, fondatorul Tesla și susținător al lui Donald Trump. Controverse politice în SUA: Acuzații de mită din partea Qatarului În ciuda fastului, vizita lui Trump la Doha este marcată de un scandal politic intern. Opoziția democrată îl acuză pe președinte că ar fi primit „cea mai mare mită străină din istoria recentă”: un Boeing 747-8 oferit de familia regală din Qatar. Aeronava ar urma să-i servească lui Trump drept avion personal după încheierea mandatului său.  

Guvernul Ungariei demolează ONG-urile și presa (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán aplică legea putinistă a "agentului străin" în Ungaria: ONG-urile și media anti-"suveraniste" finanțate din străinătate, demolate

Guvernul Ungariei demolează ONG-urile și presa. Guvernul ungar continuă să exercite presiuni asupra societății civile și a mass-mediei independente, printr-un proiect de lege introdus recent în Parlament. Guvernul Ungariei demolează ONG-urile și presa Legea, prezentată de un deputat Fidesz în noaptea de marți spre miercuri, urmărește monitorizarea și limitarea oricărei organizații finanțate din surse externe care ar putea „amenința suveranitatea”. Citește și: Fostul ministru PSD Adrian Câciu, acum apropiatul Olguței Vasilescu, atac dur la Bolojan și Boc: „Boc cel Mare, aka Bolojan, va veni pe cal alb” Potrivit proiectului, orice entitate care „încalcă sau critică” valorile stipulate în Constituție – inclusiv „prioritatea căsătoriei, a familiei și a genurilor biologice” – ar putea fi inclusă pe o listă neagră, în urma unei recomandări a Autorității de Suveranitate, un organism creat în 2023. Finanțările externe, condiționate de permisiunea statului Organizațiile vizate vor fi obligate să obțină aprobarea autorităților pentru a primi fonduri din străinătate. În plus, conturile bancare ale acestora vor fi monitorizate, iar transferurile de la donatori blocate dacă se consideră că scopul lor este de a influența viața publică din Ungaria. Amenzi uriașe și riscul interzicerii activității În cazul încălcării regulilor, legea prevede sancțiuni severe: amenzi de până la 25 de ori valoarea sumelor primite și, în caz de recidivă, interzicerea activității organizației. Măsurile afectează atât ONG-urile, cât și instituțiile media independente. Orban promite „curățenie”, acuză ONG-urile că sunt „ploșnițe” Premierul Viktor Orban a declarat în martie că va face „o mare curățenie de Paște” în rândul adversarilor politici, numindu-i „ploșnițe”. De atunci, guvernul a adoptat mai multe amendamente constituționale care limitează drepturile persoanelor LGBT+ și ale celor cu dublă cetățenie. Opoziția și presa denunță „putinizarea” Ungariei Publicația Telex a reacționat la proiect cu titlul ironic „Bună dimineața, Rusia”. Veronika Munk, fost redactor-șef, a afirmat că legea este menită „să hărțuiască și să blocheze orice organizație care supraviețuiește cu fonduri externe, inclusiv cele europene”. Deputatul independent Akos Hadhazy a denunțat public „putinizarea Ungariei” și a cerut mobilizare civică împotriva acestei deriva autoritare. Bruxelles-ul, critici dure la adresa Budapestei Adoptarea legii este considerată o formalitate, într-un Parlament dominat de coaliția condusă de Fidesz. Totuși, Comisia Europeană ar putea reacționa dur: anul trecut a fost declanșată o procedură de infringement împotriva înființării Autorității de Suveranitate. Această instituție a declanșat deja anchete împotriva ONG-ului anticorupție Transparency International și a site-ului de investigații Atlatszo, calificându-le drept amenințări la adresa suveranității naționale.

Umbrela nucleară franceză, extinsă în UE (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron, gata să desfășoare avioane franceze cu bombe nucleare în alte țări europene

Umbrela nucleară franceză, extinsă în UE. Președintele Emmanuel Macron a declarat, marți, într-un interviu acordat postului TF1, că Franța este „pregătită să deschidă” o discuție privind desfășurarea de avioane franceze echipate cu arme nucleare în alte țări europene. Umbrela nucleară franceză, extinsă în UE Această posibilitate ar urma să fie similară cu practica Statelor Unite, care își extind protecția nucleară către aliații europeni prin așa-numita „umbrelă atomică”. Citește și: Crin Antonescu recunoaște: „Eu nu-l susțin pe Nicușor Dan”. Motivul: nu s-a dezis de Băsescu Liderul de la Élysée a precizat că un cadru oficial pentru această reflecție va fi stabilit „în săptămânile și lunile următoare”. Trei condiții esențiale impuse de Franța Emmanuel Macron a stabilit clar trei condiții pentru ca Franța să accepte o astfel de extindere a capacităților sale nucleare. În primul rând, Franța nu va plăti pentru securitatea altora. Nu se va compromite propria capacitate de apărare. Decizia finală va rămâne exclusiv în mâinile președintelui Republicii, în calitate de comandant al forțelor armate.

Zelenski: Putin minte, Trump trebuie convins (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski dă asigurări că face tot posibilul ca întâlnirea cu președintele rus să aibă loc: Dacă nu vine, și Trump va înțelege că Putin minte

Zelenski: Putin minte, Trump trebuie convins. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a transmis președintelui american Donald Trump că trebuie să se convingă că Vladimir Putin este cel care minte și că Ucraina nu este cea care blochează procesul de pace. Zelenski: Putin minte, Trump trebuie convins Într-un interviu pentru Der Spiegel, liderul ucrainean a subliniat că acțiunile sale sunt menite să arate lumii, nu doar SUA, că Rusia nu își dorește cu adevărat încheierea conflictului. Citește și: Crin Antonescu recunoaște: „Eu nu-l susțin pe Nicușor Dan”. Motivul: nu s-a dezis de Băsescu Deși nu crede cu adevărat că Vladimir Putin va accepta o întâlnire, Zelenski a declarat că este pregătit pentru un dialog față în față, cu scopul de a găsi o formulă pentru încetarea războiului. „Dacă ne întâlnim, rezultatul trebuie să fie o victorie politică, o încetare a focului sau un schimb complet de prizonieri”, a precizat el. În caz contrar, spune Zelenski, lipsa unei întâlniri va arăta clar că Putin nu dorește pacea. Speranțe în sprijinul sancțiunilor americane Zelenski a mai declarat că se așteaptă la un nou pachet de sancțiuni americane împotriva Rusiei și că nu crede că Donald Trump s-ar opune unei astfel de măsuri. El este convins că există voință politică în Congresul SUA pentru a acționa, iar noile sancțiuni ar putea fi anunțate în curând. Discuții directe la Istanbul: Putin încă ezită Zelenski a confirmat că a stabilit cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, o întâlnire pe 15 mai la Ankara, exprimându-și speranța că și Vladimir Putin va participa. Pentru a evita pretexte legate de locație, liderul ucrainean a spus că este pregătit să se deplaseze și la Istanbul. Între timp, Kremlinul nu a confirmat participarea lui Putin, iar presa rusă relatează că delegația Moscovei ar putea fi condusă de Serghei Lavrov și Yuri Ușakov. Observatori din partea lui Trump la discuții? Potrivit presei americane, la negocierile ruso-ucrainene de la Istanbul ar putea participa ca observatori și emisarii lui Donald Trump, Keith Kellogg și Steve Witkoff. Negocierile directe dintre Rusia și Ucraina ar urma să aibă loc joi, pentru prima dată de la începutul războiului, în primăvara anului 2022.

Codul sclaviei, în vigoare în Franța (sursa: Facebook/François Bayrou)
Internațional

Stupoare în Franța: abia acum se vorbește de abolirea oficială a "Codului negru" din 1685 care legifera sclavia

Codul sclaviei, în vigoare în Franța. Prim-ministrul francez François Bayrou a anunțat marți, în fața Parlamentului, că guvernul va prezenta un proiect de lege pentru abolirea oficială a Codului Negru, vechiul edict care legifera sclavia în fostele colonii franceze. Declarația a fost făcută în cadrul unei sesiuni a Adunării Naționale. Codul sclaviei, în vigoare în Franța Bayrou a răspuns unei interpelări a deputatului Laurent Panifous, care a cerut abrogarea oficială a Codului Negru, edict promulgat în 1685 de regele Ludovic al XIV-lea. Citește și: Crin Antonescu recunoaște: „Eu nu-l susțin pe Nicușor Dan”. Motivul: nu s-a dezis de Băsescu Acest text reglementa în mod explicit punerea în sclavie a oamenilor și le conferea statutul de bunuri mobile. Premierul recunoaște: „Nu știam că nu a fost abrogat” „Grație întrebării dumneavoastră, descopăr această realitate juridică pe care o ignoram complet”, a declarat Bayrou în plen. El a subliniat că, deși se credea că decretul din 1848 – care a abolit sclavia – a anulat automat Codul Negru, acest lucru nu s-a întâmplat formal din punct de vedere juridic. O reparație istorică „Dacă Codul Negru nu a fost abrogat în 1848, atunci trebuie să fie. Avem datoria morală și istorică de a reconcilia Republica cu ea însăși”, a afirmat Bayrou, angajându-se în numele guvernului să prezinte un text în acest sens, cu speranța că va fi votat în unanimitate de Parlament. Ziua memoriei sclaviei: un apel la conștientizare Declarațiile premierului vin în contextul Zilei naționale a memoriei comerțului cu sclavi, sclaviei și abolirii acestora, celebrată pe 10 mai. Cu această ocazie, Bayrou a vorbit despre „o istorie teribilă și monstruoasă”, marcând amploarea și gravitatea fenomenului: aproximativ 4 milioane de femei, bărbați și copii au fost reduși la sclavie în coloniile franceze între 1625 și 1848.

SUA și Arabia Saudită, afacere gigantică (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Afacere gigantică între SUA și Arabia Saudită, care va investi pe teritoriul american 600 de miliarde de dolari. Componenta militară - 142 de miliarde

SUA și Arabia Saudită, afacere gigantică. Statele Unite și Arabia Saudită au semnat marți un acord militar în valoare de 142 de miliarde de dolari, considerat de Casa Albă drept cel mai mare contract de armament din istorie. SUA și Arabia Saudită, afacere gigantică Potrivit documentului oficial, firme americane vor furniza echipamente militare avansate și servicii de specialitate Arabiei Saudite. Citește și: Crin Antonescu recunoaște: „Eu nu-l susțin pe Nicușor Dan”. Motivul: nu s-a dezis de Băsescu Colaborarea include capacități de dezvoltare a aviației militare, tehnologie aerospațială, apărare antiaeriană și antirachetă, precum și sisteme pentru securitatea maritimă și protecția frontierelor. Noul contract depășește precedentul acord major de armament dintre cele două state, semnat în 2017, în timpul primului mandat al președintelui Donald Trump, care avea o valoare estimată la 110 miliarde de dolari. Cooperare extinsă în mai multe domenii strategice În timpul vizitei oficiale la Riad, Donald Trump a semnat alături de prințul moștenitor Mohamed bin Salman mai multe acorduri de cooperare în sectoare-cheie, precum energie, sănătate, spațiu și justiție. Acestea vizează și modernizarea forțelor armate saudite, conform televiziunii de stat saudite. Investiții saudite masive în economia americană Arabia Saudită s-a angajat să investească în total 600 de miliarde de dolari în Statele Unite, potrivit Casei Albe. Printre proiectele incluse se numără livrarea de turbine de gaz și soluții energetice de 14,2 miliarde de dolari produse de General Electric, precum și achiziția de avioane de pasageri Boeing 737-8 în valoare de 4,8 miliarde de dolari.

Rubio, prezent la negocierile din Turcia (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Secretarul de stat Rubio va fi la Istanbul pentru negocierile dintre Zelenski și Putin, anunță Trump

Rubio, prezent la negocierile din Turcia. Președintele american Donald Trump a declarat marți că secretarul de stat Marco Rubio se va deplasa în Turcia pentru a participa la discuții legate de soluționarea conflictului din Ucraina. Întâlnirile sunt programate pentru această săptămână, joi, la Istanbul. Rubio, prezent la negocierile din Turcia Aflat la Riad, Donald Trump a confirmat implicarea directă a Statelor Unite în negocierile ruso-ucrainene. Citește și: Crin Antonescu recunoaște: „Eu nu-l susțin pe Nicușor Dan”. Motivul: nu s-a dezis de Băsescu „Vor avea loc discuții în Turcia mai târziu în această săptămână, cu siguranță joi, și ele ar putea duce la rezultate bune. Marco va fi acolo”, a declarat președintele american. Alți emisari ai lui Trump, prezenți la Istanbul Potrivit unor surse, alți doi emisari ai administrației Trump – Steve Witkoff și Keith Kellogg – vor fi prezenți joi la Istanbul pentru posibile negocieri între Rusia și Ucraina. Cei doi au fost implicați anterior în dosare strategice la nivel internațional. Witkoff, implicat în Orientul Mijlociu și Ucraina Steve Witkoff, cunoscut drept emisarul lui Trump pentru Orientul Mijlociu, a primit și roluri informale în cadrul eforturilor diplomatice privind conflictul din Ucraina. Deși nu a fost desemnat oficial pentru acest dosar, el participă activ la discuțiile pregătitoare. Kellogg, marginalizat la cererea Moscovei Generalul Keith Kellogg, desemnat inițial de Trump ca emisar special pentru Ucraina, pare să fi fost retras din prim-plan. Potrivit unor surse, Moscova a solicitat în mod expres excluderea sa de la negocieri, considerându-l prea favorabil poziției Kievului. Trump l-a numit oficial în acest rol în luna martie, dar rolul său pare acum diminuat.

Zelenski va negocia doar cu Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Zelenski nu se poate întâlni decât cu Putin în Turcia, nimeni altcineva de la Moscova nu poate lua decizii, spune Kievul

Zelenski va negocia doar cu Puțin. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, nu este dispus să se întâlnească joi în Turcia cu niciun alt reprezentant al Federației Ruse în afară de Vladimir Putin. Informația a fost confirmată de consilierul prezidențial Mihailo Podoliak, în cadrul unei emisiuni difuzate marți la televiziunea ucraineană. Zelenski va negocia doar cu Putin Întrebat dacă Zelenski ar fi dispus să accepte o întâlnire cu un oficial rus de rang inferior, Podoliak a fost categoric: Citește și: CURS, controlat de soțul unei deputate PSD, prezintă un sondaj în care Simion conduce cu 4% „Nu, desigur că nu. Nu acesta este formatul.” Potrivit acestuia, în structura de putere a Rusiei doar președintele Vladimir Putin are autoritatea reală de a lua decizii privind continuarea sau încetarea războiului: „Chiar și miniștrii ruși nu au mandatul necesar pentru a lua asemenea decizii. Numai Putin poate decide asupra războiului.” Propunerea lui Putin: discuții directe fără încetarea focului Președintele rus nu a oferit încă un răspuns clar la invitația lui Zelenski de a se întâlni pe 15 mai în Turcia. Duminică, Putin a lansat o contra-propunere: începerea contactelor directe la Istanbul, în aceeași zi, dar fără a declara mai întâi încetarea focului – o condiție cerută insistent de Ucraina și de partenerii săi occidentali. Zelenski îl așteaptă pe Putin în Turcia, chiar fără armistițiu Zelenski a reacționat rapid la propunerea lui Putin, declarând că îl așteaptă joi în Turcia pentru ceea ce ar putea fi prima întâlnire față în față între cei doi lideri de la începutul invaziei rusești în Ucraina, acum mai bine de trei ani. Deși Rusia nu a acceptat încetarea focului de 30 de zile solicitată de Ucraina, Zelenski a declarat că este dispus să negocieze chiar și în aceste condiții, considerând întâlnirea o oportunitate istorică. Trump s-ar putea alătura negocierilor din Turcia Președintele american Donald Trump a salutat ideea unei întâlniri între Zelenski și Putin, declarând că ia în considerare o deplasare în Turcia pentru a fi prezent la reuniune, dacă aceasta va avea loc. În același timp, Zelenski a discutat luni cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan pentru a pregăti detaliile posibilei întâlniri. Putin ar putea trimite emisari, fără a merge personal Experții ucraineni și occidentali se arată sceptici în privința prezenței lui Vladimir Putin în Turcia. Aceștia cred că liderul de la Kremlin ar putea trimite doar oficiali de rang inferior, încercând astfel să tragă de timp fără a strica relațiile cu Donald Trump. Rusia avansează pe front În prezent, armata rusă continuă să câștige teren pe frontul din estul Ucrainei, iar Kremlinul rămâne reticent în privința unei eventuale pauze a ostilităților. Moscova condiționează o posibilă încetare temporară a focului de oprirea livrărilor de arme occidentale către Ucraina.

Turcia e deschisă pentru găzduirea negocierilor (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Erdogan, deschis pentru găzduirea negocierilor între Rusia și Ucraina. Putin încă nu a confirmat prezența

Turcia e deschisă pentru găzduirea negocierilor. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a exprimat disponibilitatea de a găzdui negocieri directe între Rusia și Ucraina. Erdogan a subliniat că „s-a deschis o fereastră de oportunitate” și a îndemnat la valorificarea momentului pentru a evita pierderea șansei de pace. Zelenski a confirmat prezența, însă liderul de la Kremlin păstrează tăcerea. Turcia e deschisă pentru găzduirea negocierilor Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a propus omologului său rus, Vladimir Putin, o întâlnire în persoană la Istanbul, în această joi. Citește și: CURS, controlat de soțul unei deputate PSD, prezintă un sondaj în care Simion conduce cu 4% Ar fi prima întrevedere directă între cei doi lideri de la începutul invaziei din februarie 2022. Kremlinul nu a oferit încă un răspuns oficial, deși și-a arătat deschiderea pentru negocieri „directe”. Turcia, actor-cheie între Moscova și Kiev Turcia, membră NATO, a menținut o relație echilibrată cu ambele părți ale conflictului și a găzduit anterior discuții de pace în martie 2022. Erdogan a reiterat duminică, în convorbiri telefonice cu Emmanuel Macron și Vladimir Putin, că țara sa este pregătită să faciliteze discuții pentru o încetare a focului și o pace durabilă. Presiuni internaționale pentru armistițiu de 30 de zile Propunerea negocierilor directe a venit în urma solicitărilor din partea liderilor europeni ca Rusia să accepte un armistițiu necondiționat de 30 de zile. În caz contrar, Moscova riscă noi sancțiuni economice severe. Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită să negocieze, cu condiția ca Rusia să oprească focul începând de luni.

Bombardamentele au fost reluate în Gaza (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Bombardamente reluate în Gaza după eliberarea unui ostatic: Israel lovește un spital, Hamas acuză uciderea unui jurnalist

Bombardamentele au fost reluate în Gaza. Armata israeliană a reluat bombardamentele în Fâșia Gaza în noaptea de luni spre marți, vizând spitalul Nasser din Khan Yunis. Potrivit autorităților Hamas, atacul s-a soldat cu moartea mai multor pacienți și a jurnalistului Hassan Aslih, directorul agenției de presă Alam24. Bombardamentele au fost reluate în Gaza Bombardamentele au fost reluate după o scurtă pauză, instituită pentru eliberarea sergentului Edan Alexander, cetățean israeliano-american reținut de Hamas. Citește și: Pentru că familia Olguței Vasilescu n-a finalizat la timp aeroportul Craiova, se plătesc sume uriașe din fondul de rezervă al Guvernului Edan Alexander, în vârstă de 21 de ani, a fost transportat la un spital israelian, unde s-a reunit cu familia. Eliberarea ostaticului coincide cu începerea turneului președintelui Donald Trump în Orientul Mijlociu, cu opriri în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar – țări implicate în medierea conflictului dintre Israel și Hamas. Pauza a oferit o rară liniște locuitorilor din Gaza, afectați de conflictul prelungit. Israelul acuză Hamas că folosește spitalele în scopuri militare Forțele israeliene susțin că spitalul vizat adăpostea un centru de comandă al Hamas, acuzând gruparea că exploatează civilii în mod cinic. Armata a declarat că Hassan Aslih ar fi fost un „terorist sub acoperire de jurnalist”, implicat în atacurile din 7 octombrie.    

Spioni bulgari, condamnați în Marea Britanie (sursa: Metropolitan Police)
Internațional

Bulgari care spionau pentru Rusia, controlați din Austria - condamnări grele în Marea Britanie

Spioni bulgari, condamnați în Marea Britanie. Șase cetățeni bulgari au fost condamnați luni de justiția britanică la pedepse între 5 și peste 10 ani de închisoare, fiind găsiți vinovați de spionaj în favoarea Rusiei. Spioni bulgari, condamnați în Marea Britanie Grupul, format din patru bărbați și două femei, a desfășurat operațiuni de spionaj în Regatul Unit, Austria, Spania, Germania și Muntenegru. Citește și: Pentru că familia Olguței Vasilescu n-a finalizat la timp aeroportul Craiova, se plătesc sume uriașe din fondul de rezervă al Guvernului Țintele lor au fost, în principal, disidenți și jurnaliști critici față de regimul de la Kremlin. Liderul rețelei, condamnat la peste 10 ani de închisoare Orlin Rusev, în vârstă de 47 de ani, considerat liderul rețelei, a primit cea mai aspră pedeapsă: 10 ani și 8 luni de închisoare. Acesta a pledat vinovat pentru conspirație în vederea desfășurării de activități de spionaj. Poliția britanică a descoperit mii de mesaje între Rusev și Jan Marsalek, fost director al companiei Wirecard, fugit din Germania după un scandal financiar uriaș. Mesaje criptate și echipamente ascunse în jucării După arestarea rețelei, în februarie 2023, autoritățile britanice au descoperit pașapoarte false și echipamente de spionaj, inclusiv microfoane și camere ascunse în cravate și jucării de pluș, la domiciliul lui Rusev. Analiza a peste 100.000 de mesaje Telegram a permis reconstituirea a șase operațiuni, printre care și planuri de răpiri. Alte condamnări: membri-cheie ai rețelei Biser Geambazov, considerat mâna dreaptă a lui Rusev, a fost condamnat la 10 ani și 2 luni de închisoare. Două femei făceau parte din rețea, jucând rolul de „momeli” în unele operațiuni: Katrin Ivanova (33 de ani), partenera lui Geambazov și asistentă medicală, a primit 9 ani și 8 luni; Vania Gaberova (30 de ani), cosmeticiană, a fost condamnată la 6 ani și 8 luni. Ținte: jurnaliști de investigație și disidenți ruși Rețeaua a vizat jurnaliști precum bulgarul Hristo Grozev și rusul Roman Dobrohotov, ambii implicați în anchete despre spionajul rusesc. Dobrohotov activează în prezent în Regatul Unit și este fondatorul platformei The Insider. Planuri de răpire și amenințări cu moartea Printre planurile discutate de Rusev și Marsalek se numără și răpirea disidentului rus Kiril Kașur, în Muntenegru. Într-un mesaj, Marsalek sugera că, dacă acesta „moare într-un accident”, nu ar fi o problemă, dar ar fi preferabil „să-și găsească drumul către Moscova”. Membrii rețelei au spionat inclusiv baza militară americană Patch Barracks din Germania, suspectând că acolo au loc antrenamente pentru soldații ucraineni privind utilizarea sistemelor de apărare antiaeriană Patriot.  

Donald Trump, posibilă participare la negocieri (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump ar putea participa la negocierile dintre Putin și Zelenski, dacă acestea vor avea loc

Donald Trump, posibilă participare la negocieri. Președintele american Donald Trump a anunțat luni că ar putea face o escală joi în Turcia, în contextul turneului său în Orientul Mijlociu, dacă vor avea loc negocieri între Rusia și Ucraina la Istanbul și dacă va considera că prezența sa poate fi utilă. Donald Trump, posibilă participare la negocieri „Nu știu unde voi fi joi. Am multe întâlniri, dar mă gândesc să zbor acolo. Există o posibilitate, presupun, dacă lucrurile se pot întâmpla”, a declarat Trump în legătură cu posibila sa prezență la negocierile ruso-ucrainene. Citește și: VIDEO George Simion, filmat când sare peste rând la controlul pașapoartelor, pe Otopeni. Liderul AUR s-a dus mai întâi la un ghișeu închis, unde a bătut în geam Trump începe luni un turneu diplomatic ce include Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar. Ultimatum european pentru Vladimir Putin Sâmbătă, la Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a găzduit un summit cu liderii europeni. Președintele Franței Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și cancelarul german Friedrich Merz i-au transmis un ultimatum liderului de la Kremlin: să accepte până luni un armistițiu necondiționat de 30 de zile. În caz contrar, Rusia riscă noi sancțiuni economice și o intensificare a livrărilor de armament către Ucraina. Propunerea Moscovei: negocieri directe la Istanbul pe 15 mai Ca răspuns, Rusia a propus reluarea negocierilor directe cu Ucraina începând cu 15 mai, tot la Istanbul – locul unde discuțiile din primăvara lui 2022 au rămas fără rezultat concret. Zelenski a răspuns că este dispus să-l întâlnească personal pe Putin în Turcia la data propusă. Kremlinul, rezervat în fața propunerii lui Zelenski Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze inițiativa lui Zelenski și nu a oferit detalii privind componența delegației ruse care ar putea participa la întâlnirea de joi. „Am spus deja tot” a fost răspunsul său legat de acest subiect. Referitor la presiunea liderilor europeni pentru armistițiul de 30 de zile, Peskov a declarat că „limbajul ultimatumurilor este inacceptabil” și că „nu se poate discuta cu Rusia în acest mod”. Europa presează pentru o încetare imediată a focului În paralel, miniștrii de externe ai Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei, Regatului Unit și șefa diplomației UE, Kaja Kallas, s-au întâlnit luni la Londra. Mesajul comun transmis a fost clar: Rusia trebuie să accepte o încetare imediată, completă și necondiționată a focului pentru cel puțin 30 de zile, pentru a permite negocieri pentru o pace durabilă. Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat luni că „mai sunt 12 ore până la sfârșitul zilei” și că, dacă armistițiul nu este instituit până atunci, „partea europeană va pune în mișcare pregătirea sancțiunilor” împotriva Rusiei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră