joi 18 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2577 articole
Eveniment

Ambasadorul Rusiei face o vizită vineri la Iași să comemoreze "eliberarea de naziști". Este un "act de sfidare, de propagandă de tip sovietic", spune un istoric

Ambasadorul rus, propagandă sovietică la Iași. Vineri, 23 august, ambasadorul Federației Ruse în România, Vladimir Gheorghievici Lipaev, face o vizită la Iași pentru o așa-zisă comemorare a eliberării Iașiului și României de naziști. Ambasadorul rus, propagandă sovietică la Iași Acțiunea este definită drept o "propagandă tipic rusească" de către un istoric ieșean. Citește și: Cât a plătit Victor Negrescu să fie propus comisar european de către premierul Marcel Ciolacu: 1,2 milioane de lei. Suma a fost împrumutată de Negrescu de la rude "Din punctul meu de vedere, este un act de propagandă tipic rusească, s-au mai făcut asemenea gesturi politice și în anii anteriori, când URSS avea influență mai puternică în părțile unde trăim noi. Este o provocare, pentru că noi ar trebui să răspundem cu ceea ce știm că reprezintă adevărul istoric. Ei nu au eliberat pe nimeni, nu sunt eliberatorii noștri", a spus conf. univ. dr. Claudiu Topor de la Facultatea de Istorie din cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza" (UAIC) din Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ambasadorul rus, propagandă sovietică la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Criticile fostului șef SIE Predoiu, preluate de TASS Foto: Facebook Silviu Predoiu
Politică

Ex-șeful SIE Silviu Predoiu, "conservă" rusească - criticile sale la adresa lui Zelenski, preluate de TASS, agenția de presă a Kremlinului: „A creat riscul unui război nuclear”

Criticile fostului șef al SIE Silviu Predoiu la adresa lui Zelenski au fost preluate de TASS: „Zelenski a creat riscul unui război nuclear fără acordul aliaților săi”, relatează agenția rusă de stat afirmațiile fostului oficial. Citește și: EXCLUSIV Cea mai competentă funcționară din România, cu funcții în mai multe ministere, sub miniștri USR, PNL și PSD. Azi e șefa CA al Romarm și a luat de la Transelectrica 930.000 lei Criticile fostului șef SIE Predoiu, preluate de TASS „Președintele ucrainean Vladimir Zelenski a creat riscul unui război nuclear pentru toți aliații săi, fără acordul lor, ordonând un atac asupra regiunii ruse Kursk, a declarat Silviu Predoiu, fost șef al Serviciului Român de Informații Externe. «A fost depășită o linie roșie», a declarat el la televiziunea Canal 33. «Și-au asumat riscul de a avea ca răspuns un atac nuclear, și l-au asumat și în numele nostru». «Ucraina a ales un moment de slăbiciune aliată», a continuat el. «America desfășoară o campanie electorală, condusă de un președinte aflat în declin fizic și mental, cu un vicepreședinte care habar nu are ce este politica internațională, geopolitica și așa mai departe. În NATO, un secretar general îl înlocuiește pe altul. În UE, puterile noii Comisii Europene sunt transferate». «Ucraina a înțeles foarte bine ce face», a spus Predoiu. «Și a spus acest lucru: Ne-am săturat de indecizia voastră. Știți ce? Am intrat în Rusia cu tancurile, tunurile, mitralierele, muniția voastră. Sunteți deja toți acolo, în Rusia. Să vedem ce aveți de gând să faceți acum». «Și asta e greșit», a spus generalul în retragere. «Nu pentru asta îi ajutăm - să ne trezim târâți în conflict. Iar ei sunt foarte interesați să implice pe toată lumea. Noi ajutăm cu bună credință , dar ei au mers prea departe»”, scrie TASS, citându-l pe Predoiu. În martie, Predoiu - care a lucrat în SIE din 1987 în 2018, ajungând director adjunct și director interimar - a anunțat că vrea să candideze la președinția României.

Rușii acuză SUA, Marea Britanie, Polonia (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii acuză serviciile secrete ale SUA, Marii Britanii și Poloniei că au ajutat Ucraina să plănuiască atacarea Kursk

Rușii acuză SUA, Marea Britanie, Polonia. Incursiunea Ucrainei în regiunea rusă Kursk a fost pregătită cu participarea serviciilor de informaţii din SUA, Regatul Unit şi Polonia, a relatat miercuri ziarul Izvestia, citând serviciul rus de informaţii externe. Rușii acuză SUA, Marea Britanie, Polonia "Operaţiunea forţelor armate ucrainene în regiunea Kursk a fost pregătită cu participarea serviciilor de informaţii din SUA, Regatul Unit şi Polonia", a titrat Izvestia, citând serviciul de informaţii externe. Citește și: Cum este influențată pensia recalculată de anii de armată și de cei de facultate. La ce trebuie să fie atenți pensionarii "Unităţile implicate în ea au trecut printr-o perioadă de coordonare de luptă în centre de instruire din Regatul Unit şi Germania", a mai precizat sursa citată. Serviciul rus de informaţii externe a mai precizat pentru Izvestia că are "informaţii demne de încredere" pentru a-şi susţine acuzaţiile, dar nu a furnizat nicio dovadă în acest sens. Casa Albă a afirmat anterior că SUA nu a fost notificată în prealabil de Kiev că plănuieşte o incursiune militară în regiunea Kursk.

Putin atacă Kievul cu rachete nord-coreene (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin a aruncat rachete nord-coreene asupra Kievului. Trupele ucrainene au respins atacul

Putin atacă Kievul cu rachete nord-coreene. Forţele ucrainene au dejucat duminică dimineaţa un atac rus cu rachete îndreptat împotriva Kievului, a anunţat administraţia civilă a capitalei Ucrainei. Putin atacă Kievul cu rachete nord-coreene "În această dimineaţă, în jurul orelor 05:00 (02:00 GMT), inamicul a folosit arme balistice pentru a lansa un atac cu rachete asupra Kievului", au raportat autorităţile ucrainene pe reţeaua socială Telegram. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne Potrivit aceleiaşi surse, este "foarte probabil" să fie vorba de "rachete balistice nord-coreene de tip KN-23". Potrivit informaţiilor preliminare, rachetele au fost interceptate în apropiere de capitala ucraineană şi astfel nu au putut să-şi atingă obiectivul, subliniază administraţia. Drone de atac ruse au vizat de asemenea "aproape simultan" oraşul, dar şi ele au fost toate "distruse" în afara perimetrului Kievului de apărarea aeriană, afirmă autorităţile. "Nicio distrugere nu a fost constată la Kiev şi nu a fost primită nicio informaţie referitoare la victime", adaugă aceeaşi sursă. Phenianul ajută Moscova Potrivit Occidentului, Coreea de Nord livrează armament Rusiei pentru asaltul ei împotriva Ucrainei şi beneficiază în schimb de asistenţă, inclusiv în domeniul spaţial. La sfârşitul săptămânii trecute, în timpul unui atac rus împotriva capitalei ucrainene, un bărbat de 35 de ani şi fiul său de 4 ani au fost ucişi de căderea unei bucăţi de rachetă, iar trei persoane au fost grav rănite, potrivit serviciilor de salvare. De cealaltă parte a liniei frontului, apărarea aeriană rusă a distrus în noaptea de sâmbătă spre duminică în total cinci drone de luptă ucrainene în regiunile Belgorod şi Rostov, la frontiera cu Ucraina, a raportat Ministerul rus al Apărării. Sâmbătă, şeful statului ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că armata sa îşi întăreşte poziţiile în regiunea rusă Kursk, la peste zece zile de la lansarea unei ofensive de amploare în teritoriul rus, unde Kievul susţine că a cucerit 82 de localităţi şi 1.150 de kilometri pătraţi din teritoriu.

Rusia: Ucraina va ataca centrala nucleară (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rusia acuză Ucraina că vrea să atace centrala nucleară din regiunea Kursk. Kievul răspunde: propagandă „nebunească”

Rusia: Ucraina va ataca centrala nucleară. Rusia a acuzat Ucraina că plănuieşte să atace centrala nucleară din regiunea Kursk în care au intrat trupele ucrainene. Kievul califică aceste afirmaţii drept propagandă "nebunească". Rusia: Ucraina va ataca centrala nucleară Ministerul Apărării de la Moscova a anunţat că va exista un răspuns dur la orice atac asupra centralei nucleare din Kursk, care se află sub controlul Rusiei. Acesta nu a furnizat dovezi împotriva Ucrainei, dar a precizat că o zonă amplă din împrejurimi ar putea fi contaminată de un atac. Compania nucleară rusă de stat Rosatom, care conduce şi centrala de la Zaporojie din Ucraina controlată de Rusia, a acuzat de asemenea Kievul că ameninţă securitatea ambelor centrale. Nu a prezentat însă dovezi. Şeful Rosatom Aleksei Lihacev a discutat telefonic situaţia cu directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, şi l-a invitat să viziteze centrala nucleară de la Kursk. Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc în mod repetat că încearcă să saboteze operarea centralei de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, din sud-estul Ucrainei. Reactoarele centralei sunt închise, dar necesită energie electrică din exterior pentru a menţine materialul nuclear la temperatura potrivită şi a evita un accident nuclear. Kievul: propagandă "nebunească" Ministerul Afacerilor Externe ucrainean a reacționat. "Vedem o nouă creştere în propaganda rusă nebunească privind presupuse planuri ucrainene de a folosi 'bombe murdare' sau de a ataca centrale nucleare. Respingem oficial aceste afirmaţii false", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe ucrainean, Heorhii Tîhîi, pe reţeaua X. "Ucraina nu are nici intenţia şi nici capacitatea de a întreprinde astfel de acţiuni", a adăugat acesta.

Închisoare pentru donație de 50 USD (sursa: news.sky.com)
Internațional

O rusoaică ce locuia în Statele Unite, condamnată la 12 ani de închisoare în Rusia pentru o donație de 50 de dolari către o organizație ucraineană. A fost arestată când s-a întors în Rusia să-și viziteze bunica

Închisoare pentru donație de 50 USD. Un tribunal rus a condamnat joi o femeie cu dublă cetăţenie ruso-americană la 12 ani de închisoare pentru "trădare", pentru o donaţie către o organizaţie de ajutorare a Ucrainei, la două săptămâni după un amplu schimb de prizonieri între Moscova şi Occident. Închisoare pentru donație de 50 USD "Tribunalul a declarat-o pe Ksenia Karelina vinovată de înaltă trădare şi a condamnat-o la 12 ani de închisoare", a anunţat tribunalul regional din Sverdlovsk în Ural, unde această femeie de 32 de ani a fost judecată în spatele uşilor închise. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI Karelina este originară din Ekaterinburg, regiunea Ural din Rusia, dar locuia în California, în SUA, unde emigrase în urmă cu peste zece ani şi a obţinut cetăţenia americană. Ea a fost arestată în februarie 2024 în Rusia, unde venise pentru a-şi vizita bunicii. Potrivit media ruse, Karelina efectuase chiar în primele zile ale conflictului un transfer de circa 50 de dolari către ONG-ul Razom, care furnizează ajutor material Ucrainei. Agenţiile de securitate ruse au descoperit donaţia către organizaţia ce susţine Ucraina pe telefonul său. Tribunalul a afirmat că aceste fonduri au fost "utilizate pentru achiziţia de echipament medical, arme şi muniţii de către forţele armate ucrainene". "În timpul procesului, acuzata şi-a recunoscut în totalitate vinovăţia", a afirmat tribunalul. Casa Albă reacționează Washingtonul, care acuză Moscova că vizează în mod intenţionat cetăţeni americani pentru a se servi de ei drept monedă de schimb, a denunţat imediat un verdict "de o cruzime plină de ranchiună". "Aceasta nu este nimic altceva decât cruzime plină de ranchiună. Vorbim de 50 de dolari daţi pentru persoane care suferă în Ucraina şi a califica aceasta drept este absolut ridicol", a reacţionat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby. O înregistrare video difuzată de tribunal o arată pe Ksenia Karelina în cuşca de sticlă rezervată acuzaţilor, îmbrăcată într-un pulover alb şi blugi, în timp ce ascultă pronunţarea verdictului. Avocatul său, Mihail Muşailov, a anunţat că clienta sa intenţionează să înainteze "parţial apel la verdict". Angajatorul Kseniei Karelina, un SPA din California, a afirmat pe Facebook că tânăra femeie a fost acuzată pe nedrept, iar partenerul său a îndemnat public la eliberarea ei.

Putin securizează regiunea de frontieră Belgorod (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin a trimis trupe suplimentare în regiunea Belgorod, vecină cu Kursk, în care trupele ucrainene au pătruns zeci de kilometri

Putin securizează regiunea de frontieră Belgorod. Rusia a anunţat joi că va trimite forţe suplimentare în regiunea Belgorod, la frontiera cu Ucraina, în cea de-a noua zi a unei ofensive ucrainene de o amploare fără precedent în regiunea vecină Kursk. Putin securizează regiunea de frontieră Belgorod În timpul unei reuniuni consacrate securităţii regiunilor frontaliere, ministrul rus al apărării Andrei Belousov a informat despre "alocarea de forţe şi mijloace suplimentare" în regiunea Belgorod. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI "Reuniunea (...) a permis discutarea unor măsuri suplimentare menite să garanteze integritatea şi inviolabilitatea teritoriului, precum şi apărarea populaţiei şi a infrastructurilor în regiunea Belgorod împotriva atacurilor formaţiunilor militare" ale armatei ucrainene, a anunţat ministrul rus pe Telegram. În aceeaşi zi, pentru prima dată de la declanşarea pe 6 august a ofensivei ucrainene în regiunea Kursk, armata rusă a afirmat că a recucerit satul Krupeţ. Marţi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat că armata sa controlează 74 de localităţi şi 1.000 de kilometri pătraţi în această regiune frontalieră rusă. În regiunea Doneţk, pe frontul de est din Ucraina unde cea mai mare parte a luptelor continuă să se deruleze, ministerul rus a revendicat joi capturarea unui sat, Ivanivka, situat la circa 15 kilometri de oraşul Pokrovsk, un important nod logistic. Ofensiva ucraineană nu slăbește atacurile ruse Potrivit Kievului, incursiunea ucraineană în curs în Rusia, cea mai mare ofensivă a unei armate străine pe teritoriul rus după Al Doilea Război Mondial, vizează între altele să forţeze Rusia să îşi deplaseze trupele din estul Ucrainei. Însă atacurile ruse din regiunea Doneţk - unul dintre marile obiective ale preşedintelui rus Vladimir Putin - pe frontul de est nu slăbesc în intensitate, după cum recunoaşte chiar Kievul.

Mine rusești neexplodate în Marea Neagră (sursa: Facebook/MapN)
Eveniment

Marea Neagră, împânzită de mine rusești neexplodate. O sută au fost neutralizate în ultimii doi ani

Mine rusești neexplodate în Marea Neagră. Scafandrii specializaţi EOD din şase state au neutralizat peste 100 de mine eşuate în Marea Neagră provenite din atacurile Rusiei asupra Ucrainei din ultimii doi ani, a precizat Ministerul Apărării Naţionale (MapN) pentru Agerpres. Mine rusești neexplodate în Marea Neagră Din cele 105 mine, Forţele Navale din România au detonat şase mine, scafandrii specializaţi din Bulgaria au neutralizat alte cinci, cei din Turcia au identificat şi neutralizat alte cinci, cei din Rusia, trei mine, cei din Georgia, o mină, iar scafandrii specializaţi din Ucraina au neutralizat 85 de mine. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Din cele şase mine eşuate în sectorul românesc al Mării Negre şi neutralizate de specialiştii Forţelor Navale, una provine din atacurile Rusiei făcute la gurile Dunării sau ale Niprului şi a fost distrusă marţi, 13 august, în zona grindului Chituc, judeţul Constanţa. După ce în februarie-martie 2014, Rusia a anexat ilegal Crimeea, forţele ruse au intensificat după data de 24 februarie 2022, atacurile armate asupra Ucrainei, incluzând porturile de la Marea Neagră şi cele de la Dunăre, iar presa internaţională a apreciat războiul ca fiind cel mai mare conflict armat înregistrat pe continent după Al Doilea Război Mondial şi cel mai costisitor. Potrivit pescarilor de la Marea Neagră şi din Delta Dunării, activitatea de capturare a resursei piscicole a fost afectată în ultimii doi ani, din cauza războiului ruso-ucrainean. De asemenea, multe nave de croazieră care ajungeau în porturile fluviale şi maritime româneşti şi-au anulat sosirile, pe fondul conflictului declanşat de Rusia.

Ucraina ocupă 1.000 kmp în Rusia (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina controlează în Rusia o mie de kilometri pătrați de teritoriu, informație confirmată și de guvernatorul regiunii Kursk direct lui Putin

Ucraina ocupă 1.000 kmp în Rusia. Kievul a revendicat luni controlul asupra a circa o mie de kilometri pătraţi de teritoriu rus în provincia frontalieră Kursk, unde a lansat marţea trecută o ofensivă ce a luat prin surprindere armata rusă, slab desfăşurată în zonă. Ucraina ocupă 1.000 kmp în Rusia "Continuăm să desfăşurăm operaţiuni ofensive în regiunea Kursk. La ora actuală, controlăm aproximativ o mie de kilometri pătraţi din teritoriul Federaţiei Ruse", a spus comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, vorbind la o reuniune cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, din care acesta din urmă a publicat imagini pe platforma Telegram. Citește și: Salariul mediu net în administrația publică – 7.055 lei/lună, cu 1.000 de lei mai mult decât acum un an Zelenski afirmă că a ordonat pregătirea unui "plan umanitar" pentru respectiva zonă, unde armata ucraineană a lansat pe 6 august o ofensivă mecanizată şi a ajuns până la o distanţă de circa 30 de kilometri în interiorul teritoriului rus, însă între timp armata rusă a trimis acolo întăriri şi susţine că a oprit înaintarea ucraineană, dar situaţia se menţine confuză. Nu există o linie clară a frontului "Avem astăzi 28 de localităţi sub controlul inamicului, profunzimea penetrării teritoriului regiunii Kursk este de 12 kilometri, pe o lăţime de 40 de kilometri", a precizat guvernatorul provinciei Kursk, Alexei Smirnov, vorbind la o reuniune de criză convocată de preşedintele rus Vladimir Putin şi de la începutul căreia au fost transmise imagini televizate. În cele 28 de localităţi trăiesc circa 2.000 de persoane, "a căror soartă este necunoscută", de asemenea "avem 12 civili morţi şi 121 de răniţi, printre care zece copii", a adăugat guvernatorul. Potrivit acestuia, au fost evacuate din provincia Kursk circa 121.000 de persoane şi alte aproximativ 60.000 aşteaptă evacuarea. "Problema este că nu există o linie clară a frontului, nu este evident unde se află unităţile de luptă ucrainene", a explicat Alexei Smirnov, care a insistat că în situaţia actuală "este foarte important să se ştie unde se află inamicul". Potrivit bloggerilor militari ruşi, armata ucraineană nu controlează un teritoriu coerent în provincia Kursk şi acţionează acolo cu unităţi mobile de sabotaj dificil de localizat şi care pot provoca haos în rândul unităţilor ruse trimise ca întăriri. Putin e supărat Preşedintele Putin a ordonat la această reuniune Ministerului Apărării să expulzeze trupele ucrainene din Kursk şi a estimat că această ofensivă ucraineană are mai multe obiective, printre care a menţionat încercarea de destabilizare a Rusiei, slăbirea presiunii trupelor ruse pe frontul din estul şi sudul Ucrainei unde armata rusă înaintează. Dar şi câştigarea de Kiev a unei poziţii mai bune la eventuale negocieri de pace cu Rusia, negocieri pe care acum liderul de la Kremlin le exclude. "Despre ce fel de negocieri se poate vorbi acum? Cu oameni care bombardează la întâmplare civili (...), care caută să creeze ameninţări pentru instalaţiile nucleare?", s-a întrebat el la reuniunea de criză, în timp ce trupele ucrainene sunt la câteva zeci de kilometri de centrala nucleară Kursk şi după ce Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc de provocarea unui incendiu la centrala nucleară ucraineană Zaporojie aflată sub control rusesc.

Adolescenți ruși, trimiși să apere Kursk (sursa: X/Azovsouth)
Internațional

FOTO & VIDEO Putin a trimis adolescenți să apere regiunea Kursk de trupele ucrainene. Sute de soldați ruși au fost capturați în câteva zile

Adolescenți ruși, trimiși să apere Kursk: imagini tulburătoare din regiunea rusă au fost publicate pe conturi de social media. Adolescenți ruși, trimiși să apere Kursk Potrivit canalului X Azovsouth, trupele ucrainene au luat sute de prizonieri din forțele ruse. Citește și: Furie și frustrare la Kremlin după pătrunderea trupelor ucrainene în Rusia. Moscova amenință cu represalii neprecizate Într-una din imaginile publicate de sursa citată, pot fi văzuți soldați ruși în genunchi, cu mâinile legate la spate. Unii dintre ei par a fi foarte tineri, poate chiar minori. În alte imagini, pot fi văzuți soldați prizonieri adulți întinși pe jos sau urcați în vehicule de transport. Cel mai probabil, pentru a fi duși în Ucraina.

Penetrați de ucraineni, rușii frustrați amenință (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Furie și frustrare la Kremlin după pătrunderea trupelor ucrainene în Rusia. Moscova amenință cu represalii neprecizate

Penetrați de ucraineni, rușii frustrați amenință. Rusia a ameninţat cu represalii după recentele lovituri ucrainene. Frustrarea rusă s-a accentuat după atacul de sâmbătă spre duminică, în oraşul rusesc Kursk, centrul administrativ al regiunii ruse cu acelaşi nume. În urma atacului, s-ar fi înregistrat 13 răniți. Penetrați de ucraineni, rușii frustrați amenință Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, a declarat pe Telegram, că „autorii acestor crime și comanditarii, inclusiv supervizorii lor din străinătate, vor trebui să dea socoteală. Un răspuns sever din partea forţelor armate ruse nu se va lăsa aşteptat". Citește și: Eternul bugetar Rafila deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei Autorităţile ruse au recunoscut duminică o scurtă incursiune ucraineană în districtul Belovski din regiunea Kursk, la graniţa cu Sudja vecină, pe unde trupele ucrainene au intrat marţi în Rusia, fără a fi respinse până acum. Potrivit guvernatorului interimar al Kurskului, Alexei Smirnov, "Ieri (sâmbătă) a fost înregistrată intrarea unui grup subversiv ucrainean pe teritoriul raionului Belovski, dar apărătorii noştri au reuşit să stabilizeze situaţia". Smirnov a asigurat că în prezent "nu există lupte" în zonă şi că trupele ruse fac "tot ce este necesar pentru a proteja populaţia civilă". "Este important să nu vă panicaţi. Cei care doresc să părăsească districtul în mod voluntar, o pot face", a transmis Smirnov, care a făcut apel la localnici să contacteze autorităţile locale sau să apeleze o linie telefonică specială pentru a afla despre posibilităţile de evacuare. Potrivit datelor oficiale, cel puţin 76.000 de persoane au fost evacuate din satele din apropierea frontierei ucrainene din regiunea Kursk începând de marţi. Totuși, media independentă rusă The Insider susţine că această cifră nu corespunde realităţii. Potrivit The Insider, cifra e mult mai mare decât întreaga populaţie a zonelor în care au loc luptele şi reprezentând mai mult de jumătate din populaţia tuturor zonelor de graniţă. Rușii fug de frica ucrainenilor În acelaşi timp, autorităţile dintr-o altă regiune de frontieră, Belgorod, au raportat că oamenii din apropierea satelor de la graniţa cu Kursk au fugit de teama intensificării atacurilor ucrainene. Ucraina, la rândul ei, a cerut evacuarea a cel puţin 20.000 de civili din regiunea ucraineană Sumî, situată la frontiera cu regiunea rusă Kursk. Rusia trimite întăriri Ca răspuns la acest atac, Rusia a trimis întăriri în zonă şi a instituit regim "antiterorist" în trei regiuni de la frontiera cu Ucraina, inclusiv în Kursk. Potrivit unui responsabil ucrainean din domeniul securităţii incursiunea a avut ca scop iniţial "dislocarea" forţelor ruse din regiunile ucrainene Harkov (nord-est) şi Donbas (est) pentru a reduce presiunea asupra trupelor Kievului, depăşite numeric şi care nu dispun de suficiente muniţii. Totuși, potrivit acestuia, incursiunea nu pare să fi influenţat încă situaţia de pe frontul de est. Cu toate acestea, el a declarat că atacul "i-a luat prin surprindere pe ruşi" şi "a ridicat moralul, cel al armatei ucrainene, al statului şi al societăţii", epuizate de doi ani şi jumătate de invazie. Ucraina susține că respectă dreptul internațional Oficialul ucrainean a declarat că Rusia pregăteşte un atac masiv cu rachete împotriva "centrelor de decizie" din Ucraina ca represalii la ofensiva din regiunea Kursk. Aliaţii occidentali ai Ucrainei au fost preveniţi în legătură cu această incursiune, a mai susținut acesta. Casa Albă a declarat miercuri că a contactat Ucraina pentru a afla mai multe despre "obiectivele" incursiunii. De asemenea, oficialul ucrainean a asigurat că trupele ucrainene respectă dreptul internaţional umanitar în cadrul incursiunii şi că nu au nici o intenţie de a anexa zonele pe care le ocupă în prezent.

Ucrainenii sunt în trei regiuni rusești (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Zelenski confirmă intrarea trupelor ucrainene în trei regiuni rusești de graniță: "Împingem războiul pe teritoriul agresorului"

Ucrainenii sunt în trei regiuni rusești. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că forţele ucrainene luptă în regiunea rusă Kursk şi a afirmat că operaţiunea face parte din eforturile Kievului de a restabili justiţia după invazia Rusiei în 2022. Ucrainenii sunt în trei regiuni rusești Rusia a anunţat sâmbătă instituirea "regimului de operaţiune antiteroristă" în trei regiuni la graniţa cu Ucraina, respectiv în provinciile Belgorod, Briansk şi Kursk. Citește și: Psihiatrul Diaconu, consilierul lui Rafila, anunță că demisionează după ce a apărat uciderea pacienților de la „Sf. Pantelimon” În Kursk au loc lupte intense între trupele ruse şi cele ucrainene care au descins marţi într-o ofensivă surpinzătoare pentru armata rusă. Preşedintele ucrainean a declarat că a discutat despre operaţiune cu comandantul şef ucrainean Oleksandr Syrskyi, fără a uita de luptele dificile cu care se confruntă trupele ucrainene pe frontul de est. "Astăzi am primit mai multe rapoarte de la comandantul şef Syrskyi cu privire la liniile frontului şi acţiunile noastre de a împinge războiul pe teritoriul agresorului", a afirmat Zelenski. "Sunt recunoscător fiecărei unităţi a forţelor de apărare pentru că a asigurat acest lucru. Ucraina demonstrează că poate într-adevăr să restabilească justiţia şi să asigure presiunea necesară asupra agresorului", a menţionat, de asemenea, preşedintele ucrainean.

Ucraina, invazie în regiunea rusă Kursk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Forțele ucrainene, 35 de kilometri în interiorul Rusiei. Putin trimite întăriri și declară situația "urgență federală"

Ucraina, invazie în regiunea rusă Kursk. Rusia a anunţat trimiterea de întăriri în regiunea Kursk, unde armata ucraineană a pătruns zeci de kilometri într-o ofensivă ce a luat prin surprindere armata rusă. Ucraina, invazie în regiunea rusă Kursk Luptele continuă pentru a patra zi consecutiv în regiunea rusă Kursk de la graniţa cu Ucraina. Încă nu este clar cât teritoriu au reuşit să ocupe trupele ucrainene. Citește și: VIDEO Chiar și pesediștii sunt șocați după ce Ciolacu a spus „malsprasi” și se îndoiesc că poate susține un discurs de președinte Relatări, inclusiv din surse ruseşti, vorbesc despre prezenţa trupelor ucrainene până la circa 35 de kilometri în punctul cel mai îndepărtat de graniţă. Mai multe sate şi cel puţin o parte a micului oraş Sudja sunt sub control ucrainean. În paralel cu ofensiva mecanizată, armata ucraineană recurge la atacuri dispersate executate de grupuri de recunoaştere şi sabotaj. Potrivit bloggerului militar rus Rîbar, unităţile ucrainene intră în sat după sat şi organizează ambuscade contra trupelor ruse trimise pentru întăriri. După atacul inițial de marţi, cu aproximativ o mie de soldaţi sprijiniţi de tancuri şi blindate, armata ucraineană a adus între timp noi trupe peste graniţă. „Invazia” ucraineană După aproape doi ani şi jumătate de când Rusia a lansat invazia sa în Ucraina, politicienii şi militarii ruşi vorbesc direct despre o "invazie" ucraineană. Armata rusă nu s-a așteptat la un asemenea atac ucrainean de anvergură în regiunea Kursk și a menţinut în zonă o prezenţă redusă. Unii soldații ruși, între care şi tineri recruţi fără experienţă militară, au fost luați prizonieri de trupele ucrainene. Trupe ruse, spulberate Armata rusă a început să trimită noi trupe către Kursk, dar un convoi de camioane militare ruse a fost nimicit de un atac ucrainean într-un sat din provincia Kursk. Imagini postate pe social-media şi confirmate ca fiind autentice arată un convoi de aproximativ 13-15 camioane militare ruseşti calcinate, unele cu soldaţi ruşi morţi înăuntru. Potrivit bloggerilor militari ruşi, atacul asupra convoiului a fost executat cu rachete HIMARS. Şi canalul ucrainean de Telegram care a postat pe internet imaginile cu convoiul rus distrus consideră că a fost vorba despre un atac cu rachete HIMARS. Potrivit portalului rus de ştiri MASH, care are contacte în serviciile de securitate, un bărbat localnic care a înregistrat şi trimis unei mass-media ucrainene respectivele imagini a fost arestat şi pus sub acuzare pentru spionaj. De partea sa, Ministerul rus al Apărării a difuzat imagini ce arată drone ruseşti distrugând un tanc şi un obuzier ale armatei ucrainene lângă oraşul Sudja şi a anunţat trimiterea de întăriri pentru a respinge ofensiva ucraineană. "Coloanele care se îndreaptă către zonele de executare a misiunilor (de luptă) sunt echipate cu lansatoare multiple de rachete BM-21 Grad, piese de artilerie remorcate, tancuri (...), echipamente grele pe şenile, vehicule Ural şi Kamaz", a enumerat ministerul rus, care susţine că Ucraina ar fi pierdut până la 945 de soldaţi şi 102 blindate în luptele din provincia Kursk, fără a face vreo referire la propriile pierderi. Ofensiva ucraineană pe teritoriul rus survine după ce trupele Kievului au pierdut constant teren în ultimele luni pe frontul din estul Ucrainei. În acest context, armata ucraineană a fost lăudată de preşedintele Volodimir Zelenski pentru capacitatea sa de "a surprinde". Ofensiva din Kursk ar urmări să determine dislocarea unor trupe ruse de pe frontul din estul Ucrainei pentru a slăbi acolo armata rusă, care este mai numeroasă şi mai bine echipată. Totuşi, chiar şi după lansarea incursiunii ucrainene în Kursk, trupele ruse au continuat să înainteze în provincia Doneţk din estul Ucrainei, iar vineri au revendicat ocuparea acolo a unei noi aşezări, satul Vesele, care se află aproape de oraşul Pokrovsk, unde se află un nod de transport important pentru logistica armatei ucrainene.

Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia (sursa: Kremlin.ru)
Internațional

Putin se plânge că trupe ucrainene au intrat pe teritoriul Rusiei, în regiunea Kursk, denunță un "act terorist"

Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia. Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat miercuri Ucraina de ''provocare pe scară mare'', în urma relatărilor despre o ofensivă ucraineană în regiunea rusă frontalieră Kursk. Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia ''Regimul de la Kiev a întreprins o nouă provocare pe scară mare, trăgând orbeşte cu diferite tipuri de arme, inclusiv rachete, asupra unor clădiri civile, clădiri rezidenţiale şi ambulanţe'', a spus Putin în deschiderea unei şedinţe cu reprezentanţi ai Ministerului Apărării, ai armatei şi ai serviciilor de informaţii ruse. Şeful statului rus a adăugat că urmează să primească rapoarte mai detaliate privind situaţia militară din Kursk. Comitetul de anchetă rus a deschis proceduri penale pentru ceea ce a descris drept un atac terorist pe teritoriul Rusiei. Rușii se plâng de atacuri Guvernatorul regiunii Kursk, Aleksei Smirnov, a afirmat că s-au înregistrat victime şi le-a cerut localnicilor să doneze sânge. El a adăugat că un atac ucrainean cu dronă a lovit o ambulanţă în afara oraşului Sudzha, omorând şoferul şi pe un paramedic. Anterior, Ministerul Apărării rus a confirmat că în regiunea Kursk confruntările armate continuau, la o zi după ce anunţase că forţele ruse au respins o ofensivă ucraineană. Secretarul general al Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul ministru al apărării Serghei Şoigu, a anunţat că, după eşecul contraofensivei de anul trecut a Ucrainei, Rusia a avansat şi de la 14 iunie a preluat controlul asupra a 420 de kilometri pătraţi de teritoriu de la forţele ucrainene. Atât Kievul, cât şi Moscova susţin că nu vizează ţinte civile în actualul război cauzat de invazia pe scară largă lansată de Rusia asupra ţării vecine în februarie 2022. În acest an, forţe care se autointitulează paramilitare ce luptă de partea Ucrainei au intrat în regiunile ruse Belgorod şi Kursk.

Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor (sursa: Facebook/Vladimir Kara-Murza)
Internațional

Șoc la Kiev: eliberați din închisorile rusești și scoși din țară în urma unui schimb de deținuți cu SUA, unii din opozanții lui Putin au cerut diminuarea sancțiunilor împotriva Moscovei

Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor. Declaraţiile unora din opozanţii ruşi eliberaţi din detenţie într-un schimb cu Occidentul au provocat dezamăgire în Ucraina. Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor La o conferinţă de presă în Germania, a doua zi după ce au fost scoşi din Rusia, disidenţii Vladimir Kara-Murza, Ilia Iaşin şi Andrei Pivovarov (foto) au cerut "recalibrarea" sancţiunilor împotriva Moscovei astfel încât acestea să vizeze regimul preşedintelui Vladimir Putin, nu pe ruşii de rând. Citește și: Austria se opune boicotării președinției ungare a Consiliului UE după ce Viktor Orban l-a vizitat pe Putin la Moscova, iritând, astfel, liderii UE Iaşin, care fusese închis după ce condamnase de mai multe ori crimele comise de ruşi în Ucraina, a apreciat că Kievul ar trebui să negocieze cu Moscova pentru a salva vieţi. Astfel de afirmaţii i-au iritat pe unii ucraineni. Deputata Irina Gheraşcenko a criticat poziţia lui Iaşin într-un mesaj pe Telegram: "Nu mai cred în ruşii buni (...) instinctul meu a fost cel corect". Iermak: "Sancţiunile trebuie înăsprite" Andri Iermak, şef de cabinet al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a apreciat că "obiectivul comun al tuturor ruşilor ar trebui să fie eliberarea Rusiei de dictatorul nebun Putin şi de regimul acestuia, nu lupta împotriva sancţiunilor". El a insistat că "sancţiunile trebuie înăsprite atâta vreme cât Rusia îşi continuă agresiunea armată (...) Sancţiunile sunt cele care frânează maşinăria militară a regimului". Unii analişti din Ucraina şi-au exprimat chiar teama că opiniile disidenţilor ruşi eliberaţi şi mediatizarea acestora ar putea influenţa politica occidentală faţă de Rusia, creând tensiuni cu Ucraina. Maria Zolkina, cercetătoare la London School of Economics, a afirmat că va fi greu de cerut sancţiuni mai dure dacă simboluri ale speranţei democratice din Rusia cer relaxarea. Disidenții cer negocieri Kara-Murza, care a susţinut multă vreme sancţiunile anti-ruse, consideră că restricţiile impuse începând din 2022 nu trebuie să îi afecteze pe toţi ruşii, pentru a nu fi exploatate de propaganda Kremlinului, care afirmă că occidentalii îi urăsc pe ruşi pentru ceea ce sunt, nu pentru politica statului lor. Iaşin, care a criticat chiar şi schimbul de deţinuţi de care a beneficiat şi el, este părere că Ucraina ar trebui să se aşeze la masa negocierilor, deoarece "situaţia este într-un impas sângeros, cu morţi de ambele părţi". După ce declaraţiile sale au provocat iritare, el şi-a reafirmat însă, într-o înregistrare video de două ore difuzată pe YouTube, opoziţia faţă de invazia "criminală şi barbară" a Rusiei în Ucraina. "Mi-am dat doi ani din viaţă pentru că am spus adevărul despre războiul din Ucraina. Nu sunt duşmanul vostru", le-a transmis el ucrainenilor. Zelenski își pusese speranțe în opoziția rusă Astfel de tensiuni dovedesc, însă, în ce măsură s-au modificat de la începutul războiului aşteptările faţă de opoziţia rusă. În februarie 2022, Zelenski spera că în Rusia se va manifesta o mişcare anti-război pentru răsturnarea lui Putin sau măcar pentru a-l convinge să renunţe la invazie. A doua zi după ce trupele ruseşti au intrat pe teritoriul ucrainean, el li s-a adresat în limba lor miilor de ruşi care ieşiseră în stradă pentru a protesta: "Vă vedem. Asta înseamnă că ne auziţi. (...) Luptaţi pentru noi, luptaţi împotriva acestui război". Protestele au fost reprimate rapid de autorităţile ruse; mii de critici au fost ameninţaţi, amendaţi sau închişi. Atenția asupra Ucrainei, deturnată După mai bine de doi ani, opoziţia rusă nu mai trezeşte simpatie în Ucraina, chiar dacă Kievul susţine că majoritatea ruşilor nu sunt de acord cu invazia. Profesorul de politică rusă Sam Green de la King's College din Londra explică acest sentiment: "Ucrainenii se tem pe bună dreptate că accentul pe visurile de democraţie rusă pot deturna atenţia de la ajutorul dat Ucrainei pentru a câştiga războiul". Kara-Murza a reacţionat la critici recunoscând că societatea rusă are o parte din "responsabilitatea pentru ceea ce face regimul Putin". El a declarat pentru BBC că "nu putem să-l lăsăm pe Putin să câştige acest război. Ucraina trebuie să câştige, iar ţările occidentale trebuie să o susţină mai mult ca să se întâmple asta". Geraşcenko, la fel ca mulţi compatrioţi de-ai ei, are o poziţie clară: "Este pur şi simplu drept ca Rusia să plătească pentru acest război. Ruşii trebuie să-şi asume o responsabilitate colectivă".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră