sâmbătă 13 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: nato

388 articole
Internațional

Rusia nu va renunța la a impune Ucrainei abandonarea integrării euro-atlantice, potrivit Marii Britanii. Pentru acest scop, Putin va lansa atacuri nucleare, spune Zelenski

Rusia: Ucraina, fără NATO și UE. Kremlinul este hotărât să forţeze Ucraina să îşi abandoneze cursul euro-atlantic şi vrea să îşi impună propria dominaţie în regiune, chiar dacă Moscova îşi concentrează acum operaţiunile în estul ţării vecine, au atenţionat duminică serviciile de informaţii ale armatei britanice, informează Reuters. Rusia: Ucraina, fără NATO și UE Forţele ruse continuă să-şi redesfăşoare echipamentele de luptă şi de sprijin din Belarus spre estul Ucrainei, inclusiv spre locaţii în apropiere de Harkov şi de Severodoneţk, a notat Ministerul Apărării al Regatului Unit într-un raport regulat pe Twitter. Artileria rusă continuă să lovească poziţii în tot estul Ucrainei, unde Rusia plănuieşte să-şi reia activitatea de ofensivă, se spune în raport. Al doilea oraş al Ucrainei cu aproape 1,5 milioane de locuitori înainte de război, Harkov a fost ţinta unor lupte violente mai multe zile la începutul ofensivei, dar a rămas mereu sub controlul forţelor ucrainene. Zelenski: Să ne pregătim toți pentru un atac nuclear Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut sâmbătă lumii să se pregătească pentru o eventuală utilizare de către Rusia a armelor sale nucleare într-un interviu acordat mai multor mass-media ucrainene, transmite AFP. "Nu ar trebui să aşteptăm momentul în care Rusia decide să îşi folosească armele nucleare. Trebuie să ne pregătim pentru asta", a spus preşedintele Zelenski în interviul difuzat de şase site-uri de ştiri ucrainene, precum şi de preşedinţia ucraineană pe Telegram. Citește și: VIDEO Cel puțin o parte din echipajul crucișătorului „Moskva”, scufundat în Marea Neagră, ar fi fost salvat Este nevoie de "medicamente (împotriva radiaţiilor), de adăposturi antiaeriene", a spus el, apoi a adăugat: "Trebuie să vorbim cu ei, să semnăm tratate, să fim duri din punct de vedere economic. (Ruşii) pot folosi orice armă, sunt convins de asta". https://www.youtube.com/watch?v=l7ap_EoNPNE Volodimir Zelenski estimase deja vineri că lumea întreagă ar trebui să fie îngrijorată de riscul ca preşedintele Vladimir Putin, încolţit de eşecurile sale militare în Ucraina, să poată recurge la o armă nucleară tactică. "Nu numai eu, cred că toată lumea, toate ţările trebuie să fie îngrijorate", declarase preşedintele ucrainean pentru CNN. CIA nu a văzut încă semne concrete în teren Joi, şeful serviciilor de informaţii externe americane, William Burns, estimase că o astfel de ameninţare nu trebuie tratată cu uşurinţă. "Nu am văzut cu adevărat niciun semn concret, cum ar fi desfăşurari sau măsuri militare care să ne agraveze îngrijorările", a nuanţat totuşi şeful CIA. După începerea invaziei ruse în Ucraina pe 24 februarie, Kremlinul a menţionat punerea în alertă a forţelor nucleare. Moscova va folosi arme nucleare în Ucraina doar în cazul unei ameninţări existenţiale la adresa Rusiei, a declarat ulterior pentru CNN purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, fără a furniza alte detalii. Potrivit ONG-ului Buletinul Oamenilor de Ştiinţă din Domeniul Atomic, Rusia deţine "1.588 de focoase nucleare desfăşurate", dintre care 812 pe rachete aflat la sol, 576 pe submarine şi 200 pe bombardiere.

Rusia: Ucraina, fără NATO și UE (sursa: kremlin.ru)
Amenințarea nucleară revine pe masa lui Putin (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Rusia avertizează asupra unei desfășurări nucleare în țările baltice dacă NATO va admite Suedia și Finlanda

Amenințarea nucleară revine pe masa lui Putin. Unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui rus Vladimir Putin a avertizat joi NATO că, dacă Suedia și Finlanda se vor alătura alianței militare conduse de SUA, atunci Rusia va trebui să își consolideze apărarea în regiune, inclusiv prin desfășurarea de arme nucleare. Finlanda, care are o graniță comună de 1.300 km cu Rusia, și Suedia se gândesc dacă să se alăture sau nu alianței NATO. Finlanda va lua o decizie în următoarele câteva săptămâni, a declarat miercuri premierul Sanna Marin. Amenințarea nucleară revine pe masa lui Putin Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat că, în cazul în care Suedia și Finlanda aderă la NATO, atunci Rusia va trebui să își consolideze forțele terestre, navale și aeriene din Marea Baltică pentru a restabili echilibrul militar. De asemenea, Medvedev a evocat în mod explicit amenințarea nucleară, spunând că nu se mai poate vorbi de o Baltică "fără arme nucleare" - unde Rusia are exclava Kaliningrad, situată între Polonia și Lituania, potrivit Reuters. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN "Nu se mai poate vorbi despre un statut de zonă fără arme nucleare pentru Baltica - echilibrul trebuie restabilit", a declarat Medvedev, care a fost președinte în perioada 2008-2012. "Până astăzi, Rusia nu a luat astfel de măsuri și nici nu avea de gând să o facă", a mai spus Medvedev. "Dacă mâna noastră este forțată, ei bine… luați aminte că nu noi am fost cei care am propus acest lucru", a adăugat el. Invazia Rusiei din 24 februarie în Ucraina a ucis mii de oameni, a provocat strămutarea a milioane de persoane și a ridicat temeri privind o confruntare mai amplă între Rusia și Statele Unite. Putin spune că "operațiunea militară specială" din Ucraina este necesară deoarece Statele Unite se foloseau de Ucraina pentru a amenința Rusia, iar Moscova a trebuit să se apere împotriva persecuției populației vorbitoare de limbă rusă de către Ucraina.

Europa din nou în pragul războiului (sursa: Facebook/NicolaeCiuca)
Eveniment

Nicolae Ciucă: "Alianța NATO este cea mai puternică garanție de securitate pentru statele membre"

"Trebuie să fim pregătiți pentru o criză de durată". NATO reprezintă cea mai puternică şi concretă garanţie de securitate pentru statele membre, a declarat premierul Nicolae Ciucă, care a subliniat că România şi aliaţii săi trebuie să fie pregătiţi pentru o criză de durată, urmare a conflictului armat din Ucraina. "Trebuie să fim pregătiți pentru o criză de durată" "Sunt onorat să fiu astăzi alături de militarii care dovedesc prin prezenţa şi acţiunile derulate în România că NATO reprezintă cea mai puternică şi concretă garanţie de securitate pentru statele sale membre şi pentru că NATO nu este doar cartierul general de la Bruxelles, ci şi aici, în teren. Trăim vremuri dificile pe care nu am crezut că le vom mai trăi în secolul XXI. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Trebuie să fim pregătiţi pentru o criză de durată şi pentru situaţia în care această criză se va extinde mai aproape de graniţa noastră", a declarat Nicolae Ciucă, miercuri, în cadrul declaraţiilor comune susţinute alături de preşedintele Klaus Iohannis şi prim-ministrul Regatului Belgiei, Alexander De Croo, la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, potrivit Agerpres. Premierul a adăugat că trebuie dezvoltată o postură de descurajare şi de apărare eficientă în flancul estic al NATO. "Domnule prim-ministru De Croo, vă mulţumesc pentru contribuţia la decizia NATO de implementare a Planului de răspuns gradual. Trebuie să creăm şi să consolidăm o postură de apărare şi descurajarea în flancul de est al NATO", a afirmat Ciucă.

NATO va ajuta la modernizarea armatei ucrainene (sursa: nato.int)
Internațional

NATO plănuiește o prezență militară pe scară largă la granița de Est, spune Stoltenberg

NATO, în mijlocul unei transformări fundamentale. NATO lucrează la planuri pentru o prezență militară permanentă la granița sa din Est, într-un efort de a lupta împotriva viitoarelor agresiuni rusești, a relatat The Telegraph, citându-l pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. NATO, în mijlocul unei transformări fundamentale Alianța Nord-Atlantică se afla "în mijlocul unei transformări fundamentale" care va reflecta "consecințele pe termen lung" ale acțiunilor președintelui rus Vladimir Putin, a declarat Stoltenberg într-un interviu acordat ziarului. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă "Ceea ce vedem acum este o nouă realitate, o nouă normalitate pentru securitatea europeană. Prin urmare, le-am cerut acum comandanților noștri militari să ofere opțiuni pentru ceea ce noi numim o resetare, o adaptare pe termen mai lung a NATO", a declarat Stoltenberg, potrivit Reuters. Stoltenberg, care a declarat recent că își va prelungi mandatul la conducerea alianței cu un an, a mai spus în interviu că deciziile privind resetarea vor fi luate la un summit NATO care va avea loc la Madrid în iunie. Invazia Rusiei în Ucraina a declanșat cea mai mare criză a refugiaților din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial și a determinat națiunile occidentale să își regândească politicile de apărare.

Suedia și Finlanda vor intra în NATO Foto: Facebook Forțele armate finlandeze
Internațional

Efectul agresiunii rusești în Ucraina: Suedia și Finlanda vor intra în NATO la vară (The Times)

Efectul agresiunii rusești în Ucraina: Suedia și Finlanda vor intra în NATO la vară, scrie The Times. Finlanda își va depune aplicațai pentru aderarea la NATO în iunie, mai arată, azi, cotidianul britanic. Suedia și Finlanda vor intra în NATO „Rusia a făcut o „gafă strategică masivă”, deoarece Finlanda și Suedia par gata să se alăture NATO încă din vară, potrivit unor oficiali. Washingtonul consideră că această mișcare va suprasolicita armata Rusiei și va extinde alianța occidentală de la 30 la 32 de membri, aceasta fiind o consecință directă a invaziei Ucrainei de către președintele Putin. Oficialii americani au declarat că apartenența la NATO pentru ambele țări nordice a fost „un subiect de conversație și sesiuni multiple” în timpul discuțiilor dintre miniștrii de externe ai alianței de săptămâna trecută la care au participat Suedia și Finlanda. „Cum poate fi aceasta altceva decât o gafă strategică masivă pentru Putin?”, a spus un înalt oficial american”, scrie The Times. Suedia și Finlanda lucrează împreună pentru a construi un consens intern, dar deciziile finale vor fi luate independent. Ambele se confruntă cu Rusia în zona Mării Baltice, iar Finlanda împarte o graniță terestră de 830 de mile. Foto: Twitter Ambele țări vor contribui la securitatea NATO: au o aviație puternică și capacitatea de a culege informații despre Rusia. În plus, Rusia va fi nevoită să-și extindă forțele, deja suprasolicitate în Ucraina, la noile granițe ale NATO. New: Discussions about Sweden and Finland joining NATO have gotten extremely serious, officials say, w/applications likely coming in the next month. Finland’s bid "was pretty much a done deal on the 24th of February, when Russia invaded,” said @alexstubb https://t.co/QMuuQgsbAn— Natasha Bertrand (@NatashaBertrand) April 8, 2022 În Finlanda, 62% din populație susține aderarea la NATO, arată sondajele recente. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă

Finlanda, vecina Rusiei, vrea în NATO (sursa: Facebook/Sanna Marin)
Internațional

Putin trimite Finlanda în brațele NATO după invazia brutală a Ucrainei

Finlanda, vecina Rusiei, vrea în NATO. Un partener al coaliţiei guvernamentale din Finlanda care în mod tradiţional era împotriva aderării ţării nordice la NATO şi-a exprimat, sâmbătă, deschiderea faţă de un asemenea scenariu, ceea ce face ca acest stat să fie tot mai aproape de o integrare în Alianţa Nord-Atlantică în viitorul apropiat, informează dpa. Finlanda, vecina Rusiei, vrea în NATO Finlanda s-a opus mult timp opţiunii aderării la NATO, dar recenta invazie militară rusă în Ucraina a dus la o schimbare a opiniilor în ţara ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia. Sondajele de opinie arată că ultimele săptămâni au fost marcate de o creştere spectaculoasă a sprijinului populaţiei pentru intrarea Finlandei în Alianţă. Şefa guvernului finlandez, Sanna Marin, nu a exprimat o opinie pe acest subiect, dar a precizat că o decizie va trebui luată până la jumătatea lunii iunie. Decizia în tandem cu Suedia Ea a spus că obiectivul este ca Finlanda şi Suedia, care sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului "Parteneriat pentru Pace", să ia decizii similare aproximativ în acelaşi timp. Citește și: VIDEO Ororile ocupației ruse: forțați să trăiască, 25 de zile, într-un subsol, printre cadavre (BBC) Invazia rusă din Ucraina a dus la o intensificare a dezbaterii asupra acestui subiect şi în Suedia, dar în Finlanda opiniile publicului par să se fi modificat mai rapid. NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

România are o vocație masivă în zona Mării Negre Foto: Facebook
Politică

VIDEO Mircea Geoană cochetează cu o candidatură la prezidențiale: Sunt reloaded

Mircea Geoană cochetează cu o candidatură la prezidențiale: întrebat, la Etno TV, în legătură cu această posibilitate, el a evitat un răspuns clar. El a mai candidat la prezidențiale în 2009, când a pierdut în fața lui Traian Băsescu. Geoană este secretar general adjunct al NATO din octombrie 2019. Geoană cochetează cu o candidatură la prezidențiale „Încă nu m-am hotărât ce fac după ce termin acolo. Am variante multiple după ce termin. Dumnezeu mi-a dat norocul ăsta să se mai întoarcă manivela o dată și să fiu reloaded într-un fel prin ceea ce fac acum. Țin la țara mea și vreau să ajut cât de mult pot. Vom vedea atunci ce realitate este, ce nevoi vor fi și voi ajuta țara mea, indiferent că am să fac politică din nou, că am să fac o altă poziție și mai importantă afară, că am să cresc o universitate sau o să mă apuc de business sau de orice altceva. Am marele lux să-mi aleg ceea ce cred că este bine, dar am un sentiment profund de datorie față de țară. Voi termina la NATO undeva pe final de 2023, vedem dacă secretarul general mă roagă să mai stau cu el mai mult… sunt mulți factori. Sunt absolut hotărât să aduc acasă, într-o formă sau alta, tot ce am învățat, toată influența pe care o am și, efectiv, cred că sunt un lider mai bun acum”, a declarat Mircea Geoană, la Etno TV. https://www.youtube.com/watch?v=ARiazRCZc7o Emisiunea a fost moderată de o fostă angajată a Antenei 3, Dana Chera. Etno TV este deținut în proporție de 50% de către SC Planning Media SRL, compania lui Felix Rache – 50% şi Constantin Janina-Nectara – 50%. Honorius Prigoană are 40%, în timp ce Rareş Gărduş are 10%. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD)

Finlandezii vor în NATO, neutralitatea - depășită (sursa: Facebook/Sauli Niinistö)
Internațional

Populația Finlandei vrea în NATO în proporție covârșitoare

Finlandezii vor în NATO, neutralitatea - depășită. Preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto, nu mai consideră oportună organizarea unui referendum sau a unui sondaj de opinie oficial pe tema aderării ţării sale la NATO, deoarece este deja clar că majoritatea populaţiei este pentru aderarea statului scandinav la alianţa nord-atlantică, transmite sâmbătă dpa. Finlandezii vor în NATO, neutralitatea - depășită Niinisto a făcut aceste declaraţii într-un interviu acordat postului public de radio Yle. Până la sfârşitul anului trecut, aveam o altă părere pe acest subiect, dar între timp lucrurile s-au schimbat, a mărturisit şeful statului scandinav. Citește și: Lecția Lituaniei pentru UE: cum să scapi de dependența gazului rusesc utilizând instrumentele comunitare. Germania a făcut invers: a încurajat Gazprom Totuşi, Niinisto a subliniat că este important pentru Finlanda să se coordoneze cu Suedia în această chestiune şi ca cele două ţări să ajungă la aceeaşi concluzie. El a discutat deja subiectul în mai multe rânduri cu premierul suedez Magdalena Andersson. Urmează şi alte discuţii pe această temă, a spus el. Suedia mai așteaptă Până acum, Niinisto nu a adoptat o atitudine clară cu privire la chestiunea aderării Finlandei la NATO, notează dpa. Potrivit unor sondaje de opinie recente, 62% dintre finlandezi sunt în favoarea aderării ţării lor la NATO. O dezbatere pe aceeaşi temă are loc şi în Suedia. Acolo, totuşi, guvernul este în continuare împotriva aderării, scrie dpa. Finlanda şi Suedia nu sunt ţări membre ale NATO, dar sunt parteneri apropiaţi ai alianţei militare. Finlanda are o frontieră comună cu Rusia de 1.300 de kilometri, fiind ţara din UE cu cea mai lungă frontieră cu ţara agresoare din conflictul cu Ucraina, aminteşte dpa.

Integrarea în NATO, în constituția Ucrainei (sursa: nato.int)
Internațional

Zelenski nu poate decide de unul singur ca Ucraina să renunțe la o eventuală intrare în NATO, este nevoie de referendum sau 2/3 din Parlament

Integrarea în NATO, în constituția Ucrainei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut că cererile Rusiei privind neaderarea Ucrainei la NATO şi neutralitatea sa sunt examinate cu seriozitate, dar că pentru aprobarea lor se impune amendarea Constituţiei ţării sau un referendum, ambele interzise pe timp de război, notează marţi France Presse. Integrarea în NATO, în constituția Ucrainei "Trebuie să recunoaştem" că Ucraina nu va putea adera la NATO, a declarat Zelenski la 15 martie, în contextul în care ambiţia "euroatlantică" a ţării este stipulată în Constituţie. Citește și: Rusia, negocieri de formă: promite să se retragă din zonele în care ucrainenii oricum contra-atacă cu succes "Ani de zile am auzit că porţile sunt deschise, dar am auzit şi că nu am putea adera. Acesta este adevărul şi trebuie să-l recunoaştem", a afirmat preşedintele ucrainean într-o declaraţie interpretată ca o abandonare de către Kiev a planului de aderare la Alianţa Nord-Atlantică, dar pe care o parte a populaţiei ucrainene a perceput-o ca pe o concesie inacceptabilă. Aspiraţiile Ucrainei de a adera la NATO sunt în continuare înscrise în Constituţie, iar Legea fundamentală nu poate fi amendată într-o perioadă în care în ţară funcţionează legea marţială, în vigoare în momentul actual, şi nici în condiţiile stării de urgenţă. Îi va dezamăgi NATO pe ucraineni? Renunţarea la perspectiva aderării la NATO trebuie să fie aprobată în două sesiuni ale Radei Supreme (parlamentul unicameral de la Kiev) cu 300 din 450 de voturi şi validată de Curtea Constituţională. Olga Aivazovska, directoarea organizaţiei neguvernamentale Opora din Kiev, specializată în alegeri şi referendumuri, afirmă că declaraţiile cu privire la NATO sunt "abstracte". "Ucraina nu este candidat pentru aderarea la NATO şi nu are niciun plan de acţiune pentru aderare. Declaraţiile preşedintelui nu au valoare juridică, contrar Constituţiei. Preşedintele verbalizează conţinutul discuţiilor în curs de desfăşurare şi cerinţele ţării agresoare", subliniază ea. "Astăzi nu există 300 de voturi (necesare), însă dacă conflictul se prelungeşte şi vedem că NATO nu ajută, opinia s-ar putea schimba", apreciază politologul ucrainean Volodimir Fesenko. Garanții de securitate mai tari decât Alianța "Dezamăgirea lui Zelenski faţă de ajutorul insuficient al NATO se reflectă în opinia publică. Din partea noastră, NATO este concesia cea mai simplă şi mai puţin dureroasă", adaugă el. Potrivit ultimului sondaj al grupului Rating realizat la începutul lunii martie, 44% dintre ucraineni consideră că ţara lor trebuie să adere la NATO, faţă de 46%, cât se înregistrase în luna precedentă, înainte de război. "Ucrainenii vor să adere la NATO, dar dacă Europa garantează aderarea la Uniunea Europeană şi propune un proiect financiar pentru reconstrucţia Ucrainei, dezbaterea cu privire la Alianţa Nord-Atlantică va fi dată uitării pentru o vreme", subliniază Mikola Davîdiuk, analist politic din Kiev. "Dacă Marea Britanie, Franţa şi SUA - trei puteri nucleare - ar garanta securitatea sa, o astfel de alianţă va fi mai puternică decât integrarea în NATO", adaugă el. Problema "neutralităţii" Ucrainei, unul dintre punctele centrale ale negocierilor cu Rusia pentru a se pune capăt conflictului, este "studiată în profunzime", a asigurat duminică preşedintele Zelenski într-un interviu acordat unor media ruse. Fără referendum în război El a spus că este "pregătit să accepte" una dintre clauzele negocierilor care se referă la "garanţiile de securitate şi neutralitate, statutul de ţară denuclearizată" pentru Ucraina, o altă cerere a Moscovei. Eventualul acord între cei doi beligeranţi va trebui în mod "obligatoriu să fie ratificat de către parlamentele ţărilor garante", a subliniat el, reiterând că pactul ar urma să fie supus unui referendum naţional. Dar "referendumurile, la fel ca alegerile, nu pot fi organizate pe timp de război", subliniază Olga Aivazovska. "Se poate vorbi despre aceasta la sfârşitul fazei active (a războiului). Dar este probabil ca cetăţenii să nu susţină întrebarea pusă la referendum, iar puterea va trebui să ţină cont de acest rezultat", menţionează ea. "Contrar altor ţări, în Ucraina referendumul nu este consultativ, rezultatul său fiind obligatoriu din punct de vedere juridic şi el trebuie pus în aplicare de către organele puterii de stat", mai subliniază Olga Aivazovska.

Biden: Putin, măcelar. Contați pe NATO (sursa: Facebook/Andrzej Duda)
Internațional

Biden în Polonia: Putin este un măcelar. Nu sunt sigur că rușii și-au schimbat strategia de atac în Ucraina. Articolul 5 este o obligație sacră, puteți conta pe asta

Biden: Putin, măcelar. Contați pe NATO. Preşedintele american Joe Biden l-a numit "măcelar" pe omologul său rus Vladimir Putin, în cursul unei întâlniri, sâmbătă, la Varşovia, cu refugiaţii ucraineni, relatează AFP. Biden: Putin, măcelar. Contați pe NATO Întrebat despre "ce crede despre Vladimir Putin, având în vedere ce le face acestor oameni", Biden a răspuns cu o singură propoziţie: "Este un măcelar". Întrevederea era transmisă în direct de mai multe canale de televiziune de pe Stadionul naţional din Varşovia. Preşedintele polonez Andrzej Duda l-a primit sâmbătă pe omologul său american Joe Biden la palatul prezidenţial din Varşovia, pentru convorbiri consacrate invaziei ruse din Ucraina, notează dpa. Din delegaţia preşedintelui american fac parte de asemenea secretarul de stat Antony Blinken şi cel al apărării Lloyd Austin. Delegaţia poloneză îi cuprinde şi pe miniştrii de Externe, Zbigniew Rau, respectiv al Apărării, Mariusz Blaszczak. Joe Biden a participat înainte la o ceremonie de primire, la care a fost salutat de o fanfară militară care a intonat imnurile american şi polonez. Președintele SUA nu e sigur că rușii au schimbat strategia Președintele american a mai declarat sâmbătă, la Varşovia, că "nu este sigur" că anunţul Rusiei de a-şi concentra ofensiva asupra zonei Donbas înseamnă o schimbare a strategiei sale în Ucraina, relatează AFP. Întrebat de un jurnalist pe această temă, el a răspuns concis: "Nu sunt sigur că ei (ruşii - n.r.) au făcut acest lucru". Citește și: VIDEO Imagini cu Șoigu, ministrul rus al Apărării, au fost difuzate sâmbătă, după două săptămâni de absență publică a acestuia Comandamentul rus a declarat vineri că doreşte "să-şi concentreze eforturile pe obiectivul principal: eliberarea Donbasului", în contrast cu intenţia declarată a Kremlinului de a "demilitariza" şi "denazifica" întreaga Ucraină. Ministerul rus al Apărării a anunţat că prima fază a operaţiunii sale militare în Ucraina este aproape încheiată, iar de acum înainte trupele ruse se vor axa pe "eliberarea" completă a regiunii estice Donbas ce cuprinde provinciile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk. Articolul 5 al Tratatului NATO nu se negociază Începută pe 24 februarie, invazia rusă a făcut progrese doar în primele zile, când a ajuns la porţile Kievului, dar rezistenţa puternică a trupelor ucrainene a oprit sau încetinit ulterior înaintarea pe toate fronturile. La o lună de la începerea invaziei, singurul mare oraş ucrainean care a căzut sub control rusesc este Herson, în sud. În prezent, însă, o contraofensivă ucraineană este în curs aici. Biden a reafirmat sâmbătă, la Varşovia, că articolul 5 din Tratatul NATO, care stipulează că un atac asupra unei ţări membre a Alianţei Nord-Atlantice este un atac asupra tuturor, constituie o "datorie sacră" pentru Statele Unite, relatează AFP. Preşedintele Biden a dat această asigurare în cursul întâlnirii cu omologul său polonez Andrzej Duda, a cărui ţară se teme de agresivitatea Moscovei după declanşarea invaziei ruse în Ucraina. Reafirmând că pentru americani articolul 5 este "o obligaţie sacră", el a adăugat: "Puteţi conta pe aceasta". Polonezii vor să producă Black Hawk Președintele SUA a citat și veche maximă poloneză "pentru libertatea noastră şi a voastră", care aminteşte de o insurecţie poloneză împotriva ocupaţiei de către Rusia ţaristă. Biden a declarat, de asemenea, că preşedintele rus Vladimir Putin "mizează pe o NATO divizată", dar că această divizare nu a avut loc. La rândul său, Andrzej Duda a afirmat că relaţiile polono-americane sunt "înfloritoare" şi vor fi "consolidate foarte mult" de vizita oaspetelui său şi, în final, că ţara sa este un aliat "serios" al Statelor Unite. Preşedintele Andrzej Duda a vorbit despre viitoarea cooperare cu companiile americane în proiecte de centrale nucleare în Polonia şi şi-a exprimat speranţa că companiile aeronautice poloneze vor putea participa la fabricarea de elicoptere americane Black Hawk.

Grup de luptă NATO în România (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

România a intrat oficial în grupul select cu grupuri de luptă NATO pe propriul teritoriu. La 1 februarie, Rusia ceruse ca trupele NATO să părăsească țara noastră

Grup de luptă NATO în România. Liderii statelor membre NATO, reuniţi la Bruxelles într-un summit extraordinar, au aprobat joi patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria, a anunţat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, transmit AFP, Reuters şi dpa. Grup de luptă NATO în România "Acestea se adaugă celor patru grupuri existente deja în ţările baltice şi Polonia. Aşadar, avem opt grupuri multinaţionale ale NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră", a spus Stoltenberg într-o conferinţă de presă după încheierea reuniunii. NATO are deja grupuri de luptă în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Cele patru grupuri de luptă aprobate de NATO vor deveni complet funcţionale "într-un orizont relativ scurt de timp", cel din România fiind "cel mai avansat", a declarat, joi, pentru Agerpres, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Citește și: Rusia: Cererea noastră de retragere a trupelor NATO se referă la România "Sunt deja într-o fază iniţială de operaţionalizare şi într-un orizont relativ scurt de timp vor deveni complet funcţionale. Astfel, vom avea opt grupuri de luptă pe Flancul estic, patru deja existente în zona baltică şi în Polonia, plus cele patru din regiunea noastră - asta, dacă vreţi, este o decizie pentru termenul foarte apropiat", a spus oficialul. La summit-ul de la Madrid, decizii pe termen lung În ceea ce priveşte o prezenţă militară permanentă pe Flancul estic, Mircea Geoană a vorbit despre decizia NATO de joi de însărcinare a comandanţilor militari ai NATO "pentru a le prezenta opţiuni pentru o prezenţă militară mai robustă, de natură permanentă şi sustenabilă pe Flancul estic, urmând ca, pe baza acestui aviz militar, liderii NATO să aprobe la Summitul de la Madrid decizii pentru termen mediu şi lung". El a amintit că există deja activate Planurile de apărare pentru ţările de pe Flancul estic, inclusiv pentru România sau Turcia. "Astăzi avem 40.000 de trupe aliate sub comanda militarilor NATO, ca urmare a activării acestor planuri, şi de asemenea, pe termen mediu şi lung, vom lua decizii cu privire la sistemele de apărare antirachetă, apărare cibernetică, în general o altă calitate şi o altă profunzime a prezenţei NATO pe Flancul estic". Grupul din România, cel mai avansat Despre operaţionalizarea grupurilor de luptă, secretarul general adjunct al NATO a apreciat că "este mai degrabă o chestiune tehnică la ora aceasta". "Se cunoaşte componenţa acestui grup de luptă, a compoziţiei sale cu privire la naţiunile care au anunţat participarea, câteva dintre ele au reconfirmat astăzi, evident, Franţa, ţara-cadru, dar şi Olanda şi alte ţări şi-au anunţat intenţia de a participa la grupul nostru. Deci, anticipez o perioadă relativ scurtă de timp şi sunt convins că şi comandanţii militari români, care sunt foarte respectaţi la NATO, vor contribui la un calendar foarte scurt. Aş spune că grupul de luptă din România este cel mai avansat din cele patru decise şi înfiinţate de liderii noştri", a adăugat el.

Rusia atacă NATO: spălare pe creier (sursa: Agerpres)
Internațional

MAE rus, reacție vitriolantă după reuniunea NATO: Ședinţă pentru propria sa spălare pe creier

Rusia atacă NATO: spălare pe creier. Rusia a denunţat joi seară decizia NATO de a crea patru noi grupuri de luptă în flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice, Moscova susţinând că organizaţia îşi confirmă astfel poziţia antirusă, transmite dpa. Opt grupuri de luptă NATO de la Baltică la Marea Neagră "Militarizarea Europei se accelerează ca urmare a eforturilor alianţei", a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova. Prin promisiunea că va furniza arme suplimentare Ucrainei, "alianţa confirmă interesul său de continuare a ostilităţilor", a adăugat ea. Citește și: Preşedintele SUA vorbește despre deficitul alimentar: Va fi ceva real Liderii statelor membre NATO, reuniţi joi la Bruxelles într-un summit extraordinar, au aprobat patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria. "Acestea se adaugă celor patru grupuri existente deja în ţările baltice şi Polonia. Aşadar, avem opt grupuri multinaţionale ale NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră", a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferinţă de presă după încheierea reuniunii. NATO are deja grupuri de luptă în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Rusia atacă NATO: spălare pe creier Reprezentanta diplomaţiei ruse a acuzat NATO că urmează orbeşte interesul Statelor Unite de a ţine sub control Rusia. "Isteria antirusă a fost promovată pentru a spori costurile achiziţiilor de arme, de pe urma cărora SUA au profitat financiar, mai presus de toate", a continuat Maria Zaharova. Ea a descris summitul extraordinar al NATO, desfăşurat joi la Bruxelles, drept nimic altceva decât o "şedinţă pentru propria sa spălare pe creier". SUA sunt incapabile să tolereze faptul că Rusia este o ţară care ia propriile decizii suverane şi care îşi poate urma o politică independentă, a mai spus reprezentanta MAE rus.

NATO a aprobat grupul de luptă în România (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Politică

Klaus Iohannis: "NATO a aprobat grupul de luptă în România"

NATO a aprobat grupul de luptă în România. Președintele Klaus Iohannis a declarat că NATO a aprobat grupul de luptă în România, dar că va insista pentru o consolidare și mai puternică a flancului estic. Șeful statului spune că românii nu trebuie să se teamă. "România nu este în pericol", potrivit G4Media. NATO a aprobat grupul de luptă în România „Vom discuta măsurile pe care vrem să le luăm și planurile pe care le avem. Dorim să dovedim că suntem uniți și în NATO și în relația transatlantică. Vrem să discutăm cum putem să ajutăm în continuare Ucraina. Este vorba în primul rând despre ajutor umanitar, în Ucraina și pentru cei care trebuie să părăsească Ucraina, cei care fug de război. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei Vrem să discutăm și lucruri extraordinar de importante, precum consolidarea flancului estic. Avem deja o veste foarte bună, deja NATO a aprobat grupul de luptă care va fi poziționat în România, acel grup pe care l-am solicita, în care Franța va fi națiune cadru. Sunt foarte bucuros că s-a decis atât de repede deja” ”Românii pot sta liniștiți, România este în siguranță, este apărată de cea mai mare alianță, dar nici îngrijorările legate de Moldova nu au o justificare, nu există niciun fel de date, în afară de speculații în media, că Moldova ar fi ținta vreunui atac sau ar fi planificată o acțiune care privește Moldova. Niciun român nu trebuie să se teamă. Militarii noștri sunt bine pregătiți, România nu e în pericol", a declarat Klaus Iohannis.

NATO trimite trupe permanente în România (sursa: NATO)
Eveniment

NATO își întărește prezența în România cu un grup de luptă, trupe cu statut permanent

NATO trimite trupe permanente în România. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a anunțat miercuri în avanpremiera summit-ului NATO, că alianța nord-atlantică va înființa patru noi grupuri de luptă în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia. NATO trimite trupe permanente în România În cazul României, a fost agreată în urmă cu o lună crearea unui grup de luptă, condus de Franța. Grupurile de luptă ale NATO sunt compuse din circa 1.000 de militari și au rolul de a ajuta statele-gazdă să își pregătească defensiva. Un grup de luptă reprezintă o prezență solidă, cvasi-permanentă a NATO. În acest moment, singurele state est-europene care beneficiază de prezența unor grupuri tactice de luptă multinaţionale NATO sunt Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Prezența unui grup de luptă pe teritoriul țării-gazdă nu este condiționată în timp, spre deosebire de prezența trupelor aflate în țara respectivă pe bază de rotație. Declarații ale lui Stoltenberg "Vom discuta rolul Chinei în această criză. Beijing a furnizat susținere politică Rusiei, aliații sunt îngrijorați că Beijingul ar putea furniza ajutor militar Rusiei. Vom cere Belarus să nu mai suțină războiul Rusiei. Nu putem lua pacea drept garantată, așa că aliații NATO trebuie să crească investițiile militare. Putin trebui să încheie acest război și să se angajeze în diplomație reală. Aliații NATO au răspuns la criză cu o susținere puternică pentru Ucraina și impunerea de costuri fără precedent pentru Rusia. Mă aștept ca liderii NATO să majoreze semnificativ prezența în țările din Est cu trupe pe uscat, pe mare și în spațiul aerian. La summit-ul de joi, vom discuta despre susținere pentru Georgia și Bosnia-Herțegovina. O eventuală utilizare a armelor chimice de către Rusia va avea consecințe majore. Citește și: Super-iahtul lui Putin, „lux bolnav”: suport hârtie igienică din aur, piscină interioară care se transformă în ring de dans și două heliporturi capabile să preia elicoptere militare Mă aștept ca liderii NATO să discute despre întărirea susținerii pentru Ucraina. Aderarea Ucrainei la NATO nu este pe agendă. Trebuie să facem tot posibilul ca războiul să nu escaladeze dincolo de granițele Ucrainei. Rusia nu poate câștiga un război nuclear. Retorica nucleară contrazice flagrant acordurile internaționale pe care Rusia le-a semnat. Am furnizat Ucrainei echipamente de protecție împotriva armelor chimice și biologice, aliații vor discuta mâine cum să majoreze această susținere. Rusia a mai folosit agenți chimici împotriva unor oponenți ai regimului în Anglia, dar și în Siria. NATO are planuri deja pentru a-și proteja populația în cazul oricărui tip de atac și amenințare."

Cum poate fi evitat al treilea război mondial (sursa: nato.int)
Internațional

Cum ar putea ajuta NATO Ucraina fără să declanșeze al treilea război mondial

Cum poate fi evitat al treilea război mondial. Președintele Volodimir Zelenski cere cu insistență ca NATO să intervină pentru a opri genocidul din Ucraina, dar cât de mult poate ajuta Occidentul și NATO Ucraina fără a declanșa un război cu Rusia, aceasta este întrebarea care preocupă pe toată lumea, potrivit Hotnews. Cum poate fi evitat al treilea război mondial Strategia de bază a Occidentului a fost aceea de a face războiul mai dureros pentru Putin: aprovizionarea ucrainenilor cu arme, impunând în același timp sancțiuni paralizante asupra economiei ruse. Citește și: Efectul Putin: UE își construiește o armată, deși nu recunoaște. Prima brigadă, activă la finalul lui 2025. Borrell: Va interveni unde NATO nu poate sau nu vrea Aceste măsuri sunt concepute pentru a modifica analiza cost-beneficiu a lui Putin, făcând războiul suficient de costisitor încât să caute un fel de ieșire. În linii mari, spun experții, este o strategie solidă - una care poate fi încă înăsprită, deși în anumite limite. „Occidentul trebuie să meargă cu viteză maximă în direcția actuală”, spune Yoshiko Herrera, un politolog care studiază Rusia la Universitatea din Wisconsin Madison, pentru Vox. „În acest punct nu este momentul să cedezi presiunea”, subliniază el. Ajutorul militar și sancțiunile sunt instrumente puternice, dar niciunul dintre ele nu-l va determina pe Putin să renunțe la proiectele sale privind Ucraina. În schimb, Occidentul trebuie să dezvolte o strategie mai clară pentru a se asigura că eforturile sale au efectul politic dorit la Moscova. Pe partea militară, tehnica militară și ajutoare furnizate de SUA și Europa au jucat un rol vital în stoparea avansului Rusiei. Sistemul de rachete antitanc Javelin le-a oferit ucrainenilor o șansă de luptă împotriva tancurilor rusești

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră