joi 18 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2577 articole
Internațional

Erdoğan insistă că Rusia trebuie să înapoieze Crimeea Ucrainei: Este o obligaţie în temeiul dreptului internaţional

Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei. Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat miercuri că peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, ar trebui să fie "returnată" Ucrainei, o poziţie pe care Ankara a susţinut-o de la începutul conflictului. Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei "Anexarea Crimeii, împotriva căreia Turcia s-a pronunţat de la început şi pe care nu a recunoscut-o niciodată, a adâncit şi mai mult 'durerea' populaţiei turcofone din peninsulă, tătarii din Crimeea", a declarat Erdogan într-un mesaj video transmis în cadrul celui de-al 4-lea congres al liderilor Platformei tătare din Crimeea, care are loc miercuri la Kiev. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum "Sprijinul nostru pentru integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei este de neclintit. Returnarea Crimeii Ucrainei este o obligaţie în temeiul dreptului internaţional", a insistat Erdogan. Deportarea tătarilor În discursul său, preşedintele turc a evocat deportarea tătarilor din Crimeea din ordinul dictatorului Iosif Stalin, de la care s-au împlinit 80 de ani în luna mai. Aproximativ 190.000 de tătari, întreaga populaţie turcofonă din peninsula Crimeea, tradiţional musulmană, au fost deportaţi în Asia Centrală în anul 1944 şi nu s-au putut întoarce decât după obţinerea independenţei de către Ucraina în 1991. După anexarea Crimeii de către Rusia, în urma unui referendum considerat ilegal de către comunitatea internaţională, mulţi tătari au plecat din nou în exil, susţinând că sunt intimidaţi şi persecutaţi de Moscova. De la invazia Rusiei în Ucraina în 2023, Ankara a pledat pentru o soluţie negociată la conflict, insistând că aceasta trebuie să respecte integritatea teritorială a Ucrainei, care să includă şi Crimeea. Pe de altă parte, Turcia menţine relaţii amiabile cu Moscova şi nu a aderat la sancţiunile impuse de SUA şi Uniunea Europeană.

Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Ambasada Iranului infirmă livrarea rachetelor Rusiei (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Internațional

Ambasada Iranului la București infirmă că Teheranul ar fi livrat Moscovei rachete balistice și spune că militează pentru "o rezoluţie paşnică prin dialog şi mijloace diplomatice"

Ambasada Iranului infirmă livrarea rachetelor Rusiei. Ambasada Iranului în România respinge în mod categoric informaţiile publicate în ultimele zile privind transferul de rachete balistice cu rază scurtă de acţiune către Rusia pentru a fi folosite în războiul din Ucraina, calificându-le drept nefondate. Ambasada Iranului infirmă livrarea rachetelor Rusiei Potrivit sursei citate, este vorba de o repetare a acuzaţiilor discreditate anterior. "Asemenea acuzaţii lipsite de dovezi credibile sunt un exemplu evident de dezinformare". Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Ambasada califică drept "atât ironic, cât şi ipocrit" faptul că aceste acuzaţii "fără temei" sunt formulate de "ţările direct implicate în conflictul din Ucraina şi care contribuie în mod semnificativ la escaladarea acestuia prin furnizarea de armament avansat". "De la începutul crizei din Ucraina, Republica Islamică Iran nu a fost niciodată parte a războiului şi a conflictului militar", insistă ambasada, care precizează că Teheranul vede aceste acuzaţii ca fiind "doar agende politice înguste şi miope, care vizează promovarea propriilor interese politice". Iranul vrea rezoluție pașnică "Iranul continuă să solicite o rezoluţie paşnică prin dialog şi mijloace diplomatice, subliniind necesitatea unei încetări imediate a focului şi a unor negocieri constructive pentru a pune capăt suferinţei oamenilor afectaţi de acest război tragic", subliniază Ambasada Iranului în România. Reacţia Ambasadei intervine în contextul în care în ultimele zile agenţii internaţionale de presă au publicat declaraţii oficiale în legătură cu acest subiect, după ce CNN şi Wall Street Journal au scris săptămâna trecută că Iranul a transferat în Rusia rachete balistice cu rază scurtă de acţiune, citând surse neidentificate. Astfel, Statele Unite, prin vocea purtătorului de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, Sean Savett, şi-au exprimat îngrijorarea vinerea trecută cu privire la potenţialul transfer de rachete iraniene către Rusia. Ministerul de Externe al Ucrainei şi-a exprimat sâmbătă preocuparea profundă faţă de aceste informaţii, iar luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că Uniunea Europeană consideră ''credibile'' informaţiile deţinute de aliaţi şi va examina această chestiune cu statele membre

Analiza modificării legislaţiei privind anihilarea dronelor (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

În scandalul dronelor rusești care survolează România nestingherite, Parlamentul abia se urnește: face consultări cu Ministerul Apărării

Analiza modificării legislaţiei privind anihilarea dronelor. Comisia de apărare a Senatului se va reuni, miercuri, de la ora 12,00, într-o şedinţă cu reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, informează site-ul Senatului. Analiza modificării legislaţiei privind anihilarea dronelor Potrivit unor surse parlamentare, printre temele întâlnirii se află analiza modificării legislaţiei prin care s-ar permite militarilor anihilarea dronelor care intră pe teritoriul României. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Preşedintele Senatului, liderul PNL, Nicolae Ciucă, a opinat, luni, la Sebeş, că România trebuie să încheie un protocol cu Ucraina. Potrivit acestui acord, dronele ruseşti care pătrund în spaţiul aerian românesc "să poată fi angajate de către sistemele de apărare antiaeriană".

Rachetele Iranului pentru Rusia: „escaladare dramatică" (sursa: iranwatch.org)
Internațional

SUA avertizează Iranul că trimiterea de rachete în Rusia ar reprezenta o "escaladare dramatică" și că Teheranul ar suferi consecințe dure

Rachetele Iranului pentru Rusia: "escaladare dramatică". Statele Unite au declarat luni că livrarea de către Iran de rachete balistice către Rusia ar reprezenta o "escaladare dramatică" a sprijinului Teheranului pentru Moscova în războiul din Ucraina şi ar putea avea "consecinţe semnificative". Rachetele Iranului pentru Rusia: "escaladare dramatică" "Suntem incredibil de alarmaţi de aceste informaţii", a declarat presei adjunctul purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Vedant Patel. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău "Orice transfer de rachete balistice iraniene către Rusia ar reprezenta o escaladare dramatică a sprijinului Iranului pentru agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei", a menţionat sursa citată. Uniunea Europeană consideră că aliaţii dispun de ''informaţii credibile'' despre rachete balistice iraniene livrate Rusiei, a indicat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Kremlin nu dezminte informația Kremlinul nu a dezminţit că Iranul ar livra rachete Moscovei, aşa cum susţin occidentalii, precizând că Rusia îşi dezvoltă relaţiile cu Teheranul potrivit propriilor interese, în special în domeniile ''cele mai sensibile''. Potrivit publicaţiei Wall Street Journal, SUA şi-au informat aliaţii europeni despre o livrare de rachete iraniene cu rază scurtă de acţiune pentru Rusia într-o perioadă când aceasta şi-a intensificat atacurile contra oraşelor şi infrastructurilor ucrainene. Washingtonul şi aliaţii europeni ai Ucrainei au avertizat în mod repetat că astfel de livrări ar avea consecinţe grave pentru Iran, ţară supusă unui regim strict de sancţiuni occidentale

Rusia condiționează posibilul demers pentru pace (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul nu respinge planul de pace al cancelarului Scholz, dar cere și implicarea SUA și negocieri directe cu Kievul

Rusia condiționează posibilul demers pentru pace. Kremlinul a transmis luni că nu respinge propunerea cancelarului german Olaf Scholz ca Rusia să participe la o viitoare conferinţă pentru pace în Ucraina, dar a subliniat că un asemenea demers este inutil dacă nu este susţinut şi de SUA şi dacă nu implică negocieri directe între Moscova şi Kiev. Rusia condiționează posibilul demers pentru pace "Nu ştim nimic mai mult faţă de ceea ce a a relatat presa. Şi anume că un fel de plan este în lucru. Încă nu cunoaştem detaliile pe care le-ar implica. Noi nu respingem în avans niciun plan, dar trebuie să înţelegem despre ce este vorba", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, la conferinţa sa de presă zilnică. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău Cancelarul german Olaf Scholz, care s-a întâlnit vineri cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a apreciat duminică într-un interviu că a sosit momentul intensificării eforturilor diplomatice care să conducă la pace în Ucraina, adăugând că în discuţia cu preşedintele ucrainean ei au fost de acord asupra nevoii unei noi conferinţe pentru pace, care să includă şi Rusia, după conferinţa desfăşurată în iunie în Elveţia fără participarea Moscovei. "Fără nicio îndoială va avea loc o altă conferinţă pentru pace (...) Preşedintele ucrainean şi cu mine suntem de acord ca aceasta să includă şi Rusia", a spus Scholz în interviu. Comentând în continuare această declaraţie, Dmitri Peskov a subliniat că, "în ce priveşte soluţionarea conflictului din Ucraina prin mijloace paşnice, până la ora actuală nu s-a conturat nimic concret". "De fapt, nu vedem declaraţii pe acest subiect din partea ţării care conduce întregul proces, care conduce Occidentul colectiv", a explicat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, referindu-se la SUA. Potrivit Rusiei, în negocierile desfăşurate la Istanbul cu oficialii ucraineni în martie-aprilie 2022, la o lună după lansarea invaziei asupra Ucrainei, aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului. Planul cancelarului Scholz Conform publicaţiei italiene La Repubblica, cancelarul german Olaf Scholz pregăteşte propriul plan de pace pentru soluţionarea conflictului în Ucraina şi care nu exclude cedarea unor teritorii ale acesteia către Rusia. Cancelarul german, a cărui propunere privind o pace negociată survine după ce alegerile regionale desfăşurate săptămâna trecută au confirmat pierderea de popularitate a tuturor celor trei formaţiuni care alcătuiesc coaliţia sa de guvernare, respectiv social-democraţii săi, liberalii ministrului de finanţe Christian Lindner şi Verzii titularei Externelor, Annalena Baerbock, a fost criticat pentru iniţiativa sa de opoziţia de dreapta. Scholz încearcă să "împingă subtil Ucraina către o pace falsă determinată de Rusia", a declarat Roderich Kiesewetter, un deputat al Uniunii Creştin-Democrate (CDU). În replică, purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Steffen Hebestreit, a precizat luni că "o pace justă nu trebuie să însemne ridicarea steagului alb de către Ucraina". "Există un consens conform căruia o astfel de întâlnire (precum conferinţa desfăşurată în Elveţia) ar trebui să ia în considerare şi Rusia, iar acest efort este în desfăşurare, dar avem senzaţia în întreaga lume că acest război trebuie, dacă este posibil, să se termine curând", a mai explicat acelaşi purtător de cuvânt. Cerințele lui Putin Vladimir Putin a cerut în luna iunie retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în 2022 la Istanbul. Cererea lui Putin a fost respinsă din start de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, în special SUA, care au precizat că sprijină doar "formula de pace" prezentată la sfârşitul anului 2022 de Zelenski şi care prevede în principal retragerea necondiţionată a tuturor trupelor ruse din Ucraina, inclusiv din Crimeea, şi restabilirea graniţelor acestei ţări recunoscute internaţional. Ulterior, în iulie, Zelenski a declarat că pregăteşte o foaie de parcurs pentru încheierea războiului care să fie prezentată către sfârşitul anului Rusiei la un nou "summit pentru pace", în continuarea reuniunii căreia Ucraina i-a dat acest nume şi s-a desfăşurat la jumătatea lunii iunie în Elveţia, unde participanţii au abordat condiţiile în care Ucraina ar accepta încheierea unei păci cu Rusia, care nu a fost invitată la acea conferinţă, dar potrivit lui Zelenski ar putea fi invitată la următoarea conferinţă. Însă Moscova a reacţionat sceptic faţă de această iniţiativă a preşedintelui ucrainean, insistând că o conferinţă de pace trebuie să însemne discuţii directe între cele două părţi, nu un forum în care Zelenski să caute sprijin internaţional pentru propunerile sale de încheiere a conflictului.

Ministerul Apărării a găsit o dronă, dar o caută și pe cealaltă Foto: Facebook
Eveniment

Ministerul Apărării a găsit, după peste 24 de ore, o dronă, dar o caută și pe cealaltă. Drona care a căzut, duminică, în Letonia avea explozibil

Ministerul Apărării a găsit, după peste 24 de ore, o dronă, dar o caută și pe cealaltă, a anunțat acest minister într-un comunicat de presă. Pe de altă parte, drona care a căzut, duminică, în Letonia avea explozibil, potrivit Reuters. Citește și: Militarii români primesc „rații individuale de luptă” produse în Spania și Suedia Ministerul Apărării a găsit o dronă, dar o caută și pe cealaltă „Echipe din MApN, în cooperare cu specialiști din Serviciul Român de Informații și Ministerul Afacerilor Interne, au cercetat proximitatea localității Periprava, judetul Tulcea, de unde au ridicat fragmente ale unei drone de origine rusească, urmând ca acestea sa fie expertizate, conform procedurilor legale. În perioada următoare vor fi executate acțiuni de cercetare și în proximitatea localității Caraorman, unde a fost semnalată o altă posibilă zonă de impact. Menționăm cǎ, atât aria cercetată în apropierea localității Periprava, cât și posibila zonă de impact din proximitatea localității Caraorman se află în zone mlăștinoase, în afara localităților, nefiind afectate elemente de infrastructură”, arată ministerul Apărării. „Forțele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură portuară din Ucraina, în dimineața zilei de 8 septembrie, în proximitatea frontierei cu România. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din județele Tulcea și Constanța, fiind transmise, la ora 2:20 respectiv ora 2:38, mesaje RO-Alert”, a anunțat MApN, duminică. Citește și: Prefectul PSD de Brăila, cu pensie specială uriașă și amicul lui Mihai Tudose, se ponta „în misiune” la înmormântarea unui coleg

Iranul a livrat rachete balistice Rusiei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

UE confirmă că Iranul a livrat rachete balistice Rusiei, ceea ce Moscova nici măcar nu a negat. Nu e clar ce va face Uniunea acum

Iranul a livrat rachete balistice Rusiei. Uniunea Europeană consideră că aliaţii dispun de ''informaţii credibile'' despre rachete balistice iraniene livrate Rusiei, a indicat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Iranul a livrat rachete balistice Rusiei ''Examinăm această chestiune cu statele membre şi, dacă se confirmă, această livrare ar reprezenta o escaladare materială importantă în sprijinul Iranului pentru războiul de agresiune ilegală al Rusiei contra Ucrainei'', a declarat Peter Stano. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor Kremlinul nu a dezminţit că Iranul ar livra rachete Moscovei, aşa cum susţin occidentalii, precizând că Rusia îşi dezvoltă relaţiile cu Teheranul potrivit propriilor interese, în special în domeniile ''cele mai sensibile''. ''Acest tip de informaţii nu sunt întotdeauna adevărate. Iranul este un partener important al nostru, dezvoltăm relaţii comerciale şi economice, dezvoltăm dialogul şi cooperarea în toate domeniile posibile, inclusiv în cele mai sensibile'', a declarat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov. Relații strânse: Teheran, Moscova Teheranul şi Moscova şi-au intensificat relaţiile după invadarea Ucrainei de către trupele ruse în februarie 2022. Iranul livrează drone Shahed armatei ruse. De partea sa, Fazlollah Nozari, reprezentant al conducerii Gărzilor Revoluţionare iraniene, a susţinut că relatările despre transferul de rachete iraniene către Rusia se înscriu într-un ''război psihologic''. Vineri, SUA au declarat că orice transfer iranian de rachete balistice spre Rusia ar marca o escaladare majoră în războiul din Ucraina.

Apărarea antiaeriană ucraineană doboară 15 drone (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina a doborât 15 drone și o rachetă lansate de către Rusia în noaptea trecută. Cel puțin o dronă a zburat zeci de kilometri peste România

Apărarea antiaeriană ucraineană doboară 15 drone. Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât una dintre cele patru rachete de croazieră ghidate Kh-59 şi 15 din cele 23 de drone de atac Shahed lansate de Rusia în noul atac aerian desfăşurat asupra Ucrainei în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit unui comunicat al Forţelor aeriene ucrainene. Din patru rachete, una doborâtă Forțele aeriene ucrainene au postat un comunicat pe Telegram. Citește și: Cum relatează Ciucă bătălia de la Nasiriyah în cartea sa: „Se auzeau exploziile grenadelor, moartea alegea la întâmplare” "Ocupanţii au efectuat atacuri cu patru rachete aer-sol ghidate Kh-59 lansate din regiunea Belgorod, în Federaţia Rusă, şi cu 23 de vehicule aeriene de atac fără pilot de tipul Shahed", lansate din regiunea rusă Kursk şi dinspre Capul Chauda, din teritoriul ocupat al Crimeei", se arată în comunicat. Apărarea antiaeriană ucraineană doboară 15 drone Apărarea antiaeriană a reuşit să doboare 15 dintre drone. "De asemenea, trei rachete Kh-59 nu şi-au atins ţintele vizate ca urmare a contramăsurilor active ale forţelor de apărare ucrainene", mai susţine armata ucraineană. Potrivit acesteia, noul atac aerian rusesc a fost respins de aviaţie, unităţi de rachete antiaeriene şi grupuri mobile de foc ale unităţilor de război electronic din cadrul Forţelor de Apărare ucrainene. Apărarea antiaeriană a fost activată în timpul atacului în regiunile Odesa, Harkov şi Dnipropetrovsk.

O dronă rusească, prăbuşită în Letonia (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Nici Letonia, țară NATO, nu a doborât o dronă trasă de ruși care s-a prăbușit după ce a parcurs 50 de kilometri

O dronă rusească, prăbuşită în Letonia. O dronă rusească s-a prăbuşit sâmbătă în apropierea oraşului Rezekne în estul Letoniei, la aproximativ 50 de kilometri de graniţele cu Belarus şi Rusia, a anunţat duminică Ministerul leton al Apărării. O dronă rusească, prăbuşită în Letonia "În prezent, serviciile responsabile, inclusiv Poliţia, continuă investigarea circumstanţelor incidentului, dar conform datelor preliminare este vorba despre un vehicul aerian militar fără pilot al Federaţiei Ruse şi, conform informaţiilor Forţelor Armate Naţionale, a intrat spaţiul nostru aerian dinspre Belarus", se arată într-un comunicat difuzat de Ministerul leton al Apărării. Citește și: Cum relatează Ciucă bătălia de la Nasiriyah în cartea sa: „Se auzeau exploziile grenadelor, moartea alegea la întâmplare” Şefa diplomaţiei letone, Baiba Braze, care se află în Coreea de Sud într-un turneu în regiunea Asia-Pacific, a scris pe reţeaua socială X că un reprezentant al ambasadei Rusiei la Riga a fost convocat luni la Ministerul de Externe. "Am informat aliaţii, NATO şi liderii UE asupra acestui incident. Războiul Rusiei în Ucraina ne obligă să rămânem vigilenţi. Un incident similar s-a petrecut astăzi în România. Suntem vigilenţi, hotărâţi şi examinăm paşii următori în mod raţional, cu implicarea aliaţilor noştri', a completat ministrul Baiba Braze. Potrivit Ministerului Apărării leton, sistemele armatei au detectat pătrunderea unei drone în spaţiul aerian al Letoniei, au monitorizat deplasarea acesteia şi au determinat locul în care aparatul s-a prăbuşit. Declaraţia acestui minister insistă şi asupra faptului că spaţiul aerian leton este de asemenea spaţiu aerian NATO. Oraşul Rezekne, cu o populaţie peste 26.000 de locuitori, este situat la aproximativ 50 de kilometri de graniţa Letoniei cu Belarus, care se află la sud-est. Graniţa cu Rusia se află la aproximativ 50 de kilometri est de oraş

Violarea spațiului aerian românesc, MAE protestează (sursa: Facebook/MAE)
Eveniment

Singura reacție a României la violarea spațiului aerian de către drone rusești: un protest al MAE

Violarea spațiului aerian românesc, MAE protestează. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) reiterează protestul faţă de violarea, din nou, a spaţiului aerian al ţării, în contextul identificării şi urmăririi de sistemul de supraveghere radar, duminică, în proximitatea frontierei cu România, a unei drone ce a evoluat în spaţiul aerian naţional şi a părăsit teritoriul naţional spre Ucraina, existând probabilitatea unei alte zone de impact pe teritoriul naţional. Violarea spațiului aerian românesc, MAE protestează Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), instituţia solicită încetarea atacurilor repetate împotriva populaţiei şi a infrastructurii civile ucrainene şi a escaladării iresponsabile de către Federaţia Rusă a situaţiei de securitate, inclusiv la frontiera dintre România şi Ucraina. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor Ministerul Afacerilor Externe cere respectarea normelor de drept internaţional, inclusiv a inviolabilităţii spaţiului aerian al României şi reiterează condamnarea puternică a acestor atacuri ilegale. Ministerul Afacerilor Externe a informat şi se coordonează cu ceilalţi aliaţi şi cu structurile NATO asupra evoluţiilor de la frontiera dintre România şi Ucraina, inclusiv asupra acestui incident.

Drone rusești au survolat teritoriul românesc (sursa: haaretz.com)
Eveniment

Drone kamikaze Shahed lansate de Rusia, iar pe teritoriul românesc. Armata română, inertă. Locuitorii din Tulcea și Constanța, avertizați noaptea: pot cădea "obiecte din spațiul aerian"

Drone rusești au survolat teritoriul românesc. Populaţia din judeţele Tulcea şi Constanţa a primit, în noaptea de sâmbătă spre duminică, un mesaj RO-ALERT, după ce structurile de apărare şi securitate naţională au identificat un posibil atacat aerian al Federaţiei Ruse asupra unor obiective de pe teritoriul Ucrainei. Mesajul a fost transmis în jurul orei 2,30 şi avertiza populaţia cu privire la posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian, prezentând în acelaşi timp măsuri de adăpostire. Reacția MAPN În urma acestor evenimente, MAPN a transmis un comuicat de presă. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor „Forţele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile şi de infrastructură portuară din Ucraina, în dimineaţa zilei de 8 septembrie, în proximitatea frontierei cu România. Centrul Naţional Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă privind instituirea măsurilor de alertare a populaţiei din judeţele Tulcea şi Constanţa, fiind transmise, la ora 2.20 respectiv ora 2.38, mesaje RO-Alert. Începând cu ora 2.25, două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situaţiei aeriene. În cursul acestor evenimente, a fost identificat şi urmărit de către sistemul de supraveghere radar traseul unei drone care a evoluat în spaţiul aerian naţional şi care a părăsit teritoriul naţional spre Ucraina. Situaţia evoluţiei acestei drone a fost monitorizată şi de cele două aeronave F-16, care au revenit în bază în jurul orei 4.08. Din datele disponibile la acest moment, a fost indicată probabilitatea existenţei unei zone de impact pe teritoriul naţional, într-o arie nelocuită, în proximitatea localităţii Periprava. Forţele Ministerului Apărării Naţionale execută, începând din această dimineaţă, cu mijloace aeriene şi cu echipe la sol, cercetări în zonă. MApN a informat şi informează în timp real structurile aliate cu privire la situaţiile generate de atacuri, rămânând în contact permanent cu acestea. Ministerul Apărării Naţionale transmite un mesaj ferm de condamnare a acestor atacuri executate de Federaţia Rusă împotriva unor obiective şi elemente de infrastructură civilă ucrainene, care sunt nejustificate şi în gravă contradicţie cu normele de drept internațional." Drone rusești au survolat teritoriul românesc Rusia a atacat azi-noapte cu 4 rachete ghidate X-59 lansate din regiunea Belgorod și 23 de drone de tip Shahed lansate din regiunea Kursk și si din capul Chauda (Crimeea), potrivit forțelor aeriene ucrainene. „Ca urmare a luptei aeriene, au fost doborâte o rachetă ghidată X-59 și 15 drone de atac Shahed. În plus, două drone inamice au fost pierdute local (probabil că au căzut sub influența războiului electronic). De asemenea, trei rachete X-59 nu și-au atins țintele vizate din cauza contramăsurilor active ale forțelor de apărare ucrainene. Apărarea aeriană a fost activă în regiunile Odesa, Harkov și Dnipro”, a transmis sursa citată. „Un grup de drone de atac a violat spațiul aerian al României”, au transmis pe Telegram, la ora 02:49, forțele aeriene ucrainene. „Un vehicul aerian fără pilot este deasupra teritoriului românesc în zona Sabangia”, se spune într-un alt mesaj venit după zece minute, făcând referire la localitatea Sabangia de pe malul lacului Razelm, aflat la circa 40 de kilometri de granița cu Ucraina. „Drona a părăsit teritoriul României, a zburat prin Vilkovo (localitate aflată peste Dunăre de Periprava” și continuă să meargă peste apele de coastă ale Golfului Odesa”, au mai spus forțele aeriene ucrainene într-un mesaj postat la ora 03:41.

Rachete balistice iraniene, transferate în Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rachete balistice iraniene, transferate în Rusia pentru a fi folosite împotriva Ucrainei. Kievul trage un semnal de alarmă

Rachete balistice iraniene, transferate în Rusia. Ministerul de Externe al Ucrainei a declarat sâmbătă că este profund preocupat de informaţiile privind un posibil transfer iminent de rachete balistice iraniene către Rusia. Rachete balistice iraniene, transferate în Rusia Într-o declaraţie trimisă prin e-mail jurnaliştilor, ministerul a menţionat că intensificarea cooperării militare între Teheran şi Moscova este o ameninţare pentru Ucraina, Europa şi Orientul Mijlociu şi a cerut comunităţii internaţionale să crească presiunea asupra Iranului şi Rusiei. Potrivit CNN şi Wall Street Journal, Iranul a transferat în Rusia rachete balistice cu rază scurtă de acţiune, citând surse neidentificate. În august că Rusia aştepta livrarea iminentă a sute de rachete balistice cu rază scurtă de acţiune Fath-360 din Iran şi că zeci de militari ruşi erau antrenaţi în Iran pentru arme ghidate prin satelit pentru a fi utilizate eventual în războiul din Ucraina. Vineri, Statele Unite, un aliat cheie al Ucrainei, şi-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la potenţialul transfer de rachete iraniene către Rusia. "Orice transfer de rachete balistice iraniene către Rusia ar reprezenta o escaladare dramatică a sprijinului Iranului pentru războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei", a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, Sean Savett.

Kremlinul continuă amenințările cu armele nucleare (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul insistă că își va folosi armele nucleare altfel decât era prevăzut până acum, ca să răspundă "provocărilor" Occidentului

Kremlinul continuă amenințările cu armele nucleare. Escaladarea generată de Washington în războiul din Ucraina şi acţiunile "Occidentului colectiv" fac necesar ca Rusia să îşi revizuiască doctrina nucleară, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţiile de presă ruse. Kremlinul continuă amenințările cu armele nucleare Rusia a declarat recent că a decis să facă schimbări în politica sa ce stabileşte circumstanţele în care să fie utilizate arme nucleare, dar nu a detaliat deocamdată aceste schimbări. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier Doctrina nucleară existentă, stabilită printr-un decret al preşedintelui Vladimir Putin în 2020, spune că Rusia poate utiliza arme nucleare în cazul unui atac nuclear al unui inamic sau al unui atac cu arme convenţionale care ameninţă existenţa statului. Revizuirile doctrinei Revizuirile vin "pe fondul provocărilor şi ameninţărilor care vin din partea ţărilor din aşa-zisul Occident colectiv", a spus Peskov. Moscova ia în calcul posibilitatea ca Ucraina să folosească arme cu rază de acţiune lungă, livrate de SUA, pentru a întreprinde atacuri în adâncul teritoriului rus, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Ucraina îşi îndeamnă de multă vreme aliaţii săi să o lase să utilizeze arme care îi sunt livrate de Occident pentru a lovi în adâncul teritoriului inamic, iar aceste apeluri au devenit şi mai insistente pe măsură ce Rusia şi-a înteţit atacurile aeriene asupra infrastructurilor din Ucraina, inclusiv energetice, precum şi asupra blocurilor de locuinţe. "Este evident că ucrainenii vor face aceasta. Noi luăm toate acestea în calcul", a declarat Peskov, citat de RIA Novosti. Cel puţin 50 de persoane au fost ucise şi alte 271 au fost rănite după ce Rusia a lovit marţi cu două rachete balistice o şcoală militară în oraşul Poltava din centrul Ucrainei, în cel mai sângeros atac singular din acest război.

Turcia, cerere de aderare la BRICS (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Turcia, un nou pas către Rusia: a înaintat o cerere de aderare la blocul ţărilor emergente BRICS

Turcia, cerere de aderare la BRICS. Turcia a înaintat o cerere de aderare la blocul ţărilor emergente BRICS, a anunţat marţi purtătorul de cuvânt al partidului aflat la putere. Turcia, cerere de aderare la BRICS "Preşedintele nostru a afirmat de mai multe ori că vrem să devenim ţară membră a BRICS. (...) Procesul este în curs", a declarat Ömer Çelik, purtătorul de cuvânt al Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, islamo-conservator) al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier "Dacă va exista o evoluţie concretă privind aderarea noastră la BRICS, o decizie sau o evaluare din partea BRICS, vă vom informa", a spus Çelik în timpul unei conferinţe de presă. "Preşedintele nostru a afirmat clar că Turcia vrea să ia parte la toate platformele importante, printre care BRICS", a adăugat el. Țările BRICS Constituit iniţial din Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, ale căror nume au dat acronimul BRICS, grupul s-a extins anul acesta cu încă patru membri, respectiv Egipt, Emiratele Arabe Unite, Etiopia şi Iran. Invitată de asemenea să adere la summitul BRICS desfăşurat în august 2023 în Africa de Sud, Argentina a abandonat ulterior demersul în urma opoziţiei manifestate de noul ei preşedinte, ultra-liberalul Javier Milei. În luna iunie, ministrul de externe turc, Hakan Fidan, avertizase cu privire la riscul unui război mondial, după vizite efectuate în China şi în Rusia, confirmând interesul Ankarei de a se apropia de ţările BRICS în această situaţie. Subliniind faptul că Rusia şi China sunt deja principalii doi parteneri comerciali ai Turciei, ministrul declarase atunci că această apropiere nu reprezintă o schimbare în politica externă a Turciei, ţară membră NATO şi care aspiră să adere la UE

Rusia şi India strâng relațiile economice (sursa: kremlin.ru)
Internațional

India salvează economia Rusiei: și-a dublat volumul de importuri cu Moscova

Rusia şi India strâng relațiile economice. Schimburile comerciale dintre Rusia şi India sunt în creştere susţinută, iar plăţile bilaterale se derulează fără obstacolele întâmpinate în schimburile cu alte ţări, a declarat marţi Anatoly Popov, directorul general adjunct de la Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia. Rusia şi India strâng relațiile economice Sberbank intermediază până la 70% din totalul exporturilor ruseşti spre India. Schimburile comerciale dintre Rusia şi India s-au dublat, ajungând la 65 de miliarde dolari în 2023, în condiţiile în care ţara asiatică a devenit un mare importator de petrol rusesc, după ce Occidentul a impus sancţiuni Moscovei, ca urmare a invaziei din Ucraina. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor "În 2022, a existat o creştere semnificativă a interesului firmelor ruseşti faţă de piaţa din India, pentru că această piaţă funcţionează ca o alternativă", a spus Anatoly Popov într-un interviu pentru Reuters, înaintea Forumului Economic Estic, o conferinţă economică care vizează partenerii asiatici ai Rusiei. "În prezent, deschidem, de asemenea, conturi în rupii pentru clienţii ruşi. Nu excludem posibilitatea ca, pe lângă funcţia de mijloc de plată, rupia indiană să devină şi un instrument de economisire", a adăugat Anatoly Popov. Subsidiara din India a Sberbank are sucursale la Delhi şi Mumbai, precum şi un centru de servicii IT la Bangalore. Numărul de angajaţi ai Sberbank din India a crescut cu 150% în acest an, în condiţiile în care în luna aprilie oficialii băncii ruseşti au anunţat că vor să angajeze 300 de specialişti IT pentru un hub la Bangalore. Sberbank, vizată de sancțiuni occidentale Sberbank este vizată de sancţiuni occidentale şi în consecinţă nu poate face tranzacţii în dolari sau euro prin sistemul internaţional de plăţi SWIFT. Cu toate acestea, Popov a spus că banca rusească nu a întâmpinat probleme în India. "Sberbank este un participant integral în sistemele de plăţi şi interbancar din India. Nu există restricţii cu privire la operaţiunile sale", a precizat Popov. Potrivit lui Anatoly Popov, creşterea exporturilor Indiei în Rusia a ajutat la soluţionarea problemei surplusului de rupii apărut la companiile ruseşti, care a afectat schimburile comerciale în 2023, deoarece rupiile erau folosite pentru a plăti pentru importurile din India. "Problema a fost rezolvată, nu mai există un surplus de rupii", a spus Popov, adăugând că pentru echilibrarea schimburilor comerciale, India ar trebui să îşi majoreze exporturile spre Rusia de zece ori. India, a cincea mare economie, are aproape tot ce caută importatorii ruşi, a adăugat Popov. "India este autonomă, o economie mare, capabilă să îşi asigure propriile necesităţi. De acea, orice bunuri pe care Rusia le importa anterior, pot fi cumpărate în India", a spus directorul Sberbank.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră