sâmbătă 27 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2577 articole
Eveniment

Cât plătește Moscova pentru un mercenar străin (presa rusă)

Cât plătește Moscova pentru un mercenar străin, întrucât nu mai are rezerve umane pe care să le desfășoare pe frontul din Ucraina, relatează site-ul Meduza.io, care difuzează informații din Rusia. Cât plătește Moscova pentru un mercenar străin Rusia intenţionează să-şi completeze forţele în Ucraina prin racolarea de combatanţi ceceni şi sirieni, cu ajutorul cărora să preia controlul asupra centrelor urbane ucrainene, scrie France Presse. În acest sens, Moscova încheie contracte cu astfel de combatanţi racolaţi în ţări din Orientul Mijlociu pe o durată de şase luni, cu o remuneraţie de 200-300 de dolari pe lună, potrivit Meduza.io. La aproape trei săptămâni de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, toţi cei circa 150.000 de soldaţi care fuseseră comasaţi anterior de Rusia în apropiere de frontierele ucrainene sunt desfăşuraţi deja pe teritoriul ucrainean. Potrivit Statului Major francez, "ruşii nu mai au rezerve în zonă". Or, "fără o întărire materială şi umană masive, Rusia nu va captura Ucraina", după ce a "ratat prima etapă a războiului", nereuşind să câştige rapid victorii decisive pe fondul unei rezistenţe ucrainene din ce în ce mai puternice decât se aştepta, apreciază Mathieu Boulegue, specialist în probleme ruseşti de la think tank-ul britanic Chatham House. Bashar al-Assad răsplătește ajutorul dat de Putin În acest context, Rusia a afirmat vineri că 16.000 de voluntari sirieni sunt pregătiţi să se alăture frontului ucrainean, un scenariu aprobat de preşedintele Vladimir Putin, care a oferit un sprijin militar considerabil regimului sirian începând cu toamna anului 2015, salvând de facto regimul lui Bashar al-Assad. Dacă întăririle străine respective s-ar concretiza pe teren, aceasta ar permite, între altele, Moscovei să rupă izolarea sa pe scena internaţională, apreciază AFP. Rusia racolează "asasini sirieni" pentru a "distruge Ucraina", denunţă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Nu ar fi prima oară când miliţiile siriene ar fi mobilizate pe o scenă de război din străinătate: sirienii au fost desfăşuraţi de Rusia şi Turcia în Libia şi de către Turcia în regiunea Nagorno-Karabah, notează AFP. Potrivit mărturiilor unor voluntari sirieni, culese sub rezerva anonimatului de către organizaţia neguvernamentală Syrians for truth an Justice (STJ), Moscova a cerut serviciilor siriene să iniţieze o campanie de racolare - în provinciile aflate sub controlul regimului sirian - de combatanţi cu experienţă în lupta urbană. Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate de ruși

Cât plătește Moscova pentru un mercenar străin  Foto: Twitter
Ucrainenii își îngroapă morții în gropi comune. În imagine, o femeie însărcinată scoasă din bombardament. Din păcate, ea și copilul ei au murit la spital. Sursă: Twitter MFA of Ukraine
Internațional

Imagini terifiante. Ucrainenii, forțați să-și îngroape morții în gropi comune, din cauza bombardamentelor rusești

Ucrainenii își îngroapă morții în gropi comune, din cauza bombardamentelor neîntrerupte ale trupelor rusești. În Mariupol, Bucea (oraș lângă Kiev), Harkov, Cernihiv și Sumî au fost săpate astfel de gropi, relatează BBC News. Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate de ruși Atenție, imagini șocante: Photo 1: A Ukrainian woman called Marina Met and her son Ivan, photographed on a summer night in central Kyiv. Photo 2: Their graves in Irpin, where they lived and were killed on March 5, according to the date on the makeshift crosses. Before Russia vs after Russia. pic.twitter.com/Bm4esxKboQ— Olga Rudenko (@olya_rudenko) March 12, 2022 Ucrainenii își îngroapă morții în gropi comune. La Mariupol, peste 2.500 de oameni au murit în bombardamentele rușilor La Mariupol, în ultimele două săptămâni, au fost săpate mai multe gropi comune, din cauză că cimitirul este în perimetrul controlat de ruși. Primarul adjunct al portului Mariupol, puternic bombardat de ruși, a declarat duminică la BBC că peste 2.100 de oameni au murit în atacurile rușilor. O estimare de marți, publicată de CNN, avansa peste 2.500 de decese ale civililor din oraș. Serhyi Orlov a spus că nu poate oferi numărul total al civililor îngropați în gropile comune, dar că într-una se află 67 de victime. Atenție, imagini șocante! Groapă comună în Mariupol. Sursă: BBC News/ Serhiy Orlov Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate de ruși Unii locuitori ai orașului au ajuns să-și îngroape morții în grădinile blocurilor sau în curțile caselor, din cauza atacurilor foarte dese. Mariupolul nu are apă potabilă, curent, alimente și medicamente. Atenție, imagini șocante! Yesterday, civilians in #Mariupol were buried in mass graves, because the incessant shelling made it impossible to bury them any other way. pic.twitter.com/5W1Tvmi5TE— NEXTA (@nexta_tv) March 10, 2022 După război, morții vor fi reînhumați în cimitire Și la Bucea, peste 60 de victime ale bombardamentelor rusești au fost depuse într-o groapă comună, în curtea bisericii din localitate. Medicii din Irpin au adus acolo pacienții care au murit în urma rănilor provocate în atacuri. Și la Cernihiv, Sumî și Harkov, înconjurate de ruși, este aceeași situație. Secretarul consiliului local din Cernihiv, Oleksandr Lomako, a declarat pentru BBC că, după ce războiul se va încheia, victimele rușilor vor fi reînhumate în cimitir. Atenție, imagini șocante! Following the heavy shelling of the last days, and the amount of victims, today will be remembered as the first day we started to witness mass graves in #Ukraine️ (in #Mariupol)#Breaking #Russia #UkraineRussianWar pic.twitter.com/VUnDeBqFIz— Daniele Palumbo (@Danict89) March 9, 2022 Pentru ucraineni, trauma gropilor comune este cu atât mai mare cu cât vârstnicii încă își amintesc ororile celui de-Al Doilea Război Mondial și Holodomorul orchestrat de sovietici în anii 1930.

Rușii recunosc atacarea civililor în Ucraina (sursa: Getty)
Internațional

Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate

Rușii recunosc atacarea civililor în Ucraina, chiar prin declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Citește și: Legiunea internațională de luptă a Ucrainei: în ce condiții au voie străinii să meargă la război în altă țară Rușii recunosc atacarea civililor din Ucraina. Peskov susține că Moscova este „împinsă” să atace orașele ucrainene Dmitri Peskov a declarat, la Rossia 24 TV, că ciocnirile la suprafață vor „conduce inevitabil la un număr mare de victime civile”, conform BBC News. „Ministrul Apărării, în timp ce încearcă să asigure protecție populației pașnice, nu exclude punerea sub controlul total ale centrelor urbane ... cu excepția zonelor folosite pentru evacuări umanitare”. Peskov a mai susținut că oficialii din SUA și UE „împing Rusia să atace orașe importante din Ucraina ca să poată da vina pe țara noastră pentru moartea civililor”. „Credem că o asemenea poziție este provocatoare”, a mai susținut Peskov, citat de BBC. Citește și: VIDEO Kievul, sub asediul rușilor. Momentul în care o rachetă lovește o zonă rezidențială. Cel puțin doi oameni au murit, iar alții șase au fost răniți Orașele ucrainene, bombardate de ruși. La Mariupol, peste 2.500 de ucraineni ar fi murit, conform autorităților. Centrul istoric al Harkovului, în ruine La Mariupol, peste 2.500 de ucraineni ar fi fost omorâți în bombardamentele rușilor, au anunțat autoritățile ucrainene, citate de CNN. Datele nu au putut fi verificate independent. Orașul nu mai are apă potabilă, alimente, medicamente și electricitate, a declarat pentru BBC primarul adjunct Serhiy Orlov. Mariupolul bombardat, imagine de luni. Sursa: Serhiy Orlov/ BBC News Mariupolul bombardat, imagine de luni. Sursa: Serhiy Orlov/ BBC News Distrugerile în Harkov: In #Kharkiv, rescuers continue to put out the fire and dismantle the rubble. pic.twitter.com/s3I4DSMcDt— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022 Centrul istoric al Harkovului: The historical center of #Kharkiv. pic.twitter.com/Mn1ywku4nO— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022 Kiev: #Kyiv, Kurenivka. pic.twitter.com/SX6ual9hAL— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022 Nikolaev: #Ukrainian media show the aftermath of the morning shelling of the town of #Snihurivka (#Mykolaiv region).Local authorities report that there are people under the rubble. pic.twitter.com/isdgajYKi3— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022

Străinii care luptă în Ucraina. Sursă imagine: Site Reuters.com
Internațional

Legiunea internațională de luptă a Ucrainei: în ce condiții au voie străinii să meargă la război în altă țară

Străinii care luptă în Ucraina pot risca să aibă probleme cu legea la întoarcerea în țară,arată Reuters. Mii de voluntari străini s-au înrolat în Ucraina să ajute soldații în lupta împotriva rușilor. Străinii care luptă în Ucraina: Americanii nu au interdicție să lupte în altă țară Cetăţenii SUA nu au interdicţia de a fi în serviciul militar al altei ţări, potrivit website-ului Departamentului de Stat american. A activa ca ofiţer sau a lupta contra unei ţări ce este în relaţii de pace cu SUA poate fi un motiv pentru renunţarea la cetăţenie în mod voluntar. Curtea Supremă arată, totuși, că doar serviciul militar străin nu poate fi folosit pentru privarea americanilor de cetăţenie. Citește și: VIDEO Kievul, sub asediul rușilor. Momentul în care o rachetă lovește o zonă rezidențială. Cel puțin doi oameni au murit, iar alții șase au fost răniți O lege separată din SUA, datând din 1794, Neutrality Act, le interzice cetăţenilor să lupte contra guvernelor străine care sunt în relaţii de pace cu Washingtonul şi prevede o pedeapsă cu închisoarea de până la trei ani. Legea, care din punct de vedere tehnic s-ar putea aplica acţiunii militare voluntare contra Rusiei, a fost folosită pentru a condamna americani implicaţi într-o tentativă de lovitură de stat în Gambia în 2014. Altfel, actul normativ a fost rar pus în aplicare în istoria modernă, potrivit lui David Malet, profesor la Universitatea Americană din Washington, D.C.. „Lipsesc legăturile cu terorismul intern, este greu să-mi imaginez americani care sunt condamnaţi pentru că merg în Ucraina'', a explicat Malet, conform Agerpres. Britanicii care luptă în Ucraina se pot trezi anchetați la întoarcerea în UK Britanicii care merg în Ucraina pentru a lupta ar putea face obiectul unei puneri sub acuzare la întoarcerea în ţară, conform unei notificări de călătorie publicată de Foreign Office, actualizată ultima dată miercuri. Întrebat de Reuters ce acuzaţii li s-ar aplica cetăţenilor Regatului Unit, un purtător de cuvânt al diplomaţiei britanice a refuzat să facă vreun comentariu. Legea britanică privind înrolarea străină, din 1870, blochează accesul cetăţenilor britanici la armate străine care luptă cu ţări aflate în relaţii de pace cu Londra, dar nu s-a aplicat conflictelor moderne. Ministrul de externe al Regatului Unit şi-a exprimat iniţial sprijinul pentru cetăţenii care vor să lupte ca voluntari în Ucraina. Ulterior, Liz Truss dar ulterior ea a avertizat cu privire la orice călătorie în această ţară. Citește și: Alternativa la adăposturile antiatomice de la subsol: bisericile construite după 1990 Undă verde pentru germani, danezi și letoni Germania a anunţat că nu va condamna voluntarii care se alătură luptei, iar liderii danezi şi letoni au afirmat că le vor permite cetăţenilor ţărilor lor să lupte ca voluntari. Ministrul canadian al apărării Anita Anand a spus că eventuala participare ca voluntari în luptă constituie „o decizie individuală” a fiecărui canadian. Australia și India, reticente Premierul australian Scott Morrison le-a cerut concetăţenilor săi să nu se alăture războiului din Ucraina, afirmând în faţa presei luna trecută că există „incertitudini” despre poziţia juridică a combatanţilor civili străini. Ministerul Afacerilor Interne indian nu a răspuns unei solicitări Reuters privind legalitatea alăturării cetăţenilor indieni la forţele ucrainene. Într-un caz din 2015, Curtea Supremă din New Delhi a decis că a le permite indienilor să participe la conflictul altui stat „ar conduce la acuzaţia că guvernul Indiei promovează terorismul în alte ţări''. Rușii îi consideră pe cetățenii străini care luptă în Ucraina drept „mercenari” Dreptul internaţional le cere forţelor ruse să trateze luptătorii străini ca prizonieri de război, indiferent de cetăţenia lor, a explicat Daphné Richemond-Barak, profesor în cadrul Lauder School of Government, Diplomacy and Strategy din Israel. Acest lucru înseamnă că soldaţii ruşi trebuie să le asigure hrană, apă şi medicamente voluntarilor capturaţi. Totuşi, săptămâna trecută un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării rus a afirmat că „mercenarii'' occidentali care luptă pentru Ucraina nu vor fi trataţi drept combatanţi legali şi vor trebui să răspundă penal sau chiar mai grav, potrivit agenţiei de presă ruse TASS. Întrucât voluntarii vor lupta ca membri ai armatei ucrainene, este improbabil ca ei să fie puşi sub acuzare în ţările lor pentru acţiunile lor specifice din timpul războiului, cu excepţia acuzării pentru crime de război sau un comportament similar, susţin experţii.

Patriarhul ecumenic critică dur invazia lui Putin Foto: Orthodox Times
Eveniment

Patriarhul ecumenic critică dur invazia lui Putin: „Admirăm rezistența acerbă împotriva invadatorului nerușinat”

Într-un gest fără precedent, patriarhul ecumenic Bartolomeu critică dur invazia lui Putin în Ucraina. „Privim tragedia poporului ucrainean și admirăm rezistența acerbă împotriva invadatorului nerușinat”, a spus el în timpul uneii liturghii la care a participat premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis. Patriarhul ecumenic critică dur invazia lui Putin Patriarhul a lăudat și opoziția rușilor la invadarea Ucrainei. „De asemenea, suntem încântați să vedem reacția curajoasă a cetățenilor ruși la vărsarea de sânge. Solicităm o încetare imediată a focului pe toate fronturile războiului. Violența și războiul nu numai că nu rezolvă diferențele, dar provoacă durere și moarte și creează probleme mai complexe. Invazia și războiul trebuie să se încheie imediat, acum, și trebuie oferită o nouă oportunitate dialogului, vehiculul păcii prin excelență”, a spus el, citat de orthodoxtimes.com. În 2018, patriarhul ecumenic a recunoscut Biserica independentă a Ucrainei. Ulterior, greco-ortodocșii din Alexandria Egiptului și ciprioții și-au dat și ei acordul. Despărţirea este susţinută de facto și de georgieni și bulgari. Recent, Bartolomeu a spus că a devenit o țintă a Moscovei, pentru că a susținut separarea de Moscova a bisericii Ucrainei. Moscova acuză Constantinopolul că a creat o ruptură în ortodoxia universală, scopurile fiind exclusiv politice și nu religioase. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, ar fi avut o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp. Croația cere explicații

Rusia negociază ucigând civili în Ucraina (sursa: Agerpres)
Internațional

Rusia invocă progrese la negocierile cu Ucraina, dar continuă să măcelărească civili în Mariupol și alte orașe. Luni, o nouă rundă de discuții

Rusia negociază ucigând civili în Ucraina. O sesiune de negocieri prin videoconferinţă între Rusia şi Ucraina va avea loc luni, a confirmat duminică seara Mihailo Podoliak (foto), consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, notează AFP. Rusia negociază ucigând civili în Ucraina "Luni va avea loc o sesiune de negocieri pentru a face un rezumat al rezultatelor preliminare" ale discuţiilor, a scris el pe contul său de Twitter. Mai devreme, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, anunţase că acest schimb de opinii va avea loc luni prin videoconferinţă. "Negocierile continuă fără întrerupere prin videoconferinţă. Grupurile de lucru lucrează în mod constant. Un număr mare de probleme necesită o atenţie constantă", a precizat Mihailo Podoliak. Citește și: Rusia a cerut ajutor militar și economic Chinei. SUA: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia Un negociator rus a apreciat duminica aceasta că, în general, discuţiile progresează. "Dacă comparăm poziţia celor două delegaţii între începutul negocierilor şi acum, atunci vedem progrese semnificative", a spus Leonid Sluţki, un deputat care făcea parte din delegaţia rusă care s-a întâlnit recent cu negociatorii ucraineni în Belarus. "Aşteptarea mea personală este ca acest progres va duce foarte curând la o poziţie comună între cele două delegaţii şi la semnarea unor documente", a adăugat el, citat de agenţiile ruse de presă. Discuțiile anterioare, fără rezultat De la începutul ofensivei militare a Moscovei la 24 februarie, în Belarus au avut loc trei runde de discuţii. Acestea s-au concentrat în principal pe crearea de coridoare umanitare pentru civili. Joi, miniştrii de externe rus, Serghei Lavrov, şi ucrainean, Dmitro Kuleba, au părăsit discuţiile din Turcia fără a anunţa progrese tangibile, dar au afirmat că cele două ţări sunt dispuse să continue dialogul în ciuda divergenţelor. Duminică, negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak a repetat pe Twitter că Moscova a încetat să mai lanseze "ultimatumuri" Kievului şi a început "să asculte cu atenţie" propunerile ucrainene. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a estimat sâmbătă că Moscova a adoptat o abordare "fundamental diferită" în aceste negocieri. Omologul său rus, Vladimir Putin, a evocat "progrese" în convorbirile ruso-ucrainene, fără alte detalii.

Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează (sursa: Sputnik)
Internațional

Rusia a cerut ajutor militar și economic Chinei. SUA: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia

Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează. Este vorba despre ajutor economic şi militar pentru a continua războiul în Ucraina şi a ocoli sancţiunile occidentale, potrivit New York Times (NYT). Washingtonul a avertizat Beijingul să nu acorde asistenţă Moscovei, notează AFP. Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează Potrivit NYT, care citează responsabili sub protecţia anonimatului, Rusia a cerut Chinei să îi furnizeze echipament militar pentru război şi ajutor economic în efortul de a depăşi sancţiunile internaţionale. Aceşti responsabili nu au precizat natura exactă a ajutorului solicitat, nici dacă China a răspuns. "Nu am auzit niciodată vorbindu-se despre asta", a reacţionat un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington pentru mai multe media. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp. Croația cere explicații Aceste informaţii de presă au fost difuzate în timp ce consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american, Jake Sullivan, urmează să se întâlnească luni la Roma cu Yang Jiechi, cel mai înalt responsabil al Partidului Comunist din China pentru diplomaţie. Cei doi responsabili şi echipele lor vor "discuta despre eforturile în curs vizând să gestioneze competiţia dintre cele două ţări şi vor discuta despre impactul războiului Rusiei împotriva Ucrainei asupra securităţii regionale şi globale", a indicat Emily Horne, purtătoarea de cuvânt a Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, într-un comunicat. SUA, mesaj clar: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia "Supraveghem îndeaproape măsura în care China furnizează, într-un fel sau altul, asistenţă materială sau economică Rusiei", a declarat Jake Sullivan duminică la CNN, adăugând că "este un subiect de preocupare pentru noi". "Am făcut cunoscut Beijingului că nu vom rămâne pasivi şi nu vom lăsa nicio ţară să compenseze pierderile Rusiei cauzate de sancţiunile economice", impuse de la începutul invaziei ruse a Ucrainei, la 24 februarie, a insistat el. "Absolut, vor fi consecinţe în cazul unor acţiuni importante vizând să ocolească sancţiunile", a avertizat Jake Sullivan. De la începutul invaziei de la 24 februarie, regimul comunist chinez, acordând prioritate prieteniei cu Moscova, s-a abţinut să îl îndemne pe preşedintele rus Vladimir Putin să-şi retragă trupele din Ucraina. Dacă va ajuta Rusia, "China s-ar expune la sancţiuni substanţiale şi ar deveni un paria. Refuzul ar menţine deschisă posibilitatea cooperării" cu Occidentul, a estimat pe Twitter diplomatul american Richard Haass, preşedintele think-tankului Council on Foreign Relations.

Rusia: Am ucis 180 mercenari străini (sursa: Facebook/Минобороны России)
Internațional

VIDEO Moscova pretinde că în baza ucraineană pentru exerciții comune cu NATO au murit 180 de "mercenari străini" loviți de rachete rusești

Rusia: Am ucis 180 "mercenari străini". Rusia a anunțat duminică că a atacat baza militară de antrenament din Iavoriv, vestul Ucrainei, în apropiere de granița cu Polonia, și că loviturile aeriene rusești au ucis "până la 180 de mercenari străini" și au distrus o mare cantitate de arme furnizate de națiuni straine, scrie Reuters. Rusia: Am ucis 180 "mercenari străini" Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov, a afirmat într-un briefing de presă (VIDEO) că Rusia își va continua atacurile împotriva a ce el a numit "mercenari străini". Reuters precizează că nu a putut verifica independent declarațiile oficialului rus. Cel puţin 35 de persoane au murit şi peste 130 au fost rănite în atacul aerian de duminică al forţelor ruse asupra bazei militare occidentale de la Iavoriv, în vestul Ucrainei, în apropiere de graniţa cu Polonia, potrivit BBC. Potrivit guvernatorului regiunii Lvov, Rusia a lansat 30 de rachete asupra bazei militare. Ucraina nu a confirmat prezența străinilor Ministrul ucrainean al Apărării, Olekssi Reznikov, a spus că la baza militară de la Iavoriv lucrau instructori militari străini, dar că nu este clar dacă vreunul dintre ei era prezent acolo la momentul atacului. Citește și: BREAKING Unitate militară folosită pentru exerciții comune cu NATO, atacată de ruși cu rachete. Unitatea ucraineană se află la 25 de km de Polonia Baza militară nu a fost aleasă întâmplător de atacurile rusești. Cu trei săptămâni înainte de invazia rusă, la Iavoriv s-au desfășurat exerciții comune ucraineano-americane. Mai mult, americanii au oferit, atunci, un ajutor militar de 200 de milioane de dolari. Principalele echipamente au fost lansatoare și rachete anti-tanc.

Jumătate din rezervele Rusiei sunt înghețate Foto: Banca Centrală a Rusiei
Internațional

Ministrul rus de Finanţe recunoaște dezastrul: jumătate din rezervele valutare şi de aur ale Rusiei sunt îngheţate

Ministrul rus de Finanţe recunoaște dezastrul generat de sancțiunile internaționale: jumătate din rezervele valutare şi de aur ale Rusiei sunt îngheţate. Rusia speră să crească vânzările spre China. Rusia a anunţat, duminică, că se bazează pe ajutorul oferit de China pentru a face faţă consecinţelor economice generate de sancţiunile occidentale, care se pare că ar fi îngheţat aproape jumătate din rezervele Rusiei de aur şi valută străină, conform declaraţiilor ministrului rus de Finanţe, Anton Siluanov. De asemenea, oficialul rus a precizat că Rusia va consolida cooperarea în ceea ce priveşte schimburile comerciale cu China, conform Reuters. Jumătate din rezervele Rusiei sunt înghețate ”Avem o parte din rezervele noastre de aur şi de schimb valutar în moneda chineză, în yuani. Şi vedem ce presiune exercită ţările occidentale asupra Chinei pentru a limita schimburile comerciale reciproce cu China. Desigur, există presiune pentru a limita accesul la aceste rezerve”, a afirmat ministrul rus de Finanţe, Anton Siluanov. ”Dar cred că parteneriatul nostru cu China ne va permite în continuare să menţinem cooperarea pe care am realizat-o şi nu numai să o menţinem, ci şi să o creştem într-un mediu în care pieţele occidentale se închid”, a subliniat el, citat de news.ro. Statele occidentale au impus sancţiuni fără precedent asupra sistemului financiar şi corporativ al Rusiei ca urmare a invaziei în Ucraina, pe 24 februarie, acţiune pe care statul rus o numeşte ”operaţiune militară specială”. Afirmaţiile lui Siluanov oferite într-un interviu televizat constituie cea mai clară declaraţie de până acum a Moscovei că va căuta ajutor din partea Chinei pentru a amortiza impactul sancţiunilor. Cele două ţări şi-au consolidat cooperarea în ultima vreme, deoarece ambele au fost supuse unei presiuni puternice din partea Occidentului din cauza acţiunilor de încălcare a drepturilor omului şi a altor chestiuni. Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi preşedintele chinez, Xi Jinping, s-au întâlnit la Beijing pe 4 februarie şi au anunţat un parteneriat strategic, despre care au spus că are rolul de a contracara influenţa Statelor Unite. Cei doi lideri au descris parteneriatul drept o prietenie fără limite. 300 miliarde dolari, blocați Sancţiunile asupra rezervelor ruseşti reprezintă una cele mai drastice măsuri aplicate economiei Rusiei. În urmă cu o lună, Siluanov a spus că Rusia va putea rezista sancţiunilor impuse datorită rezervelor abundente şi chiar se gândeşte să ofere euroobligaţiuni investitorilor străini odată ce volatilitatea pieţei se va diminua. Oficialul rus a precizat, duminică, că sancţiunile au îngheţat aproximativ 300 de miliarde de dolari din cele 640 de miliarde de dolari pe care Rusia le avea în rezervele sale de aur şi valută. Siluanov a mai afirmat că Rusia îşi va îndeplini obligaţiunile de stat şi va plăti ruble titularilor de creanţe până când rezervele de stat vor fi dezgheţate. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp

Baza comună NATO Lvov, armament american primit în februarie (sursa: anews.com.tr)
Eveniment

La baza de la Iavoriv, lângă Lvov, lovită devastator de rachete rusești, americanii au dus echipamente anti-tanc în februarie. Exerciții comune, pe 4 februarie

Baza comună NATO Lvov, armament american. Cel puţin nouă persoane au murit şi 57 au fost rănite în atacul aerian de duminică al forţelor ruse asupra bazei militare occidentale de la Iavoriv, în vestul Ucrainei, în apropiere de graniţa cu Polonia, a anunţat guvernatorul regiunii Lvov, potrivit Reuters. Potrivit guvernatorului, Rusia a lansat 30 de rachete asupra bazei militare. Baza comună NATO Lvov, armament american Ministrul ucrainean al Apărării, Olekssi Reznikov, a spus că la baza militară de la Iavoriv lucrau instructori militari străini, dar că nu este clar dacă vreunul dintre ei era prezent acolo la momentul atacului. Citește și: BREAKING Unitate militară folosită pentru exerciții comune cu NATO, atacată de ruși cu rachete. Unitatea ucraineană se află la 25 de km de Polonia Baza militară nu a fost aleasă întâmplător de atacurile rusești. Cu trei săptămâni înainte de invazia rusă, la Iavoriv s-au desfășurat exerciții comune ucraineano-americane. Mai mult, americanii au oferit, atunci, un ajutor militar de 200 de milioane de dolari. Principalele echipamente au fost lansatoare și rachete anti-tanc. NATO, americani și canadieni la Iavoriv Baza atacată a servit în ultimii ani ca bază de antrenament pentru forţele ucrainene sub coordonarea unor instructori străini, în special americani şi canadieni. Baza din Iavoriv a fost de asemenea unul din principalele centre folosite pentru exerciţii militare comune între forţele ucrainene şi cele ale NATO. Kremlinul nu a răspuns deocamdată unei solicitări a Reuters de a comenta atacul cu rachete. Potrivit guvernatorului regiunii, Maksim Roziţki, avioanele ruse au lansat aproximativ 30 de rachete asupra bazei militare, adăugând că unele au fost interceptate înainte să îşi atingă ţinta. "Polonia condamnă orice agresiune împotriva Ucrainei, inclusiv bombardarea bazei de la Iavoriv", a precizat pentru Reuters purtătorul de cuvânt al Ministerului polonez de Externe. Moscova avertizase că va ținti livrările de arme occidentale Atacul raportat duminică survine în contextul în care Rusia a ameninţat sâmbătă ca va ţinti livrările de arme occidentale către Ucraina, menţionând în special sistemele de apărare aeriană portabile şi sistemele de rachete antitanc. Viceministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Riabkov, a spus că a "avertizat SUA" că, pentru Moscova, "convoaiele" de armament devin "ţinte legitime". Regiunea Lvov a fost până acum relativ ferită de violenţe. Lvov, mare oraş din vestul Ucrainei, găzduieşte numeroase persoane strămutate din cauza invaziei ruse. Mai multe ţări şi-au mutat de asemenea acolo ambasada, considerând că acest oraş este mai sigur decât capitala Kiev. În acelaşi timp, primarul din Ivano-Frankivsk, oraş situat la circa 100 de km sud de Lvov, susţine că aeroportul localităţii a fost vizat duminică de un atac. "Exploziile auzite în această dimineaţă au fost cauzate de un atac asupra aeroportului. Încercăm să stabilim exact ce s-a întâmplat", a scris Ruslan Marţinkiv pe pagina sa de Facebook.

Baza comună NATO Lvov - morți, răniți (sursă: Nexta)
Internațional

BREAKING Nouă morți și 57 de răniți la baza de exerciții comune cu NATO de lângă Lvov aflată la 25 de km de Polonia. Rușii au tras 30 de rachete

Baza comună NATO Lvov - morți, răniți. Cel puţin nouă persoane au murit şi 57 au fost rănite în atacul aerian de duminică al forţelor ruse asupra bazei militare occidentale de la Iavoriv, în vestul Ucrainei, în apropiere de graniţa cu Polonia, a anunţat guvernatorul regiunii Lvov, potrivit Reuters. Baza comună NATO Lvov - morți, răniți Potrivit guvernatorului, Rusia a lansat 30 de rachete asupra bazei militare. Ministrul ucrainean al Apărării, Olekssi Reznikov, a spus că la baza militară de la Iavoriv lucrau instructori militari străini, dar că nu este clar dacă vreunul dintre ei era prezent acolo la momentul atacului. Citește și: BREAKING Unitate militară folosită pentru exerciții comune cu NATO, atacată de ruși cu rachete. Unitatea ucraineană se află la 25 de km de Polonia

Bază comună NATO Lvov - rachete rusești (sursa: Google maps)
Internațional

BREAKING Unitate militară folosită pentru exerciții comune cu NATO, atacată de ruși cu rachete. Unitatea ucraineană se află la 25 de km de Polonia

Bază comună NATO Lvov - rachete rusești. Forţele ruse au bombardat duminică o bază militară în regiunea Lvov, în vestul Ucrainei, situată în apropiere de frontiera cu Polonia şi care până acum a fost relativ ferită de conflict, au anunţat autorităţile locale, preluate de AFP şi Reuters. Bază comună NATO Lvov - rachete rusești Pare să fie cel mai vestic atac al Rusiei în Ucraina. "Ocupanţii au efectuat un atac aerian asupra Centrului internaţional pentru menţinerea păcii şi securităţii. Conform informaţiilor preliminare, ei au lansat opt rachete", a informat administraţia regională din Lvov într-un comunicat. "În prezent adunăm informaţii despre potenţiale victime", a adăugat sursa citată. Citește și: Putin, declarat inapt de Institutul de contra-spionaj „Andropov” de la Moscova: Incapabil să evalueze corect deciziile sale și efectele asupra KGB Armata ucraineană a relatat la rândul său acelaşi lucru, fără a vorbi despre victime deocamdată. Atacul a fost efectuat asupra unei unităţi militare a Centrului, a precizat Anton Mironovici, purtătorul de cuvânt al Academiei Forţelor Terestre a Forţelor Armate Ucrainene, citat de agenţia de presă Interfax Ucraina. Această unitate militară este localizată la mai puţin de 25 de km de frontiera cu Polonia şi este folosită în mod tradiţional pentru exerciţii comune cu NATO. Semnal și către Lvov Ea este situată de asemenea la circa 40 de km nord-vest de Lvov, mare oraş din vestul Ucrainei unde au ajuns numeroase persoane strămutate din cauza invaziei ruse. Mai multe ţări şi-au mutat de asemenea acolo ambasada, considerând că acest oraş este mai sigur decât capitala Kiev. De asemenea, primarul din Ivano-Frankivsk, oraş situat la circa 100 de km sud de Lvov, susţine că aeroportul localităţii a fost vizat duminică de un atac. "Exploziile auzite în această dimineaţă au fost cauzate de un atac asupra aeroportului. Încercăm să stabilim exact ce s-a întâmplat", a scris Ruslan Marţinkiv pe pagina sa de Facebook.

Rusia amenință că ar putea ataca țările care livrează armament (sursa: Facebook/Минобороны России)
Internațional

Rusia, prin adjunctul de la Externe, amenință că ar putea ataca țările care livrează armament Ucrainei. Rutele principale ar fi prin România și Polonia

Rusia amenință că ar putea ataca țările care livrează armament Ucrainei. Vorbind la televiziunea de stat, ministrul adjunct de externe Serghei Riabkov a spus că Moscova a avertizat Statele Unite că va vedea livrările de arme occidentale către Ucraina drept ținte. Rusia amenință că ar putea ataca țările care livrează armament Ryabkov a spus că Rusia „a avertizat SUA că pomparea armelor dintr-un număr de țări pe care le controlează nu este doar o mișcare periculoasă, ci este o acțiune care face din acele convoaie ținte legitime”. El a denunțat, citat de Radio Liberty, sancțiunile SUA împotriva Moscovei, după invadarea Ucrainei, drept o „încercare fără precedent de a da o lovitură gravă diferitelor sectoare ale economiei ruse”. România este, alături de Polonia, rută de aprovizionare a Ucrainei cu armament, a scris, acum circa o săptămână, publicația New York Times. În schimb, Ungaria a fost de acord ca Uniunea Europeană să livreze arme în Ucraina, însă guvernul maghiar nu permite tranzitarea Ungariei cu arme letale, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó. New York Times indică principalele rute Într-un articol intitulat „Înarmând Ucraina: 17.000 de arme antitanc în șase zile și un corp cibernetic clandestin”, New York Times arată că echipamentele antitanc furnizate de SUA ajung în Ucraina de pe aeroporturile din România. În mai puțin de o săptămână, Statele Unite și NATO au trecut peste 17.000 de arme antitanc, inclusiv rachete Javelin, peste granițele Poloniei și României, descarcându-le din avioane militare de marfă gigantice, astfel încât să poată efectua călătoria pe uscat până la Kiev, capitala Ucrainei și alte orașe mari. Citește și: România, alături de Polonia, rută de aprovizionare a Ucrainei cu armament, scrie New York Times. Ungaria a refuzat să permită tranzitarea echipamentului militar Până acum, forțele ruse au fost atât de ocupate în alte părți ale țării încât nu au vizat liniile de aprovizionare cu arme, dar puțini cred că asta poate dura.

Rusia a suferit pierderi fără precedent (sursa: Facebook/Володимир Зеленський)
Eveniment

Zelenski: Rusia a suferit în Ucraina pierderi fără precedent în ultimele decenii; 1.300 de soldaţi ucraineni ucişi

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, susține că Rusia a suferit pierderi fără precedent în ultimele decenii, după ce a invadat țara sa. Pe de altă parte, tot potrivit lui Zelenski,1.300 de soldaţi ucraineni au fost ucişi. Rusia a suferit pierderi fără precedent "Este cel mai mare pas înapoi pentru armata rusă de decenii", a declarat el într-o înregistrare de pe Telegram. "Nicăieri în altă parte nu au pierdut atât de multe în atât de puţine zile. Forţele noastre fac totul pentru a pune capăt oricărui interes pe care duşmanul îl are pentru a continua acest război. Pierderile ruşilor sunt colosale", a mai spus el. Ucraina susţine că armata rusă a pierdut 360 de tancuri, 1.200 de vehicule blindate, 60 de avioane de avioane de război şi 80 de elicoptere, dar aceste informaţii nu au putut fi verificate independent. Totuşi, notează dpa, şi surse din cadrul serviciilor occidentale au vorbit despre pierderi grele ale Rusiei. Zelenski susţine că uneori trupele ruse au renunţat în masă la război şi că în anumite cazuri mai multe escadroane colaborează pentru a încerca să scape înapoi în Rusia. "Acesta este războiul nostru. Acesta un război pentru independenţa noastră", a mai spus el. Mai târziu, Zelenski a spus, în cadrul unui briefing pentru jurnalişti străini, că 1.300 de soldaţi ucraineni au murit de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie. Raport de unu la zece "Au fost ucişi circa 1.300 de soldaţi de-ai noştri şi peste 12.000 din Rusia", a spus Zelenski, potrivit dpa. Până acum, Ucraina nu a dat publicităţii informaţii despre propriile pierderi din rândul armatei, limitându-se doar la militarii care şi-au pierdut viaţa din armata rusă. Este "un raport de unu la zece, dar asta nu mă face fericit", a mai spus Zelenski, potrivit AFP. Pe 2 martie, armata rusă, care a angajat până acum 150.000 de soldaţi în luptă, a anunţat că pierdut aproape 500 de militari. De atunci nu a mai furnizat niciun bilanţ, deşi luptele continuă în numeroase oraşe din Ucraina. Citește și: VIDEO Rușii și-au găsit dușmanii în Ucraina: bolnavii de cancer. În ziua a 17-a de război, bombardează o clinică din Nikolaev. Rușii se apropie și de Kiev Pe 8 martie, după aproape două săptămâni de conflict, Pentagonul a evocat o estimare cuprinsă între 2.000 şi 4.000 de morţi ruşi.

Rușii au răpit primarul din Melitopol. Ucrainenii au ieșit la protest. Sursa imagine: Captură video Twitter NEXTA
Internațional

VIDEO Ucrainenii, la protest în Melitopol, după ce rușii le-au răpit primarul. O nouă formă de teroare, acuză Zelenski

Rușii au răpit primarul din Melitopol, relatează BBC News și NEXTA. Sute de ucraineni protestează, sâmbătă, în fața Primăriei din Melitopolul ocupat de ruși, pentru a cere eliberarea lui Ivan Fedorov. Citește și: VIDEO Rușii și-au găsit dușmanii în Ucraina: bolnavii de cancer. În ziua a 17-a de război, bombardează o clinică din Nikolaev. Rușii se apropie și de Kiev Several thousand residents of #Melitopol marched to the administration building to demand the release of Mayor Ivan Fedorov, who was kidnapped by the occupiers.We are told that there are problems with the internet. The occupiers are trying to prevent residents from coordinating. pic.twitter.com/KfqxFWI4RD— NEXTA (@nexta_tv) March 12, 2022 Rușii au răpit primarul din Melitopol. Ucrainenii, în stradă Sute de ucraineni din Melitopol s-au strâns, sâmbătă, în fața Primăriei, cerând eliberarea primarului Ivan Fedorov, răpit de ruși. NEXTA relatează că rușii încearcă să bruieze internetul în oraș, pentru a-i împiedica pe ucraineni să se adune. Oficialii ucraineni au postat, vineri, o filmare în care se vede cum primarul este condus, legat la ochi, de armata rusă din oraș. Președintele Volodimir Zelenski a calificat răpirea primarului de către ruși drept „trecerea la o nouă formă de teroare”. Melitopol, oraș din sud-estul Ucrainei, a fost printre primele care au căzut în mâinile rușilor. Localnicii ies în fiecare zi la protest împotriva invadatorilor. Mai jos, filmarea cu primarul răpit: In this today's video from the occupied #Melitopol city in #Zaporizhzhya province you can see how in the middle of the day the #Russian soliders kidnap Ivan Fedorov, a mayor of the city. Video shared by the Ukraine presidential office (Kyrylo Tymoshenko). [Thread⬇️] pic.twitter.com/ei5cykbSYP— Victor Kovalenko (@MrKovalenko) March 11, 2022

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră