sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: nato

348 articole
Eveniment

Cum arată distribuția forțelor NATO Est

Cum arată distribuția forțelor NATO în Europa de Est, după summit-ul de la Madrid: în România vor staționa 4.500 de militari ai alianței. În țările baltice vor fi 9.900, deși, împreună, cele trei state -Estonia, Letonia și Lituania - au jumătate din populația României. Cum arată distribuția forțelor NATO în Est Astfel, în Estonia vor fi 2.200 de militari NATO, în Letonia - 4.000 și în Lituania - 3.700. Polonia va găzdui 11.600 de militari NATO. Polonia are și cea mai mare forță armată, de peste 122.000 de militari. România are o armată de 75.000 de militari. This was the year that Estonia emerged as one of the indisputable leaders of NATO--combining strategic clarity, moral courage, and innovation to not only punch above their weight but above that of almost all of their larger, more powerful European neighbors. https://t.co/qchXgXIU7u— David Rothkopf (@djrothkopf) June 29, 2022 “O să menținem o brigadă rotațională suplimentară, care este de 3000 de soldați și încă 2000 de membri ai personalului de luptă aici în Europa, cu sediul în România“, a spus și președintele SUA, Joe Biden. SUA dublează efectivele NATO cu propriile trupe Casa Albă a anunțat că „în strânsă cooperare cu aliații noștri și națiunile gazdă (...) Statele Unite vor întreprinde următoarele acțiuni suplimentare pentru a consolida descurajarea și apărarea NATO și securitatea europeană”: Înființarea unui post de comandă avansat al cartierului general al Corpului V permanent în Polonia, care va îmbunătăți interoperabilitatea SUA-NATO pe flancul estic.Angajamentul de a menține o echipă de luptă de brigadă suplimentară rotativă în Europa, pe care Statele Unite o vor poziționa în România, cu capacitatea de a desfășura elemente subordonate pentru antrenament și exerciții pe flancul estic.Desfășurări prin rotație îmbunătățite în regiunea baltică, inclusiv forțe blindate, aviație, apărare aeriană și operațiuni speciale, construind interoperabilitate suplimentară și instruire intensificată cu acești aliați (...) Vom menține o prezență persistentă în regiune și vom intensifica antrenamentul cu aliații noștri baltici.Un acord de colaborare cu Spania pentru a crește numărul de distrugătoare americane staționate în Rota de la patru la șase.Două escadrile de avioane F-35 către Regatul Unit.Staționarea de apărare aeriană suplimentară și a altor instrumente de activare în Germania și Italia. This morning in Madrid President Biden announced: * Permanent headquarters in Poland for the Fifth Army Corps * Maintain an additional rotational brigade of thousands of troops in Romania* Sending two more F-35 squadron to the UK https://t.co/NZNTbWxDFY— annmarie hordern (@annmarie) June 29, 2022 Rusia, descurajată să atace NATO a schimbat, la Madrid, radical strategia de până acum, care prevedea că țările baltice ar fi fost abandonate în fața unei agresiuni rusești, urmând ca ele să fie eliberate după 180 de zile. Schimbarea de strategie a fost puternic influențată de ceea ce au făcut rușii în Ucraina, în localități precum Bucha. Premierul estonian Kaja Kallas, care a deschis subiectul schimbării actualei strategii, a spus că abandonarea țărilor baltice, în caz de atac, ar fi însemnat ștergerea lor de pe suprafața pământului, distrugerea culturii lor.

Cum arată distribuția forțelor NATO în Est Foto: US Department of Defence
Summitul NATO de la Madrid un semnal puternic dat Rusiei (sursa: Facebook/Krišjānis Kariņš)
Internațional

Summitul NATO de la Madrid, un semnal puternic dat Rusiei

Summitul NATO de la Madrid, un semnal puternic dat Rusiei. Premierul leton Krišjānis Kariņš a salutat deciziile luate de liderii NATO la Madrid de a consolida prezența pe flancul estic al alianței, numindu-le "un semnal foarte, foarte clar pentru Moscova". Într-un interviu acordat miercuri postului CNN, liderul statului baltic a remarcat că "într-un anumit sens, tot ceea ce am susținut a fost auzit în mod clar", afirmând că schimbarea de postură este "o schimbare de la o apărare de tip "tripwire" la o apărare în față". Summitul NATO de la Madrid, un semnal puternic dat Rusiei "Până acum, mulți lideri NATO au repetat și repetat că NATO va apăra și va apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO", a declarat Kariņš. "Acum … există acțiune în spatele acestor cuvinte". Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc Kariņš a declarat că ar dori ca sprijinul pentru Ucraina să se miște și mai repede, deoarece "cu cât mai repede noi, cei din NATO, putem furniza arme, muniții și instruire, cu atât mai repede se va încheia războiul". "Cred că se va ajunge la o soluție diplomatică odată ce Rusia își va da seama că pierde sau a pierdut războiul și atunci Rusia va veni la masă", a spus el, potrivit CNN. Vorbind miercuri la summitul NATO de la Madrid, președintele Joe Biden a declarat că Statele Unite vor stabili un sediu permanent pentru Corpul 5 al armatei în Polonia și vor spori desfășurările prin rotație în statele baltice. Letonia este unul dintre statele baltice și are granițe terestre atât cu Rusia, cât și cu Belarus.

Putin deranjat de "ambițiile imperiale" ale NATO(sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, deranjat de "ambițiile imperiale" ale NATO

Putin, deranjat de "ambițiile imperiale" ale NATO. Preşedintele rus Vladimir Putin a denunţat miercuri "ambiţiile imperiale" ale NATO, care încearcă, potrivit lui, să-şi afirme "hegemonia" prin conflictul ucrainean, relatează AFP. "Apelul către Ucraina de a continua luptele şi de a refuza negocierile nu face decât să confirme ipoteza noastră că Ucraina şi binele poporului ucrainean nu sunt obiectivul Occidentului şi al NATO, ci un mijloc de a-şi apăra propriile lor interese", a spus Putin, într-o conferinţă de presă la Aşgabad, capitala turkmenă. Putin, deranjat de "ambițiile imperiale" ale NATO "Ţările lidere din NATO doresc (...) să-şi afirme hegemonia, ambiţiile lor imperiale", a acuzat el. Alianţa Atlantică şi "înainte de toate Statele Unite au nevoie de mult timp să aibă un inamic extern în jurul căruia să-şi unească aliaţii", potrivit preşedintelui rus. "Iranul nu a fost bun pentru aceasta", a apreciat el. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc "Le-am dat această şansă, şansa de a reuni toată lumea în jurul lor", a afirmat Putin pe ton ironic. Rusia nu vede nicio problemă într-o eventuală aderare a Finlandei şi Suediei la NATO, a dat asigurări Vladimir Putin. "Nu avem probleme cu Suedia şi Finlanda, aşa cum avem cu Ucraina'', a afirmat de asemenea Putin, aflat în vizită în capitala turkmenă. "Dacă Finlanda şi Suedia doresc aceasta, să adere. Este problema lor, pot adera la ce doresc", a spus el. În aceeaşi conferinţă de presă, preşedintele Putin a respins responsabilitatea armatei ruse într-un atac care a ucis cel puţin 18 persoane, conform Kievului, într-un centru comercial aglomerat din Kremenciuk, în Ucraina. "Armata noastră nu loveşte niciun loc de infrastructură civilă. Avem toate posibilităţile de a şti ce şi unde este", a adăugat preşedintele Putin, potrivit Agerpres. Atacul asupra centrului comercial din Kremenciuk a provocat cel puţin 18 morţi şi zeci de răniţi şi dispăruţi. Rusia neagă că a vizat o ţintă civilă, susţinând că a bombardat un depozit de arme.

NATO trimite România în prima linie (sursa: nato.int)
Internațional

NATO trimite România în prima linie

NATO trimite România în prima linie. Rusia reprezintă pentru Alianță "cea mai semnificativă şi directă ameninţare", în timp ce "politicile coercitive" ale Chinei reprezintă provocări pentru "interesele de securitate şi valorile" Alianţei, notează NATO în noul său concept strategic adoptat miercuri de liderii statelor membre ale acestei alianţe, la summitul lor care are loc la Madrid, potrivit agenţiilor DPA şi AFP. NATO trimite România în prima linie Conform acestui nou concept strategic, valabil pentru următorii zece ani, NATO nu mai vede Rusia ca pe un partener strategic, dar Alianţa "nu caută confruntarea şi nu reprezintă o ameninţare" pentru Rusia. Acest document, care nu a mai fost revizuit din 2010, include acum în premieră şi referiri la China, menţionând despre această ţară că foloseşte "o gamă largă de activităţi politice, economice şi militare" pentru a-şi proiecta puterea. "Ambiţiile declarate ale Chinei şi politicile sale coercitive reprezintă provocări pentru interesele noastre, securitatea noastră şi valorile noastre", scrie NATO în acelaşi document în care critică şi "parteneriatul strategic" între Beijing şi Moscova împotriva "ordinii internaţionale". Creștere de șapte ori a prezenței militare active Liderii statelor NATO au mai aprobat la summit consolidarea prezenţei militare pe flancul estic, în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, şi suplimentarea efectivelor Forţei de Răspuns a NATO de la 40.000 la 300.000 de militari. O dată cu conceptul strategic, liderii prezenţi au aprobat şi documentul denumit "Declaraţia de la Madrid". Ei au promis Ucrainei sprijin politic şi militar pe termen lung, inclusiv arme, muniţii şi instrucţie pentru armata ucraineană. Intervenind prin legătură video la acest summit, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut în special artilerie cu rază lungă de acţiune şi finanţare, susţinând că, pentru a rezista în faţa agresiunii ruse, armata ucraineană are nevoie de circa 5 miliarde de dolari pe lună. Noi trupe în România Preşedintele american, Joe Biden, a anunţat că Statele Unite vor stabili în Polonia un cartier general permanent al Corpului 5 al armatei americane. În România îşi va avea baza o brigadă americană suplimentară compusă în total din 5.000 de persoane, vor exista de asemenea desfăşurări americane suplimentare în statele baltice. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de un magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Două escadrile suplimentare de avioane de luptă F-35 vor fi dislocate în Regatul Unit şi vor fi poziţionate capacităţi suplimentare de apărare aeriană în Germania şi Italia.

Un semnal către China: Japonia și Coreea de Sud participă la summit-ul NATO de la Madrid Foto: premierul Japoniei, Fumio Kishida și președintele SUA, Joe Biden
Eveniment

Japonia Coreea de Sud summit-ul NATO

Japonia și Coreea de Sud participă, pentru prima oară, la summit-ul NATO de la Madrid. La reuniune vor sosi și liderii Australiei și Noii Zeelande. NATO urmează să anunțe, la acest summit, că China comunistă este „o provocare sistematică”. Japonia și Coreea de Sud, la summit-ul NATO În plus, China şi Rusia au devenit tot mai apropiate în ultimii ani, iar în februarie Vladimir Putin şi Xi Jinping s-au angajat într-un amplu parteneriat strategic menit să contracareze influenţa SUA şi au declarat că ţările lor nu au "nicio zonă de cooperare interzisă". Urmare a activității Chinei, Japonia a abandonat pacifismul tradițional, de după cel de-al doilea război mondial, și a decis să-și consolideze armata. Cheltuielile cu apărarea vor depăși 1% din PIB. Kishida arrives at NATO locked and loaded https://t.co/dLtyjmpE3D— Asia Times (@asiatimesonline) June 29, 2022 Coreea de Sud se află într-o poziție similară cu Japonia, explică Bloomberg. Președintele Yoon Suk Yeol, un conservator recent ales, a căutat să-și lege țara mai strâns de SUA și de aliații săi din Europa. Legătura cu NATO „ar putea proteja interesul Coreei de Sud împotriva celui al Beijingului în cazul scăderii influenței SUA în regiunea Pacificului pe termen lung”, a declarat Cheon Seong-whun, fost secretar pentru strategia de securitate din cadrul biroului prezidențial al Coreei de Sud. China, tot mai amenințătoare „Aliații SUA (...) din Asia nu sunt convinși că ascensiunea Chinei este pașnică. În ultimii ani, Beijingul a intensificat activitatea militară în jurul Taiwanului și a devenit mai agresiv asupra teritoriilor disputate din largul coastei sale, din Japonia până în Filipine. A stimulat cooperarea în materie de securitate cu statele insulare din Pacific din apropierea Australiei și a declanșat cea mai mortală luptă de la graniță cu India din ultimele decenii”, mai arată Bloomberg. Prime Minister Kishida Fumio is set to become the first Japanese leader to attend a NATO summit. https://t.co/9EXbvTMRUq— NHK WORLD News (@NHKWORLD_News) June 29, 2022 Premierul Japoniei, Fumio Kishida, ia în considerare organizarea unui summit împreună cu liderii Coreei de Sud, Australiei şi Noii Zeelande în marja reuniunii NATO, pentru a arăta solidaritatea împotriva Chinei tot mai puternice, arăta presa din Japonia, acum câteva zile. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum

Ungaria se opune din nou (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Ungaria se opune din nou

Ungaria se opune din nou. Premierul Ungariei, ultranaţionalistul Viktor Orban, a declarat miercuri că ţara sa nu va susţine nicio propunere care să implice NATO în războiul din Ucraina, deoarece consideră că este vorba despre un conflict exclusiv între Rusia şi Ucraina, transmite agenţia MTI. "Nu vom susţine nicio propunere care ar putea atrage NATO sau Ungaria în acest conflict, pentru că este un război ruso-ucrainean, iar NATO este o alianţă defensivă", a spus Orban, potrivit şefului său de presă, Bertalan Hevesi. Ungaria se opune din nou Agenţia EFE aminteşte că Orban a sosit marţi seară la Madrid pentru a participa la summitul NATO, unde va susţine eforturile pentru restabilirea păcii în Ucraina, potrivit lui Hevesi. "În locul unei escaladări a războiului, Ungaria sprijină eforturile în favoarea păcii", a declarat marţi seară şeful guvernului de la Budapesta după cina oferită de regii Spaniei şefilor de stat şi de guvern care participă la reuniune. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Hevesi a semnalat că soluţionarea conflictului presupune restabilirea rapidă a unui acord de încetare a focului şi începerea unor negocieri de pace, potrivit Agerpres. Răspunsul la invazia rusă în Ucraina este una dintre principalele teme pe care le vor aborda ţările membre ale alianţei la summitul de la Madrid.

Iohannis așteaptă măsuri concrete de la Summitul NATO (sursa: Facebook/AdministratiaPrezidențială)
Internațional

Iohannis așteaptă măsuri concrete de la Summitul NATO

Iohannis așteaptă măsuri concrete de la Summitul NATO. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că România are aşteptări "foarte concrete" de la Summitul NATO, indicând consolidarea semnificativă a Flancului estic, creşterea numărului de militari aliaţi, declararea Mării Negre ca zonă de interes strategic, Rusia să fie considerată ameninţare semnificativă a Alianţei, iar grupurile de luptă să devină brigăzi. Iohannis așteaptă măsuri concrete de la Summitul NATO "NATO este garanţia securităţii noastre şi, în aceste vremuri complicate, când Rusia a atacat Ucraina şi noi suntem vecini, ne dăm sema cât de importantă este umbrela NATO. Acest summit a fost calificat de unii drept unul istoric şi cred că au dreptate", a spus şeful statului, înaintea participării la Summitul NATO. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum "Am convenit alocarea a 2,5% din PIB pentru apărare începând cu bugetul pe 2023, iar această alocare va continua cel puțin 10 ani. O parte din bani va merge către investiții în sectorul de apărare", a spus el, potrivit Agerpres. Preşedintele Klaus Iohannis participă miercuri şi joi la Summitul NATO de la Madrid. Marţi, şeful statului a participat la dineul de gală oferit de Regele Felipe al VI-lea şi Regina Letizia în onoarea şefilor de stat şi de guvern care participă la Summitul Alianţei.

Iohannis, la summitul NATO (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Internațional

Iohannis la summitul NATO

Iohannis, la summitul NATO. Preşedintele Klaus Iohannis participă, miercuri şi joi, la reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de la Madrid, Regatul Spaniei, programul Summitului fiind unul consistent, incluzând trei reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic şi activităţi cu o încărcătură simbolică şi practică, precum semnarea Scrisorii de angajament pentru Fondul de Inovare al NATO. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, miercuri, şeful statului va lua parte la o primă reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern, având ca teme de discuţie războiul ilegal de agresiune al Rusiei contra Ucrainei, consecinţele acestuia şi continuarea asistenţei acordate Ucrainei, în deschiderea căreia va interveni şi preşedintele Ucrainei prin sistem de videoconferinţă. Iohannis, la summitul NATO În cadrul reuniunii vor fi abordate Noul Concept Strategic şi noile măsuri privind descurajarea şi apărarea. "Astfel, în continuarea deciziilor de la Summitul extraordinar din 24 martie 2022, la reuniunea de la Madrid va fi conturată o postură a NATO revizuită, inclusiv pe Flancul Estic în integralitatea sa, pentru a face faţă provocărilor de securitate fără precedent cu care se confruntă NATO şi statele Aliate", precizează sursa citată. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Tot miercuri, preşedintele Klaus Iohannis va participa la o a doua reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern, cu participarea şefilor de stat şi de guvern din Australia, Finlanda, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă, Suedia, Georgia şi a preşedinţilor Consiliului European şi Comisiei Europene. Liderii din statele membre NATO vor discuta, astfel, împreună cu partenerii cu aceeaşi viziune, provocările şi ameninţările globale, inclusiv asertivitatea unor actori autoritari, precum şi articularea unei poziţii comune faţă de acestea, cu accent pe obiectivul prezervării şi consolidării ordinii internaţionale bazate pe reguli. Joi, preşedintele României va lua parte la o a treia reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern dedicată provocărilor şi ameninţărilor din Vecinătatea Sudică, urmând a fi abordate progresele în lupta contra terorismului, modalităţile de asigurare a securităţii alimentare şi răspunsul la alte provocări provenite din Vecinătatea Sudică a Alianţei, precum şi posibilităţile de sprijin aliat pentru capacităţile de apărare ale partenerilor din Sud. Rusia, principala amenințare la adresa NATO În cadrul Summitului, preşedintele Klaus Iohannis va saluta reflectarea, în Noul Concept Strategic, în mod realist, a situaţiei actuale de securitate, plecând de la recunoaşterea Rusiei ca ameninţare principală la adresa NATO, precum şi menţionarea, pentru prima dată, a importanţei strategice a regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică. Preşedintele României va sublinia, în cadrul discuţiilor, importanţa fundamentală a deciziilor privind consolidarea pe termen lung a posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, în măsură să răspundă situaţiei de securitate regionale actuale. Totodată, şeful statului va accentua contribuţia semnificativă a ţării noastre la sprijinirea Ucrainei, pe plan umanitar şi în diminuarea riscurilor legate de securitatea alimentară, precum şi susţinerea acordată de România partenerilor celor mai vulnerabili, mai ales cei din Vecinătatea Estică, în special Republica Moldova şi Georgia. De asemenea, va evidenţia necesitatea de consolidare a parteneriatelor, inclusiv cu partenerii globali cu aceeaşi viziune. Preşedintele Klaus Iohannis va reitera, şi în acest context, sprijinul ferm al României pentru politica NATO a "Uşilor Deschise", inclusiv pentru aderarea Finlandei şi Suediei la Alianţa Nord-Atlantică. În intervenţiile sale, preşedintele României va evidenţia şi importanţa consolidării rezilienţei şi a răspunsului la ameninţările cibernetice şi hibride, precum şi a inovării în domeniului tehnologiilor, pentru adaptarea Alianţei la provocările viitorului. Summitul Alianţei Nord-Atlantice este a treia reuniune de vârf a Organizaţiei din acest an, dar prima cu caracter regulat, primele două, din 25 februarie şi 24 martie, cu caracter extraordinar, fiind convocate în contextul invaziei militare a Ucrainei de către Rusia. În cadrul Summitului se vor adopta documente de referinţă, precum Noul Concept Strategic - document programatic care va stabili priorităţile NATO pentru cel puţin următoarea decadă şi care va adopta şi adapta instrumentele necesare pentru implementarea acestora, Declaraţia politică a Summitului, dar şi alte decizii privind consolidarea şi eficientizarea posturii de descurajare şi apărare, intensificarea parteneriatelor NATO, cu accent pe sprijinul pentru partenerii vulnerabili, inclusiv din Vecinătatea Estică. Totodată, Summitul va fi un punct de reper în implementarea viitoare a unor acţiuni care vor consolida capacitatea de răspuns a Alianţei faţă de provocările tehnologiilor emergente şi disruptive dezvoltate de actori statali şi non-statali.

Turcia a dat unda verde Suediei și Finlandei la NATO (sursa: Facebook/Sauli Niinistö)
Internațional

Turcia a dat unda verde Suediei și Finlandei la NATO

Turcia a dat unda verde Suediei și Finlandei la NATO. Preşedintele finlandez Sauli Niinisto a declarat marţi că Turcia a fost de acord să sprijine aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, în prima zi a summitului Alianţei Nord-Atlantice de la Madrid, relatează Reuters. Niinisto a precizat că decizia Turciei a survenit după ce liderii celor trei ţări au semnat un memorandum comun "pentru extinderea întregului lor sprijin împotriva ameninţărilor la adresa securităţii" fiecărui stat semnatar. Turcia a dat unda verde Suediei și Finlandei la NATO Acordul semnat în faţa camerelor de miniştrii de externe ai celor trei ţări "confirmă că Turcia va sprijini, la summitul din această săptămână, invitaţia adresată Finlandei şi Suediei de a adera la NATO", a afirmat într-un comunicat preşedintele finlandez Sauli Niinisto. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a obţinut "cooperare deplină" a Finlandei şi Suediei împotriva combatanţilor kurzi din PKK şi a aliaţilor acestora, a anunţat preşedinţia turcă într-un comunicat, potrivit Agerpres. Turcia a fost de acord cu intrarea în NATO a celor două ţări nordice după mai bine de trei ore de discuţii, marţi, la Madrid, în marja summitului Alianţei Nord-Atlantice.

Turcia așteaptă rezultate din partea Suediei și Finlandei(sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Turcia așteaptă rezultate din partea Suediei și Finlandei

Turcia așteaptă rezultate din partea Suediei și Finlandei. Președintele Tayyip Erdogan și-a menținut marți poziția fermă față de candidaturile Finlandei și Suediei la NATO, afirmând că Turcia dorește rezultate, nu cuvinte, pentru a răspunde preocupărilor sale, adăugând că va face presiuni și asupra președintelui american Joe Biden în ceea ce privește achiziția de avioane de luptă F-16, care este "în impas". Finlanda și Suedia au depus cereri de aderare la NATO în lumina invaziei Rusiei în Ucraina. Dar s-au confruntat cu opoziția Turciei din cauza a ceea ce aceasta consideră a fi sprijinul țărilor nordice pentru militanții pe care îi consideră teroriști și a embargourilor de arme impuse Ankarei. Turcia așteaptă rezultate din partea Suediei și Finlandei Turcia a purtat discuții cu țările nordice și cu NATO pentru a răspunde preocupărilor sale și a transmis oficialilor finlandezi și suedezi cereri scrise. Turcia a declarat că răspunsurile nu au fost satisfăcătoare și că va bloca ofertele lor dacă nu sunt îndeplinite cererile sale. Înainte de a pleca la summitul NATO de la Madrid, unde se va întâlni cu liderii țărilor nordice și ai NATO pentru discuții privind candidaturile, Erdogan a declarat că cei doi candidați trebuie să ia în considerare preocupările Ankarei dacă doresc să fie aliați NATO. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” "Vom purta împreună aceste discuții în patru și vom vedea în ce punct au ajuns", a declarat Erdogan reporterilor la aeroport. "Nu vrem cuvinte seci, vrem rezultate. Ne-am săturat să dăm mingea pe la mijlocul terenului. Deocamdată, ei produc cuvinte", a spus el. Purtătorul de cuvânt și ministrul adjunct de externe al lui Erdogan s-au întâlnit luni la Bruxelles cu oficiali suedezi și finlandezi pentru consultări privind ofertele de aderare înainte de reuniunea cvadripartită de la summit. Oficiali turci și diplomați occidentali au declarat pentru Reuters că este puțin probabil ca la Madrid să se realizeze un progres. Turcia pune presiune pe SUA pentru avioanele F-16 Erdogan a declarat că va explica poziția Turciei aliaților la summit și în cadrul întâlnirilor bilaterale. El a adăugat că a vorbit cu Biden marți dimineață și că cei doi se vor întâlni personal fie mai târziu în cursul zilei, fie miercuri, la cererea președintelui american. El a spus că va discuta la întâlnire problema achiziționării de către Ankara a sistemelor de apărare S-400 din Rusia - care au dus la sancțiuni americane - și cererea de a cumpăra 40 de avioane F-16 și kituri de modernizare de la Washington, precum și alte probleme bilaterale, potrivit Reuters. "Discuția noastră cea mai importantă cu Statele Unite este problema F-16. Aceasta este încă pe masă, dar există o tactică de tragere de timp aici", a spus el.

Rușii aduc din nou discuția o un război mondial(foto) Foto: Duma de Stat a Rusiei
Internațional

Rușii aduc din nou discuția unui nou război mondial

Rușii aduc din nou discuția unui nou război mondial. Orice intruziune în peninsula Crimeea din partea unui stat membru NATO ar putea echivala cu o declaraţie de război la adresa Rusiei, care ar putea conduce la al treilea război mondial" a declarat luni fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, informează marţi Reuters. Rușii aduc din nou discuția unui nou război mondial "Pentru noi, Crimeea este o parte a Rusiei. Şi asta înseamnă pentru totdeauna. Orice încercare de intruziune în Crimeea este o declaraţie de război împotriva ţării noastre", a declarat Medvedev pentru site-ul de ştiri Argumentî i Faktî. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” "Şi dacă acest lucru este făcut de către un stat membru NATO, asta înseamnă conflict cu întreaga alianţă nord-atlantică; un al treilea război mondial. O catastrofă completă". El a mai declarat că dacă Finlanda şi Suedia se alătură NATO, Rusia îşi va consolida graniţele şi va fi pregătită pentru măsuri de represalii care ar putea include perspectiva instalării de rachete hipersonice Iskander "în pragul lor", potrivit Agerpres. Dmitri Medvedev este în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei.

Schimbare majoră de strategie NATO Foto: Twitter
Eveniment

Schimbare majoră de strategie NATO

Schimbare majoră de strategie NATO la summitul care va începe marți, la Madrid: țările baltice nu vor mai fi abandonate în caz de atac rusesc. Actuala strategie NATO, denumită „tripwire defence”, prevedea că, în caz de atac al Rusiei, cele trei state baltice vor ceda în fața agresorului, urmând să fie eliberate - în teorie - după 180 de zile. Schimbare majoră de strategie NATO Potrivit The Times, această strategie va fi modificată, astfel încât NATO își va consolida masiv prezența în zona statelor baltice, iar Rusia va ști că, dacă va ataca, va întâmpina rezistență. La summit, Polonia și cele trei state baltice vor cere o prezență militară sporită pe așa numitul coridor Suwalki - o fâșie de teritoriu de 75 de kilometri - pe care Politico îl definea, acum câteva zile, drept „cel mai periculos loc de pe pământ”. Coridorul asigură legătura dintre Rusia și regiunea Kaliningrad, care aparține tot Rusiei, dar este izolată. Foto: Wikipedia Este, spun analiștii militari, locul în care Vladimir Putin ar lovi probabil prima dată dacă ar decide că nu mai are nimic de pierdut. Există doar două drumuri și o linie de cale ferată care trec din Polonia în Lituania prin această breșă, care, în rest, este un teren mlăștinos și dificil pentru o armată mecanizată. La Madrid, schimbarea majoră de strategie va fi că acest teritoriu va fi apărat, nu abandonat. Current NATO contingents in the Baltics and Poland and the Suwalki GapNotice how Lithuania asked for additional troops weeks prior to their mastermind blockade move. pic.twitter.com/6ZH9kKOHsz— Reggie Meezer (@ReggieMeezer) June 20, 2022 Conform planului actualizat, care nu a fost încă convenit în detaliu, infrastructura, comanda unificată, echipamentele pre-poziționate și trupele poziționate în zonă înseamnă că rușii vor ști că, dacă atacă, vor întâmpina o rezistență semnificativă. Foto: Twitter Țările baltice cer să nu fie abandonate „Rușii vor ști că, chiar dacă ar încerca, vor fi șterși de pe Pământ în primele ore”, a spus un oficial înalt al apărării dintr-o țară din estul Europei, subliniind că oamenii care locuiesc lângă Rusia trebuie să fie conștienți că „este în siguranță să locuiești aici, este în siguranță să ai copii aici”, scrie The Times. Poland wants NATO to strengthen defences in Suwalki Gap, says PM https://t.co/DxYRwh2X5z— Apex (@Apex_WW) June 26, 2022 Schimbarea de strategie a fost puternic influențată de ceea ce au făcut rușii în Ucraina, în localități precum Bucha. Premierul estonian Kaja Kallas, care a deschis subiectul schimbării actualei strategii, a spus că abandonarea țărilor baltice, în caz de atac, ar fi însemnat ștergerea lor de pe suprafața pământului, distrugerea culturii lor. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev

Noul șef al forțelor NATO, generalul american Cavoli, vorbește fluent rusă Foto: US Army
Internațional

Noul șef forțelor NATO vorbește rusă

Noul șef al forțelor NATO, generalul american Cristopher Cavoli, vorbește fluent rusă și are studii la Princeton și Yale. Cavoli conduce acum forțele americane în Europa, urmând să fie promovat comandant suprem al forțelor NATO în Europa. Senatul SUA a confirmat, joi, numirea sa la conducerea forțelor NATO. Potrivit presei din SUA, pregătirea sa în chestiuni rusești i-a impresionat pe legislatorii americani. „Aș spune că ești cel mai rău coșmar al lui Putin”, i-a spus lui Cavoli senatorul republican Dan Sullivan, citat de Stars and Stripes. Numirea sa are loc pe fondul progresului făcut de trupele rusești în Donețk. Numărul forțelor americane de pe continentul european s-a dublat, de la începutul invaziei rusești în Ucraina. Noul șef al forțelor NATO vorbește fluent rusă Generalul de patru stele vorbește fluent rusă, dar și franceză și italiană, și are un masterat la Yale, în studii rusești. El fost director pentru Rusia în cadrul Statului Major de la Pentagon. Cavoli a participat la două turnee în Afganistan. Cavoli an impressive SACEUR. “The four-star general is fluent in Russian and received a master’s degree from Yale in Russian studies. He served as a Russia director on the Joint Staff at the Pentagon and also led troops in two tours in Afghanistan.” https://t.co/rjBzFdCNNw— Shashank Joshi (@shashj) June 25, 2022 Cavoli și-a început însă studiile la Princeton, unde a studiat biologia. Comandantul Suprem al forțelor aliate din Europa (SACEUR) este unul dintre cei doi comandanți strategici ai NATO. Adjunctul său este un ofițer european. Fostul președinte american Dwight D. Eisenhower a fost primul care și-a asumat această comandă până în 1952. SACEUR este responsabil de comanda generală a operațiunilor militare ale NATO și conduce planificarea militară a operațiunilor. Cavoli a spus, în mai, că susține aderarea Suediei și Finlandei la NATO. Citește și: O rețea de comando-uri coordonează transportul armamentului vestic în Ucraina – New York Times În urma eforturilor Suediei și Finlandei de a adera la NATO, nu va fi nevoie de adăugarea de forțe terestre americane în niciuna dintre aceste țări, a declarat, în mai, generalul american nominalizat pentru a prelua Comandamentul European.

Mircea Geoană, VIP la Bruxelles Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Mircea Geoană, VIP la Bruxelles

Mircea Geoană, VIP la Bruxelles: secretarul general adjunct al NATO a fost adus cu BMW-ul la scara avionului Tarom care pleca spre București și îmbarcat peste rând. Sosirea sa a provocat un mic ambuteiaj la îmbarcare. Pasagerii au fost blocați pe culoarul care ducea spre burduful de îmbarcare. Cursa Tarom Bruxelles - București a decolat cu circa o oră întârziere, dar nu este clar dacă această situație a avut vreo legătură cu sosirea târzie a lui Geoană. Secretarul general adjunct al NATO a fost adus cu un BMW direct în zona de îmbarcare și apoi strecurat printr-o ieșire laterală direct în burduful care ducea la avion. Sosirea sa a provocat ironiile pasagerilor care stăteau în așteptare pe culoarul de îmbarcare. „A vorbit cu Putin, de aceea a întârziat”, a comentat un pasager, iar publicul a reacționat încântat la această glumă, care a atras altele. „De ce nu ia Mig-ul?”, a spus altul. Din grup s-au mai auzit strigăte precum „Mihaela, dragostea mea!” - aluzie la momentul în care ex-președintele PSD a anunțat că a câștigat președinția României, în 2009 - sau „Vîntu!”, fostul mogul media, la care Geoană și-a petrecut una din serile de dinaintea turului doi al alegerilor prezidențiale din 2009. În noiembrie 2009, în plină campanie electorală, Traian Băsescu a dezvăluit faptul că Geoană s-a dus la Moscova, în aprilie, fără să anunțe CSAT-ul, din care liderul PSD de la acel moment făcea parte. „Privată, da. Eu cred că s-a dus la băi”, a comentat, ironic, fostul șef al statului. Vizita lui Geoană la Moscova este prezentată într-o telegramă a ambasadei SUA la București, dezvăluită de WikiLeaks. Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” În avion, secretarul general adjunct al NATO a stat cu privirea în pământ, a evitat contactul cu orice alt pasager și s-a instalat la calasa business.

Ucraina, parteneriat foarte important cu NATO (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Ucraina, parteneriat foarte important cu NATO

Ucraina, parteneriat foarte important cu NATO. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi că la summitul NATO care va avea loc săptămâna viitoare la Madrid vor fi luate "decizii importante" la cinci capitole "cheie", printre care sprijinul pentru Ucraina, consolidarea prezenţei militare şi aprobarea noului Concept Strategic, documentul care va orienta strategiile Alianţei în anii următori, relatează agenţia EFE. Un nou concept strategic al Alianței Vorbind la o conferinţă de presă comună cu premierul ceh Petr Fiala, secretarul general al NATO a amintit despre acest Concept Strategic că reprezintă "planul cardinal pentru viitorul Alianţei noastre" şi "va stabili poziţia noastră comună faţă de Rusia, provocările emergente şi China, precum şi asocierea noastră cu UE, care a atins niveluri fără precedent". Acest document, revizuit ultima dată în anul 2010, descrie obiectivele NATO, identifică trăsăturile esenţiale ale mediului de securitate şi oferă orientări pentru adaptarea forţelor armate. Ucraina, parteneriat foarte important cu NATO "Intensificăm descurajarea şi apărarea, ne consolidăm prezenţa, capacităţile şi disponibilitatea, în special în partea estică a Alianţei", a adăugat Stoltenberg. Vor fi de asemenea adoptate măsuri de susţinere a Ucrainei şi a "altor parteneri în situaţie de risc", NATO având prevăzut să aprobe pentru Ucraina "un pachet exhaustiv de asistenţă". La summitul NATO va participa şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care va interveni prin legătură video. Liderii statelor NATO vor aborda de asemenea la summit problema bugetelor alocate apărării şi "vor ameliora repartizarea cheltuielilor, cu mai multe investiţii în apărare care să fie făcute împreună". Disputa Finlanda & Suedia vs Turcia Summit-ul de la Madrid va lua în discuţie şi cererile Finlandei şi Suediei de aderare la Alianţă, blocate însă de veto-ul Turciei, care solicită celor două ţări să-şi schimbe radical atitudinea faţă de organizaţiile politice kurde. "Turcia are preocupări legitime pentru securitatea sa şi lucrăm la soluţionarea lor împreună cu Suedia şi Finlanda", a declarat Stoltenberg despre acest subiect. Summit-ul de săptămâna viitoare, a mai spus el, este "o oportunitate de a ne angaja din nou faţă de legătura vitală între Europa şi America de Nord". Consiliul UE, alături de NATO La rândul său, premierul ceh Petr Fiala a subliniat că războiul rus împotriva Ucrainei va fi în centrul summit-ului de la Madrid şi al preşedinţiei semestriale a Consiliului UE care va fi preluată de Republica Cehă pe 1 iulie. Citește și: Kaliningrad poate declanșa un conflict direct între Rusia și NATO, dacă Moscova decide să atace Lituania. SUA: Un atac împotriva unui membru e un atac împotriva tuturor El şi-a manifestat speranţa că în timpul acestei preşedinţii va fi semnată la Praga o nouă declaraţie comună asupra cooperării între UE şi NATO.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră