sâmbătă 13 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: nato

388 articole
Internațional

Cancelarul german Olaf Scholz se opune ca țări NATO să trimită MiG-uri 29 Ucrainei

Germania, NATO: Fără MiG-29 pentru Ucraina. Cancelarul german Olaf Scholz a afirmat miercuri că se opune trimiterii de avioane de luptă MiG-29 Ucrainei din ţări membre ale NATO, transmit dpa şi Reuters. Asistenţa pentru Ucraina s-a aflat pe agenda discuţiilor dintre cancelarul german şi premierul canadian Justin Trudeau, aflat în vizită la Berlin, dar şi cooperarea în planul energiei dintre Germania şi Canada. Germania, NATO: Fără MiG-29 pentru Ucraina Cancelarul german a evocat, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu premierul canadian, livrarea de ajutor financiar, umanitar şi de sisteme individuale de arme, menţionând că Germania a furnizat toate tipurile de echipamente militare şi a trimis arme. "Pe lângă asta, totuşi, trebuie să ne gândim cu foarte mare grijă ce facem în termeni concreţi. Şi asta cu siguranţă nu include avioane de luptă", a declarat Scholz. Citește și: Conspirația MiG-urilor poloneze care ar trebui să ajungă în Ucraina: nesincronizare între aliați sau joc de imagine Polonia a propus trimiterea unora dintre aeronavele sale MiG-29, indirect, în Ucraina, via o bază a SUA din Germania, aminteşte dpa. În ce-l priveşte, Justin Trudeau a afirmat că ţara sa va continua să trimită echipamente şi arme şi va lucra în acest scop alături de partenerii săi. "Vrem să dezescaladăm conflictul, vrem ca acest conflict să înceteze", a explicat el. Germania nu renunță nici la gazul rusesc Cei doi lideri au discutat de asemenea despre cooperarea în planul energiei, atât prin prisma obiectivelor de protejare a climei cât şi a crizei din Ucraina, care a scos în evidenţă dependenţa Europei şi în special a Germaniei de importurile de petrol şi gaz din Rusia. Canada este al patrulea cel mai mare producător mondial de petrol şi al şaselea de gaz natural. Olaf Scholz a subliniat că Germania trebuie să diversifice materiile prime folosite în industrie, iar la întrebarea dacă Berlinul se opune categoric unei interdicţii asupra importurilor de energie din Rusia, cancelarul german a menţionat că se preocupă de câteva luni de reducerea dependenţei de importurile de combustibil fosil.

Germania, NATO: Fără MiG-29 pentru Ucraina (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Zelenski acuză administrația Biden că a oferit ajutor târziu Foto: Facebook Zelenski
Internațional

Zelenski acuză administrația Biden că a oferit ajutor militar „târziu”. El a mulțumit SUA și altor țări pentru echipamentele militare

Zelenski acuză administrația Biden că a oferit ajutor militar „târziu”. Președintele Ucrainei a acuzat administrația Biden și Occidentul în general că au întârziat să ofere sprijin militar și să impună sancțiuni mai dure Rusiei pentru a preveni invazia țării sale. Zelenski a promis însă că Kievul va continua să reziste cu înverșunare, scrie Financial Times. Zelenski acuză administrația Biden „A întârziat… nu este vorba doar de Biden, lumea nu avea voință”, a spus Volodymyr Zelenski, referindu-se la cererile fără răspuns din partea Kievului pentru ca Occidentul să impună sancțiuni dure Rusiei și să ofere mai multe arme în ultimele luni și în anii care au urmat anexării Crimeei de către Moscova, în 2014. „Toată lumea a acționat prea târziu. Și oamenii lor le-au spus. Nu oamenii mei. Ai văzut în fiecare piață din lume cum au ieșit oamenii [să protesteze.] Sunt mai inteligenți decât noi”, a spus liderul ucrainean. Nebărbierit și părând epuizat, Zelenski a vorbit în timpul unei conferințe cu jurnaliştii. El s-a așezat pe un scaun într-o sală de conferințe a biroului prezidențial, în timp ce personalul din administrație ridica baricadeînaintea unui posibil atac rusesc. El a mulțumit SUA și altor țări pentru că au furnizat arme esențiale, inclusiv echipamente antitanc de precizie și rachete Stinger, pentru a doborî elicopterele și avioanele rusești. Dar a afirmat, vorbind despre aderarea la NATO: „Am spus de multe ori că Ucraina are nevoie de garanții de securitate”. „Care a fost răspunsul alianței? Au spus că trebuie să așteptăm. Această așteptare a costat viețile a mii de oameni. Și acest lucru este adevărat”, a adăugat Zelenski. „Mă bucur că întreaga lume s-a reunit, dar este păcat că acesta a fost prețul”, a adăugat el. Citește și: BREAKING Lukoil cere oprirea imediată a războiului din Ucraina. Este primul gigant rus care iese din front

David Muniz, Chargé d’ Affaires al SUA: Lumea își va aminti de bunătatea pe care românii au arătat-o vecinilor lor
Internațional

David Muniz, Chargé d’ Affaires al SUA: Lumea își va aminti de bunătatea pe care românii au arătat-o vecinilor lor

David Muniz, Chargé d’ Affaires al SUA la București, scrie într-un editorial publicat de această ambasadă că lumea își va aminti multă vreme de bunătatea pe care românii au arătat-o vecinilor lor din Ucraina. Redăm integral editorialul diplomatului american. „Puterea noastră stă în unitatea noastră: Putin a ales războiul. Noi rămânem uniți cu Ucraina Este un moment definitoriu pentru Europa, pentru libertate și pentru toate statele și popoarele care iubesc pacea. Prin agresiunea sa criminală asupra poporului ucrainean și a suveranității Ucrainei, Vladimir Putin a brutalizat principiile care susțin pacea mondială și democrația. Însă, ucrainenii sunt renumiți pentru curaj și rezistență, iar acum inspiră lumea întreagă. Statele Unite, împreună cu aliații și partenerii noștri de pe tot globul, vor continua să sprijine poporul ucrainean să își apere țara. Libertatea va învinge. Prin faptul că Putin a ales să finanțeze un război ilegal în loc să investească în nevoile poporului său, invazia pe care o conduce asupra Ucrainei va defini pentru totdeauna eșecul strategic al Moscovei și cea mai mare nepăsare față de poporul rus din epoca modernă. Când se va scrie istoria acestei epoci, se va arăta că alegerea lui Putin de a lansa un atac nedrept și premeditat a distrus pacea și a servit doar la consolidarea unității și determinării tuturor statelor democratice iubitoare de libertate. Acest act barbar nu se va termina cu bine pentru Vladimir Putin. Împreună, Statele Unite, aliații și partenerii noștri iau măsuri pentru a-l trage pe el și Rusia la răspundere. Ca urmare a coordonării fără precedent a sancțiunilor globale, Statele Unite, Marea Britanie, Uniunea Europeană, Japonia, Canada și alte state au eliminat anumite bănci rusești din sistemul de mesagerie SWIFT și au impus măsuri restrictive Băncii Centrale a Rusiei. Președintele Biden a anunțat sancțiuni financiare ample și controale stricte la export care vor afecta economia, sistemul financiar și accesul la tehnologie ale Rusiei. Putin va rămâne în istorie ca despotul care a generat prăbușirea fără precedent a monedei naționale și a piețelor Rusiei. Iar noi, împreună cu aliații noștri, ne asigurăm că Putin și apropiații săi simt pe pielea lor impactul fiecărei sancțiuni și al fiecărei măsuri impuse. În coordonare cu o coaliție fără egal, formată din aliați și parteneri care reprezintă mai mult de jumătate din economia mondială, îi vom pune piedici lui Putin și aparatului său de război și vom limita capacitatea Rusiei de a participa la economia mondială. Și suntem pregătiți să facem și mai mult. Aceste sancțiuni economice sunt dure, fără precedent și întru totul îndreptățite. Merg în paralel cu ajutorul suplimentar pentru securitate, în valoare de 350 de milioane de dolari, autorizat recent de Președintele Biden. Astfel, sprijinul total pentru securitate, acordat de America Ucrainei în ultimul an depășește un miliard de dolari. Evenimentele recente au demonstrat cât este de eficientă această asistență, atunci când este acordată cui trebuie. Și, ca întotdeauna, America este pregătită să apere aliații NATO. Președintele Biden s-a coordonat cu guvernele aliate pentru a poziționa mii de forțe suplimentare în Germania și Polonia, ca parte a angajamentului nostru față de apărarea colectivă a NATO. A autorizat dislocarea forțelor terestre și aeriene deja staționate în Europa pe flancurile estic și sud-estic ale NATO, inclusiv aici, în România, dar și în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia. Aliații noștri și-au adăugat, de asemenea, propriile forțe și capacități formidabile pentru a asigura o apărare colectivă incredibilă. Nu trebuie să existe nicio îndoială cu privire la nivelul de pregătire al celei mai mărețe Alianțe militare din istoria lumii. Putin nu a reușit să divizeze NATO Dovada există, acest atac a fost plănuit îndelung. Putin și-a pregătit forțele -și pe cele obișnuite și mercenarii- să atace cu ferocitate Ucraina, amăgindu-le, spunându-le că merg să aducă pacea. A respins orice efort de bună credință al Statelor Unite și al aliaților și partenerilor noștri de a răspunde îngrijorărilor sale inventate privind securitatea și de a evita acest război absolut inutil. Planurile sale belicoase s-au desfășurat exact așa cum am avertizat întreaga lume că se va întâmpla, modul său de operare nu a fost diferit de tacticile de care s-a folosit când a atacat prima dată Ucraina, în 2014, sau Georgia în 2008. Statele Unite au comunicat transparent cu întreaga lume. Am declasificat informațiile secrete pe care le-am avut despre planurile Rusiei, pentru a evita crearea confuziei. Putin nu a reușit să divizeze Alianța NATO și națiunile-prietene din întreaga lume. Faptul că iubim cu toții libertatea, valorile democratice și pacea este cu mult peste capacitatea sa de înțelegere sau apreciere. Acesta este blestemul unui autocrat, al unui despot. Statele Unite, România și aliații noștri luptă acum umăr la umăr cu cea mai amplă provocare a securității în Europa și a idealurilor democratice din lume, din ultimele decenii. Invazia aceasta va da greș, Ucraina va rămâne în picioare. Putin și lacheii săi nu au reușit decât să întărească determinarea noastră, să unească membrii NATO și mai mult și să dezvăluie latura cea mai bună a popoarelor noastre. Amenințările nefondate pe care le proferează sunt semne ale slăbiciunii sale și ale puterii Alianței NATO. Lumea își va aminti de bunătatea pe care românii au arătat-o Până la momentul la care scriu acest text, România a ajutat zeci de mii de refugiați din Ucraina, iar numărul lor crește în fiecare minut. Presa internațională a remarcat acest lucru și lumea întreagă își va aminti multă vreme de bunătatea și grija pe care românii și guvernul român le-au arătat-o vecinilor lor. Reacția oficială a fost extraordinară, începând cu punctele de prim ajutor și îngrijire medicală, personalul de asistență primară, iar răspunsul inimos al cetățenilor români a fost profund. De multă vreme Statele Unite se mândresc să numească România și cetățenii săi prieteni și aliați. Dar chiar și noi am fost uimiți de grija extraordinară pentru vecini. Ofertele de cazare, alimente, obiecte de uz personal și de transport către București și mai departe au fost extrem de numeroase din partea populației. Actele de caritate sunt autentice și de proporții uimitoare. Evident, semnalul codat, despotic, nechibzuit, pe care Putin l-a transmis statelor din Europa, de a se întoarce împotriva statului vecin demonstrează cât de puțin înțelege din decența, legea, respectul care definesc România și pe noi toți. Întreaga lume vede cum Putin devastează acest continent. Este tras la răspundere și va răspunde pentru tot. Ucraina nu merită ceea ce i se întâmplă, poporul ucrainean nu a făcut nimic ca să merite ce i se întâmplă, iar poporul rus merită mult mai mult de la conducerea sa – costurile pe care rușii le vor suporta, în viitor, vor fi uriașe. Libertatea va învinge”.

Trump critică NATO, laude pentru Putin (sursa: RSBN)
Internațional

Trump îl laudă iar pe Putin și spune despre NATO că este "orice, dar nu inteligent"

Trump critică NATO, laude pentru Putin. Fostul preşedinte american Donald Trump l-a elogiat pe "inteligentul" Vladimir Putin şi i-a criticat pe liderii occidentali pe care el i-a considerat "atât de proşti", sâmbătă seară, la o mare convenţie anuală a conservatorilor american, în Orlando (Florida), informează AFP, potrivit news.ro. Trump critică NATO, laude pentru Putin NATO, a spus el, "pare orice, în afară de inteligent" lovind Rusia cu sancţiuni în loc să decidă să "o sfărâme în bucăţi - cel puţin psihologic". "Problema nu este că Putin este inteligent, pentru că sigur este", a continuat el. "Adevărata problemă este că liderii noştri sunt atât de proşti", a afirmat el, acuzând "slăbiciunea" succesorului său Joe Biden pentru invadarea Ucrainei de către Rusia. Citește și: Pierderi devastatoare pentru trupele ruse în a treia zi de invazie în Ucraina. Ajutor militar extern pentru Kiev, inclusiv din Germania El l-a calificat pe Volodimir Zelenski drept un "bărbat curajos", afirmând în acelaşi timp că este neadevărat faptul că preşedintele ucrainean l-ar fi disculpat de scandalul care a dus la primul său proces de destituire. Cauza tuturor relelor: alegerile "trucate" din SUA "Ca toată lumea să înţeleagă, acest oribil dezastru nu ar fi avut loc niciodată dacă alegerile noastre nu ar fi fost trucate", a mai spus fostul preşedinte în discursul său de 86 de minute, reluând una dintre acuzaţiile sale preferate fără însă să aducă dovezi. Miliardarul republicat în vârstă de 75 de ani a primit aplauze când a taxat drept "prostie" faptul că democraţii se prezintă ca un partid al democraţiei şi când a povestit să fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, "venea la Casa Albă şi mă pupa în fund". El a făcut aluzii şi la o eventuală candidatură în 2024: "Am făcut-o de două ori şi o vom mai face", prezentând înfrângerea sa din 2020 ca pe o victorie, dar a lăsat publicul în incertitudine în ceea ce priveşte dorinţa sa de a-l sfida personal pe Joe Biden pentru un viitor mandat prezidenţial.

NATO desfăşoară forţa de reacţie rapidă în ajutorul Ucrainei (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Ucraina va primi apărare aeriană de la NATO. Alianța desfășoară, în premieră, forța de reacție rapidă pentru apărare colectivă

NATO desfăşoară forţa de reacţie rapidă. Alianța va continua să trimită arme Ucrainei, inclusiv apărare aeriană. Anunţul a venit vineri seara de la secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, după încheierea summitului NATO organizat prin videoconferinţă în contextul invaziei militare ruse asupra Ucrainei, relatează Reuters. NATO desfăşoară forţa de reacţie rapidă Summit-ul urmează reuniunii de joi a Consiliului Nord-Atlantic la nivel de ambasadori, în cadrul căreia opt naţiuni estice au invocat Articolul 4 din tratatul fondator al Alianţei, care prevede consultări în cazul în care oricare dintre aliaţi consideră că integritatea lor teritorială este ameninţată. "Nu trebuie să existe loc pentru neînţelegeri: vom proteja fiecare aliat şi fiecare centimetru de teritoriu NATO", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul summitului, citat de EFE. Citește și: Performanța lui Putin: Rusia a pierdut într-o singură zi 1.000 de soldați, susține ministerul ucrainean al Apărării. Bilanțul pierderilor rusești "Trebuie să luăm acest lucru în serios şi exact asta facem. Iar acum, pentru prima dată, desfăşurăm forţele de răspuns ale NATO ca parte a unei apărări colective. Şi vorbim de mii de soldaţi, vorbim de capacităţi aeriene şi maritime. Toţi fac parte, de fapt, din forţele operative permanente", a declarat Stoltenberg, adăugând că este vorba de trupe americane şi europene, în special din Franţa şi Germania. "Trebuie să fim pregătiţi să facem mai mult. Chiar dacă asta înseamnă că trebuie să plătim un preţ. Pentru că suntem implicaţi pe termen lung", a spus el, referindu-se la sancţiunile economice dure pe care aliaţii şi Uniunea Europeană le impun Rusiei pentru comportamentul său. "Obiectivele Kremlinului nu se opresc în Ucraina" Într-o conferinţă de presă la Bruxelles, Stoltenberg a spus că Rusia încearcă să înlăture guvernul de la Kiev. El a avertizat, de asemenea, că "obiectivele Kremlinului nu se opresc în Ucraina", reamintind că Moscova a cerut garanţii obligatorii că Alianţa nu se va extinde şi mai mult şi că îşi va retrage trupele şi armele la graniţele sale din 1997, când mai multe ţări foste sovietice au aderat. La reuniunea de vineri au fost invitaţi preşedinţii instituţiilor UE, precum şi Finlanda şi Suedia, deoarece "această criză ne afectează pe toţi", a subliniat Stoltenberg. Potrivit declaraţiei publicate la finalul summit-ului, şefii de stat ai ţărilor membre NATO au convenit să continue să ia toate măsurile şi deciziile necesare pentru a asigura securitatea şi apărarea tuturor aliaţilor. NATO cere Rusiei oprirea imediată a ofensivei militare Liderii NATO cer Rusiei să îşi oprească imediat ofensiva militară, să îşi retragă toate forţele din Ucraina, subliniind că acest atac brutal, planificat de mult timp, asupra Ucrainei, o ţară independentă, paşnică şi democratică, a fost efectuat fără nicio provocare şi fără nicio justificare. Liderii ţărilor aliate îşi reafirmă solidaritatea cu preşedintele, parlamentul şi guvernul Ucrainei, aleşi în mod democratic, şi cu poporul ucrainean. De asemenea, NATO îşi menţine angajamentul faţă de toate principiile fundamentale care stau la baza securităţii europene, inclusiv faţă de dreptul fiecărei ţări de a-şi alege propriile acorduri de securitate.

AUR preia mesajele anti-NATO ale propagandei rusești Foto: NATO
Politică

AUR preia mesajele anti-NATO ale propagandei rusești: să nu ne bazăm pe aliați sau vom pierde jumătate din țară

AUR preia mesajele anti-NATO ale propagandei rusești și susține, într-o postare pe Facebook, că vom pierde jumătate din țară dacă ne bazăm pe aliați. AUR preia mesajele anti-NATO ale propagandei rusești „Războiul e la 40 km de graniță și noi ne bazăm doar pe aliații externi. Ultima dată când s-a întâmplat asta, am pierdut jumătate de țară într-o luna!”, se arată în mesajul postat pe pagina de Facebook a AUR. În realitate, România nu s-a aflat niciodată în situația de acum, protejată de NATO prin angajamente clare și cu trupe din SUA și din alte țări pe teritoriul ei. În 1916, România a pierdut jumătate din țară în primul rând datorită propriilor greșeli strategice, începând cu deciziile eronate luate când Bulgaria a atacat Turtucaia. Un general francez, Henri Berthelot, a fost cel care instruit armata română, după înfrângerile catastrofale din 1916. În 1940, când a pierdut o parte din Transilvania, Basarabia și Cadrilaterul, România era complet singură. Un studiu publicat la 24 februarie și realizat de Centrul pentru Promovarea Participării și Democrației din SNSPA ( CPD) arată că 27% din cei chestionați consideră că NATO nu ar ajuta România în cazul unui atac și că Rusia este mai puternică decât NATO. AUR preia exact această retorică. Dan Sultănescu, directorul de cercetare al CPD SNSPA, confirmă că nivelul încrederii românilor în autorii occidentali rămâne ridicat. 2 din 3 români au încredere în Vest și resping Rusia, si doar 15% susțin „modelul estic”. Totuși, peste un sfert dintre români (27%) au ajuns sa considere integrarea României în NATO și UE „o greșeală”. La 21 ianuarie, Rusia a cerut României și Bulgariei să iasă din NATO. AUR vrea să paralizeze Capitala Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) organizează duminică, începând cu ora 14,00, o acţiune de protest în Piaţa Universităţii din Capitală, miting îndreptat „împotriva regimului Iohannis”. AUR susține că tot duminică, începând cu ora 10:00, un marș auto va porni din Ploiești spre București. După ce se vor strânge în Piața Universității, manifestanții vor pleca la Palatul Cotroceni. Citește și: În plină invazie rusă asupra Ucrainei, George Simion vrea să paralizeze Bucureștiul. Mitingul AUR, promovat de Sputnik „Înainte mergeam cu autocarele, da amu ne-o rugat George (Simion, n.r.) să mergem cu maşinile mici, ca să fim cât mai mulţi şi să blocăm cât mai multe artere în Bucureşti”, a declarat unul dintre organizatorii AUR Maramureş, citat de Libertatea. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Bombardament rusesc în apropierea României, Poloniei? (sursa: mil.ru)
Eveniment

Rușii vor bombarda zone din apropierea granițelor României și Poloniei, vor provoca NATO (Radu Carp)

Bombardament rusesc în apropierea României, Poloniei? Rusia va căuta să atragă țări NATO în conflictul din Ucraina, opinează Radu Carp, profesor al Facultății de Științe Politice de la București. Bombardament rusesc în apropierea României, Poloniei? "Scenarii ce pot fi luate în calcul de forțele armate ruse: - bombardamente strategice în apropierea granițelor Ucrainei cu România și Polonia; - împingerea grănicierilor ucraineni sau a unor unități militare ucrainene în interiorul României și Poloniei. Vor fi numeroase provocări pentru a atrage țările NATO în conflict.", a scris Carp pe Facebook. Profesorul de la Științe Politice a postat mai multe analize la cald pe subiectul invaziei rusești din Ucraina. Va fi luptă de gherilă în Kiev În noaptea de joi spre vineri, Carp a scris următorul post: "Sunt personal îngrijorat de două aspecte total ignorate în discuția publică: Rusia a introdus în luptă doar mai puțin de un sfert din trupele sale aflate la granițele Ucrainei. Citește și: Rusia a trecut la operațiuni de commando în Kiev pentru a-l captura pe Zelenski, ținta numărul unu a lui Putin Celelalte trei sferturi nu vor pleca acasă, evident. Întrucât scopul politic al operațiunii militare este greu de îndeplinit, vom asista la lupte de gherilă în Kiev. Știm cum arată lupta de gherila în orașe precum Groznîi sau Sarajevo, cu o populație de zece ori mai mică decât Kiev. Distrugere totală. Cum va arăta confruntarea din Kiev - între o armată considerabilă și zeci de mii de civili înarmați?" Miza aeroportului din Hostomel: ajutor militar pentru Ucraina Radu Carp a explicat și care a fost miza luptelor feroce pentru controlul aeroportului din Hostomel. "De ce este important aeroportul Antonov din Hostomel? Majoritatea cred că forțele armate ruse au în vedere acest aeroport pentru a lansa atacuri asupra Kievului. Ce nevoie ar avea de un aeroport când atacurile aeriene pot fi lansate și de la o distanță mai mare? Strategia Rusiei în acest conflict este blocarea căilor de acces la armament destinat Ucrainei. Antonov este singura poartă de intrare pentru acest armament. O acțiune strategică foarte bine gândită dar se pare prost executată, din moment ce partea ucraineană a reluat controlul Antonov."

Șeful NATO îi cere lui Putin să oprească războiul Captură video Twitter Jens Stoltenberg
Internațional

Reacția NATO după invazia Ucrainei: Ne vom apăra aliații. Un act de agresiune asupra unei țări pașnice

Reacția NATO după invazia Ucrainei: Ne vom apăra aliații. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat atacul „îngrozitor al Rusiei asupra Ucrainei”, relatează BBC News. Reacția NATO după invazia Ucrainei: Vom lua măsurile necesare pentru a asigura securitatea aliaților Jens Stoltenberg a subliniat că este „complet nejustificat și neprovocat”. NATO a condamnat decizia Belarusului de a „înlesni” atacul Rusiei asupra Ucrainei. „Este un act de agresiune împotriva unei țări pașnice, independente”, este „o violare a legilor internaționale”, a arătat Jens Stoltenberg. „NATO va continua să ia toate măsurile necesare pentru a asigura securitatea și apărarea tuturor aliaților”, a transmis Stoltenberg. Citește și: VIDEO Discursul lui Putin care a declanșat invadarea Ucrainei, delir: Aliații NATO sprijină „neonaziștii” din Ucraina. În Donbass e „genocid” ? LIVE at +- 12:00 CET?️Press briefing after extraordinary meeting of the North Atlantic Council on #Russia’s unprovoked and unjustified attack on #Ukraine.? @NATO HQ, Brussels https://t.co/toYTx6ecME— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) February 24, 2022 Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Iohannis anunță primele măsuri ale României. Sursă imagine: presidency.ro
Politică

VIDEO Iohannis anunță primele măsuri ale României, după invazia rusească în Ucraina: Niciodată în istoria noastră nu am fost mai bine protejați împotriva oricărei agresiuni. Se impune consolidarea flancului estic

Iohannis anunță primele măsuri ale României, după invazia rusească în Ucraina. Citește și: Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina Iohannis anunță primele măsuri ale României: Se impune consolidarea flancului estic Redăm cele mai importante declarații ale președintelui Iohannis: Rusia a ales calea reprobabilă și complet ilegală a violenței masive în UcrainaRomânia condamnă ferm agresiunea complet nejustificată și neprovocată a armatei ruseSUA, NATO, UE și întreaga comunitate a statelor democratice au făcut tot posibilul ca democrația să prevaleze, a pledat pt continuarea dialogului, niciodată nu este prea tazriu ca rațiunea să învingăSingura soluție de a depăși cu bine este calea diplomaticăVă asigur, nici un român nu trebuie să se teamă pentru siguranța sa și a familiei, România beneficiază de cele mai bune garanții - parteneriatele solide cu NATO și SUA, niciodată în istoria noastră nu am fost mai bine protejați împotriva oricărei agresiuniRomânia nu va fi atrasă în conflictul militar în Ucraina, voi lua măsuri pentru ca securitatea României să nu fie sub nici o formă afectată Se impune consolidarea flancului estic . Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Mesajul președintelui de Ziua Europei Sursă imagine: presidency.ro
Politică

România, măsuri după invazia rusească în Ucraina. Începe ședința CSAT, iar la Guvern a fost convocat un task-force. MAE a cerut consultări cu NATO

România, măsuri după invazia rusească în Ucraina. Președintele Iohannis a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care a început la ora 11.00. La Guvern, premierul Nicolae Ciucă a convocat un grup de lucru, din care fac parte și miniștrii Apărării, Externelor. Citește și: Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina România, măsuri după invazia rusească în Ucraina. Ședința CSAT de la 11.00 Joi, de la ora 11.00, a început ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) , convocată de președintele Klaus Iohannis. Pe ordinea de zi a şedinţei este inclusă „tematica privind implicaţiile asupra securităţii euroatlantice în contextul agresiunii Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei”. La finalul şedinţei CSAT, preşedintele Iohannis va susţine o declaraţie de presă. La Guvern, premierul Nicolae Ciucă a convocat un grup de lucru din care fac parte miniștrii Apărării, Externelor, Internelor, Energiei, Muncii, Sănătății, Transporturilor, precum și secretarul general al Guvernului şi şeful Cancelariei Prim-ministrului, Mircea Abrudean. MAE a cerut consultări cu aliații NATO Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a anunțat că România a cerut NATO activarea articolului 4 din Tratatul de la Washington. Acest lucru înseamnă consultări între aliați, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina. "În urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, am cerut Misiunii României la NATO să ceară împreună cu alţi aliaţi activarea art. 4 din Tratatul de la Washington - care stabileşte un mecanism de consultare între aliaţi - cu privire la impactul situaţiei actuale asupra securităţii aliaţilor", a anunțat Aurescu, pe Twitter. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Rusia, amenințată cu noi sancțiuni, după anunțul lui Putin că a invadat Ucraina. Sursă imagine: Twitter Time
Internațional

Rusia, amenințată cu noi sancțiuni, după invadarea Ucrainei. Moscova va fi trasă la răspundere, spune Biden. Cele mai importante reacții

Rusia, amenințată cu noi sancțiuni, după invadarea Ucrainei. NATO a anunțat noi măsuri împotriva Moscovei, iar statele occidentale au condamnat decizia lui Vladimir Putin de a ataca Ucraina. Citește și: Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina Rusia, amenințată cu noi sancțiuni, după invadarea Ucrainei. Secretarul general al ONU i-a cerut lui Putin să oprească războiul Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, i-a adresat miercuri un apel de ultim moment preşedintelui rus Vladimir Putin să oprească războiul 'în numele umanităţii', informează Reuters. „Domnule preşedinte Putin, în numele umanităţii, aduceţi-vă trupele înapoi în Rusia”, a declarat Guterres, vorbind după o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate privind Ucraina. NATO condamnă „atacul nesăbuit” al Rusiei asupra Ucrainei Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denunțat „atacul nesăbuit” al Moscovei asupra Ucrainei. El a arătat că sunt „puse la risc nenumărate vieți civile”. Aliații se vor întâlni joi pentru a adopta noi sancțiuni împotriva Moscovei. SUA: Rusia singură este responsabilă pentru moartea și distrugerea provocate de acest atac „Președintele Putin a ales un război premeditat care se va solda cu pierderea de vieți omenești și catastrofe. Rusia singură va fi responsabilă de moartea și distrugerea pe care le va aduce acest atac, iar Statele Unite, aliații și partenerii săi vor răspunde într-o manieră unită și decisivă. Rusia va fi trasă la răspundere în fața lumii”, a transmis președintele american Joe Biden. Franța condamnă „în cei mai fermi termeni” invadarea Ucrainei Ambasadorul Franţei la ONU, Nicolas de Riviere, a denunţat miercuri seară „dispreţul" manifestat de Rusia faţă de ONU după decizia lui Vladimir Putin de a trimite trupe în Ucraina, informează joi France Presse, conform Agerpres. „Rusia a ales războiul. Franţa condamnă în cei mai fermi termeni declanşarea acestor operaţiuni", a adăugat el. Iohannis, Ciucă și Aurescu condamnă atacarea Ucrainei Premierul Nicolae Ciucă a condamnat „cu hotărâre” invadarea Ucrainei de către Rusia. „În numele Guvernului României, premierul Nicolae Ciucă exprimă solidaritatea cu Guvernul Ucrainei şi reiterează susţinerea pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale statului vecin”, arată Guvernul României, într-un comunicat de presă. Și președintele Iohannis a condamnat în termeni fermi invadarea Ucrainei. „Această conduită, care urmează recunoaşterii ilegale de către Federaţia Rusă a „independenţei" autoproclamatelor republici separatiste din Doneţk şi Lugansk, părţi componente ale Ucrainei, reprezintă o nouă încălcare flagrantă a principiilor de drept internaţional, în mod special a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei, a inviolabilităţii frontierelor acestui stat, respectiv a principiului nerecurgerii la folosirea forţei în relaţiile internaţionale", a arătat șeful statului. „România este alături de Ucraina. Încălcarea gravă a dreptului internaţional de către Rusia va avea un preţ mare. Alături de aliaţii şi partenerii noştri, vom decide cele mai potrivite măsuri pentru securitatea şi siguranţa comunităţii euroatlantice”, a scris ministrul de Externe Bogdan Aurescu, pe Twitter. Marea Britanie: Putin a ales calea distrugerii Premierul Marii Britanii, Boris Johnson, a transmis joi că este „îngrozit de evenimentele înspăimântătoare din Ucraina" şi că a vorbit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski despre următorii paşi, relatează Reuters. Preşedintele rus Vladimir Putin „a ales calea vărsării de sânge şi a distrugerii prin lansarea acestui atac neprovocat asupra Ucrainei", a scris Johnson pe Twitter. Germania: Zi îngrozitoare pentru Ucraina, zi neagră pentru Europa Cancelarul german Olaf Scholz a declarat joi dimineaţă că operaţiunea militară rusă lansată în Ucraina este „o încălcare flagrantă" a dreptului internaţional, relatează AFP şi Reuters. „Germania condamnă cât se poate de ferm acest act lipsit de scrupule al preşedintelui (Vladimir) Putin. Suntem solidari cu Ucraina şi cu locuitorii săi", a transmis el într-un comunicat. "Este o zi îngrozitoare pentru Ucraina şi o zi neagră pentru Europa", a adăugat Scholz, conform Agerpres. UE anunță că va trage la răspundere Rusia pentru atacul nejustificat asupra Ucrainei Uniunea Europeană va trage la răspundere Moscova pentru atacul "nejustificat" asupra Ucrainei, a declarat joi şefa executivului blocului comunitar, Ursula von der Leyen, potrivit Reuters. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Cuba nu vrea NATO lângă Rusia, a spus conducerea țării după o întâlnire cu vicepremierul rus Borisov (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Amintiri din Războiul Rece: Cuba se opune "expansiunii" NATO la frontierele Rusiei

Cuba nu vrea NATO lângă Rusia. Țara a criticat dur sâmbătă, în plină criză ucraineană, "isteria propagandistică" a Washingtonului împotriva Rusiei şi "expansiunea" NATO până la frontierele sale, cu prilejul unei vizite oficiale la Havana a vicepremierului rus Iuri Borisov, relatează AFP. Cuba nu vrea NATO lângă Rusia "Respingem energic isteria propagandistică şi mediatică pe care a declanşat-o guvernul SUA împotriva Rusiei şi ne opunem cu fermitate expansiunii NATO la frontierele acestui stat frate", a postat pe Twitter ministrul cubanez al afacerilor externe, Bruno Rodriguez. Vineri seară, vicepremierul cubanez, Ricardo Cabrisas, a subliniat deja "poziţia cubaneză împotriva sancţiunilor unilaterale şi incorecte pe care le impune Occidentul" Moscovei şi împotriva unei eventuale aderări a Ucrainei, vecină cu Rusia, la NATO. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO Vicepremierul cubanez, care s-a întâlnit cu omologul său rus, şi-a exprimat solidaritatea cu Moscova în contextul "constantelor campanii de dezinformare şi a războiului de propagandă" al SUA, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe. Criza ucraineană, de săptămâni Occidentalii se îngrijorează de săptămâni de riscurile unui atac al Rusiei asupra Ucrainei, după ce Moscova a comasat peste 100.000 de militari la frontierele sale, o situaţie explozivă în centrul celei mai grave crize cu Rusia de la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial. Cei doi vicepremieri şi-au exprimat de altfel dorinţa "de a continua şi amplifica colaborarea bilaterală în toate domeniile" între Cuba şi Rusia, în special în "domeniile transporturilor, energiei, industriei, serviciilor bancare şi financiare", potrivit aceleiaşi surse. Mini-turneu sud-american al vicepremierului rus Vicepremierul cubanez a mulţumit Moscovei şi pentru "sprijinul continuu şi solidaritatea" cu Cuba în timpul pandemiei de COVID-19, în principal prin trimiterea a cinci avioane cu ajutor medicale, precum şi a unei nave care transportă făină de grâu, care urmează să ajungă în insulă. Înainte de a ajunge în Cuba, Iuri Borisov s-a deplasat în Venezuela şi Nicaragua, alţi doi aliaţi ai Moscovei în regiune. În urmă cu o lună preşedinţii Vladimir Putin şi Miguel Diaz-Canel au discutat telefonic despre întărirea "asocierii strategice" între cele două ţări. Vicepremierul Iuri Borisov a mai efectuat o vizită la Havana în octombrie.

România răspunde Rusiei: Vrem NATO aici (sursa: presidency.ro)
Internațional

România, răspuns pentru Rusia: Ne dorim ca grupul de luptă NATO să fie poziționat în țara noastră

România răspunde Rusiei: Vrem NATO aici. România este pregătită să găzduiască grupul de luptă al NATO, fiind cunoscut locul unde va fi poziţionat, a declarat, joi, preşedintele Klaus Iohannis. Citește și: Stoltenberg at Mihail Kogălniceanu: I welcome France’s offer to lead a NATO battlegroup here in Romania Acesta a precizat că detaliile vor fi făcute publice în momentul în care va fi aprobat formal la nivelul Alianţei Nord-Atlantice. România răspunde Rusiei: Vrem NATO aici "Am discutat cu preşedintele Macron în marja întâlnirii de aseară şi această chestiune. Rămânem implicaţi, Franţa îşi doreşte în continuare să fie naţiune cadru, noi ne dorim în continuare ca acest grup de luptă - , cum se numeşte în NATO - să fie poziţionat în România. Citește și: Romania joins NATO’s most successful munition cooperation framework Şi da, pot să vă spun că noi suntem pregătiţi, ştim unde va fi poziţionat acest , însă acest grup de luptă încă nu este aprobat formal la nivel NATO. Însă suntem optimişti că aliaţii vor agrea acest format. Citește și: Biden anunță un atac al Rusiei în Ucraina „în următoarele zile” Discuţiile se vor purta în această primăvară şi, în final, când totul va fi rezolvat şi clarificat, vom putea să facem şi declaraţii publice despre cine participă, unde vor fi poziţionaţi şi alte detalii interesante pentru publicul din România, dar chiar acum încă nu", a explicat şeful statului. Citește și: Rusia: Cererea noastră de retragere a trupelor NATO se referă la România Rusia a cerut, în ultimele săptămâni, ca NATO să-și retragă trupele din România. Reuniune informală a Consiliului European Preşedintele Klaus Iohannis a participat, miercuri, la Paris, la reuniunea informală organizată de preşedintele francez, Emmanuel Macron, privind situaţia de securitate din Sahel. Joi, şeful statului a luat parte, la Bruxelles, la reuniunea informală a Consiliului European pe tema ultimelor evoluţii privind situaţia de securitate de la graniţele Ucrainei şi la cel de-al VI-lea Summit Uniunea Europeană - Uniunea Africană, care va continua şi vineri. Tot vineri, şeful statului va avea, în marja participării la Summitul UE - Uniunea Africană, o întrevedere cu preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, potrivit Agerpres.

Trupele rusești pleacă? NATO nu crede (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Rușii pretind că se îndepărtează de granița cu Ucraina. Zelenski nu e convins. NATO: Plimbă trupele de colo, colo. De fapt, aduc mai multe

Trupele rusești pleacă? NATO nu crede. Configuraţia forţelor armate ale Rusiei în vestul ţării va reveni la normal în trei-patru săptămâni, a declarat ambasadorul Federaţiei Ruse în Irlanda, Iuri Filatov, informează miercuri TASS şi Reuters. Rusia a masat trupe lângă Ucraina, alimentând temeri că Moscova ar plănui un atac asupra ţării vecine. Moscova neagă că ar avea asemenea planuri. Trupele rusești pleacă? NATO nu crede Rusia a anunţat că mai multe dintre forţele sale militare din jurul Ucrainei au fost retrase miercuri, însă Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a îndemnat Moscova să dovedească această retragere, susţinând că sunt semne că şi mai multe trupe ruse se îndreaptă spre frontiera ucraineană. De asemenea, Rusia nu va participa la reuniunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) în timpul căreia se va discuta despre exerciţiile sale militare comune cu Republica Belarus, a informat miercuri TASS, citându-l pe şeful delegaţiei ruse la negocierile de la Viena privind securitatea militară şi controlul armelor, Konstantin Gavrilov. Săptămâna trecută, cele trei ţări baltice - Estonia, Letonia şi Lituania - au cerut mai multe informaţii Republicii Belarus cu privire la exerciţiile militare de anvergură pe care le desfăşoară împreună cu Rusia pe teritoriul belarus. Ministerul Apărării al Letoniei a anunţat că cele trei ţări au trimis o solicitare în acest sens conducerii autoritare de la Minsk, prin intermediul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Zelenski: Nu vedem deocamdată vreo retragere Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat miercuri că nu a constatat deocamdată nicio retragere a trupelor ruse de pe poziţiile din apropierea frontierei ucrainene, relatează Reuters, care citează BBC. "Să fiu sincer, noi reacţionăm la realitatea care există şi nu vedem deocamdată vreo retragere, doar am auzit despre ea", a spus Zelenski în timpul unei vizite în vestul Ucrainei. "Cred că toţi oamenii normali se aşteaptă la o dezescaladare. În ce priveşte ameninţarea, am spus de multe ori că suntem calmi în legătură cu orice ameninţări pentru că ne amintim că toată această situaţie nu a început ieri. Acest lucru se întâmplă de mulţi ani. Atunci când trupele se retrag toată lumea va vedea asta... dar pentru moment, este doar o declaraţie", a adăugat şeful statului ucrainean. Stoltenberg: Rusia continuă concentrarea militară Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat miercuri că alianţa "nu a observat nicio detensionare pe teren", deşi Rusia a anunţat că şi-a retras o parte din trupele de la frontierele Ucrainei, transmit dpa şi Reuters. "Dimpotrivă, se pare că Rusia continuă concentrarea militară", a declarat Stoltenberg presei. "Ce observăm este că şi-au mărit numărul de militari şi că mai mulţi militari sunt pe drum", a adăugat el. Secretarul general a arătat că deplasările de trupe şi tancuri sunt o practică uzuală: "Dacă într-adevăr (ruşii - n. red.) încep să îşi retragă militarii, va fi ceva binevenit. (...) Şi-au deplasat întotdeauna forţele încoace şi încolo, aşa că doar observarea unor deplasări ale forţelor sau ale tancurilor nu confirmă o retragere reală". El a adăugat, înaintea unei reuniuni de două zile a miniştrilor apărării din ţările membre NATO, că alianţa va continua să monitorizeze situaţia şi să insiste pentru diplomaţie. Rușii acuză cecitatea NATO Ministrul canadian al apărării, Anita Anand, a făcut tot miercuri o declaraţie similară. Ea a afirmat că speră să vadă dovezi ale retragerii ruse din apropierea Ucrainei, dar deocamdată numerele sunt în creştere, iar situaţia este într-un moment de cotitură. "Escaladarea militarilor ruşi la frontiera ucraineană, inclusiv în Belarus, este tot mai semnificativă", a spus Anand la sosirea la reuniunea de la Bruxelles cu omologii ei. "Aşteptăm să vedem dovezi ale retragerii militarilor din partea Rusiei. Dar trebuie să ne pregătim pentru orice eventualitate, cu această escaladare semnificativă a militarilor ruşi la care am asistat în ultimele săptămâni", a mai afirmat ea. În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că analiza făcută de NATO cu privire la mişcările de trupe ruseşti în apropiere de Ucraina este greşită, transmite dpa. "Sunt probleme cu evaluarea de către NATO a situaţiei", a atras atenţia Peskov, citat de agenţia Interfax.

Ucraina e dispusă la concesii pentru a evita războiul cu Rusia (sursă: Ministry of Defence)
Internațional

Ucraina e dispusă la concesii pentru a evita războiul cu Rusia, dar nu renunță la NATO

Ucraina e dispusă la concesii pentru a evita războiul cu Rusia. Ambasadorul ucrainean în Marea Britanie a adus, luni, clarificări cu privire la declarațiile care făceau referire la o posibilă renunţare la candidatura Ucrainei la NATO, relatează digi24. Acesta a precizat că țara sa nu-şi va reevalua demersurile care vizează aderarea la Alianţa nord-atlantică, relatează Reuters. Întrebat dacă Ucraina ar putea sau nu să-şi reconsidere planurile de a se alătura NATO, ambasadorul Vadim Pristaiko a declarat pentru BBC: "Nu, nu şi mă bucur foarte mult că am această ocazie de a-mi clarifica poziţia". El a afirmat că relatarea anterioară a BBC a fost rezultatul unei neînţelegeri. Citește și: Claudiu Târziu, atac la foștii tovarăși de drum Șoșoacă și Călin Georgescu. Despre Simion: nici el nu ne poate da afară, nici noi pe el "Nu suntem membri ai NATO în prezent şi pentru a evita un război suntem gata să facem multe concesii şi asta facem în convorbirile cu ruşii", a spus Pristaiko. "Nu are nimic de-a face cu NATO, (angajamentul faţă de) care este înscris în Constituţie". Ucraina e dispusă la concesii pentru a evita războiul cu Rusia "Nu este o amânare a ambiţiilor noastre de a fi NATO, este vorba de faptul că în prezent nu facem parte din familie, aşa încât trebuie să căutăm altceva, cum ar fi acorduri bilaterale cu Marea Britanie, cu Statele Unite", a explicat el. "Aşa încât în plus faţă de NATO căutăm o serie de alte aranjamente care să ne permită să supravieţuim acum acestui calvar", a adăugat ambasadorul ucrainean. Citește și: Bode: „Granițele noastre sunt sigure”. În 2021, avioane cu țigări de contrabandă au aterizat în România fără să fie oprite Întrebat din nou dacă Ucraina îşi schimbă poziţia privind candidatura la NATO, acesta a răspuns: "Nu". Precizările au fost făcute și într-o postare pe contul de Twitter al Ambasadei Ucrainei în Marea Britanie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră