sâmbătă 27 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2577 articole
Politică

Mircea Geoană: Probabil câteva săptămâni vom mai avea de conflict

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat, sâmbătă, că cel mai probabil cîteva săptămâni vom mai avea de conflict între Rusia și Ucraina. El a arătat că în acest moment nu se observă o încetinire din partea Federaţiei Ruse. Geoană a precizat că speră că va fi posibilă o formulă diplomatică şi politică, pentru finalul războiului. „Cîteva săptămâni vom mai avea de conflict” Întrebat cât va mai dura conflictul din Ucraina, Mircea Geoană a declarat, sâmbătă, la Digi24, că nu are un orizont de timp pentru acest lucru, dar că cel mai probabil va dura câteva săptămâni. ”Conflictul va mai dura. Avem informaţii, evaluăm şi anticipăm lucrurile. Aţi observat cât de mare este precizia cu care ştim şi anticipăm lucrurile. Nu pot spune cât de mult va mai dura, fiindcă depinde de mai mulţi factori, inclusiv de natură economică, presiunea sancţiunilor. Probabil câteva săptămâni vom mai avea de conflict şi ne este teamă şi ne uităm cu mare îngrijorare la victimele omeneşti, la faptul că avem acum 3 milioane şi ceva de refugiaţi ucraineni, probabil că numărul va creşte. Avem 6 milioane şi jumătate de persoane deplasate intern, în interiorul Ucrainei, probabil că numărul va creşte”, a declarat Mircea Geoană, citat de news.ro. În legătură cu implicarea Chinei în acest conflict, Geoană a afirmat: ”China este un jucător, la nivel mondial, de prim rang, are capacităţi economice, financiare şi tehnologice pe scară mai mare decât Federaţia Rusă. Dar, ceea ce spunea preşedintele Biden (...): Nu este războiul vostru (...) de modul în care rezolvăm această problemă va depinde dacă lumea în care vom trăi în Europa, în Asia, în Africa, peste tot, în spaţiu, va fi o lume a junglei sau o lume a regulilor pe care le putem respecta şi unde putem să trăim în ţări mari sau mici, în siguranţa faptului că nu vine vecinul mare, războinic şi belicos şi într-o noapte decide că mă invadează”. ”Dacă preşedintele Putin a făcut o eroare strategică gravă, acest calcul greşit este o eroare gravă, nu înseamnă că şi China trebuie să facă aceeaşi eroare ca şi preşedintele Putin”, a adăugat Geoană. Citește și: Putin a folosit în premieră rachete balistice hipersonice „invincibile” Kinjal în Ucraina. Invazia poate deveni devastatoare pe scară largă

Mircea Geoană: Probabil câteva săptămâni vom mai avea de conflict Foto: Facebook Mircea Geoana
Cosmonații ruși îl sfidează pe Putin: au sosit pe Stația Spațială Internațională purtând culorile Ucrainei Foto: Captură video/ The Times
Eveniment

Cosmonații ruși îl sfidează pe Putin: au sosit pe Stația Spațială Internațională în culorile Ucrainei. Costumele lor sunt, de obicei, albastre

Cosmonații ruși îl sfidează pe Putin: au sosit pe Stația Spațială Internațională purtând culorile Ucrainei. Publicația The Times arată că, de obicei, culoarea costumelor folosite de cosmonauții ruși este albastră. Presa occidentală a scris, zilele trecute, că, de teamă că acești cosmonauți vor fugi din Rusia, posturile de graniță au primit indicația să nu-i lase să iasă din țară. Cosmonații ruși îl sfidează pe Putin „Oleg Artemiev, Denis Matveev și Sergey Korsakov au decolat, sâmbătă, de pe Cosmodromul Baikonur din Kazahstan pentru un sejur de șase luni la bordul laboratorului orbital, alăturându-se echipajului format din doi ruși, patru americani și un german. Într-un gest extraordinar, cei trei noi sosiți au ieșit din capsula lor Soyuz după ce s-au andocat cu stația spațială, purtând salopete galbene strălucitoare cu dungi albastre, în loc de uniforma albastră standard”, scrie The Times. Misiunea spațială este o continuare a acțiunilor din ultimii 20 de ani a Rusiei și Americii pe orbită, în ciuda războiului care se desfășoară la nivel terestru. În timp ce procedura de andocare era finalizată, o voce de la centrul de control al misiunii din Rusia a felicitat echipa, potrivit unui traducător în engleză care a vorbit în timpul unei transmisiuni online în direct Nasa. Trio-ul îi va înlocui pe cei care vor zbura înapoi pe Pământ pe 30 martie - cosmonauții Piotr Dubrov și Anton Șkaplerov, precum și astronautul american Mark Vande Hei. Au existat îngrijorări că rușii ar fi putut refuza să-i permită lui Vande Hei să călătorească în capsula Soyuz și să-l abandoneze în spațiu, după ce Vladimir Putin a reacționat dur la sancțiunile severe impuse de țările din Occident, inclusiv de către SUA. Spre uşurarea celor de la NASA, rușii au anunţat în cele din urmă că îi permit să intre în Soyuz, chiar dacă anterior au lansat o ameninţare voalată că îi vor interzice asta. Citește și: Putin a comandat genocidul din Mariupol pentru a închide Ucrainei accesul la Marea Azov, scop îndeplinit vineri seară

Harta crimelor comise de ruși în Ucraina. Sursa: ukraine.bellingcat.com
Internațional

Harta crimelor de război comise de ruși în Ucraina: Bellingcat adună dovezi despre civilii ucraineni uciși din ordinul lui Putin

Harta crimelor comise de ruși în Ucraina, creată de site-ul de investigații Bellingcat. Echipa Bellingcat adună toate informațiile despre atacurile comise de ruși împotriva populației civile din Ucraina, de la invazia Rusiei în țară, în 24 februarie, le verifică și apoi le integrează într-o hartă interactivă. Harta este disponibilă AICI. Citește și: VIDEO Putin, huiduit pe stadionul din Moscova unde ținea un discurs pentru justificarea invaziei din Ucraina Harta crimelor comise de ruși în Ucraina: Bellingcat strânge dovezi cu toate atacurile rușilor împotriva civililor din Ucraina Site-ul de investigații Bellingcat a început să documenteze toate atacurile și crimele săvârșite de armata Rusiei în Ucraina, de la invazia din 24 februarie. Toate imaginile, relatările, clipurile video care prezintă crime împotriva civililor sunt verificate de echipa Bellingcat și, după confirmarea autenticității, sunt inserate într-o hartă interactivă care prezintă, pe zile și pe orașe aceste crime. Citește și: ANALIZĂ Poate fi Putin judecat pentru crime de război? Până în 17 martie, ONU a putut confirma că cel puțin 816 civili ucraineni au fost omorâți și cel puțin o mie au fost răniți în atacurile rușilor. Numărul real al deceselor și al răniților este mult mai mare, atrage atenția Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Biroul Procurorului General din Ucraina a confirmat moartea a 109 copii. Aceștia au fost omorâți în explozii sau împușcați. Citește și: FOTO 109 cărucioare de copii, așezate în centrul orașului Liov (Lvov), în memoria celor 109 copii ucraineni uciși de ruși

Avioane rusești, pe lista neagră americană (sursa: Agerpres)
Internațional

Peste o sută de avioane rusești, inclusiv jetul privat al lui Roman Abramovici, pe lista neagră a SUA

Avioane rusești, pe lista neagră americană. Departamentul american al Comerţului a trecut pe lista neagră aproximativ 100 de avioane ruseşti, printre care cel al omului de afaceri rus Roman Abramovici şi Boeing-urile companiei Aeroflot, care au încălcat recent sancţiunile SUA împotriva Rusiei, notează AFP. Avioane rusești, pe lista neagră americană Statele Unite au interzis avioanelor fabricate în Statele Unite sau având în compunere cel puţin 25% piese de origine americană să intre în Rusia fără o autorizaţie specifică. Dar, "de la 2 martie 2022, pe baza informaţiilor disponibile publicului, ministerul a identificat o serie de zboruri comerciale şi private din ţări terţe către Rusia, toate fiind deţinute sau controlate de, sau în regim charter ori închiriate de Rusia sau cetăţeni ruşi", explică ministerul într-un comunicat care publică lista completă a aeronavelor în cauză. Aceste avioane nu mai pot beneficia de realimentare, întreţinere sau furnizare de piese de schimb ori de servicii. "Împiedicând aceste aeronave să primească orice serviciu, inclusiv din străinătate, de exemplu", orice zbor internaţional din Rusia cu aceste aeronave ar putea duce la blocarea lor la sol, a indicat Departamentul Comerţului. Ce avioane sunt pe listă Lista cuprinde avioane ale companiilor Aeroflot, AirBridge Cargo, Utair, Nordwind, Azur Air şi Aviastar, precum şi avionul privat Gulfstream G650 al lui Roman Abramovici. Citește și: Roman Abramovici nu mai poate face bani din clubul Chelsea. Guvernul britanic i-a „înghețat” toate bunurile "Publicăm această listă pentru a avertiza lumea că nu vom permite companiilor şi oligarhilor din Rusia şi Belarus să călătorească nepedepsite, încălcând legile noastre", a declarat secretarul american pentru comerţ, Gina Raimondo. Statele Unite şi aliaţii săi au impus sancţiuni fără precedent împotriva Rusiei în urma invaziei Ucrainei la 24 februarie, reaminteşte AFP.

Varşovia vrea ”derusificarea” economiei poloneze şi europene Foto: news.ro
Eveniment

Varşovia vrea "derusificarea" economiei poloneze şi europene 

Varşovia vrea ”derusificarea” economiei poloneze şi europene: guvernul polonez dorește să se adopte o serie de măsuri, denumite ”scut anti-Putin”, în vederea unei contracarări a ”şantajului gazelor”. Varşovia vrea "derusificarea" economiei Premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunţat vineri o sere de măsuri - pe care le-a denumit ”scut anti-Putin”, menite, susţine el, ”să derusifice economia poloneză şi europeană”, să oprească inflaţia, să apere locurile de muncă şi să contracareze ”şantajul gazelor”, relatează AFP, citată de news.ro. ”Vom acţiona în vederea unei derusificări a economiei poloneze şi europene, pentru că Polonia se află în prezent în avangarda tuturor acestor ţări care încearcă să le inspire pe celelalte pentru a ieşi din dependenţa de gaze naturale, petrol şi cărbune ruseşti”, a subliniat într-o confernţă de presă Morawiecki. Obiectivul ”scutului anti-Putin” este să contracareze ”impactul şantajului gazelor al lu Putin” şi mai ales ”să împiedice creşterea preţurilor produselor alimentare”, a anunţat el. Statul polonez urmează să investească trei miliarde de zloţi (636 de milioane de euro) în societatea de stat Gaz-System, care construieşte şi exploatează gazoducte şi terminalul de gaze naturale de la Swinoujscie, a anunţat Mateusz Morawiecki. Citește și: Kovesi, vizită extraordinară la Kiev. Acord cu Parchetul General ucrainean pentru confiscarea averilor criminalilor de război

Grecia se oferă să reconstruiască maternitatea de la Mariupol bombardată de ruşi
Eveniment

Grecia se oferă să reconstruiască maternitatea de la Mariupol bombardată de ruşi

Grecia se oferă să reconstruiască maternitatea de la Mariupol bombardată de ruşi, a anunțat premierul Kyrikos Mitsotakis. Grecia se oferă să reconstruiască maternitatea de la Mariupol „Grecia este pregătită să reconstruiască maternitatea de la Mariupol, Centrul minorităţii elene în Ucraina, o cetate dragă sufletelor noastre şi care a devenit simbolul barbariei războiului”, a anunţat într-un mesaj postat pe Twitter premierul grec, citat de news.ro. Maternitatea şi spitalul de pediatrie, situate în aceeaşi clădire, la Mariupol, au fost bombardate săptămâna trecută, iar trei persoane -inclusiv un copil -au fost ucise în atac. Consulul grec la Mariupol, Manolis Androulakis, care se ascundea în urmă cu câteva zile într-un subsol în oraş, a fost evacuat la începutul acestei săptămâni în Republica Moldova. ”Fiecare zi care trece devine mai periculoasă. Centrul Mariupolului a fost devastat. Un spital de pediatrie, un teatru, o bibliotecă au fost vizate. Nu mai e nimic în picioare!”, a denunţat el vineri la postul grec OpenTv. Moscova dă asigurări că atacul a fost ”fabricat”, piesă cu piesă. Citește și: Kovesi, vizită extraordinară la Kiev. Acord cu Parchetul General ucrainean pentru confiscarea averilor criminalilor de război

Poate fi Putin judecat pentru crime de război? Foto: Kremlin.ru
Eveniment

ANALIZĂ Poate fi Putin judecat pentru crime de război?

Poate fi Putin judecat pentru crime de război? Curtea Penală Internațională (CPI) a lansat deja o anchetă cu privire la presupusele crime de război comise în urma invadării Ucrainei de către Rusia. Această țară nu mai este semnatară a acordului internațional de înființare a CPI, dar dacă Putin este adus în fața acestei instanțe, el pote fi judecat. Ce este o crimă de război? CPI are definiții clare a ceea ce se califică drept genocid, crime de război, crime împotriva umanității și crimă de agresiune. Aceste definiții sunt incluse într-un tratat numit Statutul de la Roma, care formează fundamentul CPI. Atacarea populației civile este crimă de război. Crimele de război includ, de asemenea, uciderea, mutilarea, tratamentul crud, luarea de ostatici, violul și sclavia sexuală, arată liniile directoare ale CPI. Cum funcționează CPI? Curtea are sediu la Haga, în Olanda. Nu mai puțin de 123 de țări îi recunosc autoritatea. Rusia s-a retras în 2016, după condamnarea invadării Ucrainei. Dar dacă Putin este adus în fața instanței, el poate fi judecat și condamnat. Poate fi Putin judecat pentru crime de război? Ce șanse sunt ca Putin și complicii săi puși sub acuzare? Pare din ce în ce mai probabil ca Karim Khan QC, procurorul șef al curții, să pună sub acuzare unii oficiali ruși de rang înalt și pe Putin însuși, apreciază cotidianul britanic The Times. Khan și-a instruit deja echipa să investigheze potențialele crime de război. Experții în drept spun că una dintre cele mai mari probleme este verificarea numeroaselor fișiere video cu filmări de pe telefoanele mobile civile. Va fi adus Putin în fața CPI? Puțin probabil, atâta vreme cât se află la putere. Dar el poate fi arestat în orice stat semnatar al acordului care stă la baza CPI, așa că libertatea sa de mișcare în afara Rusiei va fi serios afectată. Poate fi Putin judecat în absență? CPI evită să judece persoane care nu apar în fața judecătorilor de aici. Tot The Times scrie că cea mai bună soluție ar fi ca Putin să fie înlăturat de la putere și predat CPI. The Times arată că, până acum, cea mai mare pdeapsă dată de această instanță a fost de 30 de ani de închisoare, în cazul unui lider al rebelilor congolezi. Sentințele pot implica și plata unor daune. Citește și: 130 de supraviețuitori, salvați din ruinele teatrului din Mariupol, bombardat de ruși. Circa o mie de femei și copii se adăposteau acolo de bombe

Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși. În imagine, Kievul bombardat. Sursă: Twitter The Kyiv Independent
Internațional

Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși: 109 micuți au murit în bombardamente

Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși: cel puțin 109 copii au fost omorâți de soldații ruși, de la invadarea Ucrainei, în 24 februarie, a anunțat Biroul Procurorului General, pe Telegram. Citește și: 130 de supraviețuitori, salvați din ruinele teatrului din Mariupol, bombardat de ruși. Circa o mie de femei și copii se adăposteau acolo de bombe ⚡️One killed, 4 injured as fire breaks out after shelling of a residential building in Kyiv.The fire has been extinguished, according to the State Emergency Service. The 5-story building in Podil district was hit on the morning of March 18.Photo: State Emergency Service. pic.twitter.com/gR9nITPaQf— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 18, 2022 Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși la 109. Peste 130, răniți „Ca urmare a agresiunii armate a Rusiei, până în 18 martie 2022, un număr de 109 copii au fost omorâți și peste 130 au fost răniți. Cele mai multe victime au fost înregistrate în regiunea Kiev - 55, Harkiv - 34, Donețk - 26, Cernihiv - 29, Nikolaev - 20, Jitomir - 15, Sumî - 14, Herson - 14”, precizează Biroul Procurorului General, citat de agenția Ukrinform. Cel puțin 439 de instituții educaționale au fost bombardate, iar 63 au fost complet distruse. Cele mai multe instituții distruse sunt în regiunea: Donețk - 126, Harkiv - 77, Nikolaev - 39, Sumî - 31, Kyiv - 41, Herson - 21, orașul Kiev - 35. Datele nu sunt complete, întrucât rușii continuă bombardamentele, menționează Ukrinform. Atenție, imagini șocante! View this post on Instagram A post shared by Olena Zelenska (@olenazelenska_official)

Bogdan Aurescu, MAE, România: Crime de război în Ucraina (sursa: Digi24)
Eveniment

România, prin Aurescu: Sunt indicii puternice că în Ucraina s-au produs crime de război

România: Crime de război în Ucraina. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat joi că sunt "indicii puternice" că în urma agresiunii Federaţiei Ruse în Ucraina s-au produs crime de război. România: Crime de război în Ucraina "Dacă ne uităm la toate informaţiile care vin din teatrul de război din Ucraina, în urma agresiunii militare a Federaţiei Ruse sunt indicii puternice că în acest conflict s-au produs crime de război. (...) Citește și: EXCLUSIV La un pas de catastrofă: motorul unui MiG 21 LanceR s-a oprit brusc înainte de decolare, când rula pe pistă. Cauza: kerosenul vândut de asociatul lui Sebastian Ghiță Eu, ca jurist, ca profesor de drept internaţional, am foarte mare încredere în justiţia internaţională, ăsta este şi motivul pentru care România, alături de alte 38 de state, pe 2 martie a sesizat Curtea Penală Internaţională, cerând procurorului Curţii Penale Internaţionale să înceapă ancheta cu privire la posibila comitere de crime de război, crime împotriva umanităţii, crime de genocid, inclusiv în ceea ce priveşte desfăşurarea acestor ostilităţi din Ucraina", a spus Aurescu la Digi24. El a adăugat că procurorul Curţii Penale Internaţionale a început investigaţia în Ucraina, pentru că trebuie strânse probe, iar o astfel de anchetă poate să dureze destul de mult timp.

Bilanțul vânătorii de iahturi ale oligarhilor Foto: Nobiskrug
Eveniment

Bilanțul vânătorii de iahturi: nouă sub sechestru, altele stau prudent în apele internaționale, în Dubai sau Maldive

Bilanțul vânătorii de iahturi: nouă sunt deja sub sechestru. Potrivit unui grup care urmărește activitățile iahturilor, #YachtWatch, multe și-au găsit refugiu în Maldive, Seychelles, Dubai și Caraibe sau sunt în mișcare. Italia și Spania conduc în clasamentul sechestrărilor, cu câte trei nave. Bilanțul vânătorii de iahturi ale oligarhilor Au fost puse sub sechestru: Crescent, deținut de Igor Sechin, președintele Rosneft, se bănuiește că nava este de fapt al lui Putin. Evaluat la 600 de milioane de dolari, deși este foarte greu de apreciat cât costă un astfel de iaht. A fost sechestrat de Spania, la Tarragona. Lady Anastasia, deținut de Alexandr Mikheiev, șeful diviziei de exporturi de armament al Rosobonoexport. Tot Spania l-a sechestrat. Dilbar, în valoare de aproape 600 de milioane, deținut de Alisher Usmanov. La bordul acestuia se află o piscină de 25 de metri, care este cea mai mare piscină instalată vreodată pe un iaht. Sechestrat sau „înghețat” în Germania. Lady M de 65 de metri, în valoare de 65 de milioane de dolari, se află în portul italian Imperia. El este deținut de Alexei Mordashov, deține holdingul rusesc de oțel Severstal. Averea sa este de 23,1 miliarde de dolari și ocupă locul 65 în clasamentul mondial al miliardarilor și al treilea loc în Rusia. Mai are un iaht, Nord, în Seychelles. Quantum Blue, lung de 104 metri, deținut de omul de afaceri rus Serghei Galitsky, a fost confiscat la Monaco. Serghei Galitsky este proprietarul rețelei Magnit. Valerie, are 85 de metri, valoare estimată la140 de milioane de dolari. Nava este înregistrată pe numele fiicei vitrege a lui Serghei Chemezov, Anastasia Ignatova, printr-o companie din Insulele Virgine Britanice. Chemezov este un fost ofițer KGB care conduce Rostec. A fost coleg cu Putin la Drezda. Sechestrat de către Spania Amore Vero de 86 de metri, costă aproximativ 120 de milioane de dolari și-i aparține lui Igor Sechin. Sechestrat de Franța. Lena, deținut de Ghenadi Timchenko. Italia l-a sechestrat. Royal Romance, de 200 de milioane de dolari, aparține lui Viktor Medvedciuk, politician ucrainean care are legături strânse cu președintele rus Vladimir Putin. Croatia l-a sechestrat. Royal Romance este unul dintre cele mai mari cinci iahturi de lux din lume. Costul anual al întreținerii este estimat la 15-20 de milioane de dolari. În aul 2014, Viktor Mdveciuk a fost sancționat de SUA pentru subminarea democrației în Ucraina. Ragnar, iahtul lui Vladimir Stralkovski, un fost agent KGB care are legături cu președintele Putin, a rămas și el blocat într-un port din Norvegia. Nimeni nu vrea să-i vândă combustibil. Citește și: VIDEO Arnold Schwartzenegger, apel dramatic către poporul rus: „Nu Ucraina a început acest război”

Aproape 130 de persoane au fost salvate deocamdată de sub dărâmăturile Teatrului Dramatic din Mariupol Foto: Twitter
Eveniment

Aproape 130 de persoane au fost salvate deocamdată de sub dărâmăturile Teatrului Dramatic din Mariupol

Aproape 130 de persoane au fost salvate deocamdată de sub dărâmăturile Teatrului Dramatic din Mariupol, anunță DPA. Teatrul, unde se adăposteau civili, a fost bombardat de forțele rusești ieri seară. Autorităţile locale afirmă că nu este încă posibil de estimat numărul potenţialelor victime în ceea ce ele au spus că a fost un atac aerian asupra teatrului, unde se refugiaseră sute de persoane, potrivit Reuters. Aproape 130 de persoane au fost salvate de sub dărâmăturile teatrului din Mariupol Cel puţin 1.000 de persoane se refugiaseră în teatrul din Mariupol, care se află sub asediu de peste două săptămâni, în momentul în care a fost bombardat, a indicat primarul Vadim Boicenko, citat de dpa. "Unii oamenii ies (de sub dărâmături) în viaţă!", a reacţionat parlamentarul ucrainean Serhii Taruta într-o postare pe Facebook, după ce echipele de intervenţie au început să dea la o parte molozul. Se pare că multe persoane refugiate în teatru au reuşit să fugă în adăpostul subteran al teatrului înainte ca bomba să cadă peste clădire, ceea ce le-a salvat viaţa. "Ieri şi astăzi, în pofida bombardamentelor continue, dărâmăturile sunt degajate pe cât posibil, iar oamenii sunt salvaţi. Informaţiile despre victime sunt încă în curs de clarificare", a precizat Consiliul Municipal într-o declaraţie online despre incidentul de miercuri. Kievul şi Moscova s-au acuzat reciproc pentru acest incident, partea ucraineană afirmând că a fost un bombardament deliberat al ruşilor, în timp ce forţele ruse au acuzat de atac regimentul naţionalist ucrainean Azov. Condiţiile sunt îngrozitoare la Mariupol, oraşul-port la Marea Azov fiind blocat din toate părţile de forţele ruse, care împiedică livrarea de produse alimentare, apă şi medicamentele către populaţia locală. Maşinile particulare au voie de acum să părăsească oraşul, a spus joi primarul Boicenko, în timp ce aproximativ 6.500 de vehicule au reuşit să plece în pofida tirurilor care nu au încetat. Potrivit Kievului, peste 6.000 de locuitori - între care 2.000 de copii - au părăsit Mariupolul în ultimele 24 de ore. Masacru la Cernigov La Cernigov, situat mai la nord, autorităţile au raportat joi zeci de persoane decedate în urma atacurilor ruseşti. "Numai în ultimele 24 de ore, 53 de corpuri neînsufleţite ale cetăţenilor noştri ucişi de agresorul rus au ajuns la morgile din oraş", a indicat şeful administraţiei militare locale, Viaceslav Ceaus, pe Telegram. El a anunţat că noi negocieri sunt prevăzute pentru stabilirea unui posibil coridor de evacuare a civililor. La Kiev, cel puţin o persoană a decedat şi trei au fost rănite când în timpul nopţii de miercuri spre joi fragmente ale unei rachete ruseşti interceptate au lovit un bloc cu mai multe etaje în estul oraşului, au anunţat autorităţile locale. Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului a documentat moartea a cel puţin 780 de civili în Ucraina - între care 58 de copii şi adolescenţi - de când trupele ruse au invadat în urma cu trei săptămâni această ţară. Înaltul Comisariat a verificat şi informaţiile despre 1.252 de răniţi. Dar numărul real al victimelor este considerat a fi mult mai mare. Un total de nouă coridoare umanitare urmau să fie stabilite joi pe teritoriul Ucrainei, declarase anterior vicepremierul Irina Vereşciuk, dar tentative de evacuare planificate anterior au eşuat în mod repetat. Negocierile dintre Kiev şi Moscova au continuat joi în format de videoconferinţă, a confirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Citește și: VIDEO Arnold Schwartzenegger, apel dramatic către poporul rus: „Nu Ucraina a început acest război”

Încă un masacru al invadatorilor ruși: cel puţin 21 de morţi şi 25 de răniţi, inclusiv zece în stare gravă, la Merefa, lângă Harkov Foto: Poliția harkov
Eveniment

Încă un masacru al invadatorilor ruși: cel puţin 21 de morţi şi 25 de răniţi, inclusiv zece în stare gravă, la Merefa, lângă Harkov

Încă un masacru al invadatorilor ruși în Ucraina, de data aceasta lângă Harkov, unde invadatorii ruși au tras cu tunurile într-o școală și un centru cultural. Încă un masacru al invadatorilor ruși Cel puţin 21 de persoane au fost ucise, iar alte 25 au fost rănite în tiruri de artilerie rusă, în localitatea Merefa, în apropiere de oraşul asediat Harkov, în estul Ucrainei, anunţă parchetul regional, relatează AFP, citată de news.ro. ”Militari ruşi au procedat la tiruri de artilerie vizând Merefa în regiunea Harkov joi, către ora (locală) 3.30 (şi ora României)”, anunţă într-o postare pe Facebook Parchetul regiunii Harkov. ”O şcoală şi un centru cultural au fost distruse. 21 de persoane au fost ucise, iar (alte) 25 (de persoane au fost) rănite, dintre care zece se află în stare gravă”, denunţă parchetul. Oraşul Merefa se aflăla aproximativ 30 de kilometri sud-vest de Harkov. ”Înlăturarea molozului este în curs”, anunţă parchetul, care publică două imagini în care apar clădiri sfârtecate de explozii. Peste 1.000 de femei şi copii se aflau în adăpostul anti-bombardament din teatrul Mariupol atacat miercuri noapte de aramta rusă. Adăpostul a rezistat, deşi clădirea teatrului a fost distrusă, a declarat un deputat din Mariupol, citat de BBC. ”Clădirea (teatrului) este distrusă, avem peste 1.000 de femei şi copii în adăpostul anti-bombardament, la subsol”, a declarat deputatul Dmytro Gurin, ai cărui părinţi sunt blocaţi în oraş, pentru BBC. ”Cu câteva minute în urmă am primit informaţia că adăpostul anti-bombardament a rezistat şi oamenii de acolo au supravieţuit. Nu ştim încă dacă avem oameni răniţi sau ucişi. Dar se pare că cei mai mulţi dintre ei au supravieţuit şi sunt în regulă”, a precizat el. Citește și: VIDEO Arnold Schwartzenegger, apel dramatic către poporul rus: „Nu Ucraina a început acest război”

Jurnalista anti-război din Rusia. Sursă imagine: Twitter NEXTA
Internațional

Jurnalista anti-război din Rusia, apel către ruși: Sunteți transformați în zombi de propaganda Kremlinului. Nu o mai credeți

Jurnalista anti-război din Rusia, Maria Ovsyannikova, a făcut un apel către ruși să nu mai creadă propaganda Kremlinului, într-un interviu pentru BBC. Citește și: Jurnalista rusoaică cu pancarta anti-război în LIVE, la judecată. BBC: Nu ar intra sub incidența legii care prevede 15 ani de închisoare pentru cei care vorbesc despre războiul din Ucraina Jurnalista anti-război din Rusia: Nu mai ascultați canelele Kremlinului Marina Ovsyannikova, interogată timp de 14 ore după ce a afișat o pancartă în timpul știrilor la televiziunea națională rusă, a declarat, la BBC, că speră ca protestul ei să îi încurajeze pe oameni să pună la îndoială informațiile transmise în presa națională. „Către ruși, am vrut să vă arăt că propaganda de la Kremlin vă transformă în zombi, nu o mai credeți. Nu mai ascultați canalele Kremlinului”, a declarat jurnalista pentru BBC. „Învățați să căutați informația, analizați-o. Surse occidentale, surse ucrainene, cred că este dificil în condițiile unui război informațional să găsiți informație alternativă, dar trebuie să o căutați”. Citește și: ȘOCANT Principalul program de știri al televiziunii ruse, bruiat de o protestatară anti-război Jurnalista a mai declarat pentru BBC că cei care au interogat-o n-au crezut că a fost ideea ei. Protesting journalist Marina Ovsyannikova says Russians are zombified by propaganda https://t.co/AxHzX8PCtn— BBC News (World) (@BBCWorld) March 17, 2022 Ovsyannikova, editor la televiziunea națională, a fost reținută timp de 14 ore și interogată, după protestul de luni. Ea a spus că au fost construite „teorii ale conspirației” despre ea, care susțin că totul „a fost pus la cale de FSB” (serviciul secret rus). Jurnalista a fost amendată cu 280 de dolari. "I want to thank everyone for their support"Marina Ovsyannikova after leaving the courtroom.The court decided to fine Marina 30,000 rubles ($280) pic.twitter.com/CAEKB0HCXO— NEXTA (@nexta_tv) March 15, 2022

Parlamentul are grupuri de prietenie cu Rusia și Belarus, iar Catalin Predoiu era in cel conectat la Moscova Foto: Ajado.ro
Politică

Parlamentul are grupuri de prietenie cu Rusia și Belarus. Predoiu, prietenul Rusiei. Mulți parlamentari și-au anunțat retragerea din grupul cu Rusia, dar pe site nu apare nici o schimbare

Parlamentul are grupuri de prietenie cu Rusia și Belarus, grupuri înființate în 2020, când era clar ce regimuri conduc aceste țări. La 1 martie, parlamentarii din PSD, PNL, USR și AUR au anunțat că demisionează din grupul de prietenie cu Rusia. La 2 martie, în plenul Senatului, senatorul PNL Daniel Fenechiu a anunțat: „Informez plenul că Grupurile parlamentare PNL din Camera Deputaților și Senat – evident că mă refer la Senat – au decis retragerea membrilor din Grupul de prietenie dintre România și Federația Rusă și au înaintat o adresă privind suspendarea activității acestei comisii… acestui grup de lucru pe perioada sancțiunilor împotriva Federației Ruse”. Parlamentul are grupuri de prietenie cu Rusia și Belarus Însă, pe site-ul Camerei Deputaților, relativ actualizat la timp, nu apare nici o schimbare în componența grupului de prietenie cu Rusia. Nici în documentele depuse la ședințele Biroului Permanent al Camerei Deputaților și făcute publice până la data redactării acestui articol nu apare vreo cerere de retragere. Potrivit informațiilor de pe site, din grupul de prietenie cu Federația Rusă face - sau făcea parte - ministrul Justiției, Cătălin Predoiu (PNL). În legislatura anterioară, el n-a făcut parte din acest grup. Pe pagina grupului, de pe site-ul Camerei Deputaților, există un link activ care duce direct la pagina de internet a Dumei de Stat a Federației Ruse, legislativul acestei țări. Deputatul PSD Mitică Mărgărit este președintele grupului. El este celebru pentru că a scris într-o declarație de avere că are „ciasuri de mână” în valoare de 12.000 de euro. Mărgărit a devenit și mai cunoscut după ce și-a făcut cont pe Tinder, aplicaţia mobilă de dating. În spațiul virtual, Mărgrit se recomanda Marius și încerca să impresioneze femeile spunand în descrierea sa că este „deputat la Parlamentul Romaniei” și că a absolvit Academia Națională de Informații Mihai Viteazu. În acest grup sunt 15 parlamentari, inclusiv unul de la UDMR, care până acum n-a anunțat vreo demisie. În legătură cu grupul de prietenie cu Belarus, din care fac parte 10 parlamentari, nu a apărut nici măcar un anunț informal de retragere. Din el fac parte - potrivit datelor de pe site - doi parlamentari USR, Cătălin Teniță și Radu Molnar. Acest grup este condus de către reprezentantul comunității lipovenilor din România, Silviu Feodor. Aici este prezent și senatorul PNL Ioan Chirteș, președintele comisiei de control a SRI. Citește și: Medvedev, umbra lui Putin, delir de grandoare: Rusia are forţa de a-i pune la punct pe toţi duşmanii noştri impertinenţi

Supraviețuitorii bombardamentului asupra teatrului din Mariupol (foto) încep să fie scoși din ruine. Sursă imagine: Twitter NEXTA
Internațional

130 de supraviețuitori, salvați din ruinele teatrului din Mariupol, bombardat de ruși. Circa o mie de femei și copii se adăposteau acolo de bombe

Supraviețuitorii bombardamentului asupra teatrului din Mariupol au început să fie salvați din ruine, transmite The Kyiv Independent. Până în prezent, au fost scoși la suprafață 130 de oameni. Citește și: Cuvântul „COPII” (дeти), în rusă, era scris, vizibil de sus, pe două părți ale teatrului Mariupol. Dar rușii tot l-au bombardat Why Russians need Mariupol so much#Mariupol is the most important #Ukrainian port on the Sea of #Azov. In addition, by capturing the city, #Russia will receive a land corridor to the annexed #Crimea, which it has been dreaming of for a long time.1/3 pic.twitter.com/G2h2RBCjEb— NEXTA (@nexta_tv) March 17, 2022 Supraviețuitorii bombardamentului asupra teatrului din Mariupol, scoși la suprafață: 130 de oameni, salvați până în prezent 130 de supraviețuitori, salvați din ruinele Teatrului Dramatic din Mariupol, puternic bombardat miercuri, scrie The Kyiv Independent. Două surse au declarat pentru publicația citată că adăpostul din teatru ar fi intact. Între 1.000 și 1.200 de persoane se adăposteau în interiorul teatrului de atacurile rușilor. ⚡️130 survivors saved so far from ruins of Mariupol Drama Theater, which Russians hit with massive bomb on March 16.The theater was known to house hundreds of women and children. Its bomb shelter reportedly survived the attack. The rescue efforts continue.— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 17, 2022

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră