joi 18 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2577 articole
Eveniment

Ucraina: 57% dintre ucraineni sunt în favoarea negocierilor cu Rusia, potrivit unui nou sondaj

Circa 57% dintre ucraineni sunt în favoarea negocierilor cu Rusia, potrivit unui nou sondaj realizat în luna mai de Institutul Internaţional de Sociologie din Kiev şi finanţat prin cooperarea SUA şi a Suediei, relatează EFE. Citește și: Ciutacu, argumentul suprem că Pieleanu și Bulai sunt inocenți: pe nevasta lui n-a invitat-o nici un profesor acasă Un procent de 38% se pronunţă împotriva începerii discuţiilor cu inamicul. 57% dintre ucraineni, în favoarea negocierilor cu Rusia Acesta este primul sondaj publicat de la începutul războiului în care majoritatea ucrainenilor se exprimă în favoarea iniţierii de negocieri pentru a se pune capăt conflictului. În acelaşi timp, 66% dintre cei intervievaţi au declarat că Ucraina trebuie să-şi recupereze toate teritoriile, inclusiv Crimeea, peninsulă în Marea Neagră anexată de Rusia în 2014, precum şi regiunile estice Doneţk şi Lugansk, anexate de Moscova în septembrie 2022 împreună cu regiunile Herson şi Zaporojie din sudul Ucrainei. Mai mult, 74%, respectiv 76% resping renunţarea de către Ucraina la aspiraţiile sale de a adera la NATO şi la Uniunea Europeană în cadrul unui ipotetic acord de pace cu Rusia. Sondajul a fost efectuat telefonic, între 8 şi 25 mai, pe un eşantion de peste 2.500 de adulţi care locuiesc în teritoriile ucrainene aflate sub controlul guvernului de la Kiev, ale căror numere de telefon au fost alese la întâmplare. Posibilitatea negocierilor cu Rusia a devenit tot mai prezentă în discursul oficial al Kievului şi la nivelul opiniei publice ucrainene, în contextul înaintării limitate, dar constante, a Rusiei pe linia frontului şi al lipsei de perspective evidente pentru armata ucraineană de a inversa această situaţie. Zelenski, ușoară schimbare de discurs Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi ministrul său de externe, Dmitro Kuleba, au avut în ultimele săptămâni contacte directe şi publice cu diverşi lideri care pledează pentru negocieri care să pună capăt războiului cât mai curând posibil, precum prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, candidatul republican la preşedinţia SUA, Donald Trump, şi ministrul chinez de externe Wang Yi. Zelenski a anunţat că va prezenta până la sfârşitul lunii noiembrie un plan de pace detaliat, care ar putea fi prezentat Rusiei după ce va fi aprobat de comunitatea internaţională. O pace justă pentru Ucraina, a spus preşedintele ucrainean într-un interviu acordat în această săptămână mai multor media franceze, "implică recuperarea integrităţii noastre teritoriale, dar asta nu înseamnă că acest lucru trebuie făcut doar prin arme", potrivit Reuters. Forţele ruse ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei şi avansează lent în partea de est a frontului cu o lungime de 1.000 km de la cucerirea oraşului strategic Avdiivka în februarie. Putin nu vrea să cedeze nimic Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat luna trecută că Moscova este dispusă să negocieze încetarea războiului, dar condiţia sa este ca Ucraina să renunţe la cele patru regiuni anexate de Rusia în 2022, pe lângă Crimeea, precum şi la aspiraţia sa de a adera la NATO. Zelenski a declarat că renunţarea la teritoriu nu este o opţiune, subliniind că cedarea teritoriilor ucrainene este o chestiune "foarte, foarte dificilă", şi nu a exclus organizarea unui referendum pe această problemă. "Un referendum? Asta ar trebui să-şi dorească poporul ucrainean, să fiu sincer: aceasta nu este cea mai bună opţiune, pentru că avem de-a face cu Putin şi va fi o victorie pentru el dacă va ocupa o parte din teritoriile noastre", a declarat Zelenski în interviul pentru media franceze, potrivit Ukr.net.

57% dintre ucraineni, în favoarea negocierilor cu Rusia Foto: Twitter
Ciolacu, dur cu Orban în 2022, împăciuitorist în 2024 Foto: Facebook
Politică

Ciolacu, dur cu Viktor Orban în 2022, împăciuitorist în 2024: “Putea să urce şi pe Himalaya să facă astfel de declaraţii, importantă e gravitatea declaraţiilor“

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, era dur cu premierul Ungariei, Viktor Orban, în 2022, și a devenit împăciuitorist în 2024: “Putea să urce şi pe Himalaya să facă astfel de declaraţii, importantă e gravitatea declaraţiilor“, spunea liderul social-democrat în 2022. Discursul său s-a schimbat radical în 2024. Citește și: EXCLUSIV Adrian Curaj, „baronul” fondurilor din cercetare, în conflict grav de interese: câștigă sute de mii de lei din proiecte finanțate de UEFISCDI, instituția pe care o conduce Și în 2022, și în 2024, Orban, aflat în vizită la Băile Tușnad, a făcut același tip de afirmații, în care lăuda Rusia și îi ataca pe susținătorii Ucrainei. Viktor Orban la Tusnad Foto: Facebook Ciolacu, dur cu Orban în 2022, împăciuitorist în 2024 Însă reacțiile lui Ciolacu s-au schimbat, în doi ani. În 2022, el cerea o discuție în coaliție și afirma că așteaptă o reacție a liderului UDMR Kelemen Hunor. “O să avem o discuţie în cadrul coaliţiei. Declaraţia a fost jignitoare la toată lumea. Nu a fost o jignire adusă în special românilor. Mi-aş fi dorit să nu fie făcută pe teritoriul României, dar indiferent, putea să o facă şi pe Himalaya, efectele sunt aceleaşi, ale tale ca şi om politic”, a declarat Ciolacu în iulie 2022. În iulie 2024, a avut o reacție complet diferită. “Treaba dânsului. A spus ceva de România? Aţi vrut să îi interzic să vină pe teritoriul României. Acelaşi lucru mi se pare că l-a spus şi de la Bruxellesşi de la Budapesta. Nu e treaba mea“, a spus duminică premierul PSD. Viktor Orban, primit de Marcel Ciolacu Conducerea Rusiei este "hiper-raţională", în timp ce Occidentul devine tot mai "iraţional", iar centrul de putere al lumii se va muta în Asia, a declarat sâmbătă Viktor Orban, care crede totodată că Ucraina nu va putea niciodată să-şi îndeplinească visul de a deveni membră a Uniunii Europene sau a NATO. Polonia a reacţionat duminică la discursul rostit de premierul maghiar Viktor Orban la Băile Tuşnad sugerându-i să iasă din Uniunea Europeană şi să facă o uniune cu Vladimir Putin şi cu alte state autoritare, dacă nu este mulţumit de deciziile UE şi NATO.

Diplomat român, acuzat de Japonia că face jocurile Rusiei Foto: Newsweek.ro
Eveniment

Diplomat român aflat la Moscova, acuzat de Japonia că face jocurile Rusiei: Liliana Burda, a treia ierarhic în Ambasada României, a vizitat Kurilele, revendicate de Tokyo

Un înalt diplomat român aflat la Moscova este acuzat de Japonia că face jocurile Rusiei: Liliana Burda a vizitat Kurilele, revendicate de Tokyo, dar aflate sub controlul regimului de la Kremlin. Liliana Burda este ministru plenipotențiar în cadrul ambasadei României în Rusia, a treia pe scara ierarhică, după ambasador și adjunctul său. Citește și: Revolta de la Leeds, relatată impecabil în The Times: fără acuzații de natură rasială, fără a decide cine este vinovat. Ce se relatează despre românii implicați în evenimente Informația despre vizita Lilianei Burda în insulele Kurile a apărut mai întâi pe agenția rusă de stat, TASS, la 12 iulie, fiind apoi preluată de trustul japonez de presă NHK. Acest trust menționa, la 18 iulie, că este fără precedent ca un diplomat vestic să viziteze aceste insule. În martie 2023, România și Japonia au semnat un acord de parteneriat strategic. Diplomat român, acuzat de Japonia că face jocurile Rusiei „Presa rusă de stat a anunțat că un diplomat român aflat la Moscova a vizitat ca turist Insulele Kurile din Marea Ohotsk. Cele două insule pe care le-a vizitat fac parte din ceea ce Japonia numește Teritoriile sale de Nord. Agenția rusă de presă TASS a relatat pe 12 iulie că Liliana Burda, ministru plenipotențiar al Ambasadei României în Rusia, a vizitat Insulele Kurile din regiunea Sakhalin într-o vizită neoficială în scop turistic. Agenția a citat un reprezentant al industriei turismului din Sakhalin care a declarat că Liliana Burda a vizitat «regiunea noastră. Ea a vizitat Insulele Kuril din regiunea Sakhalin». Reprezentantul a precizat că insulele vizitate de diplomată au fost Shikotan și Kunashiri. Potrivit reprezentantului, Burda a obținut toate permisele oficiale necesare pentru vizitarea insulelor, în conformitate cu legislația rusă. Pe contul de social media al agenției de turism apare o fotografie cu persoana despre care se crede că este Liliana Burda, care se bucură în apa mării. Este fără precedent ca un diplomat occidental să viziteze aceste insule”, scrie NHK. Japonia cere explicații, dar este ignorată Ulterior, agenția de presă Nikkei a relatat: „În cadrul unei conferințe de presă care a avut loc pe data de 18, Secretarul șef al Cabinetului, Yoshimasa Hayashi, a declarat cu privire la informațiile conform cărora trimisul României în Rusia ar fi vizitat insulele Kunashiri și Shikotan din Teritoriile de Nord pentru a face turism: «Am contactat partea română pentru a confirma faptele, dar nu am primit nicio explicație în acest moment». Hayashi a dezvăluit că a transmis părții române că «dacă vizita este adevărată, este inacceptabilă având în vedere poziția Japoniei cu privire la Teritoriile de Nord»”. Un CV al Lilianei Burda este de negăsit. Potrivit unei declarații de avere din 2023, ea a câștigat, net, 102.000 USD în anul fiscal 2022. Liliana Burda Foto: Twitter Ea are cont pe Twitter, unde, în 2021, a redistribuit o postare a europarlamentarului PSD Victor Negrescu. Una dintre problemele nerezolvate ale celui de-al Doilea Război Mondial, disputa dintre Rusia și Japonia cu privire la Insulele Kurile („Teritoriile nordice”, cum le numește Japonia) a fost amplificată odată cu invadarea Ucrainei ordonată de Vladimir Putin, arăta Reuters în 2022. Disputa asupra insulelor a împiedicat Tokyo și Moscova să ajungă la un tratat de pace care să pună capăt oficial ostilităților din cel de-al Doilea Război Mondial.

Biserici, sinagogi - incendiate, morți, răniți (Rusia) (sursa: tass.com)
Internațional

Carnagiu în Federația Rusă: opt polițiști și un preot - uciși, zeci de răniți, biserici și sinagogi - incendiate

Biserici, sinagogi - incendiate, morți, răniți (Rusia). Bărbaţi înarmaţi au atacat duminică sinagogi şi biserici ortodoxe din Caucazul rus, omorând nouă persoane, printre care un preot şi poliţişti, au anunţat autorităţile, denunţând acte "teroriste". Biserici, sinagogi - incendiate, morți, răniți (Rusia) Atacurile au avut loc în capitala republicii ruse Daghestan, Mahacikala, şi în oraşul de coastă Derbent. Daghestanul este o regiune rusă majoritar musulmană, învecinată cu Cecenia, dar şi cu Georgia şi Azerbaidjan. Operaţiuni antiteroriste în zonă sunt anunţate în mod regulat de autorităţile ruse. Citește și: Cum mi s-a dublat prețul la RCA în decurs de cinci ani, la aceeași mașină, cu zero accidente sau sancțiuni rutiere Atacurile de duminică au vizat "două biserici ortodoxe, o sinagogă şi un punct de control al poliţiei", a anunţat Comitetul naţional antiterorist, citat de agenţia Ria Novosti. Reprezentanţi ai evreilor, printre care Congresul Evreiesc rus, au afirmat că a fost atacată şi o altă sinagogă. Un preot al Bisericii Ortodoxe Ruse, în vârstă de de 66 de ani, a fost ucis la Derbent, potrivit autorităţilor. Moartea a şase poliţişti a fost, de asemenea, anunţată de Ministerul de Interne din Daghestan. Ulterior, autorităţile au mai informat că un ofiţer al Gărzii Naţionale şi-a pierdut viaţa, iar un alt poliţist a decedat din cauza rănilor sale. În total, nouă decese, chiar dacă autorităţile nu au comunicat un bilanţ total. Doi atacatori, uciși În total, 16 persoane, dintre care 13 poliţişti, au fost rănite şi internate în spital, potrivit ministerului. Indivizi înarmaţi au deschis focul şi asupra unui vehicul în care se aflau poliţişti, rănindu-l pe unul dintre ei, în Sergokala, un sat situat între Mahacikala şi Derbent, a mai precizat Ministerul de Interne regional pentru agenţiile ruse. Niciun element nu permite stabilirea motivaţiilor sau identităţii autorilor acestor atacuri, care par coordonate. Comitetul naţional antiterorist a anunţat în cursul serii încheierea "fazei active" a operaţiunii antiteroriste de la Derbent şi a indicat că doi atacatori au fost ucişi. De asemenea, forţele de ordine au "eliminat patru atacatori la Mahacikala", potrivit Ministerului de Interne regional. Comitetul de anchetă rus a indicat că a deschis o anchetă penală pentru "acte teroriste", fără alte detalii. Patriarhul Kirill vorbește de "semințele urii" Sinagogile din Derbent şi Mahacikala au fost incendiate, potrivit preşedintelui consiliului public al comunităţilor evreieşti din Federaţia Rusă, Boruh Gorin. Imagini, preluate de presa rusă, au arătat o clădire în flăcări, prezentată ca fiind o sinagogă. În alte înregistrări video, au putut fi auzite focuri de armă pe străzile din Mahacikala, unde a fost desfăşurat un important dispozitiv poliţienesc. Autenticitatea acestor imagini nu a putut fi verificată independent. Liderul Daghestanului, Serghei Melikov, a afirmat duminică seară că aceste atacuri "sunt o încercare de a destabiliza situaţia" din republică. Patriarhul Kirill, şeful Bisericii Ortodoxe Ruse şi susţinător fervent al Kremlinului, a asigurat că "inamicul" caută să distrugă "pacea inter-religioasă" din Rusia. Scopul său este de "a sădi seminţele urii", a denunţat el, fără a-i numi pe responsabili. Crocus City Hall Moscova - 140 de morți În octombrie, pe aeroportul din Mahacikala au izbucnit revolte ostile Israelului. În momentul aterizării unui avion din Israel, sute de protestatari au luat cu asalt aeroportul, în mijlocul tensiunilor din întreaga lume legate de conflictul dintre Israel şi Hamas. Rusia a fost vizată de mai multe ori de atentate şi atacuri revendicate de organizaţia jihadistă Stat Islamic (SI), chiar dacă influenţa sa rămâne limitată în ţară. Citește și: Cel mai mare tun al lui Ciolacu: pășune cumpărată cu 260 de euro, schimbată cu o pădure a statului de 440.000 de euro În martie, un atac revendicat de SI la Crocus City Hall, la periferia Moscovei, a ucis peste 140 de persoane. Săptămâna trecută, mai mulţi membri ai SI au fost ucişi după ce au luat ostatici doi agenţi de pază într-o închisoare din sudul Rusiei, potrivit autorităţilor. Rusia s-a confruntat cu o rebeliune islamistă la începutul anilor 2000 în Caucaz, o mişcare născută din primul conflict împotriva Ceceniei separatiste din 1994-1996. Aceasta a fost învinsă de forţele federale ruse şi, în ultimii ani, incidentele armate au fost rare acolo. Aproximativ 4.500 de ruşi, în special din Caucaz, au luptat alături de SI în Irak şi Siria, potrivit datelor oficiale.

Activele rusești înghețate aduc bani Ucrainei (sursa: X/G7 Italy)
Internațional

Activele rusești din Occident înghețate vor garanta un împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina, a decis G7. Furie la Moscova

Activele rusești înghețate aduc bani Ucrainei. Liderii statelor din G7, reuniţi joi în Italia, au ajuns la un "acord politic" asupra folosirii veniturilor rezultate din activele ruseşti îngheţate ca garanţii pentru deblocarea unui împrumut de 50 de miliarde de dolari destinat Ucrainei, a anunţat un responsabil al preşedinţiei SUA. Activele rusești înghețate aduc bani Ucrainei "Avem un acord politic la cel mai înalt nivel (...) şi 50 de miliarde de dolari vor fi destinaţi Ucrainei", a spus responsabilul american, care a cerut AFP să rămână anonim. Citește și: ANALIZĂ Mircea Geoană, pe cale de a fi recuperat de PSD: ce îl apropie și ce îl desparte pe secretarul general adjunct al NATO de fostul său partid Acest credit de 50 de miliarde de dolari pentru Kiev va fi garantat astfel cu veniturile din dobânzile generate de cele circa 300 de miliarde de euro active ruseşti îngheţate în statele G7 (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi SUA), venituri estimate la aproximativ trei miliarde de euro pe an. "Este vorba despre un împrumut solidar", dar principalul finanţator al acestuia va fi SUA, a mai spus acelaşi responsabil american. 300 de miliarde de euro ale Rusiei, blocate Statele UE au ajuns luna trecută la un acord ca veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor impuse Rusiei după invazia în Ucraina să fie folosite pentru finanţarea ajutorului militar oferit armatei ucrainene, decizie catalogată de Moscova drept "furt" şi "banditism", Rusia considerând că aceasta va conduce la zeci de ani de procese şi la subminarea reputaţiei UE de apărător de încredere al proprietăţii şi de loc sigur pentru investiţii. Statele blocului comunitar împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur. Din această sumă, UE a îngheţat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro. Cea mai mare parte a acestei sume, aproximativ 185 de miliarde de euro, este depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare şi sume cash, iar casa de compensare Euroclear se ocupă de gestionarea acestor active. Restul activelor ruseşti îngheţate în afara UE se află în special în SUA, Japonia, Regatul Unit şi Elveţia. Confiscarea activelor rusești, aproape imposibilă Statele occidentale ar dori confiscarea directă a activelor ruseşti îngheţate şi folosirea acestora atât pentru reconstrucţia Ucrainei, cât şi pentru achiziţia de arme şi muniţii destinate acesteia. Însă o asemenea măsură, cerută şi de Kiev, pare cel puţin deocamdată dificilă, existând numeroase obstacole de natură juridică, geopolitică şi financiară, cum ar fi de pildă riscul de a tulbura pieţele financiare internaţionale şi de slăbire a monedelor ţărilor occidentale, plus că Moscova a ameninţat cu represalii dacă va fi pusă în practică. De altfel, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a declarat joi, înaintea anunţului oficialului american citat mai sus, că încercările Occidentului de a-şi însuşi veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate sunt ilegale şi vor conduce la un răspuns dureros din partea Moscovei.

România trebuie să reziste două săptămâni până vin aliații din NATO, spune generalul Hodges Foto: Army.mil
Eveniment

România trebuie să reziste două săptămâni până îi vin în ajutor aliații din NATO, arată generalul american Ben Hodges

România trebuie să reziste două săptămâni până îi vin în ajutor aliații din NATO, arată generalul american Ben Hodges, fostul şef al Forţelor Terestre Americane din Europa, într-un interviu acordat jurnalistului Radu Tudor. Citește și: Afacerile fabuloase ale pensionarilor speciali retrași din SRI: firma „Anacondei”, fostă șefă a „acoperiților”, rată a profitului de 90% Generalul Hodges are 66 de ani și s-a retras în 2018. România trebuie să reziste două săptămâni până vin aliații din NATO „Dacă ne gândim la apărarea NATO, acesta se bazează în primele zile ale unui conflict pe creşterea prezenţei grupurilor de luptă, a forţelor NATO, a forţelor ţării gazdă, care trebui să oprească înaintarea trupelor, primele atacuri. Apărarea aerieană, apărarea terestră, marina, toate... Dar un aspect critic al apărării este ca fiecare naţiune să-şi asume că s-ar putea să trebuiască să reziste cam două săptămâni pe cont propriu. Se va lupta cu ceea ce există aici. Deci, cu trupele franceze, americane plus toate forţele armate române. Pentru trupele terestre, presupun eu, cam două săptămâni ar fi perioada în care să reziste. Forţele aeriene pot veni mai repede. Forţele maritime din Turcia şi Bulgaria pot ajunge mai repede. Ce înseamnă asta şi de ce două săptămâni? În funcţie de cât de repede ne dăm seama, de cât de repede anticipăm atacul, şi dacă forţele politice vor avea curajul să se pună în mişcare de dinainte de atac, este posibil ca aceste două săptămâni să se reducă la mai puţine zile. Dar în cele mai multe ţări, în cele mai multe locuri, am văzut o reticenţă în a se pune în mişcare, pentru că oamenii nu vor să fie consideraţi provocatori, nu vor să creeze o motivaţie, o justificare pentru ca Rusia să atace. Deci, dacă ne asumăm că nu ne punem în mişcare foarte repede, atunci, cred că România, la fel ca toate celelalte ţări, Polonia, Lituania, toată lumea, vor trebui să aştepte cam două săptămâni înainte de sosirea unor forţe suplimentare”, a spus Hodges. El a explicat, în acest context, și de ce este nevoie de o infrastructură modernă. „Dacă începem de la zero, trebuie să avem transportul, trebuie să ne urnim şi, aşa cum am discutat de mai multe ori, este dificil să ajungem în România şi să ne mişcăm prin ţară... Din cauza infrastructurii de transport, care nu este prea bună. O parte din capacitatea de apărare a unei naţiuni depinde de capacitatea de mişcare din ţara respectivă. Deci, a avea drumuri bune, nu este important doar pentru ca oamenii să ajungă bine la muncă sau ca să meargă la mare, în vacanţă, sau la munte, în Transilvania. Drumurile sunt şi pentru a putea să mutăm trupe mai repede”, a arătat generalul în rezervă. Putem rezista „cel puțin cinci zile” În aprilie, un general în rezervă care acum candidează pentru PUSL, la alegerile pentru Parlamentul European, spunea că România ar putea rezista cinci zile pe aliniamentul de la Poarta Focșanilor. „În acest moment sunt șase mari forțe militare - nu doar din punct de vedere al României, ci și al celor care sunt cu noi în NATO - așezate în această zonă a Porții Focșanilor. Să nu uităm, o altă dezvoltare, în plus față de ce ați arătat dumneavoastră pe hartă, ar putea să vină din Bugeac (teritoriu românesc aflat actualmente în componența Ucrainei, n.r.). Și în acest caz am prevăzut forțe, ca prim dispozitiv. Cât putem să apărăm această bucată de teren? Foarte bine ați spus dumneavoastră: cel puțin 5 zile, singuri. Așadar, (scenariul) că în 24 de ore ar putea să pice Bucureștiul este exclus", a spus generalul (r) Cristian Barbu la Antena 3 CNN.

Cum au devastat armatele ruse Moldova și Valahia Foto: Historia
Eveniment

Cum au devastat armatele ruse Moldova și Valahia: „Armata rusă distruse în așa măsură această țară, încât ea nu mai oferea deja decât imaginea unui deșert”

Cum au devastat armatele ruse Moldova și Valahia la începutul secolului XIX, când se aflau în război cu Turcia: „Armata rusă distruse în așa măsură această țară, încât ea nu mai oferea deja decât imaginea unui deșert”. Pe rețeaua X/Twitter a fost publicată o colecție de relatări ale unor diplomați străini, dar și ale unor oficiali ruși, despre jafurile armatei rusești, care au generat o foamete extinsă și au determinat localnicii să fugă chiar și în Turcia. Citește și: VIDEO Cum arată campania electorală a lui Șoșoacă: umblă cu calul prin pădure, îmbrăcată în uniformă de militar. SOS România s-a prăbușit în sondaje Există însă și alte surse care arată cum a procedat Imperiul Țarist, care dorea să anexeze Moldova și Valahia. „Armata rusă distruse în așa măsură această țară (Valahia), încât ea nu mai oferea deja decât imaginea unui deșert”, arăta diplomatul francez Meriage, la 1808. Din 1805 şi până în 1811, mărimea impozitelor а crescut de două-trei ori, în unele cazuri chiar de patru ori, urmare a ocupației ruse, explică un articol din basarabeni.ro. Rușii au ocupat militar de 11 ori Principatele, până la unirea din 1859. Cum au devastat armatele ruse Moldova și Valahia Iată ce scria, în 1808, consulul Franței la București: „Această țară - Muntenia - este distrusă cu desăvârșire, ruinată și depopulată. Nu mai sunt în țară nici fân, nici orz, de 8 zile nu se mai găsesc pe piața Bucureștilor nici carne, nici pâine, nici lemne, nici verdețuri. Țăranii munteni vor pleca cu toții fie în Turcia, fie în Transilvania, și nu se vor mai întoarce niciodată." „Aceste țări sunt de o rodire minunată. Ele erau acoperite de turme, dar armata rusească le-a mâncat așa de rău, că, la începutul anului 1809, ele nu mai înfățișau decât închipuirea unui deșert. Iar armata rusească era nevoită a-și trage proviziile sale din țările de la nordul Nistrului și din Odesa” - agentul francez Meriage, citat de Gheorge Brătianu în cartea „Basarabia Drepturi naționale și istorice”. Mareșalul Prozorovski: „Basarabia a fost transformată de trupele rusești într-un pustiu total". "Să vină domne rușii"! Partea a 2-a. În 1808, consulul Franței la București, Lamare, nota: "Această țară - Muntenia - este distrusă cu desăvârșire, ruinată și depopulată. Nu mai sunt în țară nici fân, nici orz, de 8 zile nu se mai găsesc pe piața Bucureștilor nici carne, nici… pic.twitter.com/1zg3h9OxUF— Anti-Spootnik (@Anti_Spootnik) May 22, 2024 „Constrângerea băştinaşilor a continuat şi în timpul lui Kutuzov; vităritul, cândva foarte dezvoltat în principate, a dispărut; mulţi mari proprietari de pământuri, speriaţi, îşi părăseau conacurile şi plecau în Austria. Cei rămaşi în patrie sufereau de pe urma fărădelegilor militarilor şi deseori de pe urma zeflemelelor ofiţerilor noştri; iar pelerinii ce peregrinau pe malul Dunării contemplau localităţi pustiite, atât pe câmpurile de bătălie din Bulgaria, cât şi în locurile de cantonament al armatelor noastre din Valahia”, scria juristul rus în „Rusia şi bazinul dunărean”, carte publicată la Iași în 1940. Hartă: Wikipedia/Simion Ion Ceapleanu „Uşurarea însă şi răsplătirea la încheierea păcii de Bucureşti fu luarea a jumătate de Moldova de către acea putere protectriţă, pentru care românii s-au... jertfit în atâtea rânduri”, a scris istoricul Mihail Kogălniceanu despre acordul din 1812, când Basarabia a fost anexată de Rusia.

Un român a spionat obiective NATO (sursa: Facebook/NATO)
Eveniment

Primul caz oficial de trădare în România, după începerea războiului din Ucraina. Un român a spionat obiective militare NATO pentru Ambasada Rusiei la București

Primul caz de trădare în România: un român a spionat obiective NATO. Acesta a fost arestat preventiv pentru 30 de zile sub acuzația de trădare pentru că a supravegheat obiectivele militare românești și NATO, dar a și fotografiat tehnica militară deplasată în zona de graniță cu Ucraina. Citește și: Coldea, suspectat împreună cu ex-colegul SRI Dumbravă că ar fi cerut 700.000 de euro să intervină într-un dosar penal, are două firme cu profituri de peste 90% din încasări de milioane Toate materialele colectate de român au fost transmise diplomaților din cadrul Ambasadei Rusiei la București. Un român a spionat obiective NATO România se confruntă cu primul caz de trădare de la începerea războiului din Ucraina. Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) l-au reținut pe un român care spiona în favoarea Rusiei. Judecătorii de la Curtea de Apel București au decis ca acesta să fie arestat preventiv pentru 30 de zile pentru acuzația de trădare. "Din probatoriul administrat în cauză a reieșit că, începând cu anul 2022, persoana cercetată ar fi supravegheat unele obiective militare românești sau aparținând NATO, amplasate în proximitatea municipiului Tulcea, colectând informații cu caracter militar și efectuând fotografii privind tehnica militară de luptă și deplasarea personalului în zona de graniță cu Ucraina, pe care le-ar fi transmis către diplomați din cadrul unei ambasade străine în România", a anunțat Poliția Română. Operațiunea de prindere a celui acuzat de spionaj a beneficiat de sprijinul Direcției de Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române, dar și de ajutorul Serviciului Român de Informații și al Direcției Generale de Informații a Apărării din cadrul Ministerului Apărării Naționale.

România, lovită de bruiajul electronic rusesc (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Bucureștiul și estul României, lovite de bruiajul rusesc asupra sistemelor de navigație prin satelit. Zborurile civile pot fi afectate

România, lovită de bruiajul electronic rusesc. Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă a emis un avertisment zilele trecute cu privire la faptul că Federația Rusă a declanşat un război electronic în zona de est a României. România, lovită de bruiajul electronic rusesc Concret, Rusia perturbă sistemele globale de navigaţie prin satelit din zona Mării Negre, prin aceste perturbări sistematice fiind afectate securitatea aeriană şi funcţionarea porturilor și operațiunile portuare. Citește și: EXCLUSIV Din MAE au dispărut sute de lucrări de artă luate cu împrumut de la Muzeul Național de Artă Contemporană. Ministerul, dat în judecată pentru milioane de euro Bruiajul a început în luna aprilie și a continuat în luna mai. Bucureștiul, Ploieștiul și Iașiul erau, pe 20 mai, în "zona galbenă", cu atacuri de valoare medie. În aceeași zonă sunt și trei localități din Bulgaria: Russe, Varna și Burgas. Afectate ar trebui să fie zborurile avioanelor, care se bazează pe GPS. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Arme nucleare rusești, aproape de România (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Arme nucleare tactice rusești, cel mai aproape de granițele României din ultimii ani: exercițiu militar ordonat de Putin

Arme nucleare rusești, aproape de România. Armata rusă a anunţat marţi că a început în apropiere de Ucraina exerciţii militare privind utilizarea armelor nucleare tactice, exerciţii ordonate la începutul lunii mai de preşedintele Vladimir Putin, dând asigurări că este vorba despre un răspuns la "ameninţările" occidentale. Arme nucleare rusești, aproape de România "Prima etapă a exerciţiilor (...) privind pregătirea şi utilizarea armelor nucleare nestrategice a început", a anunţat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat, precizând că aceste manevre se desfăşoară în Districtul Militar de Sud, la graniţa cu Ucraina, şi care include şi părţi ale teritoriului ucrainean pe care Rusia le controlează în prezent. Citește și: Împrumuturile statului au explodat: guvernul Ciolacu s-a îndatorat în patru luni din 2024 cât în șapte luni din 2022. Suma-record: 89,5 miliarde de lei Ministerul rus de Externe a menţionat declaraţii ale preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a prezentat posibilitatea trimiterii de trupe europene pentru a lupta împotriva Rusiei în Ucraina, şi afirmaţii ale ministrului britanic de Externe David Cameron, care a spus că Ucraina are dreptul de a folosi armele furnizate de Londra pentru a lovi ţinte de pe teritoriul Rusiei. Analiştii pe probleme de securitate afirmă că exerciţiul este conceput ca un semnal de avertizare lansat de Putin pentru a descuraja Occidentul să se implice mai mult în războiul din Ucraina, unde a furnizat arme şi informaţii Kievului, dar s-a abţinut de la a trimite trupe. Belarus participă la exercițiu Ministerul rus al Apărării a declarat că în prima etapă a exerciţiului vor fi folosite rachete Iskander şi Kinzhal. Exerciţiile militare au loc pentru a testa dacă unităţile şi echipamentele sunt pregătite pentru "utilizarea în luptă a armelor nucleare nestrategice pentru a răspunde şi a asigura necondiţionat integritatea teritorială şi suveranitatea statului rus ca răspuns la declaraţiile provocatoare şi ameninţările unor oficiali occidentali împotriva Federaţiei Ruse", a mai spus ministerul. Belarus, unde Rusia a anunţat anul trecut că desfăşoară arme nucleare tactice, va participa de asemenea la exerciţii, au anunţat cele două ţări.

Preşedinta Georgiei, veto la legea anti-ONG (sursa: Facebook/სალომე ზურაბიშვილი / Salome Zourabichvili)
Internațional

Veto la legea putinistă a "influenței străine" din partea președintei georgiene, Salome Zurabişvili. Partidul aflat la putere, însă, poate vota definitiv legea care "omoară" societatea civilă

Preşedinta Georgiei, veto la legea anti-ONG. Salome Zurabişvili a anunţat sâmbătă că s-a opus prin veto legii criticate a "influenţei străine", care a suscitat proteste masive în această ţară din Caucaz. Preşedinta Georgiei, veto la legea anti-ONG "Astăzi, am pus un veto (...) la legea care este rusă în esenţa sa şi care contravine Constituţiei noastre", a spus Salome Zurabişvili într-o declaraţie televizată. Citește și: Numărul uriaș al sporurilor și salariile mari de care beneficiază angajații Guvernului, care azi cer majorări și fac grevă japoneză. În ultimii ani, personalul Executivului a crescut cu 50% Este vorba totuşi despre un veto cu valoare mai ales simbolică al preşedintei proeuropene, aflată în conflict cu guvernul, având în vedere că partidul la putere, "Visul georgian", iniţiatorul legii, dă asigurări că dispune de suficiente voturi în parlament pentru adoptarea definitivă a legii. Textul aprobat marţi de parlament este denunţat de detractorii săi ca vizând să deturneze Georgia de Uniunea Europeană pentru a o îndrepta spre Rusia. Documentul a provocat ample manifestaţii, care durează de mai bine de o lună şi la care au luat parte mii de persoane, mai ales tineri. NATO, Comisia Europeană şi ONU au condamnat această iniţiativă a guvernului georgian. Lege copiată din Rusia Legea impune ONG-urilor sau media a căror finanţare provine în proporţie de peste 20% din străinătate să se înregistreze ca "organizaţie care urmăreşte interesele unei puteri străine", şi să se supună unui control administrativ. Detractorii au numit-o "legea rusă" dată fiind similitudinea sa cu o lege votată în Rusia. Preşedinta Zurabişvili a propus amendamente la proiectul de lege, dar a prevenit contra oricăror negocieri "artificiale". În ce-l priveşte, prim-ministrul Irakli Kobakhidze s-a declarat dispus să evoce posibile modificări. Georgia, fostă republică sovietică, este candidat oficial la aderarea la UE din decembrie 2023 şi aspiră, de asemenea, să devină membru al NATO.

Alegeri prezidențiale în Lituania, amenințare rusă (sursa: Facebook/Gitanas Nausėda)
Internațional

Alegeri prezidențiale în Lituania sub spectrul amenințării Moscovei: țara, învecinată cu enclava rusă Kaliningrad, puternic militarizată

Alegeri prezidențiale în Lituania, amenințare rusă. Lituanienii votează duminică în cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale la finalul unei campanii dominate de probleme de apărare, ţara încercând să-şi consolideze securitatea în faţa Rusiei vecine. Alegeri prezidențiale în Lituania, amenințare rusă Ţara baltică cu o populaţie de 2,8 milioane de locuitori, o fostă republică sovietică învecinată cu exclava rusă puternic militarizată Kaliningrad, se teme că ar putea fi următoarea ţintă dacă Moscova ar câştiga războiul împotriva Ucrainei. Citește și: Geoană, declarație riscantă despre Ucraina: insinuează că România ar fi trebuit să blocheze exportul grânelor ucrainene. O astfel de decizie ar fi produs satisfacție la Moscova "Înţelegerea de către Lituania a ameninţării ruse este unanimă şi incontestabilă, iar principalii candidaţi sunt de acord cu aceasta", a afirmat Linas Kojala, directorul Centrului de Studii Est-Europene din Vilnius. Sondajele îi conferă preşedintelui în exerciţiu, Gitanas Nauseda, fost bancher în vârstă de 59 de ani, un avantaj confortabil faţă de ceilalţi şapte candidaţi, printre care prim-ministrul Ingrida Simonyte şi un cunoscut avocat, Ignas Vegele. Actualul președinte, favorit în primul tur În primul tur, Gitanas Nauseda ar urma să obţină peste 35% din voturi, potrivit unui ultim sondaj care îi creditează cu 12% din voturi pe Ignas Vegele şi 10% pe Ingrida Simonyte. Lituania este unul dintre cei mai fermi susţinători ai Ucrainei, care de peste doi ani se apără împotriva unei invazii pe scară largă declanşată de Rusia în februarie 2022. Ţara baltică îşi exprimase anterior deschiderea faţă de ideile preşedintelui francez Emmanuel Macron cu privire la desfăşurarea de trupe terestre occidentale în Ucraina. Cu toate acestea, alte state - inclusiv Germania - resping cu fermitate această idee.

Exerciţii nucleare ruse lângă granițele Ucrainei (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Rusia a anunțat exerciții nucleare în apropierea granițelor ucrainene, ca răspuns la declarațiile unor lideri occidentali privind posibilitatea de a trimite soldați NATO în Ucraina

Exerciţii nucleare ruse lângă granițele Ucrainei au fost anunţate luni ca răspuns la afirmaţiile "reprezentanţilor occidentali", între care preşedintele francez Emmanuel Macron, privind posibila trimitere de "soldaţi ai NATO" în Ucraina, a explicat Kremlinul. Exerciţii nucleare ruse lângă granițele Ucrainei Mai devreme în cursul zilei, Ministerul rus al Apărării a anunţat că armata sa va organiza "într-un viitor apropiat" exerciţii nucleare la care vor participa în special trupe staţionate în apropiere de Ucraina, drept răspuns la "ameninţările" liderilor occidentali. Citește și: În timp ce Putin participa la slujba de Înviere, rachete și drone rusești ucideau și răneau ucraineni care se îndreptau spre biserici Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, contactat de AFP în privinţa acestei chestiuni, a spus că este vorba despre afirmaţiile lui Emmanuel Macron, al unor "reprezentanţi britanici" şi al unui "reprezentant al Senatului american, dacă nu mă înşel". Aceşti lideri "au vorbit despre voinţa şi chiar despre intenţia de a trimite contingente armate în Ucraina, respectiv de plasa soldaţi ai NATO în faţa armatei ruse", a afirmat el. Dmitri Peskov a estimat că este vorba despre "un nou ciclu de escaladare a tensiunilor", denunţând "retorica foarte periculoasă" a preşedintelui francez. Macron a dat tonul Emmanuel Macron a vorbit din nou la începutul lui mai despre posibilitatea de a trimite trupe occidentale în teren în Ucraina dacă Moscova străpunge "liniile frontului" şi dacă Kievul o va solicita. "Să excludem asta a priori înseamnă să nu învăţăm lecţiile ultimilor doi ani", în condiţiile în care ţările NATO au exclus iniţial trimiterea în Ucraina de tancuri şi avioane, iar în final s-au răzgândit, a adăugat el. Şeful statului francez a creat deja o controversă spre sfârşitul lui februarie afirmând că această trimitere de trupe nu trebuie "să fie exclusă" pe viitor. Majoritatea statelor europene, precum şi SUA, s-au demarcat de afirmaţiile sale, chiar dacă după aceea au părut să facă un pas în aceeaşi direcţie după avansurile trupelor ruse pe frontul de est.

Vasile Dîncu a fost plătit în 2023 de două unități militare Foto: Twitter
Politică

Candidatul PSD la Parlamentul European Vasile Dîncu a fost plătit în 2023 de două unități militare

Candidatul PSD la Parlamentul European Vasile Dîncu a fost plătit în 2023 de două unități militare: el a primit 7.286 de lei de la Universitatea Națională de Apărare și 3.611 lei de la „U.M. 01512”. Dîncu a primit acești bani pentru „activitate didactică”. El a fost ministru al Apărării până în octombrie 2022, când a fost demis după mai multe declarații în care prelua mesajele Kremlinului. Citește și: PSD a vrut să facă primar în Călinești, Argeș, un fost peremist care a făcut pușcărie pentru contrabandă cu alcool și în 2022 a fost reținut pentru că a hărțuit sexual o tânără de 21 de ani Vasile Dîncu a fost plătit în 2023 de două unități militare UM 01512, care l-a plătit pe Dîncu pentru activități didactice, este indicativul Academiei Forțelor Terestre, de la Sibiu. Vasile Dîncu a avut, în anul fiscal 2023, o indemnizație de senator de 141.636 de lei și a câștigat 118.216 lei de la Universitatea București, tot din activități didactice. Senatorul PSd a primit și un premiu de 960 de lei de la Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), pentru articolele sale. Însă soția sa, Maria Dîncu, a avut cel mai mare profit: ea a încasat dividende de peste 953.000 de lei de la Metro Media Transilvania, un institu de cercetări sociologice. Declaratia de avere a candidatului Dincu Dîncu este președinte al Consiliului Național al PSD și șeful organizației județene Cluj. În octombrie 2022, Dîncu afirma: „Războiul va mai continua, (…) singura şansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia. Sigur, e vorba de o negociere complexă. (…) Ţările lumii, NATO, Statele Unite să negocieze pentru Ucraina garanţii de securitate şi o pace cu Rusia. Singură Ucraina nu va putea să negocieze cu Rusia, deoarece clasa politică din Ucraina în momentul acesta nu poate să îşi permită să-şi asume (…) pierderea de teritorii, o pierdere injustă până la urmă de teritorii. Ar fi o înfrângere prea mare pentru politică”. El a fost demis după aceste declarații.

AUR-ul Germaniei, spionaj pentru Rusia, China (sursa: Facebook/Dr. Maximilian Krah)
Internațional

AUR-ul Germaniei, AfD, cercetat penal pentru spionaj în favoarea Rusiei și Chinei. Șeful AfD, plătit de Rusia și controlat de asistentul său chinez

AUR-ul Germaniei, spionaj pentru Rusia, China. Săptămâna trecută, șase suspecți au fost arestați. AfD, partidul de extrema dreaptă, este în centrul scandalului: cu câteva săptămâni înainte de alegerile europene, liderul AfD, Maximilian Krah, este anchetat. Krah este suspectat că a primit bani din China și Rusia. În decurs de câteva zile, șase persoane, suspectate că ar fi spionat în favoarea Chinei și Rusiei, au fost arestate în Germania. Doi bărbați au fost arestați în Bayreuth. Dieter S. și Alexander J. au dublă cetățenie, germano-rusă. Aceștia sunt acuzați că au transmis informații Moscovei pentru a pregăti acțiuni de sabotaj la instalații militare din Germania care furnizează ajutor Ucrainei. Alți doi bărbați și o femeie, de naționalitate germană, au fost arestați în Bad Homburg și Düsseldorf. Cei trei sunt suspectați că ar fi agenți ai serviciului secret chinez. Potrivit Parchetului Federal, cuplul Ina și Herwig F. și partenerul lor de afaceri Thomas R. ar fi obținut, printre altele, informații despre tehnologii care ar putea fi folosite militar de către Beijing. Potrivit anchetei, compania deținută de Ina și Herwig F. a încheiat acorduri cu mai multe universități din Germania. Urma ca acestea să realizeze studii privind stadiul tehnicii motoarelor navelor de luptă. Proiectele erau finanțate de autoritățile de stat chineze. La momentul arestării, suspecții negociau alte proiecte de cercetare, care aveau ca scop "extinderea puterii de luptă maritimă a Chinei". În plus, cei trei au procurat un laser special și l-au exportat în China, fără autorizație. Instrumentul era supus reglementării UE și nu putea fi exportat, deoarece China îl putea folosi militar. A fost arestat și Jian Guo, cetățean german, de origine chineză. Guo este asistentul personal al liderului AfD, Maximilian Krah. Jian Guo este acuzat, printre altele, că a transmis Beijingului informații asupra grupărilor de opoziție chineze din Germania. În luna ianuarie, Guo ar fi transmis serviciilor secrete chineze informații și despre activitatea Parlamentului European, despre negocieri și decizii. Jian Guo a devenit subiectul mediatizării pentru prima dată în aprilie 2023. Revista maghiară "The European Conservative" remarca lobby-ul agresiv pe care acesta îl făcea Partidului Comunist Chinez în Parlamentul UE. Potrivit dezvăluirilor recente, în urmă cu zece ani, Guo s-ar fi oferit ca informator, autorităților germane. Oferta i-a fost declinată. Exista suspiciunea că e spion pentru China. Conexiunea lui cu aparatul de securitate chinez poate exista de ani de zile. Legăturile dintre Krah și Guo durează de mai mulți ani. În mai 2012, Jian Guo era director general al unei companii comerciale de produse electronice cu sediul în Dresda. Compania avea ca scop declarat și "comunicarea transculturală între Germania și China". Guo a demisionat din funcția de manager, în septembrie 2019, când a fost angajat de Maximilian Krah, pe post de asistent personal. Krah și-a lăudat în repetate rânduri angajatul. Într-o postare pe X, acesta îi lua apărarea lui Guo, în fața criticilor, afirmând este "un cetățean german, membru AfD, a studiat la Dresda și vorbește fluent germană și engleză". Însă colegii lui Krah au declarat pentru WELT că Guo vorbește prost germană, insuficient engleză, și nu are calificările necesare. "Uneori aveai impresia că nu Krah își controlează asistentul, ci că acesta îl controlează pe Krah", a declarat un politician AfD. Krah a călătorit în China cu Guo în noiembrie 2019, la două luni după ce l-a angajat. Acolo a avut loc o întâlnire cu Departamentul Internațional al Comitetului Central al Partidului Comunist din China (IDCPC). IDCPC acționează de facto ca serviciu secret. Krah a declarat atunci că scopul vizitei este de a promova înțelegerea pentru "valorile chineze" și de a "corecta" imaginea Chinei în Germania. AUR-ul Germaniei, spionaj pentru Rusia, China În prezent, parchetul în Dresda a inițiat două anchete preliminare împotriva principalului candidat al AfD la alegerile europene, Maximilian Krah. Acesta este suspectat că a primit bani din "surse chineze și ruse". Potrivit WELT, Krah a fost pus sub supraveghere cu cel puțin un an în urmă, din cauza contactelor sale suspecte cu China. Europarlamentarul a apărat în repetate rânduri regimul de la Beijing. În noiembrie 2022, Krah declara pentru Global Times, ziar de propagandă al partidului comunist chinez: "Ruperea relațiilor Germaniei cu China este doar în interesul SUA. (…) Cooperarea cu China este indispensabilă pentru Germania". Despre represiunea minorității uigure din China, Krah a susținut: "Îndotdeauna am pus la îndoială aceste povești groaznice care se spun despre Xinjiang. Aceasta este propagandă anti-China". Pe lângă relațiile cu China, nici simpatia sa pentru regimul lui Vladimir Putin nu e un secret. Acuzațiile că ar fi primit bani din surse pro-ruse au apărut anul trecut, în decembrie. În timpul unei călătorii în Statele Unite, Krah a fost oprit de FBI pentru interogatoriu. În timpul interogatoriului, anchetatorii americani l-ar fi confruntat pe Krah cu mesaje de chat în careOleg Voloșin, un activist pro-rus din Belarus, sancționat, l-ar fi asigurat că problema cu "compensarea" pentru "cheltuielile tehnice" ale lui Krah a fost rezolvată și că, din luna mai, "va fi ca înainte de februarie".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră