miercuri 24 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

Kremlinul, după succesul lui Simion, îl pomenește iar pe Călin Georgescu: Românii au fost privați de posibilitatea de a-l alege

Kremlinul îl victimizează iar pe Georgescu. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că românii au fost privați de dreptul de a vota candidatul dorit în primul tur al alegerilor prezidențiale. Afirmația a fost făcută în cadrul unui briefing oficial, ca răspuns la o solicitare din partea agenției TASS. Kremlinul îl victimizează iar pe Georgescu „Unul dintre favoriții acestor alegeri a fost scos în mod arbitrar din cursa electorală. Citește și: BREAKING Surse: Ciolacu a demisionat din funcția de premier, alegerile vor fi gestionate de guvern interimar Alegătorii români au fost privați de dreptul de a vota pentru persoana pe care și-au dorit-o – acest lucru poate fi afirmat fără echivoc”, a transmis Peskov. Oficialul rus s-a referit la Călin Georgescu, fost candidat ultranaționalist, care câștigase primul tur al alegerilor anulate de anul trecut. Ulterior, acestuia i s-a interzis participarea în actuala cursă prezidențială, în contextul unor acuzații de interferență rusă în favoarea sa. George Simion și Nicușor Dan merg în turul al doilea În actualul scrutin, desfășurat duminică, candidatul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, a obținut peste 40% din voturi, clasându-se pe primul loc. Acesta este considerat, la rândul său, un candidat cu viziuni ultranaționaliste. Nicușor Dan, candidat independent, s-a clasat pe locul al doilea, cu peste 20% din voturi, și îl va înfrunta pe Simion în turul al doilea, programat pentru 18 mai. Reacția Kremlinului: „Este treaba românilor” Întrebat dacă rezultatele reflectă o eventuală respingere a candidaților sprijiniți de „eurobirocrație”, Dmitri Peskov a evitat să ofere un comentariu direct asupra direcției europene: „Nu este treaba noastră, ci a românilor”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Kremlinul îl victimizează iar pe Georgescu (sursa: TASS)
În Germania se formează noul guvern (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

În Germania se instalează noua putere, alianța dintre conservatori și social-democrați. Friedrich Merz, noul cancelar

În Germania se formează noul guvern. Liderii Uniunii Creștin-Democrate (CDU), Uniunii Creștin-Sociale (CSU) și Partidului Social-Democrat (SPD) semnează luni, la Berlin, acordul de coaliție guvernamentală care va permite noii administrații să preia oficial mandatul, la 10 săptămâni după alegerile anticipate din 23 februarie. Documentul poartă titlul „Responsabilitate pentru Germania” și are 144 de pagini. În Germania se formează noul guvern Friedrich Merz, liderul CDU, este așteptat să fie ales cancelar marți, într-un vot în Bundestag unde coaliția are o majoritate confortabilă de 328 de locuri din 630. Citește și: România începe războiul de două săptămâni cu Rusia: ce vor face PSD, PNL și UDMR pentru turul al doilea? Pentru alegerea sa sunt necesare minimum 316 voturi. Din partea SPD, co-liderul Lars Klingbeil va deveni vicecancelar și ministru al finanțelor, iar partidul va deține în total șapte portofolii, inclusiv Ministerul Apărării, care ar putea rămâne la Boris Pistorius. Conservatorii și-au stabilit deja echipa de miniștri Conservatorii au anunțat deja componența echipei guvernamentale. Johann Wadephul va prelua Ministerul de Externe, fiind cunoscut pentru susținerea ajutorului militar acordat Ucrainei și critica adusă Kremlinului. Katherina Reiche va conduce Ministerul Economiei, în timp ce Ministerul Educației va reveni lui Karin Prien, iar cel al Sănătății deputatei Nina Warken. Un nou minister – al Digitalizării și Modernizării Statului – va fi condus de antreprenorul Karsten Wildberger, CEO Ceconomy. Provocări majore pentru noul guvern Noul executiv se confruntă cu o agendă complexă: relansarea economiei germane, gestionarea eficientă a migrației, consolidarea apărării europene și redefinirea relațiilor cu SUA, în contextul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. În alegerile din februarie, blocul conservator a obținut cele mai multe voturi, urmat de partidul de extremă dreapta AfD, în timp ce SPD s-a clasat pe locul al treilea.

Germania, măsuri pentru reducerea migrației ilegale (sursa: Facebook/Alexander Dobrindt)
Internațional

Germania va înăspri controalele la frontieră pentru a respinge migranți, anunță viitorul ministru de Interne

Germania, măsuri pentru reducerea migrației ilegale. Alexander Dobrindt, noul ministru de interne al Germaniei și membru al Uniunii Creștin-Sociale (CSU) din Bavaria, a anunțat că va impune măsuri ferme pentru reducerea migrației ilegale, începând chiar din prima săptămână de mandat. Germania, măsuri pentru reducerea migrației ilegale Într-un interviu acordat publicației Bild, Dobrindt a precizat că nu se va închide nicio frontieră, dar că sunt necesare „control, claritate și coerență” pentru a reduce migrația ilegală. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real „Numărul migrației ilegale trebuie să scadă. Pregătim decizii naționale și europene în acest sens”, a spus oficialul. Mai mulți polițiști la granițe, dar resurse limitate Potrivit estimărilor, este posibil ca poliția federală să suplimenteze temporar efectivele la granițele externe ale Germaniei. Totuși, Sindicatul Poliției Germane (GdP) atrage atenția că nu poate fi susținut un efort prelungit, din cauza lipsei de personal. Andreas Rosskopf, președintele GdP pentru Poliția Federală și Vamă, avertizează că nu se poate asigura o creștere constantă a prezenței la frontieră cu resursele actuale. Respingerea solicitanților de azil la graniță Sindicatul este rezervat și în privința ideii de a respinge solicitanții de azil la frontierele terestre fără acordul vecinilor precum Austria sau Polonia. „Nu trebuie să existe un joc de ping-pong între țările vecine”, a spus Rosskopf. „Dacă trebuie să întoarcem solicitanți de azil, acest lucru trebuie să fie juridic sigur – iar acest răspuns lipsește deocamdată.” Un nou guvern german condus de CDU/CSU și SPD Friedrich Merz, liderul CDU, urmează să fie ales cancelar în Bundestag marți, în fruntea noului guvern format din CDU/CSU și SPD. Fostul guvern de centru-stânga a fost reticent față de controalele fixe la frontieră, invocând reglementările din Spațiul Schengen. Totuși, fosta ministră de interne, Nancy Faeser (SPD), a prelungit în mod repetat controalele la granița cu Austria și a instituit controale temporare și pentru frontierele cu Polonia, Cehia și Elveția, notificând Comisia Europeană. Migrația în scădere În 2023, Germania a înregistrat 229.751 de cereri de azil, cu aproximativ 100.000 mai puține decât în anul precedent. Potrivit Biroului Federal pentru Migrație și Refugiați (BAMF), scăderea se datorează în mare parte închiderii rutei refugiaților prin Serbia, în noiembrie 2023. În noul acord de guvernare, CDU/CSU și SPD au convenit respingeri la frontieră, însă rămâne neclar dacă „în coordonare cu vecinii” înseamnă consultare sau obținerea acordului acestora.

Trump exclude un al treilea mandat (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump spune că nu-și dorește un al treilea mandat și că preferă să lase locul "unui mare republican"

Trump exclude un al treilea mandat. Donald Trump a abordat subiecte cheie într-un interviu difuzat duminică în cadrul emisiunii „Meet the Press with Kristen Welker” de la NBC News. Printre temele discutate: intenția de a candida din nou, situația TikTok și respectarea Constituției americane. Trump exclude un al treilea mandat Donald Trump a declarat că nu intenționează să candideze pentru un al treilea mandat, adăugând că planul său este să predea ștafeta „unui mare republican”, după ce își va încheia cei patru ani de mandat. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real „Nu asta încerc să fac”, a spus Trump, menționând că vrea doar patru ani „foarte buni”, în limita impusă de Constituția americană. Cu toate acestea, analiștii remarcă faptul că Trump a făcut anterior aluzii la o posibilă extindere a influenței sale politice și după acest termen. TikTok: termenul-limită ar putea fi prelungit Trump a anunțat că este dispus să prelungească termenul de 19 iunie acordat companiei chineze ByteDance pentru a-și ceda operațiunile TikTok din SUA, dacă nu se va ajunge la un acord până la acea dată. Aplicația video este utilizată de peste 170 de milioane de americani, iar Trump a recunoscut că are o „slăbiciune” pentru TikTok, susținând că l-a ajutat să câștige electoratul tânăr în alegerile din 2024. Trump a acordat deja două amânări în privința interdicției impuse de Congres. Planul inițial prevedea formarea unei noi entități americane pentru operațiunile TikTok, însă tranzacția a fost suspendată după reacțiile negative ale Beijingului, generate de majorarea tarifelor vamale impusă de Trump. Senatori democrați pun sub semnul întrebării legalitatea prelungirii termenului și avertizează că soluțiile propuse până acum nu respectă legislația americană. Potrivit unei surse apropiate investitorilor ByteDance, discuțiile pentru o soluție sunt în desfășurare, dar conflictul comercial dintre SUA și China rămâne un obstacol major. Trump, evaziv privind respectarea Constituției Întrebat dacă toți oamenii din SUA au dreptul constituțional la un proces echitabil, Trump a răspuns evaziv: „Nu știu. Nu sunt avocat. Nu știu.” El a justificat poziția prin faptul că o astfel de garanție ar presupune „milioane de procese” pentru imigranții aflați ilegal în SUA. Trump a afirmat că avocații săi vor urma hotărârile Curții Supreme. În context, presa amintește că administrația Trump a făcut presiuni pentru expulzarea rapidă a migranților, iar Curtea Supremă a intervenit pentru a bloca temporar unele deportări, inclusiv în cazul unor migranți venezueleni acuzați că fac parte din bande criminale. Cazul Abrego Garcia Un alt exemplu invocat este cazul lui Kilmar Abrego Garcia, un salvadorian deportat din greșeală de administrația Trump. Judecătorii federali au cerut guvernului să faciliteze revenirea acestuia în SUA, însă, până în prezent, Abrego Garcia se află într-un centru de detenție din El Salvador. Judecătorul federal care analizează dosarul a cerut explicații suplimentare din partea administrației.  

Trump exclude varianta demiterii lui Powell (sursa: NBC News)
Internațional

Trump încearcă să calmeze căderea bursieră: promite că nu-l va demite șeful Rezervei Federale a SUA, pe care-l acuză că e "total rigid"

Trump exclude varianta demiterii lui Powell. Președintele american Donald Trump a declarat că nu intenționează să-l demită pe Jerome Powell din funcția de președinte al Rezervei Federale (Fed) înainte de încheierea mandatului acestuia, în mai 2026. Într-un interviu acordat NBC News, Trump l-a descris însă pe Powell drept „total rigid” și a reiterat solicitările privind reducerea ratei dobânzii. „Total rigid” Trump a susținut că actualul șef al Fed „nu-l place” și nu i-a fost niciodată un aliat politic. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Cu toate acestea, fostul președinte crede că Powell va fi nevoit, în cele din urmă, să reducă dobânzile: „La un moment dat o va face, chiar dacă nu mă susține. Este total rigid”, a afirmat Trump. Trump exclude varianta demiterii lui Powell Întrebat explicit dacă are de gând să-l înlocuiască pe Powell înainte de 2026, Trump a răspuns negativ: „Nu, nu, nu. De ce aș face asta? Ar trebui să înlocuiesc persoana într-o altă perioadă scurtă de timp”, a adăugat el, lăsând să se înțeleagă că stabilitatea funcției este prioritară în actualul context economic. BCE reduce dobânda, Fed rămâne precaută În timp ce Banca Centrală Europeană (BCE) a redus dobânda de referință de șapte ori din iunie anul trecut, ca reacție la încetinirea economică provocată inclusiv de politicile comerciale americane, dobânda-cheie a Fed a rămas nemodificată din decembrie. În prezent, dobânda de politică monetară a Fed este cuprinsă între 4,25% și 4,50%, față de 2,25% în zona euro. Piețele financiare, afectate de declarațiile lui Trump Bursa de pe Wall Street a înregistrat scăderi semnificative luna trecută, în contextul în care Trump și-a intensificat criticile la adresa lui Jerome Powell. Aceste atacuri au alimentat temerile privind independența Fed și au creat turbulențe pe piețele financiare. Anunțul că Powell ar putea fi menținut în funcție până în 2026 ar putea liniști investitorii și ar indica un semnal de stabilitate pentru piețele globale. Trump, evaziv în privința taxelor vamale Întrebat despre politica tarifelor impuse în timpul mandatului său, Trump a refuzat să spună dacă unele dintre aceste taxe vor rămâne permanente. Totuși, a recunoscut că „a fost foarte dur cu China”, afectând considerabil relațiile comerciale dintre cele două mari economii ale lumii. Trump a afirmat că Beijingul dorește acum un acord, dar nu a oferit detalii suplimentare despre o eventuală renegociere.

Putin contra Occidentului, confruntare amânată strategic (sursa: smotrim.ru)
Internațional

VIDEO Putin i-a făcut un ceai unui reporter al Russia 1 în bucătăria sa de la Kremlin pentru un "documentar" despre viața sa

Putin contra Occidentului, confruntare amânată strategic. Președintele rus, Vladimir Putin, admite într-un nou documentar al televiziunii de stat că Rusia nu era pregătită, în 2014, să se confrunte direct cu Occidentul. Putin contra Occidentului, confruntare amânată strategic Putin a făcut aceste declarații în filmul (VIDEO) „Rusia, Kremlin, Putin, 25 de ani”, difuzat cu ocazia aniversării a 25 de ani de la prima sa inaugurare ca președinte, la 7 mai 2000. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Putin a explicat că, după anexarea Crimeei și izbucnirea conflictului în Donbas, un război deschis cu Occidentul era „practic nerealist” în acel moment. Rusia nu avea încă infrastructura militară, economică și de securitate necesară pentru un astfel de conflict. Liderul de la Kremlin și armele nucleare În documentar, Putin a fost întrebat despre riscul unei escaladări nucleare în războiul din Ucraina. Președintele rus a declarat că utilizarea armelor nucleare „nu a fost necesară până acum” și a adăugat: „Sperăm că nu va fi nevoie nici în viitor”. Vorbind lângă un portret al țarului Alexandru al III-lea, Putin a acuzat Occidentul că a încercat să provoace Rusia pentru a o determina să greșească. El a reiterat ideea că Rusia a fost umilită după căderea URSS, prin extinderea NATO și intervenția în ceea ce Moscova consideră a fi sfera sa de influență. Putin crede că reconcilierea cu Ucraina este inevitabilă În ciuda conflictului violent declanșat în 2022, Vladimir Putin susține că reconcilierea cu Ucraina este „o chestiune de timp”. „Mi se pare că acest lucru este inevitabil, în ciuda tragediei cu care ne confruntăm în prezent”, a afirmat liderul rus. Putin a subliniat că Moscova are mijloacele necesare pentru a duce războiul „la concluzia sa logică, cu rezultatul necesar pentru Rusia”. Confruntare abia după 2014 Putin a afirmat că țara sa a făcut eforturi semnificative după 2014 pentru a-și consolida securitatea, economia și forțele armate. „Nu ne-am pregătit special pentru acest lucru. Am aspirat sincer la o soluționare pașnică în Donbas”, a spus el. Totuși, președintele a acuzat partea ucraineană că ar fi ales „o altă direcție” și a susținut că sprijinul societății ruse pentru ofensiva din Ucraina reflectă atașamentul față de valorile tradiționale. „Fără aceste valori, Rusia și-ar pierde identitatea”, a adăugat Putin. Problema succesiunii: Putin admite că se gândește la viitor Întrebat despre eventualul său succesor, Vladimir Putin, în vârstă de 72 de ani, a declarat: „Mă gândesc mereu la asta”. Liderul de la Kremlin a sugerat că ar putea exista mai mulți candidați dintre care poporul rus să aleagă. Potrivit Constituției Federației Ruse, în cazul în care președintele devine incapabil să-și îndeplinească atribuțiile, prim-ministrul – în prezent Mihail Mișustin – ar prelua temporar conducerea statului. Percepții opuse în Rusia Disidenții ruși îl consideră pe Vladimir Putin un dictator care a construit un sistem fragil, bazat pe corupție și obediență, care riscă să ducă Rusia în declin. În schimb, susținătorii îl văd ca pe un lider salvator, care a adus stabilitate și a înfruntat Occidentul. Sondajele oficiale indică un nivel de aprobare de peste 85% pentru liderul de la Kremlin. Viața privată a lui Vladimir Putin Documentarul oferă publicului și imagini rare din viața personală a președintelui. Într-o scenă filmată în bucătăria sa privată de la Kremlin, Putin este surprins oferind ciocolată și lapte fermentat jurnalistului Pavel Zarubin. „Nu mă simt ca un politician”, afirmă Putin. „Continui să respir același aer ca milioane de ruși. Acest lucru trebuie păstrat cât mai mult timp posibil.”

Xi Jinping participă la Parada Victoriei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul anunță că președintele chinez Xi va participa la Parada Victoriei de la Moscova în ciuda avertismentelor Ucrainei

Xi Jinping participă la Parada Victoriei. Președintele Chinei, Xi Jinping, va efectua o vizită oficială în Rusia între 7 și 10 mai 2025, potrivit unui comunicat transmis duminică de Kremlin. Vizita are loc cu prilejul celebrării a 80 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial. Xi Jinping participă la Parada Victoriei Pe parcursul vizitei, Xi Jinping se va întâlni cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a discuta despre dezvoltarea parteneriatului strategic dintre cele două țări. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Kremlinul a precizat că discuțiile vor fi urmate de semnarea mai multor documente oficiale. Lideri internaționali, așteptați la parada din 9 mai Rusia va organiza pe 9 mai parade și ceremonii oficiale dedicate comemorării sfârșitului războiului împotriva Germaniei naziste. Kremlinul a anunțat că sunt așteptați și alți lideri internaționali, fără a oferi însă o listă completă a celor care și-au confirmat participarea. Armistițiu propus de Putin, refuzat de Zelenski Cu ocazia acestui moment simbolic, Vladimir Putin a propus un armistițiu de trei zile, însă președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat afirmând că ar fi dispus să accepte doar o încetare a ostilităților pentru o perioadă de cel puțin 30 de zile. Putin a respins această variantă, reiterând că nu dorește o pauză temporară, ci o reglementare pe termen lung a conflictului cu Ucraina. Avertisment de la Kiev În contextul conflictului în desfășurare, Zelenski a avertizat că Ucraina nu poate garanta siguranța liderilor străini care aleg să participe la parada tradițională organizată la Moscova pe 9 mai. Riscurile de securitate sunt ridicate, iar tensiunile rămân la cote înalte.

Șoșoacă și Georgescu, sprijiniți de SVR (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

Sprijinul rusesc online (prin SIE rus, SVR) pentru Călin Georgescu i-a fost, inițial, destinat Dianei Șoșoacă, arată documente citate de presa franceză

Șoșoacă și Georgescu, sprijiniți de SVR. Serviciul Român de Informații (SRI) a identificat Rusia ca principal responsabil pentru un atac cibernetic de proporții asupra infrastructurii electorale românești, desfășurat în timpul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. Peste 85.000 de atacuri provenind din 33 de țări au fost înregistrate, potrivit unei investigații publicate de portalul francez Mediapart. Șoșoacă și Georgescu, sprijiniți de SVR Investigația arată că atacul a fost orchestrat de SVR (Serviciul de Informații Externe al Rusiei), condus de Serghei Narîșkin, apropiat al lui Vladimir Putin. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Scopul ar fi fost susținerea unui candidat suveranist, inițial Diana Șoșoacă, apoi Călin Georgescu, și obținerea a cel puțin 30% din locurile din Parlament pentru partidele extremiste AUR, SOS și POT. Campanie sofisticată pe TikTok: manipulare la scară largă Operațiunea a inclus o amplă campanie de „astroturfing” pe TikTok, cu 25.000 de conturi coordonate și peste 130 de influenceri recrutați pentru a promova indirect candidatul Călin Georgescu. Acesta, cotat cu sub 1% înainte de campanie, a ajuns să câștige primul tur cu aproape 23% din voturi. Discord și Telegram, utilizate pentru coordonare Ancheta relevă și existența unor grupuri de comunicare pe Discord și Telegram, create încă din 2022, care difuzau instrucțiuni precise pentru manipularea algoritmilor TikTok. Scopul: promovarea conținutului favorabil lui Georgescu fără a fi detectat de instrumentele de moderare ale platformei. Atacuri lansate inclusiv în ziua alegerilor Serviciile secrete române au detectat atacuri cibernetice asupra serverelor electorale inclusiv în ziua scrutinului. Deși în mod oficial SRI nu a numit Rusia, documentele declasificate fac referire la un „actor statal”. Neoficial însă, Rusia a fost identificată în schimburile cu partenerii europeni. APT29, grupul de hackeri ruși implicat în atac Unul dintre serverele compromise a fost atribuit grupului APT29 („Cozy Bear”), unitate de hackeri a SVR, cunoscută pentru implicarea în alegerile prezidențiale americane din 2016. SRI a reușit să stabilească această legătură, potrivit dezvăluirilor Mediapart. Eliminarea Dianei Șoșoacă și ascensiunea lui Georgescu Inițial susținută de Kremlin, Diana Șoșoacă a fost exclusă din cursa electorală de către CCR. Ulterior, Moscova s-a reorientat către Călin Georgescu, care nu a desfășurat o campanie clasică, dar a beneficiat de vizibilitate sporită prin rețelele sociale. Viginum: Campanie de manipulare detectată și de autoritățile franceze Viginum, agenția franceză de monitorizare a ingerințelor digitale, a confirmat amploarea campaniei de manipulare, etichetând-o drept una „sofisticată”. Hashtagul #CalinGeorgescu ar fi înregistrat peste 73 de milioane de vizualizări într-o săptămână. Influențatori recrutați prin FameUp și FA Agency Un raport al SRI indică faptul că o parte dintre influenceri au fost cooptați prin platforma românească FameUp, iar alții prin compania sud-africană FA Agency. Plata ar fi fost de 1.000 de euro per videoclip. Unele surse leagă FA Agency de o agenție ucraineană pro-Kiev. A fost Georgescu promovat de puterea politică? Conform unor anchete de presă, inclusiv Le Monde, Partidul Național Liberal ar fi finanțat campania de promovare prin FameUp, încercând să direcționeze electoratul extremist spre un candidat considerat inofensiv. Firma FameUp neagă implicarea, susținând că hackerii au deturnat campania. Rusia acuză „lovitură de stat”: dezinformare după anularea alegerilor După invalidarea scrutinului, rețelele sociale au fost inundate cu mesaje și imagini alarmante, inclusiv fotomontaje cu tancuri pe străzile românești. Scopul: delegitimarea autorităților și instigarea populației împotriva instituțiilor democratice. România, un avertisment pentru alte țări din UE Raportul Viginum concluzionează că încrederea alegătorilor în democrație a fost grav afectată. Autoritățile franceze avertizează că astfel de operațiuni rusești sunt în desfășurare și în alte țări europene, inclusiv Franța.  

Micile secretele culinare ale conclavului papal (sursa: Pexels/Jeswin Thomas)
Internațional

Secretele culinare ale Vaticanului: ce vor mânca cardinalii în timpul conclavului din 7 mai

Micile secretele culinare ale conclavului papal. De peste 750 de ani, Biserica Catolică impune reguli stricte privind alimentația cardinalilor în timpul conclavului, pentru a preveni transmiterea de mesaje secrete ascunse în mâncare sau șervețele. Însă cum poate fi menținută confidențialitatea într-un context în care alimentele circulă între bucătărie și sală? Cina de rămas-bun înainte de izolare În zilele premergătoare conclavului, cardinalii au fost surprinși luând masa la restaurantele preferate din Roma. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Printre preferințele culinare se numără restaurantele din apropierea Vaticanului, în special din zonele Prati și Borgo Pio. De exemplu, arhiepiscopul emerit Anselmo Guido Pecorari a fost surprins la Caffè dei Papi cu un sandviș și o bere, iar într-o altă seară, împreună cu cardinalul Mario Zenari, a savurat „carciofi alla romana” la restaurantul La Taverna, lângă Via Candia. Tot în aceste zile de „răgaz”, cardinalii pot fi văzuți frecventând restaurante celebre precum La Rustichella sau Marcantonio, renumite pentru paste tradiționale și carbonara considerată de unii „mitologică”. Această ultimă plăcere culinară nu este întâmplătoare: începând cu 7 mai, 135 de cardinali vor intra în conclavul secret din Capela Sixtină pentru a alege un nou papă, fiind complet izolați de lume pentru o perioadă nedeterminată. Conclavul: izolare totală, control absolut Conclavul este o procedură notoriu de secretă. Cardinalii votează, dorm și mănâncă într-un regim strict, fără nicio legătură cu exteriorul. Singurele semnale permise sunt fumul alb sau negru: alb pentru un papă ales, negru pentru un vot nereușit. Frica de mesaje ascunse în ravioli În trecut, mâncarea era considerată un potențial canal de comunicare secretă: un mesaj ar fi putut fi ascuns într-un ravioli sau într-un șervețel murdar. Tocmai de aceea, controlul era extrem de riguros, iar mesele, în ciuda caracterului comunal, erau atent supravegheate. Reguli stricte din Evul Mediu până azi Regulile de izolare datează din 1274, când Papa Grigore al X-lea a instituit măsuri stricte după un conclav care durase aproape trei ani. În conclav, regulile sunt stricte nu doar pentru cardinali, ci și pentru cei care se ocupă de mâncare. Este interzis orice contact cu exteriorul, iar telefoanele mobile, tabletele și alte dispozitive sunt complet excluse din spațiul conclavului. Personalul de bucătărie este format din laici de încredere, deja angajați la Vatican. Accesul în și din bucătărie se face numai cu aprobare specială, sub supravegherea gărzii elvețiene. În conclavurile recente, au fost montate chiar camere de supraveghere în bucătărie pentru a preveni orice tentativă de comunicare neautorizată. Toți angajații semnează un jurământ de confidențialitate, care le interzice să vorbească cu cardinalii mai mult decât strictul necesar pentru servirea mesei. Micile secretele culinare ale conclavului papal În prezent, conclavul are loc în Domus Sanctae Marthae, reședința cardinalilor în timpul sechestrării. Meniul din conclav este inspirat din simplitatea preferată de Papa Francisc. Dieta cardinalilor este gândită să susțină o stare bună de sănătate fizică și claritate mentală, necesare pentru reflecțiile din timpul votului. Micul dejun este compus din ceai, cafea, pâine cu gem La prânz cardinalii sunt serviți cu paste sau orez, carne albă sau pește, pâine și legume proaspete Cina, este o masă ușoară, fără excese. Desertul este ocazional. În cazul în care conclavul se prelungește, este posibil să se adauge un desert de casă și maximum un pahar de vin.

Dmitri Medvedev amenință Kievul cu dispariția (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Zelenski sugerează că Parada Victoriei de 9 Mai de la Moscova ar putea fi în pericol, Medvedev promite dispariția Kievului

Dmitri Medvedev amenință Kievul cu dispariția. Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a lansat sâmbătă o declarație amenințătoare, afirmând că dacă Ucraina ar ataca Moscova pe 9 mai, cu ocazia festivităților dedicate Zilei Victoriei în al Doilea Război Mondial, „nimeni nu poate garanta că Kievul va mai exista pe 10 mai”. Kremlinul a propus un armistițiu de trei zile Președintele rus Vladimir Putin a anunțat o încetare unilaterală a focului între 8 și 10 mai, pentru a marca 80 de ani de la victoria Uniunii Sovietice și a aliaților împotriva Germaniei naziste. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Pe 9 mai, Kremlinul urmează să găzduiască o serie de lideri internaționali, inclusiv pe președintele chinez Xi Jinping, în Piața Roșie. Zelenski respinge pauza simbolică Ca reacție la propunerea Moscovei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită pentru un armistițiu real și consistent de 30 de zile, nu pentru o simplă pauză de imagine, considerând propunerea Kremlinului drept o mișcare neserioasă. Zelenski a adăugat că Ucraina nu poate garanta securitatea liderilor internaționali care vor participa la parada din Moscova, întrucât responsabilitatea pentru siguranța acestora revine Federației Ruse. „Nu putem fi responsabili pentru ceea ce se întâmplă pe teritoriul Federației Ruse”, a subliniat președintele ucrainean. Dmitri Medvedev amenință Kievul cu dispariția În replică, Dmitri Medvedev a calificat poziția lui Zelenski drept o „provocare verbală”, respingând ideea că cineva ar fi cerut garanții de securitate de la Ucraina. Într-un mesaj pe Telegram, acesta a transmis un avertisment direct: „(Zelenski) înțelege că, în cazul unei provocări reale de Ziua Victoriei, nimeni nu va putea garanta că Kievul va apuca ziua de 10 mai.” Medvedev îl atacă pe Trump: „O prostie arogantă” Fostul președinte rus a profitat de ocazie pentru a-l critica și pe Donald Trump, care declarase recent că Statele Unite au contribuit mai mult decât oricare altă țară la victoria în cel de-al Doilea Război Mondial. Trump a anunțat, pe rețeaua sa Truth Social, intenția de a marca Ziua Victoriei pe 8 mai, data capitulării Germaniei în 1945, afirmând că SUA „au făcut cel mai mult” pentru acest rezultat istoric. „O sărbătoare nu e un lucru rău, dar prima lui declarație este o prostie arogantă”, a scris Medvedev pe rețeaua VK. În același mesaj, Medvedev a revendicat pentru Rusia paternitatea morală a victoriei în război: „Poporul nostru a sacrificat 27 de milioane de vieți în numele distrugerii fascismului. Ziua Victoriei este a noastră și este 9 mai. Așa a fost, așa este, așa va fi mereu!”

Președintele sârb pleacă din SUA bolnav (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Prietenul lui Ponta, președintele sârb Vučić, s-a întors de urgență din SUA după ce a acuzat "o stare de rău"

Președintele sârb pleacă din SUA bolnav. Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a decis să-și întrerupă călătoria oficială în Statele Unite și să revină de urgență la Belgrad, în urma unei stări de rău resimțite vineri, potrivit presei sârbe. Președintele sârb pleacă din SUA bolnav Televiziunea națională sârbă (RTS) a anunțat sâmbătă că Vucic a pus capăt vizitei sale în SUA „din cauza unei indispoziții”, fără a furniza detalii suplimentare privind starea de sănătate a președintelui. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Surse apropiate delegației susțin că Vucic, în vârstă de 55 de ani, s-a simțit rău vineri după-amiază (ora locală) și, după consultarea cu un medic, a luat decizia de a reveni în Serbia. Vucic urma să se întâlnească cu Donald Trump Înainte de plecare, liderul de la Belgrad anunțase două întâlniri cu președintele american Donald Trump, planificate pentru următoarele patru zile. Una dintre ele ar fi trebuit să aibă loc la reședința privată a lui Trump din Mar-a-Lago, Florida. Într-un mesaj video transmis la sosirea în SUA, Vucic menționa că urmează să participe la „întâlniri importante” cu lideri ai Partidului Republican și oficiali americani. Întâlnire cu Rudy Giuliani înainte de plecare Înainte de întreruperea vizitei, Aleksandar Vucic s-a întâlnit cu Rudy Giuliani, fostul avocat personal al lui Donald Trump şi fost primar al New Yorkului. Nu a fost clar dacă discuțiile au vizat aspecte politice sau diplomatice legate de relațiile bilaterale. Istoric medical: internare în 2019 Președintele Serbiei a mai avut episoade medicale în trecut. În 2019, acesta a fost internat pentru scurt timp din cauza unor probleme cardiovasculare. Deși starea sa de sănătate nu a fost considerată gravă la acel moment, autoritățile nu au oferit detalii complete nici atunci.

Proiectul Kanal Istanbul, periculos pentru mediu (sursa: kanalistanbul.gov.tr/)
Internațional

Un canal navigabil între Marmara și Marea Neagră se va realiza, susțin autoritățile turce. Proiectul, periculos pentru mediu

Proiectul Kanal Istanbul, periculos pentru mediu. Turcia intenționează să construiască un canal navigabil între Marea Neagră și Marea Marmara, cunoscut sub numele de Kanal Istanbul, odată ce va reuși să asigure finanțarea necesară. Declarația a fost făcută joi de ministrul turc al Transporturilor, în ciuda criticilor privind impactul ecologic al proiectului și a faptului că inițiativa fusese aparent abandonată. Ambiția lui Erdogan Președintele Recep Tayyip Erdogan a lansat oficial proiectul în 2021, când a pus piatra de temelie pentru Kanal Istanbul – un canal de 45 km lungime, cu o adâncime de 25 de metri și o lățime de 400 de metri. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Traseul canalului pornește din districtul Kucukcekmece, trece prin rezervorul Sazlidere și ajunge la Marea Neagră, în apropiere de localitatea Durusu. Proiectul prevede și construcția unor noi porturi și centre logistice, realizarea a trei tuneluri subterane pentru autovehicule, integrarea canalului în infrastructura de transport a regiunii Istanbul. Proiectul Kanal Istanbul, periculos pentru mediu Proiectul are un cost estimat de 75 de miliarde de lire turcești (aproximativ 1,95 miliarde de dolari). Încă de la anunțare, Kanal Istanbul a fost intens criticat din mai multe direcții, precum impactul asupra mediului înconjurător și a ecosistemului marin. De asemenea este criticat pericolul afectării surselor de apă potabilă pentru Istanbul. Există îndoieli și asupra viabilitatății economice, într-un context marcat de crize succesive. Proiectul a fost înghețat, dar nu abandonat Din cauza dificultăților economice, a lipsei de finanțare și a opoziției publice, lucrările la Kanal Istanbul au fost suspendate în ultimii ani. Totuși, ministrul Transporturilor, Abdulkadir Uraloglu, a reafirmat intenția Guvernului de a continua proiectul, când vor exista condițiile necesare: „Nu am abandonat proiectul Kanal Istanbul. Nu este astăzi pe agenda noastră, dar când vom găsi formula adecvată de finanțare, cu siguranță îl vom realiza.” Această declarație vine în contradicție cu afirmațiile făcute anterior de ministrul Mediului, care susținea că proiectul nu mai este, de ceva vreme, în planurile Guvernului. Tensiuni politice și presiuni asupra opoziției Reluarea discuțiilor despre Kanal Istanbul are loc într-un climat politic tensionat. Autoritățile centrale au fost acuzate că intimidează reprezentanții partidelor de opoziție din cadrul municipalității Istanbulului, dominată de Partidul Republican al Poporului (CHP). Un exemplu important este arestarea primarului Ekrem Imamoglu, unul dintre cei mai vocali opozanți ai președintelui Erdogan. Acesta a fost reținut pe 19 martie, sub acuzația de „corupție”, acuzație pe care o respinge categoric, denunțând o „execuție fără proces”. Arestarea primarului Imamoglu a amplificat protestele Imamoglu, considerat un posibil candidat la viitoarele alegeri prezidențiale, a beneficiat de un val de susținere publică, iar reținerea sa a declanșat proteste masive și turbulențe economice în Turcia. Guvernul a negat orice implicare în decizia justiției, însă criticii vorbesc despre o campanie de presiune sistematică asupra opoziției.

Trump, atitudine schimbată față de Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trump vede lucrurile diferit în privința Ucrainei după întâlnirea de la Vatican, spune Zelenski

Trump, atitudine schimbată față de Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că întâlnirea sa cu președintele american Donald Trump, desfășurată pe 26 aprilie la Vatican, ar fi influențat modul în care acesta percepe conflictul din Ucraina. Declarațiile au fost făcute vineri seara, în fața unui grup de jurnaliști. Trump, atitudine schimbată față de Ucraina Zelenski s-a arătat încrezător că discuția directă cu Donald Trump a produs un impact real asupra modului în care liderul american înțelege războiul din Ucraina. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real „Sunt încrezător că, după întâlnirea noastră de la Vatican, președintele Trump a început să vadă lucrurile puțin diferit”, a spus Zelenski. Zelenski respinge armistițiile scurte propuse de Putin În cadrul aceleiași întâlniri, liderul de la Kiev a respins propunerile Rusiei privind încetări scurte ale focului, inclusiv o posibilă pauză între 8 și 10 mai, în contextul marcării a 80 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste. „Este imposibil de ajuns la un acord în trei, cinci sau șapte zile. Să fim sinceri. E teatru din partea lui Putin. Nu pare serios”, a declarat președintele ucrainean. Zelenski cere, în schimb, un armistițiu de cel puțin 30 de zile, fără condiții prealabile, pentru a putea purta negocieri substanțiale. „Putin nu trebuie ajutat să iasă din izolare” Zelenski a avertizat că liderii internaționali nu ar trebui să participe la jocul diplomatic al Kremlinului, menit să îndulcească imaginea Rusiei în contextul celebrărilor din Piața Roșie. „Nimeni nu îl va ajuta pe Putin să joace acest tip de joc pentru a-și îndulci ieșirea din izolare pe 9 mai”, a subliniat Zelenski. Kievul nu garantează securitatea liderilor prezenți la Moscova Zelenski a transmis un avertisment clar cu privire la riscurile pe care le presupune participarea liderilor străini la evenimentele de la Moscova. „Nu putem garanta securitatea liderilor internaționali prezenți acolo. Nu se știe ce va face Rusia la acea dată. Ar putea avea loc incendii, explozii, iar apoi să fim învinovățiți”, a spus el.

Trump propune tăieri bugetare de 163 de miliarde de dolari Foto: Facebook The White House
Internațional

Trump propune tăieri bugetare de 163 de miliarde de dolari, cu reduceri masive ale cheltuielilor în educaţie şi locuinţe

Președintele SUA, Donald Trump propune tăieri bugetare de 163 de miliarde de dolari, cu reduceri masive ale cheltuielilor în educaţie şi locuinţe, arată Reuters, citat de news.ro.  Citește și: Lasconi a fost doar poștașul. Petarda împotriva lui Nicușor Dan, fabricată de tabăra Antonescu-Ciolacu Trump propune tăieri bugetare de 163 de miliarde de dolari Potrivit Biroului pentru Management şi Buget al Casei Albe (OMB), cheltuielile pentru securitate internă ar urma să crească cu aproape 65% faţă de nivelurile aprobate pentru 2025, în timp ce cheltuielile discreţionare non-apărare ar fi reduse cu 23%, ajungând la cel mai scăzut nivel din 2017. Propunerea include şi tăieri de peste 2 miliarde de dolari pentru Agenţia de Administrare Fiscală (IRS). Bugetul, primul prezentat de Trump de la revenirea sa la Casa Albă, reflectă promisiunile de a reduce birocraţia federală şi de a majora fondurile pentru apărare şi controlul imigraţiei. Democraţii au criticat dur reducerile, iar unii republicani au exprimat rezerve, în special privind nivelul insuficient al cheltuielilor pentru apărare. Printre reducerile semnificative se numără o scădere de 50 de miliarde de dolari la Departamentul de Stat, care va prelua Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională, o tăiere de 2,49 miliarde de dolari la IRS şi diminuarea semnificativă a bugetului NASA pentru programul lunar. Departamentul Educaţiei ar suferi o reducere de aproximativ 15%, fiind vizată o restructurare majoră, în timp ce Departamentul pentru Locuinţe şi Dezvoltare Urbană ar pierde aproape jumătate din finanţare. Totodată, bugetul propune 500 de milioane de dolari suplimentari pentru securizarea frontierei, 766 de milioane pentru tehnologie în acest scop şi menţinerea a 22.000 de agenţi de patrulare la frontieră, cu angajări suplimentare la Vama şi Protecţia Frontierei.

Tensiuni diplomatice între SUA și Germania (sursa: Facebook/Marco Rubio)
Internațional

Marco Rubio acuză Germania de „tiranie mascată”. Ministerul german de Externe îi răspunde ferm

Tensiuni diplomatice între SUA și Germania. Un schimb tensionat de replici a avut loc vineri pe platforma X, între secretarul de stat american Marco Rubio și Ministerul german de Externe, pe tema deciziei Germaniei de a clasifica partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) drept formațiune extremistă. Tensiuni diplomatice între SUA și Germania Marco Rubio a criticat dur decizia autorităților germane de a permite serviciului intern de informații (BfV) să intensifice supravegherea partidului AfD. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real „Germania tocmai a oferit agenției sale de spionaj noi puteri pentru a supraveghea opoziția. Asta nu e democrație, e tiranie mascată”, a scris Rubio pe contul oficial al Departamentului de Stat. Acesta a susținut că adevărata amenințare vine din partea politicilor guvernamentale privind imigrația, și nu dinspre AfD, care „a obținut locul al doilea la ultimele alegeri”. Reacția Germaniei: „Aceasta este democrație” La peste trei ore de la postarea lui Rubio, Ministerul german de Externe a reacționat direct pe X, respingând ferm acuzațiile: „Aceasta este democrație. Decizia se bazează pe o investigație riguroasă și independentă pentru a proteja Constituția și statul de drept.” Ministerul a subliniat că decizia finală aparține instanțelor de judecată și a amintit lecțiile dure ale istoriei: „Am învățat din istorie că extremismul de dreapta trebuie oprit.” JD Vance atacă establishmentul german Vicepreședintele SUA, JD Vance, a reluat criticile lui Rubio într-o postare separată, exprimându-și sprijinul pentru AfD. „AfD este cel mai popular partid din Germania și cel mai reprezentativ în estul țării. Acum birocrații încearcă să îl distrugă.” Într-un alt mesaj, Vance a acuzat elita politică germană că „a reconstruit Zidul Berlinului, nu rușii, ci establishmentul german”. AfD, acuzat de extremism și discriminare AfD a fost în centrul mai multor scandaluri, fiind acuzat de retorică antisemită, anti-musulmană și xenofobă. În 2024, unul dintre liderii săi, Björn Höcke, a fost condamnat pentru folosirea de sloganuri naziste – fapt interzis prin lege în Germania. Serviciul german de informații interne consideră AfD o amenințare la adresa ordinii democratice: „Partidul urmărește să excludă anumite grupuri din participarea egală în societate, să le discrimineze neconstituțional și să le confere un statut inferior din punct de vedere legal.” SUA acuză Europa de restrângerea libertății de exprimare Într-un discurs susținut în februarie la Conferința de Securitate de la München, JD Vance a acuzat liderii europeni că se îndepărtează de valorile post-Război Rece. „În Marea Britanie și în întreaga Europă, libertatea de exprimare, din păcate, este în retragere”, a declarat el, stârnind nemulțumiri în rândul oficialilor europeni.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră