sâmbătă 13 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: nato

388 articole
Eveniment

Efectul Putin: UE își construiește o armată, deși nu recunoaște. Prima brigadă, activă la finalul lui 2025. Borrell: Va interveni unde NATO nu poate sau nu vrea

UE va avea o armată operațională. Europenii vor dobândi, pentru prima dată în istoria lor, o capacitate de a desfăşura "operaţiuni de luptă", a declarat marţi şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, relatează AFP. UE va avea o armată operațională Miniştrii europeni de Afaceri Externe şi ai Apărării au decis luni să constituie o forţă militară de intervenţie rapidă de 5.000 de combatanţi, operaţională până în 2025. "Tratatele europene prevăd că UE se poate angaja în misiuni de luptă: nu a făcut-o niciodată, dar dacă aceasta se dovedeşte necesară, trebuie să fie pregătită", a precizat Josep Borrell în faţa unui grup de jurnalişti. Citește și: Macron întreține statul rus criminal cu investiții franceze, deși critică invazia din Ucraina: Arme explozive sunt utilizate în zone dens populate "Europenii trebuie să înţeleagă că anumite situaţii pot implica folosirea forţei. Capacitatea europeană trebuie antrenată pentru misiuni de luptă", a insistat el. Strategia de apărare ("busolă strategică") aprobată luni este "un plan de acţiune" şi "dacă nu va fi pusă în aplicare, va fi inutilă", avertizează totuşi Borell. Angajamentul colectide de apărare, pus în practică "Este pentru prima dată când statele membre şi-au luat un angajament colectiv pe probleme de apărare, acest angajament este public. Acum trebuie să îl punem în practică", a explicat el. Această forţă de intervenţie rapidă, care nu este o armată europeană, va fi formată din "componente terestre, aeriene şi maritime" şi dotată cu capacităţi de transport pentru a putea "efectua intervenţii pentru salvarea şi evacuarea cetăţenilor europeni" prinşi într-un conflict. Primul element pentru constituirea acestei forţe îl vor constitui "scenariile de intervenţie" cărora vor trebui să le corespundă mijloacele necesare şi mandatele. "Ele trebuie să fie adoptate până la sfârşitul anului 2022, va fi un semnal bun al voinţei statelor", a comentat Josep Borrell. "Unanimitatea rămâne regula pentru decizii, dar statele care nu vor să participe la o misiune vor putea sta departe, fără a le împiedica pe celelalte să acţioneze", a subliniat el. O forță complementară NATO Potrivit acestuia, această forţă trebuie să fie "complementară NATO, să acţioneze acolo unde NATO nu poate sau nu vrea să acţioneze". Pe lângă o revizuire a "grupurilor de luptă", create în 2007, dar niciodată utilizate, "rezervele de trupe vor fi mobilizate în funcţie de tipul misiunii de îndeplinit", a observat şeful diplomaţiei europene. Berlinul a propus luni să formeze nucleul acestei forţe în 2025. "Germania va conduce atunci un grup de luptă", a precizat Borell, pentru care esenţialul nu este să ştie care stat conduce forţa de intervenţie, "ci mobilizarea capacităţilor adaptate misiunii". Europenii trebuie, de asemenea, să investească în capabilităţi care le lipsesc în prezent, în special drone, tancuri, sisteme de apărare antiaeriană şi antirachetă. "Vom aproba o care nu este răspunsul la războiul din Ucraina, ci o parte a răspunsului, pentru că ea trebuie să ne facă mai puternici militar", a afirmat luni şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, înaintea unei reuniuni comune a miniştrilor Afacerilor Externe şi miniştrilor Apărării din statele membre.

Borrell acuză Moscova de crime de război (sursa: Twitter/Josep Borrell Fontelles)
Pe masa NATO se află propuneri periculoase (sursa: Twitter/techjaun)
Internațional

Premierul Ungariei: „Pe masa NATO se află propuneri periculoase cu privire la războiul din Ucraina”

Pe masa NATO se află propuneri periculoase. Premierul ungar, Viktor Orban, spune că „pe masa NATO" se află „propuneri periculoase" în ceea ce priveşte răspunsul la războiul din Ucraina, scrie MTI, potrivit Hotnews. Pe masa NATO se află propuneri periculoase „Pe masa NATO se află propuneri periculoase. Săptămâna trecută nu a fost deloc uşoară, dar săptămâna aceasta va fi şi mai dificilă", a spus Orban, referindu-se la summiturile NATO şi UE. Citește și: Armata lui Putin s-a împotmolit în rezistența militară feroce a ucrainenilor. Efectul: extinderea operațiunilor în Mariupol asupra civililor asediați și fără apărare „NATO este o alianţă de apărare. Suntem capabili să ne protejăm reciproc - de fapt, este datoria noastră să o facem - , dar nu este misiunea NATO să se implice într-o operaţiune militară în afara teritoriului său”, a subliniat premierul ungar. Ungaria nu vrea să trimită arme sau militari în Ucraina Potrivit acestuia, „poziţia Ungariei este clară": nu vrea să trimită soldaţi sau arme dincolo de teritoriul NATO". În ceea ce privește problema energiei, Orban a afirmat că problema „a fost rezolvată acum zece zile - cel puţin pentru o perioadă de zece zile”, când Ungaria a spus clar că nu doreşte ca sancţiunile împotriva Rusiei să fie extinse la importurile de petrol şi gaze întrucât aceasta ar însemna „o povară disproporţionată şi aproape insuportabilă asupra Ungariei şi a altor ţări din UE". „Ne-ar afecta pe noi mai mult decât ar afecta Rusia, ţinta sancţiunilor”, a explicat Viktor Orban, precizând că Ungaria se va alătura cu siguranţă altor state în a se opune sancţiunilor împotriva importurilor energetice din Rusia.

Este neclar motivul tragediei din Norvegia (sursa: Twitter/NATO Air Command)
Internațional

Motivele prăbușirii avionului american care participa la un exercițiu NATO în Norvegia, încă neclare

Este neclar motivul tragediei din Norvegia. Trupurile neînsuflețite ale membrilor echipajului avionului militar american prăbuşit vineri în timpul unor exerciţii în Norvegia au fost recuperate, a transmis duminică postul norvegian NRK, citând surse din cadrul poliţiei, potrivit Agerpres. Este neclar motivul tragediei din Norvegia Cele patru victime, toate aparţinând forţelor americane, au fost transportate pe calea aerului de la locul accidentului în provincia Nordland, din nord-vestul Norvegiei. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina În urma prăbuşirii nu au existat supravieţuitori. Din cauza condiţiilor meteo şi a pericolului de avalanşe şi alunecări de teren, recuperarea aeronavei avariate s-a dovedit dificilă. Deocamdată este neclar din ce motiv s-a prăbuşit aparatul de zbor V-22 Osprey. Tahograful care înregistrează datele de zbor a fost recuperat şi ar putea oferi indicii despre ultimele momente de dinaintea prăbuşirii, a relatat NRK. Exerciţiul NATO „Cold Response” Aparatul V-22 Osprey participa la exerciţiile militare NATO „Cold Response”, începute cu o săptămână în urmă şi care vor lua sfârşit la 1 aprilie. Exerciţiul „Cold Response” se desfăşoară din doi în doi ani în condiţiile de iarnă din Norvegia şi implică în jur de 30.000 de militari - forţe terestre, marine şi aeriene - din 27 de state aliate şi ţări partenere ale NATO.

Biden, la Bruxelles, nu la Kiev (sursa: Facebook/The White House)
Eveniment

Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina

Biden, la Bruxelles, nu la Kiev. Casa Albă a dezminţit duminică speculaţiile privind o posibilă vizită a preşedintelui Statelor Unite, Joe Biden, în Ucraina, în cadrul turneului în Europa din următoarele zile, transmite dpa. Biden, la Bruxelles, nu la Kiev "Deplasarea se va concentra pe continuarea strângerii rândurilor întregii lumi în sprijinul poporului ucrainean şi împotriva invaziei lui Putin în Ucraina, dar nu există planuri de călătorie în Ucraina", a scris pe Twitter secretara de presă a preşedinţiei americane, Jen Psaki. În presa din SUA s-a speculat şi că Biden ar putea vizita Polonia după etapa de la Bruxelles. Psaki a comunicat că alte detalii vor fi anunţate ulterior. Citește și: Papa, atac extrem de dur la Putin: Să înceteze abominabila agresiune armată, un masacru absurd Ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat televiziunii CNN că nu este la curent cu vreo discuţie despre o vizită a preşedintelui în Ucraina. Ea a reamintit că guvernul de la Washington i-a avertizat pe cetăţenii SUA să nu se deplaseze în Ucraina, deoarece ţara este în război. Potrivit Casei Albe, Biden va participa joi, la Bruxelles, la summituri extraordinare ale NATO, Uniunii Europene şi G7. Va fi a treia vizită a preşedintelui în Europa de la preluarea mandatului, în ianuarie anul trecut.

Mircea Geoană: Probabil câteva săptămâni vom mai avea de conflict Foto: Facebook Mircea Geoana
Politică

Mircea Geoană: Probabil câteva săptămâni vom mai avea de conflict

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat, sâmbătă, că cel mai probabil cîteva săptămâni vom mai avea de conflict între Rusia și Ucraina. El a arătat că în acest moment nu se observă o încetinire din partea Federaţiei Ruse. Geoană a precizat că speră că va fi posibilă o formulă diplomatică şi politică, pentru finalul războiului. „Cîteva săptămâni vom mai avea de conflict” Întrebat cât va mai dura conflictul din Ucraina, Mircea Geoană a declarat, sâmbătă, la Digi24, că nu are un orizont de timp pentru acest lucru, dar că cel mai probabil va dura câteva săptămâni. ”Conflictul va mai dura. Avem informaţii, evaluăm şi anticipăm lucrurile. Aţi observat cât de mare este precizia cu care ştim şi anticipăm lucrurile. Nu pot spune cât de mult va mai dura, fiindcă depinde de mai mulţi factori, inclusiv de natură economică, presiunea sancţiunilor. Probabil câteva săptămâni vom mai avea de conflict şi ne este teamă şi ne uităm cu mare îngrijorare la victimele omeneşti, la faptul că avem acum 3 milioane şi ceva de refugiaţi ucraineni, probabil că numărul va creşte. Avem 6 milioane şi jumătate de persoane deplasate intern, în interiorul Ucrainei, probabil că numărul va creşte”, a declarat Mircea Geoană, citat de news.ro. În legătură cu implicarea Chinei în acest conflict, Geoană a afirmat: ”China este un jucător, la nivel mondial, de prim rang, are capacităţi economice, financiare şi tehnologice pe scară mai mare decât Federaţia Rusă. Dar, ceea ce spunea preşedintele Biden (...): Nu este războiul vostru (...) de modul în care rezolvăm această problemă va depinde dacă lumea în care vom trăi în Europa, în Asia, în Africa, peste tot, în spaţiu, va fi o lume a junglei sau o lume a regulilor pe care le putem respecta şi unde putem să trăim în ţări mari sau mici, în siguranţa faptului că nu vine vecinul mare, războinic şi belicos şi într-o noapte decide că mă invadează”. ”Dacă preşedintele Putin a făcut o eroare strategică gravă, acest calcul greşit este o eroare gravă, nu înseamnă că şi China trebuie să facă aceeaşi eroare ca şi preşedintele Putin”, a adăugat Geoană. Citește și: Putin a folosit în premieră rachete balistice hipersonice „invincibile” Kinjal în Ucraina. Invazia poate deveni devastatoare pe scară largă

Penalul Tudorache (PSD) preia mesajele Moscovei Foto: Inquam Adel Al-Hadad
Politică

Penalul Tudorache (PSD) preia, în Parlamentul României, mesajele Moscovei: NATO, SUA și UE nu trebuie să mai furnizeze arme Ucrainei

Penalul Dan Tudorache (PSD) preia, în Parlamentul României, mesajele Moscovei: el susține că NATO, SUA și UE nu trebuie să mai furnizeze arme Ucrainei. Tudorache a rămas deputat PSD, deși, în 2020, Marcel Ciolacu spunea că-l va determina să demisioneze din Parlament, datorită problemelor penale pe care le are. Nu este primul atac al acestui parlamentar PSD la alianțele strategice ale României: exact acum un an el a declarat că David Muniz, Chargé d’Affaires ad-interim al ambasadei SUA la București, este un „cadru cu apucături sovietice”. Penalul Tudorache (PSD) preia mesajele Moscovei La 8 martie 2022, în plin atac al Rusiei asupra Ucrainei, Tudorache a făcut o declarație politică în care cerea ca Ucraina să fie lăsată fără armele de care are nevoie pentru a se apăra. „În opinia mea, ţinând cont că Ucraina negociază cu adversarul în timp ce catastrofa de pe teritoriul său continuă să se producă, pentru a preîntâmpina escaladarea conflictului ruso-ucrainean, suportul pe care ar trebui să îl ofere SUA, NATO şi UE este cel diplomatic. Sprijinirea cu arme şi muniţie a oricărei părţi aflate în acest conflict nu va aduce pacea”, a afirmat el. Aparent, el era preocupat de soarta ucrainenilor: „Ucraina negociază cu sabia deasupra capului, bombardamentele continuă şi au fost chiar intensificate, iar forţele de invazie par că pregătesc un asalt asupra Kievului, deşi capitala Ucrainei este în continuare sub controlul armatei ucrainene, la fel şi Harkov, al doilea cel mai mare oraş al tării”. Aceste declarații politice se publică în Monitorul Oficial. Pentru Tudorache, SUA este noul URSS În aprilie 2021, Dan Tudorache îl critica pe David Muniz, Chargé d’Affaires ad-interim al ambasadei SUA la București, și compara SUA cu intervențiile URSS în afacerile interne ale României, în perioada comunismului. “Activitatea diplomatică a acestui cetăţean american cu gândire leninistă ar ruşina şi cel mai aprig cominternist din perioada cea mai dură a ocupaţiei ruse din România. Acest cadru cu apucături sovietice crede că dând din mâini poate dirija poporul român reprezentat în Parlamentul României prin vot liber. Vot liber, tovărişici, Daviz Muniz, dacă înţelegeţi acest termen. Ca un vătaf veritabil, nicio instituţie nu îi convine, Parlamentul României, CSM, nişte glume proaste pentru acest diplomat care reprezintă ruşinos cea mai mare democraţie a lumii. Tovarăşe, opreşte-te! Am tras, am suferit aproape jumătate de secol cu oameni ca dumneata, care au venit aici să ne impună ce e "corect, progres şi ce mesaj greşit" dă o instituţie incomodă, v-am înţeles foarte bine şi vă sfătuim, ca popor, să vă mai vedeţi de treburile dumneavoastră tovărăşeşti!“, a susținut Dan Tudorache, conform stenogramei de pe site-ul Camerei. Fostul primar ar fi cumpărat diamante de două milioane de euro La 2 martie 2022, fostul primar PSD al sectorului 1 Daniel Tudorache a fost trimis în judecată de către DNA, pentru trafic de influență și spălare a banilor, în dosarul în care este acuzat că ar fi deschise conturi pe numele fostei soții și al menajerei sale, cumpărând imobile în valoare de 305.000 euro și 470.000 lei, precum și bijuterii, inclusiv diamante de aproximativ două milioane de euro. Alături de fostul primar, a fost trimisă în judecată, și fosta soție a lui Daniel Tudorache, pentru infracțiunea de complicitate la spălarea banilor. Ea se află sub control judiciar pe cauțiune cu o valoare de 200.000 euro. De asemenea, procurorii au trimis în judecată și o persoană din anturajul primarului, pentru două infracțiuni de trafic de influență, și aceasta fiind sub control judiciar, pe o cauțiune cu o valoare de 75.000 euro. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei

Șeful NATO diagnosticat cu "Zona Zoster" Sursă: Twitter
Internațional

VIDEO Îngrijorarea NATO: Rusia ar plănui o operațiune cu arme chimice, sub steag fals, în Ucraina

Rusia, operațiune cu arme chimice în Ucraina, sub steag fals („false flag operation), este temerea lansată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Un avertisment similar a lansat anterior și America. Citește și: Jurnalista rusoaică anti-război, la judecată. BBC: Nu ar intra sub incidența legii care prevede 15 ani de închisoare pentru cei care vorbesc despre războiul din Ucraina Rusia, operațiune cu arme chimice în Ucraina, sub steag fals, este temerea NATO Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, într-o conferință de presă, că Rusia face „afirmații absurde despre laboratoare biologice și arme chimice” în Ucraina, relatează BBC News. „Este o altă minciună”, a adăugat Stoltenberg, notând că Moscova a declarat inițial că nu are în plan să invadeze Ucraina. „Suntem îngrijorați că Moscova ar putea înscena o operațiune sub steag fals, posibil și să includă arme chimice”, a mai declarat secretarul general al NATO. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci de kerosen vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Stoltenberg a reiterat că folosirea armelor chimice este „absolut inacceptabilă”. Și Statele Unite ale Americii și-au exprimat anterior îngrijorarea pe această temă. Casa Albă a spus că națiunile ar țină Rusia sub supraveghere pentru că „este posibil să folosească arme chimice sau biologice în Ucraina sau să lanseze o operațiune sub steag fals , folosindu-se de ele”. Operațiunea sub steag fals („false flag”) reprezintă o acțiune politică sau militară demarată cu intenția de a arunca vina pe oponent. ? LIVE SOON (15:00 CET)Pre-ministerial press conference ahead of #NATO #DefMin ? @NATO HQ, Brussels https://t.co/t9v9SGOD2b— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) March 15, 2022

Drona de deasupra României, cu explozibil (sursa: Digi24)
Eveniment

Dispute pe ce tip de explozibil avea la bord drona care a survolat România: bombă sau sistem de autodistrugere?

Drona de deasupra României, cu explozibil. Bomba găsită în resturile dronei care s-a prăbuşit săptămâna trecută la Zagreb cântărea până la 120 de kilograme şi a explodat sub pământ, a relatat duminică postul public de televiziune croat HTV. Acesta a citat o sursă de nivel înalt din Ministerul Apărării, transmite luni HINA. Drona de deasupra României, cu explozibil Explozia s-a produs sub pământ întrucât drona a căzut pe un teren moale, dar dacă ar fi căzut pe asfalt sau beton consecinţele ar fi fost catastrofale, potrivit HTV. Resturile dronei militare datând din perioada sovietică au fost dezgropate duminică dimineaţa. Ministrul croat al apărării, Mario Banozic, a confirmat că în crater s-au găsit fragmente de bombă de aviaţie şi urme de explozibil, indicând că nu a fost vorba de o dronă de recunoaştere. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, ar fi avut o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp. Croația cere explicații Unii analişti militari au contrazis, însă, această afirmaţie, declarând presei că nu a fost vorba de o bombă de aviaţie, ci de un sistem de autodistrugere a echipamentului şi datelor. Pilot militar: o bombă ar fi distrus clădirile Ivan Selak, fost pilot în forţele aeriene croate, a spus că este aproape sigur că nu a fost o bombă aeriană "pentru că, dacă ar fi avut explozibil, jumătate din căminul studenţesc din vecinătate ar fi fost distrus de deflagraţie". Drona, un dispozitiv fără pilot Tupolev Tu-141 Strij, s-a prăbuşit joi lângă un cămin studenţesc din Jarun, în sud-vestul Zagrebului, la puţin timp după ora 11 seara, avariind circa 40 de maşini aflate într-o parcare. Totuşi, nimeni nu a fost rănit. Drona venise din Ucraina, survolând România şi Ungaria, amândouă state membre ale NATO, cu o viteză de 700 km/h şi la o altitudine de 1.300 metri.

Baza comună NATO Lvov, armament american primit în februarie (sursa: anews.com.tr)
Eveniment

La baza de la Iavoriv, lângă Lvov, lovită devastator de rachete rusești, americanii au dus echipamente anti-tanc în februarie. Exerciții comune, pe 4 februarie

Baza comună NATO Lvov, armament american. Cel puţin nouă persoane au murit şi 57 au fost rănite în atacul aerian de duminică al forţelor ruse asupra bazei militare occidentale de la Iavoriv, în vestul Ucrainei, în apropiere de graniţa cu Polonia, a anunţat guvernatorul regiunii Lvov, potrivit Reuters. Potrivit guvernatorului, Rusia a lansat 30 de rachete asupra bazei militare. Baza comună NATO Lvov, armament american Ministrul ucrainean al Apărării, Olekssi Reznikov, a spus că la baza militară de la Iavoriv lucrau instructori militari străini, dar că nu este clar dacă vreunul dintre ei era prezent acolo la momentul atacului. Citește și: BREAKING Unitate militară folosită pentru exerciții comune cu NATO, atacată de ruși cu rachete. Unitatea ucraineană se află la 25 de km de Polonia Baza militară nu a fost aleasă întâmplător de atacurile rusești. Cu trei săptămâni înainte de invazia rusă, la Iavoriv s-au desfășurat exerciții comune ucraineano-americane. Mai mult, americanii au oferit, atunci, un ajutor militar de 200 de milioane de dolari. Principalele echipamente au fost lansatoare și rachete anti-tanc. NATO, americani și canadieni la Iavoriv Baza atacată a servit în ultimii ani ca bază de antrenament pentru forţele ucrainene sub coordonarea unor instructori străini, în special americani şi canadieni. Baza din Iavoriv a fost de asemenea unul din principalele centre folosite pentru exerciţii militare comune între forţele ucrainene şi cele ale NATO. Kremlinul nu a răspuns deocamdată unei solicitări a Reuters de a comenta atacul cu rachete. Potrivit guvernatorului regiunii, Maksim Roziţki, avioanele ruse au lansat aproximativ 30 de rachete asupra bazei militare, adăugând că unele au fost interceptate înainte să îşi atingă ţinta. "Polonia condamnă orice agresiune împotriva Ucrainei, inclusiv bombardarea bazei de la Iavoriv", a precizat pentru Reuters purtătorul de cuvânt al Ministerului polonez de Externe. Moscova avertizase că va ținti livrările de arme occidentale Atacul raportat duminică survine în contextul în care Rusia a ameninţat sâmbătă ca va ţinti livrările de arme occidentale către Ucraina, menţionând în special sistemele de apărare aeriană portabile şi sistemele de rachete antitanc. Viceministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Riabkov, a spus că a "avertizat SUA" că, pentru Moscova, "convoaiele" de armament devin "ţinte legitime". Regiunea Lvov a fost până acum relativ ferită de violenţe. Lvov, mare oraş din vestul Ucrainei, găzduieşte numeroase persoane strămutate din cauza invaziei ruse. Mai multe ţări şi-au mutat de asemenea acolo ambasada, considerând că acest oraş este mai sigur decât capitala Kiev. În acelaşi timp, primarul din Ivano-Frankivsk, oraş situat la circa 100 de km sud de Lvov, susţine că aeroportul localităţii a fost vizat duminică de un atac. "Exploziile auzite în această dimineaţă au fost cauzate de un atac asupra aeroportului. Încercăm să stabilim exact ce s-a întâmplat", a scris Ruslan Marţinkiv pe pagina sa de Facebook.

Baza comună NATO Lvov - morți, răniți (sursă: Nexta)
Internațional

BREAKING Nouă morți și 57 de răniți la baza de exerciții comune cu NATO de lângă Lvov aflată la 25 de km de Polonia. Rușii au tras 30 de rachete

Baza comună NATO Lvov - morți, răniți. Cel puţin nouă persoane au murit şi 57 au fost rănite în atacul aerian de duminică al forţelor ruse asupra bazei militare occidentale de la Iavoriv, în vestul Ucrainei, în apropiere de graniţa cu Polonia, a anunţat guvernatorul regiunii Lvov, potrivit Reuters. Baza comună NATO Lvov - morți, răniți Potrivit guvernatorului, Rusia a lansat 30 de rachete asupra bazei militare. Ministrul ucrainean al Apărării, Olekssi Reznikov, a spus că la baza militară de la Iavoriv lucrau instructori militari străini, dar că nu este clar dacă vreunul dintre ei era prezent acolo la momentul atacului. Citește și: BREAKING Unitate militară folosită pentru exerciții comune cu NATO, atacată de ruși cu rachete. Unitatea ucraineană se află la 25 de km de Polonia

Bază comună NATO Lvov - rachete rusești (sursa: Google maps)
Internațional

BREAKING Unitate militară folosită pentru exerciții comune cu NATO, atacată de ruși cu rachete. Unitatea ucraineană se află la 25 de km de Polonia

Bază comună NATO Lvov - rachete rusești. Forţele ruse au bombardat duminică o bază militară în regiunea Lvov, în vestul Ucrainei, situată în apropiere de frontiera cu Polonia şi care până acum a fost relativ ferită de conflict, au anunţat autorităţile locale, preluate de AFP şi Reuters. Bază comună NATO Lvov - rachete rusești Pare să fie cel mai vestic atac al Rusiei în Ucraina. "Ocupanţii au efectuat un atac aerian asupra Centrului internaţional pentru menţinerea păcii şi securităţii. Conform informaţiilor preliminare, ei au lansat opt rachete", a informat administraţia regională din Lvov într-un comunicat. "În prezent adunăm informaţii despre potenţiale victime", a adăugat sursa citată. Citește și: Putin, declarat inapt de Institutul de contra-spionaj „Andropov” de la Moscova: Incapabil să evalueze corect deciziile sale și efectele asupra KGB Armata ucraineană a relatat la rândul său acelaşi lucru, fără a vorbi despre victime deocamdată. Atacul a fost efectuat asupra unei unităţi militare a Centrului, a precizat Anton Mironovici, purtătorul de cuvânt al Academiei Forţelor Terestre a Forţelor Armate Ucrainene, citat de agenţia de presă Interfax Ucraina. Această unitate militară este localizată la mai puţin de 25 de km de frontiera cu Polonia şi este folosită în mod tradiţional pentru exerciţii comune cu NATO. Semnal și către Lvov Ea este situată de asemenea la circa 40 de km nord-vest de Lvov, mare oraş din vestul Ucrainei unde au ajuns numeroase persoane strămutate din cauza invaziei ruse. Mai multe ţări şi-au mutat de asemenea acolo ambasada, considerând că acest oraş este mai sigur decât capitala Kiev. De asemenea, primarul din Ivano-Frankivsk, oraş situat la circa 100 de km sud de Lvov, susţine că aeroportul localităţii a fost vizat duminică de un atac. "Exploziile auzite în această dimineaţă au fost cauzate de un atac asupra aeroportului. Încercăm să stabilim exact ce s-a întâmplat", a scris Ruslan Marţinkiv pe pagina sa de Facebook.

NATO, în Moldova doar cu trenul (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Forțele NATO nu pot ajunge în Moldova, la nevoie, decât cu trenul, în lipsa autostrăzilor

NATO, în Moldova doar cu trenul. Generalul (r) Vasile Roman, fostul şef al Brigăzii 15 mecanizate "Podu Înalt", a explicat, de ce este important ca Moldova să fie legată prin intermediul autostrăzilor de celelalte provincii româneşti, din punctul de vedere al militarului, pentru apărarea ţării. NATO, în Moldova doar cu trenul "Moldova are nevoie de autostrăzi nu pentru a facilita, cum spunea cineva «trecerea ruşilor foarte rapid peste Carpaţi», asta este o inepţie. Noi avem nevoie de autostrăzi să fim conectaţi la toate zonele geografice ale României, ca să poată veni forţele NATO şi să intre în dispozitiv. Citește și: Ambasada Rusiei la București face liste negre cu românii care ar discrimina ruși în România. Kuzmin cere informații, pe care le va lua „în considerare în cel mai atent mod” Adică mie îmi este greu să văd o brigadă care vine din Germania, să spunem vreo cinci mii de oameni cu tehnică de luptă. Speranţa mea este să funcţioneze calea ferată şi să debarcăm la Paşcani sau să debarcăm la Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Radarele NATO din Iași, ținte strategice (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

FOTO & VIDEO Radarele NATO de la Iași văd până la Kiev și Istanbul, dar pot fi și ținte strategice

Radarele NATO din Iași, ținte strategice. Radarul Doppler de la Bârnova şi cel militar de la Miroslava "lucrează" intens în aceste zile. Radarele NATO din Iași, ținte strategice Dacă până de curând părea o fierătanie abandonată şi nemişcată, radarul de radiolocaţie de la Miroslava se învârte de câteva zile non-stop, scrutând cerul către est. În partea de sud a Iaşiului, radarul NATO din pădurea Bârnova, alb, imens şi rotund, are parte de asemenea de o activitate militară intensă în jurul lui. Citește și: Surse: Putin își decapitează serviciile secrete. Șeful unității care coordona campaniile de destabilizare a Ucrainei și lichidarea lui Zelenski, în arest la domiciliu Acesta a fost amplasat în anul 2002, finanţat de guvernul SUA, oficial ca radar meteo. El are însă o dublă calitate, fiind şi militar. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Kamala Harris, vicepreședintele SUA, la București (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Kamala Harris, la București: România a fost extraordinară în generozitatea şi curajul arătate în acest moment

Kamala Harris, actualul vicepreședinte al SUA, la București. Oficialul american a fost întâmpinat la "Henri Coandă" de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu. Kamala Harris s-a întâlnit, la Palatul Cotroceni, cu preşedintele Klaus Iohannis. Ceremonia primirii oficiale a avut loc pe platoul de ceremonii de la Cotroceni. Kamala Harris, vicepreședintele SUA, la București Klaus Iohannis şi Kamala Harris au avut avea convorbiri tête-à-tête, urmate de convorbiri oficiale, la finalul cărora au susţinut declaraţii de presă comune. Citește și: Ambasada Rusiei își vede discriminați cetățenii din România. De la invadarea Ucrainei, Ambasada publică pe Facebook dezinformări despre războiul declanșat pe teritoriul ucrainean Întrevederea celor doi oficiali se înscrie în cadrul eforturilor aliate şi transatlantice de coordonare strânsă în vederea gestionării situaţiei de securitate, în special la Marea Neagră, cu impact asupra securităţii euroatlantice, şi vine în continuarea consultărilor la cel mai înalt nivel între liderii aliaţi din 11, 18 şi 28 februarie, la care a participat preşedintele Klaus Iohannis şi care au avut loc la iniţiativa preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden. "Vă mulţumesc din partea Statelor Unite ale Americii" "Vă mulţumesc din partea Statelor Unite ale Americii. România a fost extraordinară în generozitatea şi curajul arătate în acest moment", a spus oficialul american. Ea a adăugat că "o lume întreagă" a văzut sprijinul pe care românii l-au oferit refugiaţilor. NATO va acţiona fără ezitare pentru apărarea fiecărui stat aliat, inclusiv a României, a subliniat, vineri, preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul unei declaraţii comune de presă cu vicepreşedintele SUA, Kamala Harris. El a spus că în dialogul cu Kamala Harris a fost asigurat de angajamentul faţă de articolului 5 al Tratatului Atlanticului de Nord. Teme fierbinți: flancul estic al NATO, noi sancțiuni anti-Rusia "În acest context, preşedintele Klaus Iohannis şi vicepreşedintele Kamala Harris vor discuta despre măsurile aliate de consolidare a posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, inclusiv perspectiva creşterii în continuare a prezenţei militare americane şi aliate în România, ca măsură suplimentară de asigurare a securităţii ţării noastre şi a întregii regiuni. De asemenea, va fi abordată coordonarea, în continuare, a comunităţii transatlantice privind adoptarea de noi sancţiuni privind Rusia", a precizat Administraţia Prezidenţială înainte de întâlnire. Vizita vicepreşedintelui Kamala Harris are loc şi în contextul împlinirii, în 2022, a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului strategic bilateral. De asemenea, potrivit Administraţiei Prezidenţiale, întrevederea dintre Klaus Iohannis şi Kamala Harris va reprezenta un bun prilej pentru reafirmarea ataşamentului comun pentru consolidarea relaţiei transatlantice şi promovarea valorilor şi rezilienţei democratice.

Ucraina acceptă fără NATO, vrea ONU (sursa: Agerpres)
Internațional

Ucraina acceptă să renunțe la intrarea în NATO dacă primește garanții de securitate de la ONU. O întâlnire Zelenski - Putin, posibilă

Ucraina acceptă fără NATO, vrea ONU. Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a asigurat joi că ţara sa este dispusă să rămână în afara NATO. Ucraina acceptă fără NATO, vrea ONU Dar numai dacă membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv Rusia, şi toate ţările vecine îi garantează un "sistem de garanţii similar celui al NATO", relatează agenţia EFE. "Este ceva ce suntem dispuşi să discutăm", a spus Kuleba după întâlnirea avută în Turcia cu omologul său rus Serghei Lavrov. În urma acesteia nu s-au făcut progrese în deschiderea de coridoare umanitare şi nici în convenirea unei încetări a focului după invazia lansată în urmă cu două săptămâni de Rusia împotriva Ucrainei. Citește și: Antena 3 și România TV au indus și stimulat panica de la benzinării. A3 a pomenit obsesiv frica de război, RTV a invocat scenarii neprobate "Ce mi-a transmis (Lavrov) este că (Rusia) îşi va continua agresiunea până când Ucraina îi va îndeplini cererile. Şi această cerere este capitularea, ceea ce nu este acceptabil (...). Ucraina este puternică, ea luptă", dar în acelaşi timp este dispusă să caute soluţii pentru o înţelegere cu Rusia, a asigurat Kuleba la conferinţa de presă după întrevederea cu omologul său rus. Kuleba acuză crime de război, Lavrov - rusofobia Este acum dovedit faptul că NATO nu este dispusă să "acţioneze colectiv pentru a opri războiul şi a proteja civilii din Ucraina în faţa bombardamentelor Rusiei", a adăugat el, referindu-se la refuzul Alianţei de a impune o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei. Ministrul de Externe ucrainean a acuzat Rusia de "crime de război", după ce în ziua precedentă un atac rusesc asupra unei maternităţi din oraşul asediat Mariupol s-a soldat cu cel puţin trei morţi şi 17 răniţi. La conferinţa sa de presă după discuţia cu Dmitro Kuleba, Serghei Lavrov a susţinut că în respectiva clădire nu erau pacienţi şi că acolo se instalaseră combatanţi ucraineni din batalionul de extremă dreapta Azov. Ministrul de Externe rus a acuzat în acest context mass-media occidentale că prezintă numai "punctul de vedere ucrainean". "Există o rusofobie în tot Occidentul dirijată de SUA", a mai remarcat Lavrov. Posibil întâlnire Zelenski - Putin El a asigurat pe de altă parte că preşedintele rus Vladimir Putin este dispus să se întâlnească cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, dar numai pentru convenirea unor acorduri, care, potrivit lui Lavrov, pot fi găsite doar în formatul de dialog desfăşurat în Belarus, unde au avut loc până în prezent trei runde de negocieri ruso-ucrainene. Despre o posibilă întâlnire între cei doi preşedinţi a vorbit şi gazda întâlnirii Lavrov-Kuleba, ministrul de externe turc Mevlüt Çavuşoğlu. "La această întâlnire s-a vorbit de asemenea despre o întâlnire la nivel de lideri. Kuleba a spus că Zelenski este dispus şi Lavrov a spus că Putin nu este împotrivă", a afirmat Çavuşoğlu. Pentru a opri invazia Putin a cerut în principal stabilirea unui statut de neutralitate pentru Ucraina, demilitarizarea acesteia, recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi dreptul la autodeterminare al provinciilor separatiste proruse din Donbas.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră