sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: nato

348 articole
Eveniment

Germania critică NATO: Putin trebuie oprit

Germania critică NATO: Putin trebuie oprit. NATO trebuie să facă mai mult pentru a se proteja împotriva Rusiei şi a preşedintelui Vladimir Putin, a declarat sâmbătă ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, deoarece - a spus ea - "nu putem şti cât de departe pot merge iluziile de grandoare ale lui Putin". Germania critică NATO: Putin trebuie oprit "Un lucru este sigur: situaţia actuală înseamnă că trebuie să facem mai mult împreună", a declarat Lambrecht în timpul unei vizite la trupele germane desfăşurate în Lituania. "Războiul brutal de agresiune al Rusiei în Ucraina devine din ce în ce mai brutal şi mai lipsit de scrupule... Ameninţarea Rusiei cu arme nucleare arată că autorităţile ruse nu au niciun scrupul". Statele Unite au declarat în repetate rânduri că nu au văzut niciun indiciu că Rusia se pregăteşte să folosească arme nucleare, în ciuda a ceea ce ele numesc "sabotajul nuclear" al lui Putin. Germania a desfăşurat primele sale trupe în Lituania, membră NATO, la graniţa cu Rusia, în 2017, după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014. În iunie a.c., a decis să mărească semnificativ misiunea ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina la 24 februarie. Centru de comandă german în Lituania Lambrecht a inaugurat vineri un centru de comandă german permanent în Lituania, despre care a afirmat că va ajuta la mutarea unei brigăzi de trupe din Germania în Lituania în zece zile, dacă va fi necesar. O brigadă NATO este formată din 3.000 până la 5.000 de soldaţi, iar Lambrecht a declarat că exerciţiile frecvente în Lituania ar ajuta la desfăşurarea rapidă a trupelor, în caz de nevoie, pentru a se alătura celor 1.000 de soldaţi menţinuţi permanent în Lituania. "Suntem alături de aliaţii noştri", a spus Lambrecht. "Am auzit ameninţările Rusiei la adresa Lituaniei, care aplică sancţiuni europene la graniţa cu Kaliningradul. Nu sunt nici pe departe primele ameninţări şi trebuie să le luăm în serios şi să fim pregătiţi''. Balticele vor mai multe trupe De când Rusia a invadat Ucraina în februarie, statele baltice Estonia, Letonia şi Lituania au cerut ca regiunea lor să primească cea mai mare consolidare a forţelor NATO pregătite de luptă din Europa de la sfârşitul Războiului Rece. Citește și: Dîncu, poziție (oficială?) în răspăr cu UE, SUA și NATO: nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii Dar ţările NATO nu au fost dispuse să angajeze baze permanente în ţările baltice, deoarece acestea ar costa miliarde de dolari şi ar fi greu de susţinut. Este posibil ca aceste ţări să nu aibă suficiente trupe şi arme, iar o prezenţă permanentă ar fi extrem de provocatoare pentru Moscova. În schimb, NATO a ales să trimită mii de soldaţi în aşteptare în ţări mai la vest, cum ar fi Germania, ca întăriri rapide.

Germania critică NATO: Putin trebuie oprit (sursa: Facebook/Christine Lambrecht)
Erdogan blochează intrarea Suediei în NATO (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Erdogan blochează intrarea Suediei în NATO

Erdogan blochează intrarea Suediei în NATO. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ameninţat din nou joi seară că va blocarea aderarea Suediei la NATO, informează DPA. Erdogan blochează intrarea Suediei în NATO "Atât timp cât organizaţiile teroriste demonstrează pe străzile Suediei şi atât timp cât teroriştii se află în interiorul parlamentului suedez, nu va exista o abordare pozitivă din partea Turciei faţă de Suedia", a declarat Erdogan la o conferinţă de presă în capitala cehă, Praga. Suedia şi Finlanda au cerut aderarea la NATO la mijlocul lunii mai, ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia. Cele două ţări pot fi admise numai dacă toţi cei 30 de membri actuali ai NATO ratifică protocoalele de aderare necesare. Ankara a acuzat atât Suedia, cât şi Finlanda că sprijină militanţii kurzi, precum şi grupul clericului islamist Fethullah Gulen stabilit în SUA, toţi clasificaţi de Turcia drept grupuri teroriste. Acord în trei Suedia şi Finlanda resping aceste acuzaţii, dar au ajuns la un acord în această vară pentru a asigura Turcia de sprijinul lor împotriva riscurilor de securitate. Cererile Turciei au fost repatrierea unor suspecţi şi ridicarea embargoului asupra armelor de către Suedia. În septembrie, Suedia a aprobat exportul de arme către Turcia pentru prima dată din 2019. Citește și: Cu forțele ucrainene la ușă, liderul pro-rus din Herson îl „distruge” pe Șoigu, ministrul Apărării de la Moscova: Un ofițer care permite asta pe front ar trebui să se sinucidă Cu toate acestea, Turcia adoptă acum poziţia că acordurile încheiate atunci nu au fost încă îndeplinite, mai ales de Suedia. Erdogan a descris joi relaţiile cu Finlanda în termeni mai pozitivi. Turcia şi Ungaria sunt acum singurele ţări care au rămas să ratifice protocoale de aderare. Cu toate acestea, Ungaria nu a ameninţat că va bloca procedura.

Putin și-a trimis trenul nuclear pe linia frontului  Foto: canalul pro-rus Rybar
Eveniment

Putin și-a trimis trenul nuclear pe linia frontului

Putin și-a trimis trenul nuclear pe linia frontului din Ucraina, anunță The Times, citând un analist militar, Konrad Muzyka. Potrivit acestei publicații, Putin ar fi decis să demonstreze că are voința de a folosi arme nucleare printr-un test nuclear la granițele Ucrainei. James Rogers, director la Consiliul pentru Geostrategie, a spus că nu exclude un atac nuclear rusesc asupra forțelor Ucrainei, oricât de improbabil ar părea. „Având în vedere calitatea deciziilor luate la Kremlin în acest moment, nimic nu ar trebui ignorat. Rușii devin disperați, dar ar fi o escaladare dramatică și una pe care țări precum India și chiar China o vor condamna cu siguranță”, a spus el, pentru The Times. Putin și-a trimis trenul nuclear pe linia frontului „Kremlinul a semnalat decizia unei escaladări semnificative, deoarece Rusia pierde teren pe câmpul de luptă. Temerile că (…) Putin că ar putea recurge la astfel de tactici au fost sporite astăzi de informațiile potrivit cărora un tren operat de ultrasecreta divizie nucleară s-ar îndrepta spre Ucraina Konrad Muzyka, un analist militar din Polonia, a declarat că trenul, observat în centrul Rusiei, aparține celei de a 12-a direcții a ministerului rus al apărării și este responsabil pentru munițiile nucleare, depozitarea, întreținerea și transportul acestora”, scrie The Times. Însă publicația londoneză arată că un test nuclear la granița cu Ucraina este riscant, întrucât ar putea afecta trupele rusești. This "another train with military equipment" is actually carrying kit belonging to the 12th Main Directorate of the Russian MoD. The directorate is responsible for nuclear munitions, their storage, maintenance, transport, and issuance to units. 1/ https://t.co/41QlVUpEGO— Konrad Muzyka - Rochan Consulting (@konrad_muzyka) October 2, 2022 Muzyka scrie pe Twitter că deplasarea trenului blindat ar putea înseamna doar un exercițiu militar, astfel de exerciții desfășurându-se toamna. Locul exact unde a fost văzut trenul nuclear nu este precizat, informația fiind doar despre prezența sa undeva „în centrul Rusiei”. Another train with military equipment going to the front by rail somewhere in central Russia.At first glance, there is nothing special about it. But upon closer examination, you can see KamAZ-43269 "Shot" standing on the platforms with combat modules "Spoke". pic.twitter.com/Lp5YQTteMi— Masno (@NovichokRossiya) October 2, 2022 Analiștii internaționali sugerează, totuși, că o demonstrație mai probabilă a voinței lui Putin de a folosi arme nucleare ar putea avea loc în Marea Neagră. O sursă de rang înalt din apărare, citată de The Times, a spus că acesta s-ar confrunta cu un risc semnificativ dacă alege să desfășoare o armă nucleară pe câmpul de luptă, deoarece ar putea merge prost. „Ar putea rata rau și să lovească accidental un oraș rusesc aproape de granița cu Ucraina, cum ar fi Belgorod”, a spus sursa. Poseidon, torpila apocalipsei Surse citate de The Times susțin că NATO a trimis un raport membrilor și aliaților săi, alertându-i despre faptul că este de așteptat ca Rusia să testeze drona-torpilă cu capacitate nucleară Poseidon, „posibil în Marea Neagră, pe care o controlează”. Foto: Twitter/ NavalNews Torpila Poseidon, numită „arma apocalipsei”, poate fi lansată de pe submarine. Potrivit ziarului La Repubblica, aceasta este pe cale să fie testată în zona Mării Kara, la nord de Rusia continentală. NATO warned allies that ??will possibly test the super torpedo "Poseidon” with a nuclear charge-??publication La Repubblica.??nuclear submarine Belgorod left its base in the White Sea. It will probably test the Poseidon nuclear torpedo known as the "weapon of the Apocalypse”— Iuliia Mendel (@IuliiaMendel) October 3, 2022 Poseidon funcționează autonom și are o lungime de aproximativ 24 m (78 ft), cu o autonomie de cel puțin 10.000 km (6.200 mile).

Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul (sursa: flickr/The White House)
Internațional

Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul

Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul. Consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui SUA, Jake Sullivan, a avut duminică, la Istanbul, o întrevedere cu Ibrahim Kalin, consilierul-şef al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan şi au discutat despre "progresul din procesul de aderare a Finlandei şi Suediei la NATO", a anunţat Casa Albă într-un comunicat. Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul Sullivan şi Kalin, a căror întrevedere nu fusese anunţată în prealabil de mass-media, au discutat de asemenea despre condamnarea de către Turcia a anexării ilegale unor regiuni din teritoriul ucrainean de către Rusia. Turcia, ţară membră a NATO, face echilibristică diplomatică de la declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, pe 24 februarie. Ankara se opune sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei şi are relaţii apropiate atât cu Moscova, cât şi Kievul, vecinii săi de la Marea Neagră. Totodată, Turcia a criticat invazia rusă şi a trimis drone Ucrainei. Suedia şi Finlanda au înaintat cerere de aderare la NATO în urma declanşării invaziei ruse în Ucraina, însă Turcia, aliat în cadrul NATO, a exprimat îngrijorări cu privire la candidaturile lor. Suedia și Finlanda, punct nevralgic După ce Ankara anunţase că se opune intrării celor două state în NATO, Suedia, Finlanda şi Turcia au semnat în luna iunie un memorandum prin care cea din urmă îşi dă acordul pentru aderarea primelor două la Alianţă. Însă preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ameninţat imediat apoi că va bloca din nou aderarea lor, considerând că guvernele de la Stockholm şi Helsinki nu şi-au respectat promisiunile formulate pentru a obţine ridicarea veto-ului Ankarei, în special extrădarea către Turcia a militanţilor din grupările considerate "teroriste" de către guvernul turc, mai ales membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Citește și: Putin a mers prea departe anexând Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, războiul nu mai poate fi încheiat decât prin înfrângerea militară a Rusiei, spune șeful diplomației UE În timpul întrevederii de duminică, Sullivan şi Kalin au discutat de asemenea despre sprijinul SUA şi Turciei "pentru negocieri de pace între Armenia şi Azerbaidjan" şi "despre importanţa dialogului şi a diplomaţiei în soluţionarea dezacordurilor în Mediterana de Est", se mai spune în comunicat.

Ucraina, membră NATO în câteva luni (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina, membră NATO în câteva luni

Ucraina, membră NATO în câteva luni. va semna o cerere de aderare accelerată la NATO, a anunţat vineri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, la câteva minute după ce Rusia a oficializat anexarea a patru regiuni ucrainene. Zelenski: Aderare accelerată la NATO "Adoptăm o măsură decisivă semnând candidatura Ucrainei în vederea unei aderări accelerate la NATO", a declarat el într-o înregistrare video difuzată pe reţelele de socializare. "De facto, noi am parcurs drumul către NATO. De facto, am dovedit deja compatibilitate cu standardele Alianţei Nord-Atlantice. Ele sunt reale pentru Ucraina. Sunt reale pe câmpul de luptă şi în fiecare aspect al interacţiunilor noastre. Avem încredere unii în alţii, ne ajutăm şi ne apărăm. Aceasta este Alianţa Nord-Atlantica. De facto", a declarat Zelenski. "Astăzi, Ucraina depune o cerere de aderare la NATO pentru a o face de jure. Printr-o procedură care va fi în concordanţă cu valoarea noastră, pentru protecţia întregii noastre comunităţi. Pe o baza accelerată", a afirmat el, adăugând că Ucraina înţelege că această decizie necesită consensul tuturor membrilor Alianţei. Membership Action Plan nu mai e de actualitate Viceprim-ministrul pentru integrare europeană şi euro-atlantică, Olga Stefanişâna, declarase anterior că Ucraina era interesată de MAP NATO (The Membership Action Plan) înainte de invazia pe scară largă a Rusiei, de acum - doar de apartenenţa la Alianţă. Citește și: Discursul lui Putin arată că liderul de la Kremlin nu mai are nimic de pierdut: Precedentul nuclear este american, SUA au aruncat bomba atomică în Japonia Înaintea invaziei la 24 februarie, Kremlinul declarase în mod repetat că aderarea Ucrainei la NATO constituie o "linie roşie" pentru Moscova şi că Rusia este îngrijorată că, într-o buna zi, Kievului i se va putea acorda statutul de membru al Alianţei Nord-Atlantice. Ucraina, membră NATO în câteva luni Ucraina ar putea deveni membru cu drepturi depline al NATO în câteva luni, dacă există voință din partea tuturor membrilor Alianței. Potrivit site-ului NATO, "Following Russia’s brutal and unprovoked invasion of Ukraine in February 2022, the Finnish and Swedish ambassadors to NATO simultaneously conveyed the intent of their respective countries to join the Alliance by submitting official letters of application to NATO on 18 May. They completed accession talks on 4 July, and their Accession Protocols were signed by Allies on 5 July. Once Allies have ratified the Accession Protocols according to their national procedures, Finland and Sweden will be invited to accede to the Washington Treaty, officially becoming NATO Allies."

Putin este paria nuclear al planetei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin este paria nuclear al planetei

Putin este paria nuclear al planetei. Statele Unite "iau în serios" ameninţarea lansată de preşedintele rus Vladimir Putin că ar putea recurge la arma nucleară în războiul din Ucraina, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al Casei Albe, care a vorbit despre "consecinţe severe" dacă liderul de la Kremlin şi-ar pune în practică o asemenea ameninţare, relatează AFP. Putin este paria nuclear al planetei "Este o retorică iresponsabilă din partea unei puteri nucleare, dar nu este diferită de modul în care el se exprimă de şapte luni şi noi o luăm în serios", a declarat la postul ABC purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru securitate naţională a SUA, John Kirby. "Noi monitorizăm cât putem de bine postura lor strategică astfel încât, la nevoie, să o putem schimba pe a noastră. Dar la ora actuală nimic nu spune că aceasta ar fi necesar", a adăugat reprezentantul Casei Albe. Întrebat despre mobilizarea a 300.000 de rezervişti anunţată mai devreme de preşedintele rus, John Kirby a răspuns: "Ne aşteptam la asta". "Ea arată incontestabil că el este în suferinţă" pe plan militar, remarcă purtătorul de cuvânt american, menţionând că Vladimir Putin "are probleme cu dezertările, forţează răniţii să se întoarcă la luptă, deci clar că el are o problemă cu recrutările" pentru a-şi duce mai departe invazia în Ucraina. Mobilizarea și mijloacele de a proteja Rusia Într-un discurs preînregistrat, Vladimir Putin a anunţat miercuri dimineaţă mobilizarea a 300.000 de rezervişti. În faţa ameninţării reprezentate, potrivit lui, de "regimul nazist de la Kiev", susţinut militar şi financiar de Occident, "vom folosi cu siguranţă toate mijloacele la dispoziţia noastră pentru a proteja Rusia şi poporul nostru", a declarat preşedintele rus, făcând aluzie la armele nucleare. Citește și: NATO: Nu suntem surprinși, suntem pregătiți. Moscova va înțelege exact cum vom reacționa Acesta "nu este un bluf", a insistat Putin, care a acuzat Occidentul, respectiv SUA, UE şi Marea Britanie, că după ce a impus Kievului să nu mai negocieze cu Moscova încearcă acum să încurajeze Ucraina să desfăşoare operaţiuni militare inclusiv pe teritoriul rus, întrucât "scopul Occidentului este să slăbească, să divizeze şi să distrugă Rusia". "În politica sa agresivă anti-rusească, Occidentul a depăşit orice limită. Cei care încearcă să ne şantajeze cu armele nucleare trebuie să ştie că vântul se poate schimba în direcţia lor", a indicat preşedintele rus.

NATO, pregătită pentru amenințarea nucleară rusă (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO, pregătită pentru amenințarea nucleară rusă

NATO, pregătită pentru amenințarea nucleară rusă. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denunţat miercuri "retorica nucleară periculoasă" a preşedintelui rus Vladimir Putin, care s-a declarat pregătit să utilizeze "toate mijloacele" arsenalului său contra Occidentului, relatează Reuters. "Iată de ce am fost atât de clari" Într-un interviu acordat redactorului-şef al agenţiei de presă britanice, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice a spus că prima mobilizare din Rusia după Al Doilea Război Mondial nu este o surpriză, dar aceasta va escalada conflictul din Ucraina început prin invazia rusă din 24 februarie. Preşedintele rus a anunţat miercuri dimineaţă o "mobilizare parţială" a rezerviştilor, deschizând calea pentru o escaladare majoră a războiului din Ucraina, în timp ce Moscova pierde teren pe câmpul de luptă. Liderul de la Kremlin a avertizat că Rusia este pregătită să utilizeze "toate mijloacele sale de apărare", inclusiv nucleare, pentru a "se apăra". "Ne vom asigura că nu există nicio neînţelegere la Moscova despre modul exact cum vom reacţiona. Desigur, asta depinde de ce fel de situaţie sau ce fel de arme pot folosi ei. Lucrul cel mai important este să împiedicăm să se întâmple acest lucru şi iată de ce am fost atât de clari în comunicările noastre cu Rusia în legătură cu consecinţele fără precedent", a subliniat Jens Stoltenberg, cu referire la orice utilizare a armelor nucleare de către Moscova. NATO, pregătită pentru amenințarea nucleară rusă În discursul difuzat miercuri dimineaţă, Vladimir Putin a afirmat: "Dacă integritatea teritorială a ţării noastre este ameninţată, atunci vom folosi toate mijloacele disponibile pentru a ne proteja poporul - aceasta nu este o cacealma". Rusia posedă "numeroase arme pentru a riposta", a adăugat liderul rus. Stoltenberg a ţinut să precizeze că NATO "nu se va angaja într-o retorică nucleară periculoasă şi nechibzuită de acelaşi fel ca a preşedintelui Putin" întrucât Alianţa Nord-Atlantică, formată din 30 de ţări, nu caută confruntarea cu Rusia, ci încearcă pur şi simplu să protejeze Ucraina şi să prevină o escaladare a conflictului. "Discursul este o escaladare, dar nu şi o surpriză. De aceea, noi am fost pregătiţi. Vom rămâne calmi şi vom continua să sprijinim Ucraina. Discursul preşedintelui Putin arată că războiul nu se desfăşoară conform planurilor preşedintelui Putin. El a făcut o mare eroare de calcul", a declarat Jens Stoltenberg. NATO: Beijingul nu este un adversar "Este dificil de văzut o soluţie pe termen scurt atât timp cât Rusia nu acceptă că Ucraina este o naţiune suverană, independentă. Aşadar, mă tem că singura cale de a încheia acest război este de a demonstra că preşedintele Putin nu va câştiga pe câmpul de luptă. Când va realiza asta, el va trebui să se aşeze şi să negocieze un acord rezonabil cu Ucraina", a accentuat secretarul general al NATO. Citește și: VIDEO Mobilizarea, desființată chiar de experții ruși, pe canalul de propagandă al Kremlinului: „Nu avem rezerve, nu avem avioane, nu avem piloți”. Analist britanic: „Chill everyone” El a adăugat că membrii alianţei au demonstrat un sprijin fără precedent pentru Ucraina şi că ţările NATO trebuie acum să-şi completeze stocurile de arme şi muniţii. În acest sens, NATO se află într-un dialog strâns cu industria apărării. Pe de altă parte, Jens Stoltenberg a menţionat China printre provocările de securitate cărora NATO trebuie să le facă faţă, dar a precizat că nu consideră Beijingul un adversar.

Erdogan, șantaj la NATO și UE (sursa: TASS)
Eveniment

Erdogan, șantaj la NATO și UE

Erdogan, șantaj la NATO și UE. Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a recunoscut sâmbătă că ţara sa - membră a NATO - aspiră să se alăture Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS), relatează EFE. "Un pas către un nivel mai avansat" "Desigur. Acesta este obiectivul", a spus Erdogan, răspunzând la o întrebare adresată de un jurnalist la Samarkand, în Uzbekistan,unde vineri s-a încheiat un summit al OCS, o entitate cunoscută ca "NATO a estului". "Noi am venit aici în calitate de invitaţi speciali la invitaţia ţării gazdă, Uzbekistan. Acum, următorul proces este un pas către un nivel mai avansat", a adăugat Erdogan, citat de agenţia de presă turcă Anadolu. Citește și: Ce știe Biden? Președintele SUA îl avertizează public pe Putin să nu folosească arme chimice sau nucleare în Ucraina: Vom acționa în funcție de amploarea operațiunii rusești El a precizat că această etapă către o mai mare cooperare va avea loc la următorul summit al organizaţiei, preconizat să se desfăşoare în India. "A fi sau a nu fi membru este diferit, cu acest pas relaţiile noastre cu aceste ţări vor evolua spre o poziţie foarte diferită", a adăugat el. Erdogan, șantaj la NATO și UE Turcia este membră a NATO şi candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Încă în 2013, Erdogan evocase posibilitatea integrării ţării sale în OCS, ca alternativă la aderarea la Uniunea Europeană, având în vedere stagnarea acestui proces. "De aceea (din cauza lipsei de progres în negocierile cu UE) i-am propus recent (preşedintelui rus, Vladimir) Putin recent: ?", a afirmat Erdogan. Iranul, cel mai nou membru Aşa-numitul "Mecanism al celor cinci de la Shanghai", fondat în acest oraş chinez în 1996, a fost organismul predecesor al OCS. La ora actuală, organizaţia reuneşte China, Rusia, India, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Uzbekistan şi Iran, acesta din urmă pe cale să obţină statut deplin. La summit-ul din această săptămână de la Samarkand, în prezenţa lui Putin şi a preşedintelui chinez Xi Jinping, OCS a invitat alte ţări asiatice să construiască o ordine multipolară mai justă. "OCS este astăzi cea mai mare organizaţie regională din lume. Mai mult de jumătate din populaţia planetei trăieşte în ţările sale membre şi asigură un sfert din produsul intern brut al lumii", a spus Putin.

Rusia admite că a luat bătaie la Harkov, dar dă vina pe NATO și încearcă să-l absolve pe Putin de orice responsabilitate  Foto: Twitter
Eveniment

Rusia admite a luat bătaie la Harkov

Rusia admite că a luat bătaie la Harkov, dar dă vina pe NATO și încearcă să-l absolve pe Putin de orice responsabilitate. Prestigiosul Institut pentru Studii ale Războiului (ISW) arată că este pentru prima oară când oficialii ruși admit că au luat bătaie. Pe de altă parte, la televiziunea rusă de stat, comentatorii susțin că forțele Kremlinului au luat bătaie de la NATO, nu de la ucraineni. Un analist a spus chiar că, acum, SUA vrea să colonizeze Ucraina așa cum a colonizat Australia. Meanwhile in Russian TV's alternative universe, Araik Stepanyan claims America wants to "colonise Ukraine like Australia" and then hand out positions of authority such as governorships to mercenaries who fought in the war against Russia pic.twitter.com/UnnrCU0H0w— Francis Scarr (@francis_scarr) September 14, 2022 Rusia admite că a luat bătaie la Harkov „Kremlinul nu a admis niciodată că Rusia a fost învinsă în jurul Kievului sau, mai târziu, pe Insula Șerpilor, încadrând retragerea de la Kiev drept o decizie de a acorda prioritate „eliberării” Donbasului. Retragerea din Insula Șerpilor a fost prezentată drept „gest de bunăvoință”. Ministerul rus al Apărării a oferit inițial o explicație similară pentru eșecul Rusiei de la Harkov, susținând că forțele ruse își retrag trupele din regiunea Harkov pentru a se regrupa, dar această narațiune falsă a fost criticată rapid. Recunoașterea înfrângerii de către Kremlin face parte dintr-un efort de a atenua și de a înlătura criticile pentru un astfel de eșec devastator, de ale ține departe de președintele Vladimir Putin și a le dirija către Ministerul rus al Apărării (MOD) și comandamentul militar”, scrie ISW. #Kremlin officials and state media propagandists are extensively discussing the reasons for the #Russian defeat in #Kharkiv Oblast, a marked change from their previous pattern of reporting on exaggerated or fabricated Russian successes with limited detail.? https://t.co/3Pi1FyoeSJ— ISW (@TheStudyofWar) September 14, 2022 Kremlinul lucrează acum pentru a-l elibera pe Putin de orice responsabilitate, dând vina pe consilierii militari din cercul lui Putin. Sancțiunile sugerate, ca pe vremea lui Stalin sau Ivan cel Groaznic Un membru al Consiliului pentru Relații Interetnice al Kremlinului, Bogdan Bezpalko, a declarat că oficialii militari care nu au reușit să prevadă concentrarea trupelor ucrainene ar trebui să aibă capetele pe biroul lui Putin. Citește și: Replica Maiei Sandu către liderii pro-ruși ai Găgăuziei: „În UE nu vreți, dar spital de la UE – vreți” „Kremlinul a adoptat narațiuni care reflectă plângerile minibloggerilor, sugerând că Putin încearcă să liniștească și să recâștige comunitatea critică, mai degrabă decât să o cenzureze. Minibloggeri ruși s-au plâns de mult timp de Ministerul Apărării din Rusia și de înaltul comandament militar, iar acum mass-media de stat de la Kremlin își exprimă deschis nemulțumirea față de progresul războiului și lipsa de cunoaștere a situației evenimentelor de pe teren”, mai arată ISW.

Putin a respins acordul cu Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin a respins acordul cu Ucraina

Putin a respins acordul cu Ucraina. Dmitri Kozak, principalul emisar al lui Vladimir Putin pentru Ucraina i-ar fi spus liderului rus, la începutul invaziei, că ar fi ajuns la un acord provizoriu cu Kievul. Înțelegerea ar fi satisfăcut cererea Rusiei ca Ucraina să rămână în afara NATO. Putin a respins acordul cu Ucraina Putin, însă, ar fi respins acordul și a continuat campania militară, au declarat pentru Reuters trei apropiați ai conducerii de la Kremlin. În ciuda faptului că a fi susținut anterior negocierile, Putin ar fi spus clar, atunci când i-ar fi fost prezentat acordul obținut de Kozak, că aceste concesii negociate de consilierul său nu ar fi mers suficient de departe și că și-ar fi extins obiectivele pentru a include anexarea unor porțiuni de teritoriu ucrainean, au declarat sursele Reuters. Astfel, acordul a fost abandonat. Întrebat despre informațiile Reuters, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Acest lucru nu are absolut nicio legătură cu realitatea. Nu s-a întâmplat niciodată așa ceva. Este o informație absolut incorectă". Kozak nu a răspuns la solicitările Reuters de a comenta, trimise prin intermediul Kremlinului. Kievul răspunde criptic Mykhailo Podolyak, un consilier al președintelui ucrainean, a declarat că Rusia a folosit negocierile ca o perdea de fum pentru a pregăti invazia sa, dar nu a răspuns la întrebări privind fondul discuțiilor și nici nu a confirmat că s-a ajuns la un acord preliminar. „Astăzi, înțelegem clar că partea rusă nu a fost niciodată interesată de o soluționare pașnică", a declarat Podolyak. Chiar dacă Putin ar fi consimțit la planul lui Kozak, rămâne incert dacă războiul s-ar fi încheiat. Reuters precizează nu a putut verifica în mod independent dacă președintele ucrainean Volodimir Zelenski sau oficiali de rang înalt din guvernul său s-au angajat în acest acord. Unde e acum Kozak? Kozak, în vârstă de 63 de ani, a fost un locotenent loial lui Putin încă de când a lucrat cu acesta în anii '90 la primăria din Sankt Petersburg. Kozak era bine plasat pentru a negocia un acord de pace, deoarece, începând din 2020, Putin l-a însărcinat să poarte discuții cu omologii ucraineni cu privire la regiunea Donbas din estul Ucrainei, care a fost controlată de separatiștii susținuți de Rusia după 2014. După ce a condus delegația rusă în discuțiile cu oficialii ucraineni de la Berlin din 10 februarie - intermediate de Franța și Germania - Kozak a declarat într-o conferință de presă nocturnă că ultima rundă a acestor negocieri s-a încheiat fără un progres. Citește și: Putin începe să se confrunte cu „protestul patriotic” al „uliilor”: este contestat, uneori virulent, chiar în Rusia, de naționaliști și susținători ai invadării Ucrainei La șase luni de la începutul războiului, Kozak rămâne în funcția de adjunct al șefului de cabinet al Kremlinului. Dar el nu se mai ocupă de dosarul ucrainean, potrivit a șase dintre sursele care au vorbit cu Reuters. „Din câte văd, Kozak nu mai este nicăieri", a declarat una dintre cele șase, o sursă apropiată de conducerea separatistă din estul Ucrainei.

Germania nu trimite tancuri în Ucraina (sursa: Facebook/Christine Lambrecht)
Internațional

Germania nu trimite tancuri în Ucraina

Germania nu trimite tancuri în Ucraina. Ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, a respins luni din nou cererile de a furniza Kievului tancuri de luptă principale, relatează Reuters. Germania nu trimite tancuri în Ucraina „Nicio țară nu a livrat până acum vehicule de luptă de infanterie sau tancuri de luptă principale construite în Occident”, a declarat ea la Berlin. Citește și: Până și NATO o spune public: este ceva putred în atitudinea Germaniei față de Ucraina „Am convenit cu partenerii noștri că Germania nu va lua astfel de măsuri în mod unilateral”.

Germania nu sprijină cu adevărat Ucraina (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Germania nu sprijină cu adevărat Ucraina

Germania nu sprijină cu adevărat Ucraina. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a criticat vineri logica argumentelor Berlinului împotriva livrării de mari cantităţi de ame din dotarea forţelor armate către Ucraina, care combate invazia rusă, relatează dpa. Germania nu sprijină cu adevărat Ucraina Întrebat dacă aliaţii ar trebui să pună sub semnul întrebării mai curând obiectivele de creştere a capacităţii militare şi nu livrarea de echipamente suplimentare Ucrainei, Stoltenberg a subliniat că, în opinia sa, o înfrângere a Ucrainei este mai periculoasă decât scăderea ritmului de întărire a stocurilor de arme ale ţărilor NATO. Citește și: Rușii iau o bătaie epică în nordul Ucrainei: nu pot opri ofensiva ucraineană, au pierdut Balakliia și pare că un general a fost luat prizonier. Surse: Putin nu are oameni să consolideze apărarea "Asigurând că Rusia, preşedintele Putin, nu câştigă în Ucraina, sporim şi propria noastră securitate", a declarat Stoltenberg, la o întâlnire cu secretarul de stat american Antony Blinken la Bruxelles. Folosirea armelor statelor NATO contribuie la reducerea riscului unei acţiuni agresive a Rusiei împotriva unor state aliate, a adăugat el, menţionând de asemenea că peste 80% din armata rusă este implicată în războiul din Ucraina.

Medvedev, asmuțit de Putin împotriva Ucrainei (sursa: Sputnik)
Internațional

Medvedev, asmuțit de Putin împotriva Ucrainei

Medvedev, asmuțit de Putin împotriva Ucrainei. Dmitri Medvedev, unul din fidelii preşedintelui rus Vladimir Putin, a declarat vineri că Moscova nu îşi va opri campania militară în Ucraina chiar dacă Kievul ar renunţa oficial la aspiraţiile sale de a adera la NATO, informează Reuters. Medvedev, asmuțit de Putin împotriva Ucrainei Fostul preşedinte Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a mai declarat într-un interviu pentru televiziunea franceză LCI că Rusia este pregătită să poarte discuţii cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în anumite condiţii. Chiar înainte de invazia începută pe 24 februarie, Moscova a clarificat ca inacceptabilă apartenenţa Ucrainei la NATO. "Renunţarea la a participa în cadrul Alianţei Nord-Atlantice este vitală acum, dar este deja insuficientă pentru a stabili pacea", a declarat Medvedev în interviul pentru televiziunea LCI, din care agenţiile ruse de presă au preluat citate. Ridicolul pretext al denazificării Conform declaraţiilor înaltului oficial rus, ţara sa va continua campania până când îşi va atinge obiectivele. Reuters aminteşte că Vladimir Putin a declarat că intenţionează să "denazifice" Ucraina. Kievul şi Occidentul spun însă că acesta este un pretext fără temei pentru un război de cucerire. Rusia şi Ucraina au purtat mai multe runde de discuţii după începerea invaziei, dar nu s-au înregistrat progrese şi există puţine perspective pentru o reluare a acestora. "Acest lucru (discuţiile - n.r.) va depinde de modul în care se desfăşoară evenimentele. Am fost pregătiţi înainte să ne întâlnim (cu Zelenski)", a spus Medvedev. HIMARS poate schimba jocul În interviu, fostul preşedinte rus a mai afirmat că armele americane furnizate deja Ucrainei, cum ar fi lansatoarele de rachete multiple HIMARS, nu reprezintă deocamdată o ameninţare semnificativă. Dar situaţia s-ar putea schimba, a adăugat Medvedev, dacă armele trimise de SUA ar putea atinge ţinte la distanţe mai mari. Citește și: Laboratoare chimice rusești au fost aduse la Zaporojie pentru a-i proteja pe invadatori de radiații nucleare, susține Kievul "Înseamnă un lucru când acest tip de rachetă zboară pe o distanţă de 70 km","dar e altceva când e vorba de 300-400 km". Atunci "ar fi o ameninţare directă pentru teritoriul Federaţiei Ruse", a estimat vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei.

Spioană rusă în baza NATO Napoli (sursa: Bellingcat)
Internațional

Spioană rusă în baza NATO Napoli

Spioană rusă în baza NATO Napoli. O agentă a serviciilor secrete ruse a reuşit să se infiltreze în baza NATO de la Napoli, unde a spionat ani la rând, scriu în ediţiile de vineri mai multe publicaţii preluate de agenţia EFE, printre care La Repubblica şi Der Spiegel, în urma unei investigaţii jurnalistice care a durat aproape un an. Spioană rusă în baza NATO Napoli Investigaţia, la care au contribuit de asemenea Bellingcat şi The Insider, o descrie pe spioana rusoaică drept o femeie în vârstă de "circa 30 de ani, cosmopolită şi sigură pe sine, care vorbeşte şase limbi" străine şi a reuşit să pătrundă în cercul personalităţilor din oraşul italian Napoli, în cel al personalului bazei NATO şi al Flotei a 6-a a SUA. Numele identităţii sale fabricate era María Adela Kuhfeldt Rivera, născută în Peru din tată german, dar identitatea sa reală era Olga Kolobova, fiică a unui colonel rus. Paşaportul rusesc cu care a intrat în Italia aparţinea "aceleiaşi serii folosite de spionii GRU", serviciul secret militar rus, iar în timpul şederii în Italia a folosit trei paşapoarte ruseşti, scrie La Repubblica. Fugită la Moscova Pista spioanei a fost pierdută când Bellingcat şi The Insider au publicat în septembrie 2018 numele spionilor care au încercat să-i otrăvească pe fostul agent rus Serghei Skripal şi pe producătorul bulgar de arme Emil Gebrev, rusoaica părăsind atunci Napoli către Moscova fără să i se mai dea de urmă. Citește și: VIDEO Zelenski a explicat în detaliu cum Europa a ratat la limită un accident nuclear grav la Zaporojie Autorii investigaţiei jurnalistice mai susţin că nu au putut stabili ce informaţii a putut ea să obţină, nici dacă ar fi reuşit să implanteze viruşi informatici în telefoanele şi calculatoarele prietenilor pe care şi-i făcuse în timpul misiunii în Italia, dar, spun aceiaşi jurnalişti, se ştie că "a intrat în contact cu figuri cheie ale NATO şi Marinei SUA".

Bloomberg, reportaj la Cincu, unde armata franceză construiește o bază NATO Foto: Twitter Armata franceză
Politică

Bloomberg, reportaj la Cincu

Agenția de presă Bloomberg publică un reportaj de la Cincu, unde francezii construiesc o bază NATO și arată uriașele probleme de infrastructură din România. La Cincu se va afla centrul de comandă al grupului NATO de luptă, iar francezii trebuie să construiască un mic orășel pentru circa 1.000 de persoane. Bloomberg, reportaj la Cincu „E greu să convingi localnicii să vândă două vaci, să renoveze două camere și să câștige mai mulți bani”, a spus primarul din Cincu, Aurel Sorin Suciu, citat de Bloomberg. Agenția menționează că locuitorii trăiesc din agricultura de subzistență și ajutoare guvernamentale. Primarul speră ca, din fonduri europene, sătenii să fie educați pentru a sprijini baza și să existe granturi pentru restaurante și cazări. On Aug 2, 2022, about 70 ?? troops left for Cincu, #Romania ??. In the coming months, together with their ?? & ?? colleagues, they will provide new infrastructure to reinforce #NATO’s defensive posture in the eastern part of the Alliance #WeAreNATO pic.twitter.com/F1GjmVX2Kq— Belgian Defence (@BelgiumDefence) August 4, 2022 „Podul principal spre orașul Cincu, aflat în mijlocul României, este într-o stare atât de groaznică încât găurile trec drept asfalt și se vede râul care curge dedesubt. Camioanele trebuie să ocolească câmpurile de floarea-soarelui pentru a muta zeci de mii de tone de material către și de la șantierul de pe deal”, mai arată agenția. Foto: Twitter Catalin Margescu Citește și: Încordare maximă în legătură cu siguranța centralei nucleare de la Zaporojie: rușii de la Rosatom au părăsit incinta, ucrainenii se tem de un „atac terorist” asupra zonei Baza de la Cincu ar trebui să fie gata până la finalul acestui an. Franța a detașat aici un detașament de Geniu și utilaje de mare tonaj. Comandantul Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a confirmat, în cadrul unei intervenţii la Europa FM, că podul de la Cincu reprezintă un impediment pentru blindatele NATO şi a susţinut că podul are probleme pe care autorităţile locale trebuie să le rezolve urgent. Însă totul stă pe loc din cauza birocraţiei româneşti. S-a ajuns în această situaţie după ce reprezentanţii Hidroelectrica nu au dat aviz de distrugere a vechiului pod de nici o sută de metri, deşi Ministerul Apărării a solicitat urgentarea lucrărilor în ceea ce priveşte noul pod, care ar fi trebuit să fie gata încă de anul trecut. #MissionAigle | En Roumanie, le détachement du génie ?? basé à Cincu poursuit, avec le génie ?? et le génie ??, les travaux d’aménagement du camp pour accueillir, à terme, 1 000 hommes. Les chantiers progressent conformément à la planification. #SolidaritéStratégique pic.twitter.com/Q0mp9FYnF1— Armée française - Opérations militaires (@EtatMajorFR) July 10, 2022

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră