joi 18 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2577 articole
Internațional

Rușii, cel mai mare avans teritorial în Ucraina în august 2024 după octombrie 2022

Armata rusă avansează pe teritoriul Ucrainei. Forţele ruse au avansat în august 477 kmp în Ucraina, ceea ce reprezintă avansul lor lunar cel mai important din octombrie 2022, potrivit datelor care compilează deplasări revendicate şi confirmate furnizate de Institutul pentru studiul războiului (ISW). Armata rusă avansează pe teritoriul Ucrainei La rândul său, armata ucraineană a avansat rapid la începutul lui august în Rusia, în regiunea frontalieră Kursk, peste 1.100 kmp în două săptâmâni, aflându-se la mai puţin de 35 km de capitala regională. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Trupele ruse au avansat în Ucraina într-un ritm de peste 15 kmp pe zi în august, în mare majoritate în regiunea Doneţk. Cea mai mare parte a acestor avansuri s-a realizat în direcţia importantului nod logistic Pokrovsk, de care armata rusă s-a apropiat duminică seară la mai puţin de 7 km. Ultima dată când Moscova a cucerit atât teritoriu într-o lună, în octombrie 2022, a fost în replică la o importantă contraofensivă ucraineană în jurul Harkov, într-o fază a conflictului în care linia frontului era mult mai mobilă decât astăzi. Expansiunea Moscovei De la începutul anului 2024, Moscova şi-a reluat expansiunea pe teritoriul ucrainean, cu avansuri suplimentare de 1.730 kmp. Este deja de trei ori mai mult decât în 2023, când avansurile sale, mai mici, au fost în plus anulate de contraofensivele ucrainene. Însă în aceste ultime luni trupele Kievului întâmpină dificultăţi în a contraataca pe propriul teritoriu. În 2024, numai în opt zile armata ucraineană a cucerit mai mult teren decât a cedat Rusiei, în general având avansuri foarte marginale de câţiva kilometri pătraţi. La 1 septembrie, Rusia ocupa 66.266 kmp din teritoriul ucrainean. Cu Crimeea, anexată în 2014, şi zonele din est deja sub controlul separatiştilor proruşi înainte de invazie, avansurile confirmate sau revendicate de Rusia reprezintă 18% din teritoriul Ucrainei din 2013.

Armata rusă avansează pe teritoriul Ucrainei (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Beluga, spion al Rusiei, găsită moartă (sursa: news.sky.com)
Internațional

Fantastica poveste a delfinului alb bănuit că spiona pentru Rusia în apele norvegiene. Beluga Hvaldimir a fost găsită moartă

Beluga, spion al Rusiei, găsită moartă. O belugă care era suspectată de spionaj în favoarea Rusiei după ce a fost descoperită în apele norvegiene în urmă cu cinci ani a fost găsită moartă, potrivit organizaţiei non-profit care a monitorizat balena. Beluga, spion al Rusiei, găsită moartă Trupul lui Hvaldimir - o combinaţie între cuvântul norvegian pentru "balenă" ("hval") şi prenumele preşedintelui rus Vladimir Putin - a fost văzut în timp ce plutea în derivă în apele mării de un tată şi un fiu care pescuiau în sudul Norvegiei în weekendul care tocmai s-a încheiat, a raportat radioteleviziunea publică norvegiană NRK. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj "Hvaldimir nu a fost doar o balenă beluga; el a fost un far al speranţei, un simbol al conexiunii şi un memento al legăturii profunde dintre oameni şi lumea naturală", au declarat reprezentanţii ONG-ului Marine Mind pe reţelele de socializare. "Echipament St.Petersburg" Hvaldimir purta un harnaşament care părea să fie un suport pentru o cameră video de mici dimensiuni atunci când a fost găsit pentru prima dată în 2019 în proximitatea insulei Ingoya din nordul Norvegiei, la o distanţă de aproximativ 300 de kilometri de graniţele maritime ale Rusiei. Pe harnaşamentul său fixat în jurul capului, care i-a fost îndepărtat de o echipă de biologi marini, era ştampilat textul "Echipament St. Petersburg", scris în limba engleză. Acest mascul de belugă era foarte interesat de oameni şi reacţiona la semnalele făcute cu ajutorul mâinilor, ceea ce determinat Serviciul norvegian de informaţii interne să presupună că animalul fusese ţinut în captivitate în Rusia în cadrul unui program de cercetare înainte să ajungă în apele teritoriale ale Norvegiei. Moscova păstrează tăcerea Moscova nu a făcut niciodată declaraţii oficiale în legătură cu speculaţiile despre Hvaldimir. "Este absolut îngrozitor", a declarat pentru NRK biologul marin Sebastian Strand, care a colaborat cu Marine Mind. "Se pare că se afla într-o stare bună până vineri, aşadar va trebui să ne dăm seama ce s-a întâmplat în acest caz", a adăugat el. Nicio leziune externă majoră nu era vizibilă pe trupul animalului, iar cauzele morţii sale nu sunt deocamdată cunoscute, a mai spus Sebastian Strand. După ce a petrecut trei ani coborând încet din nordul Norvegiei, Hvaldimir s-a îndreptat în 2023 spre sud dintr-un motiv necunoscut. "Nu ştim de ce se mişcă atât de repede în acest moment", mai ales că "se îndepărtează de mediul său natural", a subliniat atunci acelaşi biolog marin. Delfinul alb sau beluga trăieşte în mod tradiţional mult mai la nord, în apropiere de Groenlanda, sau în apele arctice ruse sau norvegiene. Marea Barents şi Atlanticul de Nord sunt zone strategice pentru Marinele ţărilor occidentale şi ruse, o zonă de contact obişnuită pentru submarinele acestora

Rusia vrea să schimbe doctrina nucleară (sursa: TASS)
Internațional

Rusia își va modifica doctrina nucleară pentru a răspunde "escaladării Occidentului" în Ucraina, spune viceministrul rus de Externe

Rusia vrea să schimbe doctrina nucleară. Rusia va opera schimbări la doctrina sa nucleară ca răspuns la acţiunile Occidentului legate de conflictul din Ucraina, a declarat duminică viceministrul de externe Serghei Riabkov, citat de TASS. Riabkov nu a precizat despre ce schimbări va fi vorba. Rusia vrea să schimbe doctrina nucleară Doctrina nucleară actuală a Rusiei, stabilită printr-un decret al preşedintelui Vladimir Putin în 2020, prevede că armele nucleare pot fi folosite în cazul unui atac nuclear din partea unui inamic sau în situaţia unui atac convenţional care ameninţă existenţa statului. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga „Aşa cum noi am spus în mod repetat, munca este într-un stadiu avansat şi există o direcţie clară de a face ajustări”, a declarat Riabkov. El a afirmat că decizia „este legată de cursul de escaladare al adversarilor noştri occidentali în legătură cu conflictul din Ucraina”. Rusia, care acuză Occidentul că poartă un război împotriva sa prin intermediul Ucrainei, a mai indicat anterior că are în vedere modificări la doctrina sa nucleară, însă declaraţia lui Riabkov este cea mai categorică de până acum cu privire la acestea.

Rușii o preferă pe Kamala Harris (sursa: Facebook/Kamala Harris)
Internațional

Kremlinul o preferă pe Kamala Harris la Casa Albă: La fel ca toți democrații, e mai predictibilă. Dar asta nu va îmbunătăți relațiile noastre cu SUA

Rușii o preferă pe Kamala Harris. Rusia o consideră pe candidata prezidenţială democrată americană Kamala Harris un oponent mai predictibil decât republicanul Donald Trump, deşi în niciunul din cazuri nu există o perspectivă de îmbunătăţire a relaţiilor cu Washingtonul, a indicat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Rușii o preferă pe Kamala Harris Într-un interviu acordat lui Pavel Zarubin, un reporter TV cu acces preferenţial la Kremlin, Peskov a părut de asemenea să respingă afirmaţia lui Trump că ar putea pune capăt războiului din Ucraina în 24 de ore dacă va câştiga alegerile. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga Înainte ca preşedintele Joe Biden să îşi anunţe retragerea din cursă şi sprijinul pentru Harris, preşedintele rus Vladimir Putin spusese că Moscova l-ar prefera pe Biden lui Trump, pentru că primul este un politician experimentat „de şcoală veche”. Odată cu retragerea lui Biden, „cine este atunci candidatul nostru acum?”, l-a întrebat, râzând, Zarubin pe Peskov. Democrații sunt mai "predictibili" Râzând şi el, acesta a răspuns: „Nu avem un candidat. Dar, desigur, democraţii sunt mai predictibili. Şi ceea ce Putin a spus despre predictibilitatea lui Biden li se aplică aproape tuturor democraţilor, inclusiv dnei Harris”. În interviul menţionat, Peskov a spus că paşii Statelor Unite de "a călca în picioare interesele ţării noastre" au depăşit limitele acceptabile. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a mai spus că "nu există o baghetă magică" pentru rezolvarea de pe o zi pe alta a crizei din Ucraina, aşa cum a promis Trump. „Nu cred că există o baghetă magică. Nu se poate face într-o singură zi”, a afirmat el, potrivit fragmentelor din interviul ce urmează să fie difuzat duminică la televiziunea rusă. El a calificat drept „fantezie” să se creadă că viitorul preşedinte american va anunţa în discursul său inaugural că Washingtonul încetează ajutorul militar pentru Ucraina şi cheamă la negocieri de pace, şi că aceasta va schimba mentalitatea la Kiev. SUA sunt deja în mare măsură parte a conflictului prin armele furnizate Kievului, a spus el, descriind relaţiile dintre Moscova şi Kremlin drept mai rele decât au fost „de decenii”, „fără perspective” în acest moment de aşezare a lor pe calea redresării.

Incursiunea în Kursk arată limitele Rusiei (sursa: Kurt D Volker)
Internațional

Rusia nu poate să atace Ucraina și, în același timp, să-și apere teritoriul, va trebui să aleagă, spune un fost ambasador al SUA la NATO

Incursiunea în Kursk arată limitele Rusiei. Incursiunea Ucrainei în regiunea Kursk „demonstrează că Rusia se află la limita capacităţilor sale”, a declarat Kurt Volker, fost ambasador al SUA la NATO, la conferinţa Globsec de la Praga din 31 august, relatează Kyiv Independent. Incursiunea în Kursk arată limitele Rusiei „(Rusia) nu poate ataca Ucraina și să apăre Rusia în același timp, a trebuit să facă o alegere”, a spus Volker. Citește și: Bolojan, care a inaugurat cinci centuri în Bihor, primește doar 35% spor pentru absorbția fondurilor UE. Boc, 50% „Va trebui să mute forțele din Ucraina pentru a apăra Rusia. Această mișcare este ceva de care ar trebui să profităm cu sistemele cu rază lungă pentru a le lovi în timp trupele sunt în mișcare”, a adăugat el. Incursiunea mai arată că „Rusia nu are capacitatea de a escalada”, a spus Volker. Separat, și parlamentarul ucrainean Olena Homenko a spus că incursiunea din Kursk „demonstrează că nu există riscuri reale de escaladare a Rusiei și că nu există linii roșii rusești”. „Singura reacție a lui Putin a fost să pretindă că nu se întâmplă nimic special”, a adăugat ea. Pe măsură ce incursiunea Kievului în regiunea Kursk a intrat în a patra săptămână, Ucraina a ajuns să ocupe 1.294 de kilometri pătrați și 100 de așezări, inclusiv orașul Sudja, a declarat comandantul Oleksandr Sîrskîi pe 27 august.

Peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Cel puțin 66.000 de soldați ruși au murit în Ucraina, susține un site independent care a investigat subiectul împreună cu BBC. Cel mai probabil, numărul este aproape dublu

Peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi. Site-ul independent rus Mediazona, în colaborare cu serviciul rus al BBC, a transmis sâmbătă că a identificat peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi de la începutul invaziei declanşate de Moscova în Ucraina în februarie 2022. Peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi Numărătoarea lor, publicată într-o anchetă comună şi oprită la 30 august 2024, provine din exploatarea anumitor informaţii, cum ar fi comunicate de presă oficiale sau articole din mass-media şi postări de pe reţelele de socializare, precum şi din monitorizarea mormintelor din cimitire. Citește și: Cea mai mare pensie din România: 20.000 de euro, după recalculare. Este încasată de un pensionar cu numai 18 ani de cotizare din sistemul bancar "Până la 30 august, ştiam numele a 66.471 de soldaţi ruşi care au murit în război", a precizat Mediazona într-un comunicat pe Telegram. La mijlocul lunii aprilie, cele două instituţii media au declarat că au identificat peste 50.000 de soldaţi ruşi ucişi în Ucraina din 24 februarie 2022. Cele două instituţii media avertizează însă că numărătoarea lor nu pretinde a fi exhaustivă. Kremlinul invocă "legea secretelor de stat" La sfârşitul lunii februarie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat că 31.000 de militari ucraineni au fost ucişi, în timp ce armata rusă a comunicat doar în foarte rare ocazii despre pierderile sale militare, iar aceste cifre sunt considerate în mare parte minimizate. Kremlinul a invocat "legea secretelor de stat" şi "regimul special" pentru a justifica absenţa comunicării oficiale cu privire la pierderile militare ruseşti. La începutul lunii iunie, când a fost întrebat despre acest subiect în timpul unei întâlniri cu agenţiile internaţionale de ştiri, preşedintele rus Vladimir Putin a refuzat să pună o cifră asupra pierderilor ruseşti în Ucraina, precizând doar că acestea sunt "mai mici" decât pierderile ucrainene, într-un "raport de unu la cinci". În august 2023, cotidianul american The New York Times, citând oficiali americani, a estimat pierderile militare ruseşti la 120.000 de morţi

Rusia, lista neagră: 92 de americani (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin nu mai vrea jurnaliști americani în Rusia, Moscova a anunțat că a interzis accesul a 92 de cetățeni americani pe teritoriul țării

Rusia, lista neagră: 92 de americani. Rusia a anunţat miercuri că a interzis accesul pe teritoriul său a 92 de cetăţeni americani, între care şi jurnalişti de la Wall Street Journal, New York Times şi Washington Post, acuzaţi că au difuzat "informaţii false" despre armata rusă care luptă în Ucraina. Rusia, lista neagră: 92 de americani "Intrarea în Rusia este blocată permanent pentru 92 de cetăţeni americani, reprezentanţi ai mediului de afaceri, personalităţi din domeniul cercetării şi culturii, jurnalişti şi mass-media" a declarat Ministerul rus de Externe într-un comunicat. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Angajaţi ai publicaţiilor americane New York Times, Wall Street Journal şi Washington Post figurează pe această listă, care se adaugă la sancţiunile impuse deja de Rusia împotriva a sute de alţi cetăţeni americani şi ai altor ţări occidentale. Moscova îi acuză pe aceşti jurnalişti că sunt "implicaţi în producerea şi difuzarea de informaţii false despre Rusia şi forţele armate ruse" şi că participă la un "război hibrid declanşat de Washington". Lista celor 92 de persoane, publicată miercuri, include şi membri ai armatei, profesori universitari, directori de companii, politicieni şi membri ai sistemului de justiţie american. Relaţiile dintre Moscova şi Washington se află la cel mai scăzut nivel de la începutul ofensivei ruse în Ucraina în februarie 2022. Statele Unite sunt principalul susţinător militar şi financiar al Kievului. Statele occidentale au adoptat numeroase sancţiuni economice şi financiare împotriva Moscovei, care au vizat oficiali ruşi, sistemul său bancar, companiile sale aeriene şi o serie de alte sectoare ruseşti

Temerea Ucrainei: aliații vor da înapoi? (sursa: Facebook/Dmytro Kuleba)
Internațional

Cea mai mare problemă a Ucrainei este că Occidentul se teme de "escaladare", spune ministrul de Externe de la Kiev: Problema nu e la resurse, e în cap

Temerea Ucrainei: aliații vor da înapoi? Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a afirmat miercuri că cea mai mare problemă cu care se confruntă Kievul este faptul că, de teama escaladării cu Rusia, aliaţii săi se tem să aprobe politici noi de a susţine Ucraina. Temerea Ucrainei: aliații vor da înapoi? Remarcile sale vin la o zi după ce şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a spus că Occidentul 'se joacă cu focul' prin faptul că ia în considerare să permită Kievului să lovească în adâncime pe teritoriul Rusiei, el avertizând asupra riscului unui al treilea război mondial. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG „Chiar de la începutul invaziei pe scară largă, cea mai mare problemă cu care se confruntă Ucraina este dominaţia conceptului de escaldare în procesul decizional al partenerilor noştri”, a spus Kuleba într-o discuţie cu omologul său polonez Radoslaw Sikorski, transmisă în direct din Polonia. Kievul presează Occidentul să îi pună la dispoziţie rachete cu rază lungă de acţiune şi să autorizeze lovirea unor ţinte adânc în teritoriul Rusiei. De asemenea, vrea ajutor pentru doborârea de pe teritoriul unor state vecine a rachetelor ruseşti. „Războiul este întotdeauna despre o mulţime de logistică: bani, arme, resurse, dar problemele reale sunt întotdeauna aici, în cap”, a spus Kuleba. „Mulţi dintre partenerii noştri se tem să discute despre viitorul Rusiei (...) Acest lucru este foarte supărător pentru că, dacă noi nu vorbim despre viitorul sursei de ameninţare, atunci nu putem construi strategia”, a continuat el. Polonia pledează cauza Ucrainei La rândul său, Radoslaw Sikorski a afirmat că, în timp ce Rusia foloseşte arme cu rază lungă împotriva Ucrainei, aliaţii ar trebui „să lase Ucraina să lupte cu orice are, cu orice le-am livrat şi haideţi să le livrăm şi mai multe”. Ministrul polonez a mai spus că oamenii lui Donald Trump, fost preşedinte şi actual candidat republican la Casa Albă, au o idee despre cum să pună capăt războiului. „Unii dintre aceşti oameni spun că planul este să accelereze războiul ameninţându-l pe Putin cu escaladarea”, a declarat Sikorski. El a sugerat folosirea altor stimulente pentru oprirea războiului. "Ajutaţi-ne să-i convingem pe unii dintre aliaţii noştri europeni nu doar să extindă baza împrumutului pe baza activelor ruseşti îngheţate, dar să şi confiscăm activele agresorului şi să le dăm victimei agresiunii", a pledat ministrul polonez.

Contractul cu Rusia nu este prelungit (sursa: TASS)
Internațional

Gazul rusesc nu va mai tranzita Ucraina spre Europa din 2025. Kremlinul "compătimește" țările europene afectate, în special Austria și Ungaria

Contractul cu Rusia nu este prelungit. Decizia Ucrainei de a nu prelungi actualul contract existent cu Gazprom pentru livrarea gazului rusesc către ţările europene prin Ucraina după 31 decembrie "va dăuna grav intereselor consumatorilor europeni", a susținut Kremlinul. Contractul cu Rusia nu este prelungit "Nimeni nu va prelungi acordul cu Rusia, s-a încheiat", a afirmat marţi, categoric, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG În ciuda conflictului în derulare, Rusia a livrat puţin peste 14 miliarde de metri cubi de gaze în 2023 Europei prin teritoriul ucrainean, mai puţin decât cele 40 de miliarde de metri cubi prevăzute în contract. Austria, Ungaria şi Slovacia sunt principalii beneficiarii. "O astfel de decizie din partea Ucrainei va afecta grav interesele consumatorilor europeni care doresc în continuare să cumpere gaz rusesc", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. "Pur şi simplu vor trebui să plătească mult mai mult, ceea ce va face industria lor mai puţin competitivă", a spus el, amintind că Moscova a început discuţiile cu Turcia pentru a crea în cele din urmă un "hub de gaze" acolo. Contractul dintre companiile ucrainene Natfogaz şi GTSOU cu Gazprom a fost semnat la sfârşitul anului 2019 pe o perioadă de cinci ani, până la 31 decembrie 2024. Ucraina discută cu Azerbaidjanul, Rusia cu China La începutul lunii iulie, Volodimir Zelenski a indicat că ţara sa este în discuţii cu Azerbaidjanul, un important producător de gaze naturale, pentru a înlocui cu gaz azer gazul rusesc care tranzitează prin Ucraina în drumul spre Europa. Însă Ucraina nu are o graniţă comună cu Azerbaidjanul, iar gazul azer ar trebui să fie transportat prin conducte prin Rusia. Preşedintele azer Ilham Aliev a dezvăluit la sfârşitul lunii iulie că UE şi Kievul l-au "abordat" pentru a "facilita" discuţiile cu Moscova şi pentru a ajunge la un acord care să convină tuturor părţilor. Ca represalii pentru lansarea ofensivei ruseşti împotriva Ucrainei în februarie 2022, Uniunea Europeană a declarat că doreşte să se elibereze de toate gazele naturale ruseşti până în 2027. Pentru a anticipa scăderea drastică a livrărilor de gaze către Europa, Rusia a apelat la China. Anunţul oficial al lui Volodimir Zelenski a survenit în timp ce armata sa a lansat o ofensivă majoră în regiunea rusă Kursk pe 6 august. Kievul a declarat că a ocupat oraşul Sudja, unde există o staţie de măsurare majoră, singurul punct de intrare pentru gazul rusesc în reţeaua de conducte a Ucrainei către Europa. Celălalt punct de intrare, în Sohranivka (est), a fost blocat de când Kievul a declarat un caz de "forţă majoră" în mai 2022.

Atacurile Rusiei combătute cu avioane occidentale (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina a folosit avioane americane F-16 pentru a respinge ultimele atacuri rusești, spune Zelenski

Atacurile Rusiei, combătute cu avioane occidentale. Ucraina a folosit avioane de luptă F-16 livrate de partenerii săi occidentali pentru a respinge ultimele lovituri aeriene masive ale Rusiei, a declarat marţi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Atacurile Rusiei, combătute cu avioane occidentale "În timpul acestor atacuri masive ruseşti, am distrus rachete şi drone cu ajutorul F-16", a afirmat Zelenski în cadrul unei conferinţe de presă la Kiev, reiterând, de asemenea, că numărul avioanelor primite de Kiev nu este "suficient". Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Kievul a anunţat marţi că a doborât cinci rachete şi 60 de drone ruseşti în cea de-a doua noapte consecutivă în care Moscova a lansat atacuri aeriene masive ce vizează infrastructura energetică ucraineană, soldate cu moartea a cel puţin patru persoane. Pe 4 august, preşedintele Zelenski a anunţat că Ucraina a primit primele avioane de luptă F-16, după mai bine de doi ani de aşteptare. Cu ocazia primirii lor, el a subliniat că numărul acestora este "insuficient". De la începutul invaziei ruse în februarie 2022, Kievul a cerut neobosit livrarea de avioane F-16 pentru a-şi putea proteja mai bine oraşele şi trupele împotriva bombardamentelor ruseşti zilnice. Prima rachetă balistică ucraineană Totodată, preşedintele Zelenski a anunţat marţi testarea cu succes a primei rachete balistice fabricate de Ucraina, la câteva zile după ce a salutat crearea unei drone-rachetă cu rază lungă de acţiune. "Prima rachetă balistică ucraineană a fost testată cu succes. Felicit industria noastră de apărare pentru acest lucru", a spus Zelenski în conferinţa de presă, refuzând însă "să ofere mai multe detalii" despre această nouă armă. Aceste rachete au o traiectorie numită "balistică", adică influenţată doar de gravitaţie şi de viteza dobândită de impulsul furnizat în momentul propulsării. Pe 25 august, Volodimir Zelenski a salutat, de asemenea, lansarea în luptele de pe front a unei noi drone-rachetă cu rază lungă de acţiune, numită "Palianîţia". "Ieri a avut loc prima utilizare cu succes în luptă a noii noastre arme", a scris el pe reţelele de socializare, fără a oferi mai multe detalii. Această nouă dronă, al cărei nume "Palianîţia" se referă la o pâine tradiţională ucraineană, "a fost dezvoltată în ţară pentru a distruge potenţialul ofensiv" al Rusiei, a afirmat Zelenski.

Rușii acuză SUA pentru cazul Telegram (sursa: duma.gov.ru)
Internațional

Președintele Dumei ruse de stat afirmă, fără probe, că SUA sunt în spatele arestării fondatorului Telegram, Pavel Durov: Biden vrea să preia controlul mesageriei online

Rușii acuză SUA pentru cazul Telegram. Preşedintele camerei inferioare a parlamentului rus, Duma de Stat, Viaceslav Volodin, un aliat de rang înalt al preşedintelui rus Vladimir Putin, a declarat marţi că Washingtonul este în spatele arestării în Franţa a lui Pavel Durov, fondatorul şi CEO-ul platformei de mesagerie Telegram, care joacă un rol-cheie în comunicarea despre războiul din Ucraina. Rușii acuză SUA pentru cazul Telegram Fără a furniza dovezi în acest sens, Volodin a declarat că SUA, prin intermediul Franţei, a încercat să exercite control asupra Telegram. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "Telegram este una dintre puţinele şi în acelaşi timp cea mai mare platformă de internet asupra căreia SUA nu are influenţă", a precizat Volodin într-o postare. "Odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale americane, este important ca (preşedintele Joe) Biden să preia controlul asupra Telegram", a adăugat el. Casa Albă nu a comentat până acum arestarea lui Durov. Preşedintele francez Emmanuel Macron a spus că arestarea "nu este în niciun fel o decizie politică". Kremlinul a anunţat luni că aşteaptă acuzaţiile oficiale ale procurorilor francezi împotriva lui Durov.

NATO avertizează guvernul de la Moscova (sursa: facebook/NATO)
Internațional

NATO avertizează Rusia că se apropie prea mult de Polonia atunci când atacă aerian Ucraina: Acte sunt iresponsabile şi potenţial periculoase

NATO avertizează guvernul de la Moscova. NATO a transmis luni că nu deţine informaţii care să indice că obiectul neidentificat care a intrat în aceeaşi zi în spaţiul aerian polonez face parte dintr-un atac intenţionat al Rusiei, care şi-a intensificat ofensiva împotriva Ucrainei, dar a avertizat guvernul de la Moscova că aceste acte sunt "iresponsabile şi potenţial periculoase". NATO avertizează guvernul de la Moscova "Deşi nu avem informaţii care să indice un atac intenţionat al Rusiei împotriva aliaţilor, aceste acte sunt iresponsabile şi potenţial periculoase", a declarat pentru EFE purtătoarea de cuvânt a Alianţei Atlantice, Farah Dakhlallah. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Polonia a anunţat luni că un obiect, probabil o dronă, a intrat în spaţiul său aerian la începutul zilei, în timpul atacurilor masive ale Rusiei împotriva Ucrainei, a amintit purtătoarea de cuvânt al NATO, care "a condamnat ferm aceste atacuri în curs împotriva civililor şi infrastructurii civile ucrainene". Deşi nu a putut verifica dacă obiectul care pătruns luni în spaţiul aerian polonez era de provenienţă rusă, Dakhlallah a amintit că fragmente de drone şi rachete ruseşti au fost găsite în mai multe rânduri pe teritoriul aliat, de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022. Prezența sporită pe flancul estic Dakhlallah a adăugat că NATO şi-a sporit "în mod semnificativ" prezenţa pe flancul său estic, inclusiv în Polonia, ca răspuns la războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Peste 70 de poliţişti şi rezervişti căutau luni în Tyszowce (estul Poloniei) rămăşiţele unui obiect neidentificat care a intrat în spaţiul aerian polonez în cursul dimineţii şi despre care se credea că ar putea fi o dronă lansată din Rusia. Operaţiunea de căutare, la care au luat parte mai multe elicoptere, a fost lansată la scurt timp după ora locală 6:45 (4:45 GMT) când, dinspre est, un obiect a pătruns aproximativ 25 de kilometri în spaţiul aerian polonez şi a dispărut de pe radar. Potrivit dpa, luni după-amiază forţele armate poloneze nu aveau încă idee dacă obiectul s-a prăbuşit sau şi-a continuat survolul şi a revenit în Ucraina.

Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Panică în Rusia: trupe ucrainene ar încerca să pătrundă și în regiunea Belgorod, potrivit inclusiv guvernatorului regiunii

Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia. Guvernatorul regiunii ruse Belgorod, frontalieră cu Ucraina, a declarat marţi că a primit informaţii privind o tentativă de incursiune a forţelor armate ucrainene, după ce mai multe media ruse au relatat că un atac terestru este în curs. Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia "Există informaţii potrivit cărora duşmanul încearcă să treacă frontiera în regiunea Belgorod. Potrivit Ministerului rus al Apărării, situaţia la frontieră rămâne dificilă, dar sub control", a postat guvernatorul Viaceslav Gladkin pe contul său de Telegram. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "Militarii noştri desfăşoară operaţiuni planificate. Vă cer să vă păstraţi calmul şi să nu aveţi încredere decât în sursele de informare oficiale", a adăugat el. Potrivit canalului rus de Telegram MASH, cunoscut ca fiind apropiat de autorităţi, militari ucraineni încearcă să intre în regiune prin punctul de frontieră de la Nehoteevka, unde sunt în curs lupte. Potrivit acestei surse, un alt grup ucrainean încearcă de asemenea să intre în regiune prin postul de frontieră Şebekino, situat la 40 km est de Nehoteeevka. Un alt canal de Telegram, SHOT, a dezminţit această informaţie. Grupuri ucrainene de sabotaj Un blog militar rus cu aproape 1,6 milioane de abonaţi, "Operaţiunea Z - corespondenţi militari ai primăverii ruse", a relatat că nu au existat tentative majore de străpungere a frontierei. "Au existat ciocniri cu grupuri (ucrainene) de sabotaj şi recunoaştere şi artileria (rusă) lucrează. Nu a fost înregistrată nicio tentativă la scară mare de a trece frontiera", a mai menţionat sursa citată. Aceste informaţii survin la trei săptămâni de la începutul incursiunii militare ucrainene în regiunea rusă Kursk, o operaţiune încă în curs de o amploare fără precedent după ce Rusia a declanşat ofensiva împotriva Ucrainei în februarie 2022

Tensiunile cresc între Rusia și Franța (sursa: X/Tucker Carlson)
Internațional

Kremlinul îl apără pe fondatorul Telegram, arestat în Franța, de parcă ar fi agent sau diplomat rus: Este nevoie de probe solide, altfel este doar intimidare

Tensiunile cresc între Rusia și Franța. Kremlinul a avertizat marţi Parisul împotriva unei "tentative de intimidare" a fondatorului şi CEO-ului Telegram Pavel Durov, arestat în Franţa unde este suspectat de douăsprezece infracţiuni care ţin de criminalitatea organizată. Tensiunile cresc între Rusia și Franța "Acuzaţiile avansate sunt foarte grave şi ele necesită probe la fel de solide", a declarat presei purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "Dacă nu, va fi evident că este o tentativă de restricţionare a libertăţii de comunicare (...) şi chiar de intimidare directă la adresa managerului unei mari companii", a estima el. "Va fi evident că nu este altceva decât politică", în pofida dezminţirilor preşedintelui francez Emmanuel Macron, a adăugat Peskov. Macron: Arestarea lui Durov nu e o „decizie politică” Macron a declarat luni că arestarea în Franţa a CEO-ului platformei de mesagerie criptată Telegram nu este "deloc o decizie politică" şi ţine de "o anchetă judiciară", reamintind că Franţa este "ataşată de libertatea de expresie şi de comunicare". Justiţia franceză îi reproşează lui Durov că nu acţionează împotriva unei utilizări care duce la comiterea de delicte de către abonaţii săi, în special din cauza absenţei moderatorilor şi a lipsei de cooperare cu anchetatorii

Șeful Telegram arestat, Moscova acuză Parisul (sursa: Facebook/Pavel Durov)
Eveniment

Moscova vrea acces la fondatorul Telegram, arestat la Paris, deși Pavel Durov are și cetățenie franceză și părăsise Rusia acuzând presiuni politice

Șeful Telegram arestat, Moscova acuză Parisul. Ambasada Rusiei la Paris a acuzat duminică autorităţile franceze că "refuză să coopereze" cu Moscova după arestarea în Franţa a şefului serviciului de mesagerie criptată Telegram, Pavel Durov, care deţine dublă cetăţenie, franceză şi rusă. Șeful Telegram arestat, Moscova acuză Parisul "Am cerut imediat autorităţilor franceze să explice motivele acestei detenţii şi am solicitat ca drepturile sale să fie protejate şi să i se acorde acces consular. Până în prezent, partea franceză refuză să coopereze în această chestiune", a acuzat ambasada Rusiei la Paris, citată de agenţia de ştiri RIA Novosti. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a confirmat că Moscova a solicitat acces consular pentru miliardarul în vârstă de 39 de ani, adăugând că, din moment ce acesta avea şi cetăţenie franceză, "Franţa consideră că aceasta este naţionalitatea sa principală". Într-o postare anterioară pe Telegram, Zaharova a spus că "ambasada Rusiei la Paris s-a apucat imediat de lucru, aşa cum se obişnuieşte" în cazul detenţiei cetăţenilor ruşi în străinătate. Amintind că mai multe ONG-uri internaţionale au condamnat în 2018 decizia unui tribunal rus de a bloca Telegram, o decizie care nu a fost niciodată implementată pe deplin, Zaharova a glumit: "Credeţi că de data aceasta vor cere eliberarea lui Durov, sau vor rămâne tăcuţi?". Comisarul rus pentru drepturile omului, Tatiana Moskalkova, a spus că arestarea sa a fost "o încercare de a închide Telegram, o platformă de internet unde se poate afla adevărul despre evenimentele care au loc în lume". Avertizările lui Medvedev Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat că l-a avertizat pe Pavel Durov în timpul unei întâlniri "cu mult timp în urmă" că va avea "probleme serioase în toate ţările" din cauza poziţiei sale intransigente faţă de confidenţialitatea utilizatorilor. "A făcut un calcul greşit. Pentru toţi duşmanii noştri comuni, el este rus - şi, prin urmare, imprevizibil şi periculos", a scris Medevedv pe Telegram, adăugând: "Durov ar trebui să realizeze în sfârşit că patria, ca şi epoca, nu poate fi aleasă”. De la fraudă la trafic de droguri Un mandat de percheziţie a fost emis împotriva lui Pavel Durov de către anchetatorii francezi care vizează diverse infracţiuni ale serviciului său de mesagerie criptată, de la fraudă la trafic de droguri, hărţuire cibernetică, crimă organizată, glorificarea terorismului şi fraudă, potrivit unei surse apropiate cazului. Justiţia franceză îl acuză că nu a acţionat împotriva utilizării infracţionale a serviciului său de mesagerie de către abonaţii săi, în special din cauza lipsei de moderare şi colaborare cu anchetatorii. Arestat sâmbătă seara pe aeroportul Le Bourget, la nord de Paris, fondatorul Telegram venea din Baku (Azerbaidjan) şi trebuia să petreacă cel puţin seara la Paris, unde plănuise să ia cina, potrivit unei surse apropiate anchetei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră