sâmbătă 27 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2577 articole
Eveniment

Numărul marilor companii care au plecat din Rusia a depășit 400. 34 au rămas, printre ele Reebok, Decathlon, Oriflame sau Bacardi

Numărul marilor companii care au plecat din Rusia a depășit 400, arată lista gestionată de Școala de Management a Universității Yale. Însă 34 au rămas, arată aceeași listă, actualizată la 17 martie. Printre ele, companii mari precum Reebok, Oriflame sau Bacardi. Numărul marilor companii care au plecat din Rusia a depășit 400 „Gândită inițial ca o simplă listă „retragere” versus „rămâne”, acum monitorizarea celor de la Yale are patru categorii: 1) RETRAGERE - rupere clară: companiile stopează complet angajamentele din Rusia; 2) SUSPENDARE - Menținerea opțiunilor deschise pentru returnare: companiile reduc temporar operațiunile în timp ce mențin deschise opțiunile de revenire 3) SCALING BACK - Reducerea activităților: companiile reduc unele, dar nu toate operațiunile, sau întârzie investițiile; 4) DIGGING IN - refuză solicitările de a pleca: companii care sfidează cererile de ieșire/reducere a activităților”, explică Yale School of Management modul în care a alcătuit lista. Pe lista celor 34 de companii care au rămas se află lanțul Auchan, care are venituri de 3,5 miliarde e dolari din Rusia, Reebok - nu există date publice în legătură cu activitatea în Rusia - Decathlon - are 50 de magazine în Rusia și venituri de 300 de milioane de dolari - Leroy Merlin - venituri de patru miliarde de dolari din Rusia - Oriflame - 16% din venituri provin din Rusia - sau Bacardi, despre a cărei implicare în Rusia nu se cunosc date. Raiffeisen, puternic expusă în Rusia, ia în calcul plecarea Societe Generale a restrâns accesul Rusiei la piețele de capital, menționează lista Yale. Însă, grupul intenționează să-și păstreze filiala din Rusia, a anunțat miercuri directorul general Frédéric Oudéa. Rosbank a avut în 2021 un profit de 115 milioane euro la o cifră de afaceri de 643 milioane euro, respectiv 2% și 2,5% în ansamblul grupului. Raiffeisen Bank - care nu figurează pe lista celor de la Yale - a anunțat azi că ia în considerare plecarea din Rusia. Banca a realizat anul trecut 33% din profitul înainte de impozitare în Rusia. Ucraina a reprezentat încă 8,4% din profitul înainte de impozitare în 2021. Citește și: Medvedev, umbra lui Putin, delir de grandoare: Rusia are forţa de a-i pune la punct pe toţi duşmanii noştri impertinenţi La începutul lunii martie, banca a suspendat plata dividendelor, invocând impactul războiului asupra operațiunilor sale. De asemenea, a suspendat noi împrumuturi în Rusia și Ucraina.

Numărul marilor companii care au plecat din Rusia a depășit 400 (sursa: yandex.ru)
Țările care trimit armament, probleme directe, spune Maria Zaharova (sursa: Sputnik)
Internațional

Kremlinul, amenințare fățișă: Țările care trimit armament Ucrainei își creează "probleme directe" (MAE rus)

Țările care trimit armament, probleme directe. Rusia a avertizat joi că ţările care trimit arme Ucrainei, printre care a menţionat Slovacia, îşi creează singure "probleme directe", informează EFE. Țările care trimit armament, probleme directe "Dacă se adoptă această decizie, şi acest lucru este valabil nu doar pentru Slovacia, ci şi pentru alte ţări, îşi creează singure probleme... Îşi creează singure probleme directe cu mâna lor", a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, pentru canalul de Youtube Soloviov.Live. Citește și: Medvedev, umbra lui Putin, delir de grandoare: Rusia are forţa de a-i pune la punct pe toţi duşmanii noştri impertinenţi Aceasta a comentat în acest fel informaţiile din mass-media cu privire la faptul că Bratislava ar fi autorizat trimiterea în Ucraina a unor sisteme antiaeriene de fabricaţie sovietică. Pe de altă parte, Zaharova a apreciat că deocamdată "nu se poate vorbi despre un proces activ de negocieri" cu Occidentul, fiindcă "pentru moment există doar anumite contacte asupra anumitor probleme care apar". Rusia se victimizează Ea a evitat să comenteze declaraţiile ministrului de externe polonez Zbigniew Rau, care a afirmat că Polonia ar putea înlocui Rusia în G20. "Nu vreau să comentez toate aceste declaraţii ipotetice, pentru că nu are sens şi nici nu este convenabil, este ceea ce şi-ar dori ei. Dacă ar depinde numai de ei, atunci doar ei ar mai rămâne pe Pământ", a spus Zaharova. Ea a explicat decizia Rusiei de a se retrage din Consiliul Europei prin aceea că drepturile ţării sale erau îngrădite în cadrul organizaţiei paneuropene. "Ei (Consiliul Europei - n.r.) ne-au restrâns drepturile pe care le aveam în calitate de membri ai acestei organizaţii, pur şi simplu ne-au îngrădit drepturile: să fim cu drepturile călcate în picioare, să plătim cotizaţii, să nu avem posibilitatea să ne apărăm punctul de vedere... nimeni nu vrea să fie ciuca bătăilor", a susţinut ea. Putin a declanșat invazia Ucrainei pentru "denazificare" Zaharova s-a mai plâns şi că pagina web a MAE rus, precum şi paginile altor instituţii de stat, au fost supuse non-stop în ultimele două săptămâni unor atacuri de tip DoS (blocarea serviciului - n.r.). EFE aminteşte că, la 24 februarie, preşedintele rus Vladimir Putin a lansat ceea ce el a numit "o operaţiune militară specială" în Ucraina cu scopul de a "demilitariza şi denazifica" ţara vecină. Invazia a fost condamnată de comunitatea internaţională şi a provocat până acum exodul a peste trei milioane de refugiaţi.

Medvedev: Rusia pune la punct dușmanii (sursa: Sputnik)
Internațional

Medvedev, umbra lui Putin, delir de grandoare: Rusia are forţa de a-i pune la punct pe toţi duşmanii noştri impertinenţi

Medvedev: Rusia pune la punct dușmanii. Țara are forţa necesară de a-i pune la punct pe duşmanii conduşi de SUA iar Moscova va dejuca "complotul rusofob al Occidentului menit să distrugă Federaţia Rusă". Declarația a fost făcută joi de Dmitri Medvedev, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin, informează Reuters. Medvedev: Rusia pune la punct dușmanii Dmitri Medvedev, care a fost preşedinte al Federaţiei Ruse din 2008 până în 2012 şi care în prezent este vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, a spus că SUA au alimentat o rusofobie "dezgustătoare", în încercarea de a îngenunchea Rusia şi apoi de a o distruge. Citește și: Rusia se scufundă în bezna dictaturii: Medvedev vorbește de reintroducerea pedepsei cu moartea. Presa, cenzurată masiv "Aceasta nu va reuşi: Rusia are forţa de a-i pune la punct pe toţi duşmanii noştri impertinenţi", a spus Medvedev. Miercuri, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că operaţiunea sa militară din Ucraina este un "succes" şi că Moscova nu va lăsa această ţară să devină un "cap de pod" pentru "acţiuni agresive" împotriva Rusiei.

Rusia blochează site-ul BBC şi ameninţă să riposteze în "războiul informaţional" Foto: BBC
Eveniment

Rusia blochează site-ul BBC şi ameninţă să riposteze în "războiul informaţional"

Rusia blochează site-ul BBC, măsura fiind pusă în aplicare de către Roskomnadzor, Serviciul Federal de Supraveghere a Comunicaţiilor. Autorităţile ruse au anunţat miercuri blocarea site-ului BBC şi au ameninţat să riposteze în "războiul informaţional", care - potrivit Moscovei - ar fi fost lansat de Occident după ofensiva militară rusă din Ucraina, relatează AFP. Rusia blochează site-ul BBC Roskomnadzor, Serviciul Federal de Supraveghere a Comunicaţiilor, Tehnologia Informaţiei şi Mass-Media al Federaţiei Ruse, "a blocat site-ul BBC News. Cred că acesta este doar începutul ripostei la războiul informaţional lansat de Occident împotriva Rusiei", a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, pe contul său Telegram. De la declanşarea ofensivei împotriva Ucrainei în 24 februarie, autorităţile ruse şi-au înmulţit eforturile pentru a controla informaţiile despre conflict publicate pe internet. Cunoscutul site de investigaţii Bellingcat, precum şi paginile de internet ale unor media locale ruse sau ale unor media rusofone cu sediul în Israel şi Ucraina erau inaccesibile miercuri în Rusia fără o reţea privată virtual (VPN), au constatat jurnalişti ai AFP. Aceste site-uri apar acum pe lista oficială a sursele blocate de Roskomnadzor, transmite Agerpres. Site-uri israeliene, blocate Printre noile media din Rusia blocate se numără site-ul independent Kavkaz-uzel.eu, care relatează despre Caucaz, precum şi un site regional cu sediul în Ural, la Perm - permdaily.ru. Roskomnadzor a suspendat, de asemenea, accesul la două media rusofone cu sediul în Israel, unde trăieşte o importantă comunitate care a emigrat din fosta URSS: 9 TV Channel Israel (www.9tv.co.il) şi Vesty Israel (www.vesty.co.il). Mai multe media de informaţii ucrainene au fost la rândul lor blocate (novosti.dn.ua, bukinfo.ua), precum şi o publicaţie estoniană, Postimees, care are o versiune în rusă. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei

Ucrainenii: scopul Rusiei este să omoare poporul. 56% au această părere. În imagine, Kievul bombardat miercuri dimineață. Sursă: Twitter NEXTA
Internațional

Peste 50% dintre ucraineni cred că scopul războiului declanșat de Rusia este să omoare poporul. 2% cred propaganda Moscovei

Ucrainenii: scopul Rusiei este să omoare poporul. Asta cred 56 la sută dintre ucraineni, conform unui sondaj de opinie publicat de agenția Ukrinform. Doi la sută din populația ucraineană crede în propaganda Moscovei: că armata rusă a intrat în Ucraina ca să protejeze nativii ruși din țară. Citește și: Cum a distrus corupția armata rusă: mâncarea servită soldaților de către oligarhul lui Putin, mai rea decât cea a pușcăriașilor. Rusia va cumpăra rații din China, deși sunt parțial necomestibile Broken and abandoned equipment of the invaders in #Bucha. The video shows that the occupiers used residential buildings as shelter.Video: Ukraine Now news pic.twitter.com/CpmUoEXDYb— NEXTA (@nexta_tv) March 16, 2022 Ucrainenii: scopul Rusiei este să omoare poporul. Opinia, împărtășită de 56 la sută din oameni 56 la sută dintre ucraineni sunt de părere că principalul motiv pentru care Rusia a invadat Ucraina este să omoare poporul ucrainean. Opinia este răspândită în toate regiunile Ucrainei. Cealaltă jumătate a populației crede că Moscova a invadat Ucraina ca să o ocupe și ca să o încorporeze în Rusia. Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate Între 15 și 17 la sută dintre ucraineni consideră că Moscova a atacat Ucraina ca să împiedice aderarea țării la NATO sau ca să îi schimbe parcursul politic. 10 la sută sunt de părere de principalul scop al războiului Rusiei este să distrugă infrastructura militară din Ucraina. Doi la sută dintre respondenții ucraineni cred propaganda Moscovei: că soldații ruși au intrat în Ucraina ca să protejeze populația rusofonă, mai arată sondajul citat de Ukrinform. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Broken and abandoned equipment of the invaders in #Bucha. The video shows that the occupiers used residential buildings as shelter.Video: Ukraine Now news pic.twitter.com/CpmUoEXDYb— NEXTA (@nexta_tv) March 16, 2022 30 la sută dintre ucraineni vor să lupte cu rușii și să abandoneze negocierile. Peste 80 la sută vor să recupereze Crimeea și regiunile separatiste Sondajul de opinie mai arată că ucrainenii se împotrivesc în foarte mare măsură ca Ucraina să cedeze Rusiei Crimeea și regiunile separatiste din est. Astfel, 86 la sută sunt de părere că Ucraina trebuie să lupte pentru eliberarea Donbasului de influența rusă, iar 80 la sută vor să recupereze Crimeea, ocupată de ruși din 2014. O treime dintre ucraineni crede că ar trebui abandonate negocierile cu Rusia și ar trebui ca țara să lupte pentru eliberarea tuturor teritoriilor de sub ocupația rusă. Doar 1 la sută din populație a răspuns că este susține cererile formulate de Rusia în negocierile de pace: neutralitate, demilitarizare, cedarea teritoriilor din estul țării și Crimeea. Sondajul a fost efectuat de Rating Sociological Group și au răspuns 1.200 de ucraineni. Nu au răspuns cei din Donbas și Crimeea. Citește și: Lavrov susține că negocierile de pace „nu sunt ușoare”, dar este „speranță pentru compromis”. În acest timp, Rusia bombardează fără milă orașele ucrainene, omorând civilii This is what a school in #Mariupol looks like after a #Russian missile strike. pic.twitter.com/n9XW65bh3i— NEXTA (@nexta_tv) March 16, 2022

Moscova, deranjată de atitudinea Lituaniei: Twitter @EmbassyofRussia
Internațional

Lavrov susține că negocierile de pace „nu sunt ușoare”, dar este „speranță pentru compromis”. În acest timp, Rusia bombardează fără milă orașele ucrainene, omorând civilii

Lavrov, despre negocierile de pace cu Ucraina: discuțiile „nu sunt ușoare”, dar există „speranță pentru compromis”. Negocierile continuă miercuri între Rusia și Ucraina, după ce Moscova a invadat țara vecină în 24 februarie, ucigând, până în prezent, câteva mii de civili. Citește și: Avertisment al oficialilor ucraineni: rușii minează câmpurile agricole Lavrov, despre negocierile de pace cu Ucraina: Discuțiile „nu sunt ușoare” Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat miercuri că negocierile de pace între Rusia și Ucraina „nu sunt ușoare”, dar există „speranță pentru un compromis”. „Se spune că negocierile nu sunt ușoare din motive evidente. Totuși, există speranță pentru a ajunge la un compromis”, a declarat Lavrov, citat de Reuters, conform BBC News. Ministrul de Externe al Rusiei a ssuținut că nu sunt probleme doar cu neutralitatea și demilitizarea Ucrainei, cerute de Moscova, ci și „garantarea securității” oamenilor din estul Ucrainei, făcând referire la pro-rușii din Donețk și Luhansk. Rusia a transmis semnale amestecate privind negocierile de pace, explică The New York Times. Marți, președintele Vladimir Putin a declarat că Kievul „nu arată un angajament serios pentru a găsi soluții mutual acceptabile”. Între timp, orașele ucrainene continuă să fie sub asediul armatei ruse. Citește și: Noi atacuri aeriene asupra Kievului, miercuri dimineață. Forțele ruse cresc presiunea și mai mult asupra civililor

Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina. Sursă imagine: Twiiter Ukrinform
Internațional

Avertisment al oficialilor ucraineni: rușii minează câmpurile agricole

Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina, este un avertisment al unui consilier din Ministerul de Interne al Ucrainei, citat de agenția Ukrinform. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina În mai multe regiuni din Ucraina există o amenințare că invadatorii ruși plantează mine pe câmpurile agricole, relatează Ukrinform. Avertismentul a fost lansat de Vadim Denisenko, consilier în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. „Din păcate, este o amenințare imensă pentru agricultură în multe regiuni, pentru că nu doar fabricile sunt minate, nu doar obiectivele de infrastructură, nu doar orașele, ci și câmpurile”, a declarat Denisenko. Acesta a anunțat că autoritățile ucrainene strâng date din toate regiunile cu mișcările de trupe ale rușilor. Citește și: Noi atacuri aeriene asupra Kievului, miercuri dimineață. Forțele ruse cresc presiunea și mai mult asupra civililor

Ucraina, verdict al Curții din Haga (sursa: CIJ)
Internațional

Putin îi râde în nas Curții Internaționale de Justiție de la Haga: deși verdictele sunt obligatorii, Curtea nu are puteri executive să le aplice

Ucraina, verdict al Curții din Haga. Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cu sediul la Haga, se pronunţă miercuri în procesul deschis de Kiev care cere celui mai înalt tribunal al ONU să ordone Moscovei că înceteze imediat invazia din Ucraina. Acesta va fi primul verdict al unui tribunal internaţional de la izbucnirea războiului în urmă cu aproape trei săptămâni, transmit dpa şi AFP. Ucraina, verdict al Curții din Haga CIJ se va pronunţa asupra acestei chestiuni în cadrul unei audieri care va începe la 16.00 ora locală la Haga (15.00 GMT). Ucraina acuză Rusia de încălcarea Convenţiei din 1948 privind genocidul şi cere curţii să ordone încetarea imediată a ostilităţilor. Totodată, Ucraina mai cere judecătorilor să decidă că nu există o justificare legală pentru invazie. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Rusia a boicotat audierile la 7 martie şi 8 martie. Mai mult, într-un document scris, Moscova a respins competenţa curţii cu privire la speţa prezentată de Ucraina. Agenţia dpa aminteşte că, deşi verdictele CIJ au caracter obligatoriu şi nu există posibilitatea unui recurs, curtea nu are puteri executive care să-i permită să le pună efectiv în aplicare.

Rușii pretextează că negociază, dar omoară (sursa: Twitter/Mihailo Podolyak)
Internațional

Rușii trag de timp prefăcându-se că negociază, în timp ce omoară civili și jurnaliști. Negocierile se reiau miercuri

Rușii pretextează că negociază, dar omoară. "Contradicţii profunde" persistă în negocierile ruso-ucrainene, care vor continua miercuri. Rușii pretextează că negociază, dar omoară Dar un "compromis" este încă posibil, a apreciat marţi un consilier al preşedintelui ucrainean, Mihailo Podoliak, relatează AFP. "Este un proces de negociere complicat şi extrem de laborios. Dar, desigur, un compromis este posibil", a spus el pe Twitter. Guvernul ucrainean începe să vadă progrese în negocierile sale cu Moscova privind încheierea invaziei Rusiei, a declarat anterior consilierul prezidenţial Ihor Zhovkva, potrivit agenţiei UNIAN, notează Reuters. Citește și: Zelenski: „Tot comerțul cu Rusia trebuie oprit. Ca să nu poată sponsoriza uciderea copiilor noștri” Discuţiile au devenit "mai constructive", după două zile de negocieri prin videoconferinţă. "În primele runde, Rusia nu era pregătită să ne asculte poziţia, a dat doar ultimatumuri: ca Ucraina să se predea, depuneţi armele, că preşedintele nostru ar trebui să semneze un act de capitulare", a spus Shovkva. "Acum, Rusia şi-a schimbat puţin tonul", a precizat el. Doar discuții directe Putin - Zelenski, posibil eficiente Shovkva a spus că delegaţia ucraineană este "optimistă cu precauţie", apreciind că un progres ar putea fi obţinut doar de către preşedinţii Volodimir Zelenski şi Vladimir Putin. Delegaţiile rusă şi ucraineană au reluat marţi prin videoconferinţă negocierile în încercarea de a găsi un acord care să pună capăt războiului declanşat după invazia Rusiei în Ucraina. Kievul a transmis luni că va cere din nou Moscovei la aceste negocieri un armistiţiu imediat şi retragerea trupelor ruse, după aproape trei săptămâni de la începutul invaziei ordonate pe 24 februarie de preşedintele rus Vladimir Putin.

Zelenski: „Tot comerțul cu Rusia trebuie oprit. Ca să nu poată sponsoriza uciderea copiilor noștri” Foto: Facebook Zelenski
Eveniment

Zelenski: „Tot comerțul cu Rusia trebuie oprit. Ca să nu poată sponsoriza uciderea copiilor noștri”

„Tot comerțul cu Rusia trebuie oprit. Ca să nu poată sponsoriza uciderea copiilor noștri”, a cerut președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un apel făcut pe Twitter către toți ucrainenii și către prietenii țării sale. Tot comerțul cu Rusia trebuie oprit „Orice comerț cu Rusia trebuie oprit! Ca să nu poată sponsoriza uciderea copiilor noștri. Ucraineni din întreaga lume! Contactați politicienii, discutați cu jurnaliștii, puneți presiune asupra mediului de afaceri pentru a părăsi piața rusă. Pentru ca euro și dolarii lor să nu fie plata pentru sângele nostru. Prețul acestui război împotriva Ucrainei trebuie să fie extrem de dureros pentru Rusia. Această presiune este o sarcină pentru toți ucrainenii din țară și din străinătate, precum și pentru toți prietenii și partenerii țării noastre. Toată lumea din lume trebuie să adopte o poziție morală. Nu doar statul, ci și companiile”, a arătat Zelenski. Multinaționalele pleacă, deși pierd bani mulți În total, peste 300 de companii importante cu o prezenţă semnificativă în Rusia şi-au anunţat retragerea, potrivit unui inventar ţinut de o echipă de la Universitatea Yale. Treizeci de multinaţionale rămân pe lista companiilor care continuă să fie operaţionale în Rusia. Iniţiatorul inventarului, profesorul de management Jeffrey Sonnenfeld, a subliniat în repetate rânduri rolul pe care l-a avut în căderea apartheidului plecarea voluntară a 200 de mari grupuri din Africa de Sud în anii 1980. În afară de McDonald’s, Estée Lauder, Fortinet şi Trimble se numără printre companiile care şi-au anunţat recent suspendarea operaţiunilor în Rusia. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci de kerosen vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei

Șeful NATO diagnosticat cu "Zona Zoster" Sursă: Twitter
Internațional

VIDEO Îngrijorarea NATO: Rusia ar plănui o operațiune cu arme chimice, sub steag fals, în Ucraina

Rusia, operațiune cu arme chimice în Ucraina, sub steag fals („false flag operation), este temerea lansată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Un avertisment similar a lansat anterior și America. Citește și: Jurnalista rusoaică anti-război, la judecată. BBC: Nu ar intra sub incidența legii care prevede 15 ani de închisoare pentru cei care vorbesc despre războiul din Ucraina Rusia, operațiune cu arme chimice în Ucraina, sub steag fals, este temerea NATO Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, într-o conferință de presă, că Rusia face „afirmații absurde despre laboratoare biologice și arme chimice” în Ucraina, relatează BBC News. „Este o altă minciună”, a adăugat Stoltenberg, notând că Moscova a declarat inițial că nu are în plan să invadeze Ucraina. „Suntem îngrijorați că Moscova ar putea înscena o operațiune sub steag fals, posibil și să includă arme chimice”, a mai declarat secretarul general al NATO. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci de kerosen vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Stoltenberg a reiterat că folosirea armelor chimice este „absolut inacceptabilă”. Și Statele Unite ale Americii și-au exprimat anterior îngrijorarea pe această temă. Casa Albă a spus că națiunile ar țină Rusia sub supraveghere pentru că „este posibil să folosească arme chimice sau biologice în Ucraina sau să lanseze o operațiune sub steag fals , folosindu-se de ele”. Operațiunea sub steag fals („false flag”) reprezintă o acțiune politică sau militară demarată cu intenția de a arunca vina pe oponent. ? LIVE SOON (15:00 CET)Pre-ministerial press conference ahead of #NATO #DefMin ? @NATO HQ, Brussels https://t.co/t9v9SGOD2b— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) March 15, 2022

Jurnalista rusoaică anti-război, la judecată. Sursă imagine: Twitter
Internațional

Jurnalista rusoaică cu pancarta anti-război în LIVE, la judecată. BBC: Nu ar intra sub incidența legii care prevede 15 ani de închisoare pentru cei care vorbesc despre războiul din Ucraina

Jurnalista rusoaică anti-război, la judecată, transmite marți BBC News. Marina Ovsyannikova, angajată la televiziunea de stat rusă, urmează să compară în fața Tribunalului Ostankino din Moscova. Citește și: ȘOCANT Principalul program de știri al televiziunii ruse, bruiat de o protestatară anti-război Jurnalista rusoaică anti-război, la judecată. Ar risca 10 zile în închisoare sau o amendă de 30.000 de ruble Marina Ovsyannikova, jurnalista TV din Rusia, va compărea marți în fața Tribunalului Ostankino, fiind acuzată de „organizarea unui eveniment public fără autorizație”. Pentru această acuzație, ea riscă o amendă de 30.000 de ruble (aproximativ 200 de lire), serviciu în folosul comunității sau 10 zile de închisoare. Jurnalista nu ar intra sub incidența noii legi din Rusia, care prevede 15 ani de închisoare pentru cine vorbește despre războiul declanșat de Rusia în Ucraina, în locul „operațiunii speciale”, care este narațiunea Kremlinului. Anterior, BBC a relatat că avocații jurnalistei nu reușeau să o localizeze. Acum, însă, a apărut o imaginea cu ea și un avocat pe Twitter. Марина Овсянникова в Останкинском районом суде. С ней адвокат Антон Гашинский. pic.twitter.com/b1wPyy4BJ1— Соболь Любовь (@SobolLubov) March 15, 2022

Rusii bombardează când începe evacuarea civililor în Harkov. Sursă: Captură video Twitter NEXTA
Internațional

VIDEO În Harkov, rușii bombardează fix când începe evacuarea civililor

Rușii bombardează când începe evacuarea civililor, în Harkov. Imaginile au fost publicate pe contul de Twitter al NEXTA. Citește și: Tot mai mult sânge pe mâinile lui Putin: 97 de copii ucraineni, omorâți de soldații ruși. Cel puțin cinci copii mor în fiecare zi de război Rușii bombardează când începe evacuarea civililor în Harkov. Cel puțin 600 de case și 50 de școli, distruse în atacurile rușilor În imagini, se observă cum pompierii ajută oamenii să iasă dintr-o zonă bombardată și, chiar când încep să îi evacueze, reîncep bombardamentele. ❗️In #Kharkiv, #Russian troops began shelling the city right at the time of the evacuation of people pic.twitter.com/Xg280BaGnH— NEXTA (@nexta_tv) March 15, 2022 Harkovul, al doilea cel mai mare oraș din Ucraina, este bombardat încă din primele zile ale războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Cel mai recent, luni, șapte oameni morți sub molozul unei clădiri bombardate, conform The Kyiv Independent. Cel puțin 600 de locuințe au fost distruse în bombardamente, precum și 50 de școli și câteva spitale, a anunțat marți primarul Harkovului, citat de The Kyiv Independent. Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate

Cel puțin 97 de copii ucraineni, omorâți de soldații ruși. Sursă imagine: Twiiter NEXTA
Eveniment

Tot mai mult sânge pe mâinile lui Putin: 97 de copii ucraineni, omorâți de soldații ruși. Cel puțin cinci copii mor în fiecare zi de război

Cel puțin 97 de copii ucraineni, omorâți de ruși în cele 20 de zile de război, este bilanțul anunțat de procurorul general al Ucrainei, relatează Ukrinform. Cel puțin cinci copii ucraineni își pierd zilnic viața în bombardamente, este estimarea autorităților. Citește și: Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina. Au fugit de războiul din Donbass, la 13 ani. La 21 de ani, au fost obligați din nou să-și lase familia și casele din Kiev View this post on Instagram A post shared by Olena Zelenska (@olenazelenska_official) Cel puțin 97 de copii ucraineni, omorâți de ruși. Peste 100, răniți Până în dimineața zilei de 15 martie, soldații ruși au omorât 97 de copii și au rănit peste 100, arată procurorul general, într-o declarație pe Telegram. Cei mai mulți copii care au căzut victime rușilor sunt din Kiev, Harkov, Donețk, Sumî, Herson, Nikolaev, Jîtomîr. Cel puțin cinci copii își pierd zilnic viața îm bombardamente, de când a început războiul, în 24 februarie. Au fost bombardate peste 400 de instituții de învățământ, dintre care 59 au fost complet distruse. Destruction of #Russian occupiers near #Kyiv Video posted by Anton Gerashchenko, Advisor to the Minister of Internal Affairs of #Ukraine pic.twitter.com/CnbwQ33yZC— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022 Citește și: Măștile au căzut: botoxatul de la Kremlin este doar un ucigaș de copii Cel mai mare număr de instituții de învățământ distruse este în regiunea Donețk - 119, în regiunea Harkov - 50, în regiunea Nikolaev - 30, în regiunea Sumî - 28, în regiunea Kiev - 35, în regiunea Herson - 21 și în orașul Kiev - 24. Au fost bombardate și 11 centre de reabilitare, inclusiv pentru copii cu dizabilități. Datele anunțate de Biroul Procurorului General nu sunt finale. Autoritățile încurajează ucrainenii să raporteze orice crimă de război la care au fost martori aici. ❗️More than three million refugees have left #Ukraine since the beginning of the war, AFP reports, citing UN data. pic.twitter.com/labRvVph6s— NEXTA (@nexta_tv) March 15, 2022

Jurnalist britanic, grav rănit în Ucraina Foto: Captură video al atacului rusesc asupra echipei Sky News
Internațional

BREAKING Jurnalist britanic, grav rănit în Ucraina

Un jurnalist britanic a fost grav rănit în Ucraina, a anunțat procurorul ucrainean Irina Venediktova, citată de Jerusalem Post. Duminică, 13 martie, s-a înregistrat primul caz al unui jurnalist ucis în Ucraina, Brent Renaud de la revista Time. La 5 martie, forțele ruse au tras asupra echipei Sky News. Jurnalist britanic, grav rănit în Ucraina Jurnalistul s-ar afla la terapie intensivă. El ar fi fost rănit la ambele picioare, fiind lovit de un șrapnel rusesc. Foto: Facebook Irina Venediktova Din datele de până acum, deși are cetățenie britanică, ar lucra pentru postul american Fox News. Incidentul are loc la doar o zi după ce un jurnalist american a fost ucis în zona Irpin, în apropiere de capitala ucraineană. Brent Renaud, în vârstă de 50 de ani, se afla în Ucraina, lucrând la un proiect Time Studios axat pe refugiaţi. El ar fi fost mitraliat de forțele ruse în timp ce mergea spre o zonă în care se aflau refugiați. Readactorul-şef şi CEO al Time, Edward Felsenthal, şi Ian Orefice, preşedintele şi directorul operaţional al Time and Time Studios, au declarat că sunt “devastaţi de pierderea lui Renaud”. ″În calitate de regizor şi jurnalist premiat, Brent a abordat deseori cele mai dure poveşti din lume alături de fratele său Craig Renaud”, se spune în comunicat. “Inimile noastre sunt alături de toţi cei dragi lui Brent”, au afirmat cei doi. Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate de ruși La 5 martie, un jurnalist britanic al postului Sky News a fost rănit după ce trupele ruse au deschis focul asupra mașinii echipei sale de filmare, la unul dintre punctele de control din apropiere de capitala Kiev.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră