joi 16 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

nato

388 articole
Internațional

Putin încă mai speră să blocheze aderarea Finlandei și a Suediei la NATO cu ajutorul lui Erdoğan, care tot nu este mulțumit de concesiile făcute Turciei de cele două țări

Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO. Turcia va ratifica aderarea Suediei şi Finlandei la NATO doar după ce aceste state vor face paşii necesari, a declarat vineri preşedintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, la o întâlnire cu şeful Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO "Preşedintele Erdoğan a subliniat că ritmul şi calendarul procesului de ratificare (...) vor fi determinate de paşii pe care aceste ţări îi mai au de făcut", a precizat preşedinţia turcă într-un comunicat după reuniunea de la Istanbul, la care presa nu a avut acces. Şeful statului turc, care urmează să îl primească marţi la Ankara pe premierul suedez Ulf Kristersson, blochează încă din luna mai aderarea Suediei şi Finlandei la Alianţa Atlantică. Turcia acuză cele două ţări nordice că îi protejează pe luptătorii kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi din Unităţile de Protecţie a Poporului (YPG), consideraţi terorişti de către Ankara. Pentru a depăşi obiecţiile Turciei, cele trei ţări au semnat un memorandum de înţelegere în marja summit-ului NATO de la Madrid din iunie. Jens Stoltenberg "a salutat paşii semnificativi şi concreţi deja făcuţi de cele două ţări pentru a pune în practică memorandumul şi a subliniat că aderarea lor va consolida NATO", a precizat vineri seară Alianţa Atlantică într-un comunicat. Turcia temporizează aderarea Secretarul general al NATO a declarat joi, la Istanbul, în cadrul unei conferinţe de presă comune (VIDEO) cu ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, că ar trebui să li se permită Suediei şi Finlandei să fie primite în Alianţă pentru a "trimite un mesaj clar Rusiei". Cavusoglu a spus, însă, că nu toate angajamentele din memorandum au fost pe deplin puse în aplicare de aceste ţări. El a recunoscut că au fost făcuţi "paşi pozitivi", printre care a menţionat ridicarea embargoului suedez asupra armelor impus Turciei sau modificările legislative privind statutul în aceste ţări al organizaţiilor sau persoanelor pe care Ankara le consideră teroriste. "Vrem ca aceste ţări să ia măsuri concrete împotriva terorismului", a declarat ministrul, subliniind argumentul Ankarei potrivit căruia aceste două democraţii adăpostesc membri ai unor grupări precum gherilele kurde PKK. Și Ungaria se mai gândește Cavosuglu a declarat că mesajele noului guvern suedez, rezultat în urma alegerilor din septembrie, au fost primite foarte pozitiv. El a mai spus că ţara sa nu are atât de multe probleme cu Finlanda şi că se aşteaptă ca noul guvern suedez să aprobe "măsurile finale" din cadrul memorandumului trilateral semnat în timpul summitului NATO de la Madrid din iunie, în care sunt specificate condiţiile impuse de Turcia pentru deblocarea accesului celor două ţări. Citește și: Printr-o vizită la Kiev, neanunțată în prealabil, consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden lasă să se înțeleagă că SUA vor opri ploaia de rachete și drone rusești Aceste condiţii includ extrădarea persoanelor căutate de justiţia turcă. Până în prezent, 28 din cele 30 de state membre ale Alianţei Atlantice au ratificat aderarea celor două ţări nordice, care trebuie să fie aprobată în unanimitate. În afară de Turcia, doar Ungaria nu şi-a dat încă aprobarea finală.

Putin încă mai speră să blocheze aderarea Finlandei și a Suediei la NATO cu ajutorul lui Erdoğan, care tot nu este mulțumit de concesiile făcute Turciei de cele două țări
NATO se așteaptă în orice moment la o mișcare disperată a lui Putin: Norvegia, cel mai important furnizor actual de gaze al UE, și-a ridicat nivelul de alertă militară
Internațional

NATO se așteaptă în orice moment la o mișcare disperată a lui Putin: Norvegia, cel mai important furnizor actual de gaze al UE, și-a ridicat nivelul de alertă militară

NATO așteaptă oricând mutări rusești disperate. Premierul norvegian Jonas Gahr Store a anunţat luni că ţara sa va trece la un nivel mai ridicat de alertă militară, deşi nu a detectat nicio ameninţare directă, potrivit tu.no. NATO așteaptă oricând mutări rusești disperate Norvegia, ţară membră NATO şi vecină cu Rusia în zona arctică, va aplica măsura începând de marţi. Store a precizat că "nu avem astăzi niciun motiv să credem că Rusia doreşte să atragă Norvegia sau altă ţară direct în război, dar războiul din Ucraina impune ca toate ţările din NATO să fie mai atente". "Tensiunile mai ridicate ne expun mai mult la ameninţări, operaţiuni de spionaj şi campanii de influenţă. (...) Este cea mai gravă situaţie de securitate din ultimele decenii", a adăugat el într-o conferinţă de presă. Norvegia este în prezent cel mai mare exportator de gaze naturale către Uniunea Europeană, furnizând aproximativ un sfert din importurile europene respective după scăderea livrărilor din Rusia. Forţele armate norvegiene au fost desfăşurate pentru paza platformelor petroliere şi gaziere maritime după exploziile care au avariat în septembrie gazoductele Nord Stream din Marea Baltică. Norvegia beneficiază de sprijin din partea marinelor militare ale Regatului Unit, Franţei şi Germaniei. Exporturile de petrol rusesc scad În același timp, producţia şi exporturile de petrol ale Rusiei au scăzut uşor în octombrie, a anunţat luni publicaţia rusă de afaceri Kommersant, care estimează că declinul producţiei va continua în urma embargoului UE aşteptat la începutul lunii decembrie. Până acum, producţia de petrol a Rusiei s-a dovedit rezilientă în contextul sancţiunilor occidentale impuse după invadarea Ucrainei, dar statele membre ale Uniunii Europene, principalii consumatori de ţiţei rusesc timp de decenii, nu îl vor mai achiziţiona din 5 decembrie, în urma embargoului care va fi impus de blocul comunitar. Citește și: Putin a schimbat abordarea diplomatică după pierderile grele suferite în Ucraina: nu mai vrea să negocieze cu Kievul, ci cu Washingtonul, care îi „dictează” lui Zelenski Citând surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, Kommersant susţine că producţia de petrol a Rusiei în octombrie s-a situat la 1,47 milioane tone pe zi, echivalentul a 10,78 milioane barili pe zi (bpd), în scădere faţă de nivelul din septembrie, de 10,8 milioane bpd, anunţat săptămâna trecută de Oficiul de Statistică din Rusia (Rosstat). De asemenea, exporturile Rusiei de petrol pe mare şi prin conducte au scăzut cu 2% din septembrie, la aproximativ 640.000 tone pe zi (4,7 milioane bpd), susţine publicaţia rusă. Unul dintre motive îl reprezintă colapsul producţiei la proiectul offshore Sakhalin 1, abandonat de ExxonMobil după ce Rusia a invadat Ucraina.

Propagandă anti-NATO din partea unui deputat AUR: „România va deveni un avanpost al NATO pentru o invazie asupra Ucrainei din partea NATO fără încălcarea art. 5?”
Politică

Propagandă anti-NATO din partea unui deputat AUR: „România va deveni un avanpost al NATO pentru o invazie asupra Ucrainei din partea NATO fără încălcarea art. 5?”

Propagandă anti-NATO din partea unui deputat AUR, Viorel Focșa, care sugerează că NATO va „invada” Ucraina. Comentariile sale vin pe fondul prezenței în România a militarilor americani din divizia aeropurtată 101. Un aliat al lui Putin, președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a afirmat, ieri, că desfășurarea Diviziei 101 Aeropurtată a Armatei SUA în România duce la agravarea bruscă a situației din Ucraina. Propagandă anti-NATO din partea unui deputat AUR Acum, deputatul AUR Focșa reia această temă, dar fără a menționa unitățile americane de pe teritoriul României. Am păstrat neatins mesajul său, postat pe Facebook, inclusiv cuvântul „moșntrii”. În CV-ul său de pe site-ul Camerei Deputaților, deputatul scrie că este „consumator de artă mai degrabă”. „❗️M.Ap.N. nu mai are ministru!Domnul Dîncu nu vorbește aceeași limbă cu neamțul Iohannis. ❓️Ce să mai înțelegem din asta?România va deveni un avanpost al NATO pentru o invazie asupra Ucrainei din partea NATO fără încălcarea art. 5? Ce o fi știind ei și nu trebuie să știm și noi? ȘTIȚI CE ÎNSEAMNĂ ASTA? O MARE TRAGEDIE PENTRU ROMÂNIA DEJA SLĂBITĂ DE ACEȘTI HOȚI și TRĂDĂTORI. ❓️Nu știați că somnul Rațiunii naște moşntrii?Acesta este rodul pe care poporul român îl va culege pentru adormirea în care s-a complăcut: România va fi băgată in război de acești idioți cu cetățenie română. Atentie! Fără referendum, așa cum s-a procedat când România a intrat în al II-lea război mondial pentru recuperarea Basarabiei. ❌️Luptăm pentru o Ucraină Mare, care deține ILEGAL teritorii românești (de pe urma pactului Ribbentrop-Molotov-Germania/Hitler-URSS/Stalin) în ale sale hotare. Teritorii în care frații noștri români sunt forțați să își uite limba maternă, adică dulcea limbă română”, a scris Focșa, pe Facebook. Acum două zile, același deputat scria pe Facebook că Olanda este „o țară coruptă și decazută moral, unde drogurile și prostituția sunt valorile de bază pentru susținerea minorităților dezaxate, minorități care vor să ne impună copiilor noștri apucăturile lor pidosnice”. Citește și: O „bombă murdară” (cu elemente radioactive) poate schimba radical conflictul din Ucraina: Șoigu pretinde că Ucraina s-ar autobombarda, SUA respinge „afirmațiile clar false” rusești

Putin se afundă tot mai mult în trecutul URSS, aruncă mesaje de război rece spre Occident: NATO și UE, sponsori ai terorismului, se apropie de confruntare militară directă cu Rusia
Internațional

Putin se afundă tot mai mult în trecutul URSS, aruncă mesaje de război rece spre Occident: NATO și UE, sponsori ai terorismului, se apropie de confruntare militară directă cu Rusia

Pe Putin, frustrat, îl lasă nervii. Ministerul rus de Externe a declarat joi că livrările de arme ale Uniunii Europene către Kiev fac ca blocul comunitar să fie parte a conflictului în Ucraina, iar ţările care pompează arme Ucraina sunt "sponsori ai terorismului". Pe Putin, frustrat, îl lasă nervii Într-un briefing, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reiterat criticile agresive ale Moscovei la adresa Occidentului pentru că a livrat Ucrainei arme avansate în valoare de miliarde de dolari pentru a ajuta Kievul să se apere împotriva campaniei militare a Rusiei, care a ajuns în a opta lună. Decizia UE privind crearea unei misiuni de asistenţă militară pentru regimul de la Kiev creşte implicarea UE şi o face să devină parte a conflictului în Ucraina, a subliniat Zaharova, citată de agenţiile oficiale de presă ruse TASS şi RIA Novosti, referindu-se la programul de instruire a militarilor ucraineni. În acest context, ea a amintit că, în reuniunea lor din 17 octombrie, miniştrii de Externe ai UE au anunţat lansarea unei misiuni de instruire a armatei ucrainene, care ar urma să înceapă să fie implementată peste o lună. În decurs de doi ani, această misiune, pentru care Bruxellesul a alocat 107 milioane de euro, ar urma să pregătească personal ucrainean de comandă la diferite niveluri, potrivit TASS. "Linia periculoasă a unei confruntări" "Această decizie merge mână în mână cu furnizarea de arme letale regimului de la Kiev şi creşte calitativ implicarea Uniunii Europene, făcând-o, desigur, parte a conflictului", a declarat Zaharova. Prin furnizarea de arme Ucrainei, Occidentul se apropie de linia periculoasă a unei confruntări militare directe cu Rusia, a avertizat Zaharova, potrivit RIA Novosti. "Ţările membre NATO, de parcă ar fi într-o competiţie, continuă să pompeze în regimul de la Kiev armament, muniţii, îi furnizează informaţii operative, antrenează soldaţii ucraineni, oferă îndrumări privind desfăşurarea acţiunilor militare, apropiindu-se astfel de linia periculoasă a unei confruntări militare directe cu Rusia", a avertizat purtătoarea de cuvânt a MAE rus. Ajutorul militar occidental pentru Ucraina, a adăugat Zaharova, totalizează deja 42,3 miliarde de dolari, dintre care mai mult de jumătate revin SUA. "Blocajul" SUA pe alimente și îngrășăminte În aceeaşi conferinţă de presă, Maria Zaharova a mai spus că Moscova a fost gata să-şi crească exporturile de alimente şi îngrăşăminte pentru a contribui la evitarea unei crize alimentare globale, dar a fost blocată de către SUA. Washingtonul îi "şantajează" şi "persecută" pe cei care încearcă să facă comerţ cu Rusia şi prin aceasta compromite securitatea globală, a afirmat ea. Citește și: VIDEO Gafa zilei: un expert militar rus spune, în direct, crezând că microfonul este oprit, că „toți știm că dronele sunt iraniene, dar nu recunoaștem” SUA nu vizează direct exporturile agricole ruseşti, dar sancţiunile impuse Rusiei în domeniile transportului maritim, al asigurărilor, logisticii şi infrastructurii de plăţi împiedică capacitatea Rusiei de a exporta îngrăşăminte şi produse chimice esenţiale, susţine Moscova. Rusia face obiectul unor drastice sancţiuni occidentale după invazia sa în Ucraina, declanşată la 24 februarie, prima agresiune de acest tip în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Suedia și Finlanda, deja protejate de NATO, deși doar în curs de aderare. "Dacă vor fi supuse la presiuni, vom acționa", a spus Stoltenberg
Internațional

Suedia și Finlanda, deja protejate de NATO, deși doar în curs de aderare. "Dacă vor fi supuse la presiuni, vom acționa", a spus Stoltenberg

Suedia, Finlanda, deja protejate de NATO. Organizația va ajuta Suedia şi Finlanda dacă cele două ţări sunt ameninţate în timp ce sunt angrenate în procedura de a deveni membri, a declarat joi şeful Alianţei Nord-Atlantice. Suedia, Finlanda, deja protejate de NATO "Este de neconceput că Aliaţii nu vor acţiona, dacă Suedia sau Finlanda sunt supuse la orice formă de presiune", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles. Comentariile lui au avut loc în contextul în care noul premier suedez, Ulf Kristersson, a venit la sediul NATO din Bruxelles pentru a discuta despre procesul de aderare a ţării sale la Alianţă. "Procesul de aderare pentru Suedia şi Finlanda a fost cel mai rapid din istoria modernă a NATO", a adăugat Stoltenbeg, elogiind eforturile Suediei de a convinge Turcia să-i aprobe aderarea la Alianţă. Suedia şi Finlanda au depus cerere de a deveni membre ale NATO la jumătatea lui mai, în replică la războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Negocieri dificile cu Turcia Turcia a blocat iniţial începutul acestui proces, invocând presupusul sprijin al Suediei şi Finlandei pentru "organizaţii teroriste". Ankara a acuzat adesea atât Suedia, cât şi Finlanda că-i susţin pe militanţii kurzi, precum şi persoane afiliate clericului Fethullah Gülen care locuieşte în SUA, ambele grupuri clasificate de Turcia drept teroriste. Citește și: VIDEO Gafa zilei: un expert militar rus spune, în direct, crezând că microfonul este oprit, că „toți știm că dronele sunt iraniene, dar nu recunoaștem” Helsinki şi Stockholm au respins aceste acuzaţii şi, la sfârşitul lui iunie, cele trei ţări au semnat un memorandum de înţelegere pentru a aborda această problemă. Pentru ca Suedia şi Finlanda să devină ţări membre NATO, cererile lor de aderare trebuie să fie ratificate de cele 30 de state membre. Până în prezent, 28 de ţări au făcut acest lucru, singurele care nu au ratificat aderarea fiind Turcia şi Ungaria.

Țările vestice se pregătesc, discret, pentru scenariul în care Putin folosește arma nucleară. Principala temere: panica (The Times)
Eveniment

Țările vestice se pregătesc, discret, pentru scenariul în care Putin folosește arma nucleară. Principala temere: panica (The Times)

Țările vestice se pregătesc, discret, pentru scenariul în care Putin folosește arma nucleară, arată The Times, azi. Potrivit acestei publicații britanice, principalele temeri sunt panica și haosul generate de amenințarea că Rusia ar putea ataca nu doar Ucraina, ci și alte state. Țările vestice se pregătesc pentru arma nucleară „Măsurile ar putea include emiterea de pliante despre cum să supraviețuiești unui atac nuclear sau modalități de a atenua cumpărăturile generate de panică pe fondul temerilor că consecințele ar putea ajunge în Europa de Vest și nu numai. Amenințările din ultimele săptămâni ale președintelui Putin de a folosi arme nucleare au tras un semnal de alarmă la NATO, alianța angajându-se în discuții în spatele ușilor închise cu privire la modul în care va răspunde la o astfel de eventualitate. Unii observatori cred acum că există o perspectivă realistă ca liderul rus să folosească o armă nucleară tactică împotriva Ucrainei, fie pe uscat, fie în Marea Neagră”, scrie The Times. Publicația amintește că, în anii URSS, guvernul din Marea Britanie distribuise broșuri despre cum se poate supraviețui „pe cât posibil” unui atac nuclear. În ceea ce privește varianta folosirii armei nucleare, sunt două scenarii de care se tem strategii: Un atac asupra unui oraș mare, care ar genera o mortalitate foarte mare.Un atac „care să nu pară atât de rău”: asupra unei păduri sau asupra Insulei Șerpilor. Publicul, după un astfel de atac, nu ar mai fi așa de panicat și ar exista riscul escaladării. „Printre cei care studiază aceste probleme din punct de vedere analitic, există o modalitate de a privi conflictul nuclear ca un risc fix cu probabilitate scăzută. Într-un an, șansa unui război major este scăzută. Dar aruncați zarurile suficient de frecvent, pe o perioadă suficient de lungă, și devine inevitabil”, mai arată The Times. Grafica: The Times Șansa unui atac nuclear: între 10 și 25% În revista Global Policy, Matthew Rendall, lector în politică și relații internaționale la Universitatea din Nottingham, a scris luna aceasta o lucrare intitulată: „Războiul nuclear ca surpriză previzibilă”. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Argumentul lui este că ne complacem. Faptul că am supraviețuit războiului rece nu înseamnă că nu a existat o șansă semnificativă să nu avem un război nuclear. Același lucru este valabil și acum. „Probabil că vom trece cu bine (…) Dar îngrijorarea este „probabilă”. Dacă începem să facem astfel de lucruri în mod repetat, teama mea este că, pe termen lung, nu vom avea noroc”, spune el. “The U.S. government should be communicating, quietly and often, to the Russian military not to follow any unhinged orders from Mr. Putin…Anyone who orders nuclear use and anyone who implements such orders, they should be told, will be held accountable”https://t.co/2TvnvgKMZF— Shashank Joshi (@shashj) October 14, 2022 Săptămâna trecută, Matthew Bunn, profesor de energie, securitate națională și politică externă la Harvard Kennedy School, a estimat că riscul unui conflict nuclear în Ucraina este de 10-20%. Centrul Swift, o companie de „superprognoză”, a estimat-o la aproximativ 10%”, mai arată The Times. Former CIA director Leon Panetta says "Some intelligence analysts now believe that the probability of the use of tactical nuclear weapons in Ukraine [is] 20-25 percent today" https://t.co/PmPgjUKGgh pic.twitter.com/1hxB0QcFGd— Jon Schwarz, Mayor, Arkham MA (@schwarz) October 14, 2022 Rendall spune că speranța sa este că, dacă Rusia folosește arma nucleară, devine persona non-grata. „Dar dacă acest lucru nu se întâmplă?”, se întreabă el.

Distanța dintre Rusia și Occident crește: NATO securizează cerul Ucrainei, Moscova răspunde cu ce mai are - amenință că nu va mai permite exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră
Internațional

Distanța dintre Rusia și Occident crește: NATO securizează cerul Ucrainei, Moscova răspunde cu ce mai are - amenință că nu va mai permite exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră

NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință. Moscova şi-a exprimat la ONU preocupările cu privire la acordul asupra exportului de cereale pe Marea Neagră şi este pregătită să renunţe la reînnoirea acestui acord luna viitoare dacă cererile sale nu vor fi satisfăcute, a declarat joi pentru Reuters, la Geneva, ambasadorul Rusiei pe lângă Naţiunile Unite. Moscova invocă dificultăți Acordul, negociat de ONU şi de Turcia în iulie, a deschis calea Ucrainei pentru a-şi relua exporturile de cereale prin porturile sale de la Marea Neagră, care fuseseră închise de la începerea invaziei ruse în această ţară. Moscova a obţinut garanţii pentru propriile sale exporturi de cereale şi îngrăşăminte. Acordul a permis să se evite o criză alimentară mondială: Rusia şi Ucraina sunt două dintre cele mai mari exportatoare de cereale din lume, iar Rusia este primul exportator de îngrăşăminte. Citește și: Putin dă semne că se sufocă fără banii europeni pentru gazul rusesc: insistă pe lângă Erdoğan să creeze un hub gazier în locul Nord Stream Dar Moscova s-a plâns în mai multe rânduri de modul în care acordul este implementat, argumentând că întâmpină în continuare dificultăţi în a-şi vinde îngrăşămintele şi alimentele. Într-un interviu acordat Reuters, Ghennadi Gatilov, ambasador al Rusiei pe lângă Naţiunile Unite la Geneva, a declarat că Moscova a transmis miercuri o scrisoare secretarului general al ONU, Antonio Guterres, conţinând o listă de plângeri. Responsabili ai ONU urmează să se deplaseze duminică la Moscova pentru a discuta despre reînnoirea acordului. NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință "Dacă vedem că nimic nu se întâmplă de partea rusă a acordului - exporturi de cereale şi de îngrăşăminte ruseşti - atunci, vă rugăm să ne scuzaţi, va trebui să-l privim într-un mod diferit", a declarat diplomatul rus. El a refuzat să pună la dispoziţia Reuters o copie a scrisorii respective. Un purtător de cuvânt al Naţiunilor Unite nu a răspuns unei solicitări a agenţiei de presă britanice de a comenta acest demers. Când a fost întrebat dacă Rusia ar putea refuza să susţină reînnoirea acordului cu privire la exportul de cereale din cauza acestor îngrijorări, Gatilov a răspuns: "Există o posibilitate... Nu suntem împotriva livrărilor de cereale, dar acest acord ar trebui să fie pus în aplicare egal, corect şi echitabil de toate părţile". "SUA, o parte a conflictului" Gatilov, un diplomat de carieră care a fost ministru adjunct de Externe înainte de a-şi prelua postul la Geneva, a declarat că el vede estompându-se perspectivele unei reglementări negociate a războiului care durează deja de opt luni în Ucraina. El a citat ceea ce a numit "acte teroriste", ca de pildă explozia de pe podul Kerci, care leagă Crimeea - anexată de Moscova în 2014 - de teritoriul rus. "Toate acestea fac mai dificilă căutarea unei soluţii politice", a afirmat el. Washingtonul a declarat că Rusia prin pretenţiile sale pentru a fi deschisă convorbirilor asupra viitorului războiului este "nesinceră", în timp ce continuă să lovească oraşele ucrainene. Întrebat de perspectiva unei întâlniri între preşedintele Vladimir Putin şi omologul său american Joe Biden, Gatilov a declarat că nu este fezabilă, ţinând seama de nivelul susţinerii militare americane pentru Ucraina. "Aceasta face din SUA o parte a conflictului", a declarat ambasadorul rus. NATO: Consecințe severe în caz de atac nuclear Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi, la Bruxelles, că nu va spune exact cum vor răspunde aliaţii la un eventual atac nuclear al Rusiei în Ucraina, dar a precizat că vor fi consecinţe severe. "Vor fi consecinţe severe dacă Rusia utilizează arme nucleare, orice fel de arme nucleare împotriva Ucrainei", a declarat Stoltenberg la conferinţa de presă de după reuniunea miniştrilor Apărării. "Nu voi spune exact cum vom răspunde, dar asta va schimba fundamental natura conflictului. Înseamnă că o linie foarte importantă a fost încălcată", a adăugat el. "Circumstanţele în care NATO ar putea fi nevoită să recurgă la arme nucleare sunt extrem de îndepărtate", a declarat totuşi secretarul general al NATO. El a precizat că scopul fundamental al mijloacelor nucleare de descurajare ale NATO este menţinerea păcii şi prevenirea coerciţiei împotriva aliaţilor. Cu acelaşi prilej, şeful NATO a transmis că "retorica nucleară a lui (Vladimir) Putin este periculoasă şi iresponsabilă. Nu vom fi intimidaţi". Dispozitive de bruiere a dronelor În acelaşi timp, a continuat Jens Stoltenberg, deşi NATO nu e parte a conflictului, va continua să susţină Ucraina atâta timp cât e nevoie. "Ucraina face progrese bune, respingând forţele invadatoare în est şi în sud", a spus secretarul general al NATO. El a vorbit şi despre trimiterea de către aliaţi a sute de dispozitive de bruiere a dronelor ruse şi iraniene care provoacă mari pagube în atacurile Rusiei asupra infrastructurii critice şi asupra populaţiei ucrainene. Stoltenberg a salutat, de asemenea, faptul că Spania va trimite patru lansatoare de rachete HAWK Ucrainei pentru a-şi ameliora apărarea aeriană împotriva invadatorilor ruşi. Ajutor pentru iarnă Întrebat dacă Ucraina are suficiente echipamente pentru a-şi continua ofensiva în timpul iernii, Stoltenberg a răspuns că acesta este principalul mesaj al reuniunii de la Bruxelles din această săptămână. "Grupul de contact este aici pentru a mobiliza mai mult ajutor pentru Ucraina. S-a concentrat pe echipament, pe haine de iarnă şi alte elemente pentru a funcţiona în timpul iernii, pentru a permite forţelor ucrainene să reziste de-a lungul iernii. Vom lăsa comandanţii Ucrainei să decidă exact cum să opereze, dar noi aici avem ca scop ca ei să poată continua în timpul iernii şi furnizăm de la combustibil până la haine şi vehicule blindate", a declarat Stoltenberg.

"Armata rusă va fi anihilată" de SUA, NATO și UE în cazul în care Moscova atacă nuclear Ucraina, spune Borrell
Internațional

"Armata rusă va fi anihilată" de SUA, NATO și UE în cazul în care Moscova atacă nuclear Ucraina, spune Borrell

"Armata rusă, anihilată" (SUA, NATO, UE). Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, Josep Borrell, a avertizat joi că un potenţial atac nuclear al Moscovei asupra Ucrainei va atrage după sine un "răspuns militar" al Occidentului atât de "puternic" încât "ar anihila" armata rusă, motiv pentru care i-a cerut preşedintelui rus Vladimir Putin "să nu blufeze", transmite EFE. "Armata rusă, anihilată" (SUA, NATO, UE) "Putin nu-şi poate permite să blufeze. Trebuie să fie foarte clar că nici noi cei care sprijinim Ucraina - UE şi statele membre, SUA şi NATO - nu blufăm. Şi orice atac nuclear împotriva Ucrainei va provoca un răspuns, nu nuclear, dar un răspuns militar atât de puternic încât armata rusă va fi anihilată", a declarat Borrell la un eveniment organizat de Colegiul Europei din Bruges (Belgia). Borrell, care a prezentat joi proiectul-pilot al Academiei Diplomatice Europene prin care blocul comunitar vrea să-şi formeze propriii diplomaţi, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că încă mai sunt cinci ţări (inclusiv Rusia - n.r.) care au respins miercuri în cadrul Adunării Generale a ONU rezoluţia de condamnare a anexării de teritorii ucrainene de către Rusia, iar alte 35, între care China, Africa de Sud şi India, s-au abţinut de la vot. "Circa 20% din comunitatea globală a decis nici să sprijine, nici să respingă anexările ruse. După mine, sunt prea multe. Suntem mulţumiţi pentru că paharul este destul de plin, dar este în continuare şi un pic gol. Trebuie să continuăm să acţionăm pentru ca lumea să respingă încă şi mai clar acest război", a declarat Borrell, care a admis că adesea diplomaţia nu înseamnă doar valori, ci şi interese şi dependenţă de Moscova. "O nouă ordine de securitate" Proiectul Academiei Diplomatice Europene are ca scop formarea de viitori diplomaţi ai UE în domenii precum politica externă şi securitatea blocului comunitar. Aceştia ar urma să capete competenţele şi abilităţile necesare pentru "a impulsiona şi apăra eficient principiile şi interesele" clubului comunitar pe scena internaţională. Citește și: Putin ajunge pe fundul gropii: nu doar că a reușit să coalizeze G7 în favoarea Ucrainei „cât timp este necesar”, dar armata rusă a început să recruteze deținuți din lipsă de trupe În faţa studenţilor Colegiului Europei, Borrell s-a declarat adeptul reformării Ministerelor de Externe pentru că graniţa dintre "ceea ce este intern" şi "ceea ce este extern" este tot mai neclară. Şeful diplomaţiei europene a explicat că viitorii diplomaţi ai Uniunii Europene se vor vedea nevoiţi să-şi desfăşoare activitatea "într-o nouă ordine de securitate" şi este de văzut cum se va integra Rusia în această ordine, odată încheiat războiul. Ce va face Rusia post-Putin? "Fiţi conştienţi de lumea în care trăim, de cât de greu va fi. Sper ca până să ajungeţi în diplomaţie războiul să se fi încheiat, dar (...) după acest război va exista o perioadă de instabilitate. Rusia post-Putin în această ordine mondială este un subiect asupra căruia persoanele care lucrează în diplomaţie vor trebui să depună multe eforturi", a apreciat el. Pentru faza-pilot a Academiei Diplomatice Europene au fost selecţionaţi 42 de tineri diplomaţi care vor participa la un program de nouă luni la campusul Colegiului Europa din Natolin (Polonia) şi cel din Bruges (Belgia), pe parcursul căruia vor vizita "cu regularitate" diverse instituţii europene, dar şi alte "organizaţii relevante" pentru acţiunea diplomatică a UE, cum este NATO. Participanţii la proiectul-pilot provin atât din rândul ţărilor membre, cât şi din rândul ţărilor partenere, precum Ucraina, Georgia, Republica Moldova, Turcia sau statele din Balcanii de Vest.

Umbrelă antiaeriană comună pentru România și alte 13 state membre sau partenere NATO
Internațional

Umbrelă antiaeriană comună pentru România și alte 13 state membre sau partenere NATO

Umbrelă antiaeriană comună pentru state NATO. Paisprezece state membre sau partenere ale NATO, printre care şi România, au semnat joi o scrisoare de intenţie pentru achiziţionarea comună de sisteme de apărare aeriană din categoria sistemelor Arrow 3 şi Patriot. Umbrelă antiaeriană comună pentru state NATO Ceremonia de semnare a European Skyshield Initiative (ESSI) a avut loc la sediul Alianţei Nord-Atlantice de la Bruxelles. Ţările participante sunt Belgia, Bulgaria, Cehia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Norvegia, Regatul Unit, România, Slovacia, Slovenia, Ţările de Jos şi Ungaria. Citește și: Putin ajunge pe fundul gropii: nu doar că a reușit să coalizeze G7 în favoarea Ucrainei „cât timp este necesar”, dar armata rusă a început să recruteze deținuți din lipsă de trupe Potrivit DPA, cancelarul german Olaf Scholz a anunţat proiectul la finalul lunii august, când a evocat un "plus de securitate pentru toată Europa". El a spus că un sistem european de apărare aeriană ar fi mai eficient decât cazul în care fiecare ţară şi-ar construi propriul sistem de apărare aeriană, unul scump şi de complexitate ridicată. Scholz a adăugat cu acel prilej că Germania va investi masiv în apărarea aeriană în următorii ani, într-o manieră care le oferă statelor din apropiere posibilitatea de a participa de la început. El a menţionat în special Ţările de Jos, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, Republica Cehă, Slovacia şi ţările scandinave.

Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde "unit și ferm" la un atac împotriva infrastructurii Alianței
Internațional

Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde "unit și ferm" la un atac împotriva infrastructurii Alianței

NATO, declarația tăioasă: Vom răspunde ferm. Orice atac asupra infrastructurii critice a NATO va primi un "răspuns unit şi ferm", a avertizat marţi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. NATO, declarația tăioasă: Vom răspunde ferm Aliaţii din NATO îşi sporesc securitatea în jurul instalaţiilor esenţiale după atacurile asupra gazoductelor din Marea Baltică, a spus Stoltenberg într-o conferinţă de presă. Încă nu este clar cine s-a aflat în spatele exploziilor de la gazoductele Nord Stream. Comentând ameninţările voalate cu utilizarea armelor nucleare ale preşedintelui rus Vladimir Putin, Stoltenberg a declarat că Alianţa Nord-Atlantică monitorizează cu atenţie forţele nucleare ale Rusiei şi nu a observat schimbări în poziţia lor, dar rămâne "vigilentă". El a confirmat totodată că NATO va organiza săptămâna viitoare exerciţiul său anual de descurajare nucleară, "Steadfast Noon", aşa cum era prevăzut. "Este un exerciţiu de rutină care are loc în fiecare an pentru a ne menţine capacitatea de descurajare eficientă şi în siguranţă", a explicat şeful NATO. "Rusia ştie că un război nuclear nu poate fi câştigat şi nu trebuie niciodată purtat", a mai afirmat el. "Putin eşuează în Ucraina" Stoltenberg a declarat de asemenea că Ucraina a câştigat teren în războiul cu Rusia şi că NATO va fi alături de Kiev atât timp cât e nevoie. "În timp ce Rusia apelează tot mai mult la atacuri îngrozitoare şi nediscriminate asupra civililor şi infrastructurii critice, preşedintele Putin eşuează în Ucraina", a spus Stoltenberg, cu o zi înaintea unei reuniuni a miniştrilor Apărării din NATO la Bruxelles. NATO este în discuţii cu companii de apărare şi cu statele membre pentru a-şi consolida producţia de arme şi a-şi completa stocurile care au fost golite de livrările de materiale militare către Ucraina, a mai subliniat el. Citește și: Iris-T, probabil cel mai bun sistem antiaerian din lume, a ajuns în Ucraina. Germania a accelerat livrările după bombardamentele rusești de luni Stoltenberg a precizat că reuniunea miniştrilor Apărării din NATO din această săptămână va analiza eforturile necesare pentru creşterea producţiei de arme şi muniţie şi va adopta decizii suplimentare pentru a menţine nivelurile stocurilor statelor membre. "Dar, bineînţeles, cu cât războiul din Ucraina va continua, cu atât această colaborare cu industria va fi tot mai importantă", a spus el, adăugând că NATO va trebui să transmită companiilor de apărare care este necesarul său.

Ipocrizie: Germania critică voalat NATO că nu face mai mult pentru a-l stopa pe Putin, dar Berlinul abia trimite arme grele în Ucraina
Eveniment

Ipocrizie: Germania critică voalat NATO că nu face mai mult pentru a-l stopa pe Putin, dar Berlinul abia trimite arme grele în Ucraina

Germania critică NATO: Putin trebuie oprit. NATO trebuie să facă mai mult pentru a se proteja împotriva Rusiei şi a preşedintelui Vladimir Putin, a declarat sâmbătă ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, deoarece - a spus ea - "nu putem şti cât de departe pot merge iluziile de grandoare ale lui Putin". Germania critică NATO: Putin trebuie oprit "Un lucru este sigur: situaţia actuală înseamnă că trebuie să facem mai mult împreună", a declarat Lambrecht în timpul unei vizite la trupele germane desfăşurate în Lituania. "Războiul brutal de agresiune al Rusiei în Ucraina devine din ce în ce mai brutal şi mai lipsit de scrupule... Ameninţarea Rusiei cu arme nucleare arată că autorităţile ruse nu au niciun scrupul". Statele Unite au declarat în repetate rânduri că nu au văzut niciun indiciu că Rusia se pregăteşte să folosească arme nucleare, în ciuda a ceea ce ele numesc "sabotajul nuclear" al lui Putin. Germania a desfăşurat primele sale trupe în Lituania, membră NATO, la graniţa cu Rusia, în 2017, după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014. În iunie a.c., a decis să mărească semnificativ misiunea ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina la 24 februarie. Centru de comandă german în Lituania Lambrecht a inaugurat vineri un centru de comandă german permanent în Lituania, despre care a afirmat că va ajuta la mutarea unei brigăzi de trupe din Germania în Lituania în zece zile, dacă va fi necesar. O brigadă NATO este formată din 3.000 până la 5.000 de soldaţi, iar Lambrecht a declarat că exerciţiile frecvente în Lituania ar ajuta la desfăşurarea rapidă a trupelor, în caz de nevoie, pentru a se alătura celor 1.000 de soldaţi menţinuţi permanent în Lituania. "Suntem alături de aliaţii noştri", a spus Lambrecht. "Am auzit ameninţările Rusiei la adresa Lituaniei, care aplică sancţiuni europene la graniţa cu Kaliningradul. Nu sunt nici pe departe primele ameninţări şi trebuie să le luăm în serios şi să fim pregătiţi''. Balticele vor mai multe trupe De când Rusia a invadat Ucraina în februarie, statele baltice Estonia, Letonia şi Lituania au cerut ca regiunea lor să primească cea mai mare consolidare a forţelor NATO pregătite de luptă din Europa de la sfârşitul Războiului Rece. Citește și: Dîncu, poziție (oficială?) în răspăr cu UE, SUA și NATO: nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii Dar ţările NATO nu au fost dispuse să angajeze baze permanente în ţările baltice, deoarece acestea ar costa miliarde de dolari şi ar fi greu de susţinut. Este posibil ca aceste ţări să nu aibă suficiente trupe şi arme, iar o prezenţă permanentă ar fi extrem de provocatoare pentru Moscova. În schimb, NATO a ales să trimită mii de soldaţi în aşteptare în ţări mai la vest, cum ar fi Germania, ca întăriri rapide.

Erdogan amenință iar cu blocarea intrării Suediei în NATO, consideră că Stockholmul nu și-a respectat acordul cu Ankara
Internațional

Erdogan amenință iar cu blocarea intrării Suediei în NATO, consideră că Stockholmul nu și-a respectat acordul cu Ankara

Erdogan blochează intrarea Suediei în NATO. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ameninţat din nou joi seară că va blocarea aderarea Suediei la NATO, informează DPA. Erdogan blochează intrarea Suediei în NATO "Atât timp cât organizaţiile teroriste demonstrează pe străzile Suediei şi atât timp cât teroriştii se află în interiorul parlamentului suedez, nu va exista o abordare pozitivă din partea Turciei faţă de Suedia", a declarat Erdogan la o conferinţă de presă în capitala cehă, Praga. Suedia şi Finlanda au cerut aderarea la NATO la mijlocul lunii mai, ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia. Cele două ţări pot fi admise numai dacă toţi cei 30 de membri actuali ai NATO ratifică protocoalele de aderare necesare. Ankara a acuzat atât Suedia, cât şi Finlanda că sprijină militanţii kurzi, precum şi grupul clericului islamist Fethullah Gulen stabilit în SUA, toţi clasificaţi de Turcia drept grupuri teroriste. Acord în trei Suedia şi Finlanda resping aceste acuzaţii, dar au ajuns la un acord în această vară pentru a asigura Turcia de sprijinul lor împotriva riscurilor de securitate. Cererile Turciei au fost repatrierea unor suspecţi şi ridicarea embargoului asupra armelor de către Suedia. În septembrie, Suedia a aprobat exportul de arme către Turcia pentru prima dată din 2019. Citește și: Cu forțele ucrainene la ușă, liderul pro-rus din Herson îl „distruge” pe Șoigu, ministrul Apărării de la Moscova: Un ofițer care permite asta pe front ar trebui să se sinucidă Cu toate acestea, Turcia adoptă acum poziţia că acordurile încheiate atunci nu au fost încă îndeplinite, mai ales de Suedia. Erdogan a descris joi relaţiile cu Finlanda în termeni mai pozitivi. Turcia şi Ungaria sunt acum singurele ţări care au rămas să ratifice protocoale de aderare. Cu toate acestea, Ungaria nu a ameninţat că va bloca procedura.

BREAKING Putin și-a trimis trenul nuclear pe linia frontului din Ucraina. Statele NATO, avertizate că Rusia ar putea testa o torpilă nucleară în Marea Neagră
Eveniment

BREAKING Putin și-a trimis trenul nuclear pe linia frontului din Ucraina. Statele NATO, avertizate că Rusia ar putea testa o torpilă nucleară în Marea Neagră

Putin și-a trimis trenul nuclear pe linia frontului din Ucraina, anunță The Times, citând un analist militar, Konrad Muzyka. Potrivit acestei publicații, Putin ar fi decis să demonstreze că are voința de a folosi arme nucleare printr-un test nuclear la granițele Ucrainei. James Rogers, director la Consiliul pentru Geostrategie, a spus că nu exclude un atac nuclear rusesc asupra forțelor Ucrainei, oricât de improbabil ar părea. „Având în vedere calitatea deciziilor luate la Kremlin în acest moment, nimic nu ar trebui ignorat. Rușii devin disperați, dar ar fi o escaladare dramatică și una pe care țări precum India și chiar China o vor condamna cu siguranță”, a spus el, pentru The Times. Putin și-a trimis trenul nuclear pe linia frontului „Kremlinul a semnalat decizia unei escaladări semnificative, deoarece Rusia pierde teren pe câmpul de luptă. Temerile că (…) Putin că ar putea recurge la astfel de tactici au fost sporite astăzi de informațiile potrivit cărora un tren operat de ultrasecreta divizie nucleară s-ar îndrepta spre Ucraina Konrad Muzyka, un analist militar din Polonia, a declarat că trenul, observat în centrul Rusiei, aparține celei de a 12-a direcții a ministerului rus al apărării și este responsabil pentru munițiile nucleare, depozitarea, întreținerea și transportul acestora”, scrie The Times. Însă publicația londoneză arată că un test nuclear la granița cu Ucraina este riscant, întrucât ar putea afecta trupele rusești. This "another train with military equipment" is actually carrying kit belonging to the 12th Main Directorate of the Russian MoD. The directorate is responsible for nuclear munitions, their storage, maintenance, transport, and issuance to units. 1/ https://t.co/41QlVUpEGO— Konrad Muzyka - Rochan Consulting (@konrad_muzyka) October 2, 2022 Muzyka scrie pe Twitter că deplasarea trenului blindat ar putea înseamna doar un exercițiu militar, astfel de exerciții desfășurându-se toamna. Locul exact unde a fost văzut trenul nuclear nu este precizat, informația fiind doar despre prezența sa undeva „în centrul Rusiei”. Another train with military equipment going to the front by rail somewhere in central Russia.At first glance, there is nothing special about it. But upon closer examination, you can see KamAZ-43269 "Shot" standing on the platforms with combat modules "Spoke". pic.twitter.com/Lp5YQTteMi— Masno (@NovichokRossiya) October 2, 2022 Analiștii internaționali sugerează, totuși, că o demonstrație mai probabilă a voinței lui Putin de a folosi arme nucleare ar putea avea loc în Marea Neagră. O sursă de rang înalt din apărare, citată de The Times, a spus că acesta s-ar confrunta cu un risc semnificativ dacă alege să desfășoare o armă nucleară pe câmpul de luptă, deoarece ar putea merge prost. „Ar putea rata rau și să lovească accidental un oraș rusesc aproape de granița cu Ucraina, cum ar fi Belgorod”, a spus sursa. Poseidon, torpila apocalipsei Surse citate de The Times susțin că NATO a trimis un raport membrilor și aliaților săi, alertându-i despre faptul că este de așteptat ca Rusia să testeze drona-torpilă cu capacitate nucleară Poseidon, „posibil în Marea Neagră, pe care o controlează”. Foto: Twitter/ NavalNews Torpila Poseidon, numită „arma apocalipsei”, poate fi lansată de pe submarine. Potrivit ziarului La Repubblica, aceasta este pe cale să fie testată în zona Mării Kara, la nord de Rusia continentală. NATO warned allies that ??will possibly test the super torpedo "Poseidon” with a nuclear charge-??publication La Repubblica.??nuclear submarine Belgorod left its base in the White Sea. It will probably test the Poseidon nuclear torpedo known as the "weapon of the Apocalypse”— Iuliia Mendel (@IuliiaMendel) October 3, 2022 Poseidon funcționează autonom și are o lungime de aproximativ 24 m (78 ft), cu o autonomie de cel puțin 10.000 km (6.200 mile).

Activitate militară și diplomatică intensă peste Atlantic, NATO contracarează amenințarea nucleară a lui Putin: vizită-fulger a consilierului de securitate al lui Biden la Istanbul
Internațional

Activitate militară și diplomatică intensă peste Atlantic, NATO contracarează amenințarea nucleară a lui Putin: vizită-fulger a consilierului de securitate al lui Biden la Istanbul

Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul. Consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui SUA, Jake Sullivan, a avut duminică, la Istanbul, o întrevedere cu Ibrahim Kalin, consilierul-şef al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan şi au discutat despre "progresul din procesul de aderare a Finlandei şi Suediei la NATO", a anunţat Casa Albă într-un comunicat. Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul Sullivan şi Kalin, a căror întrevedere nu fusese anunţată în prealabil de mass-media, au discutat de asemenea despre condamnarea de către Turcia a anexării ilegale unor regiuni din teritoriul ucrainean de către Rusia. Turcia, ţară membră a NATO, face echilibristică diplomatică de la declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, pe 24 februarie. Ankara se opune sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei şi are relaţii apropiate atât cu Moscova, cât şi Kievul, vecinii săi de la Marea Neagră. Totodată, Turcia a criticat invazia rusă şi a trimis drone Ucrainei. Suedia şi Finlanda au înaintat cerere de aderare la NATO în urma declanşării invaziei ruse în Ucraina, însă Turcia, aliat în cadrul NATO, a exprimat îngrijorări cu privire la candidaturile lor. Suedia și Finlanda, punct nevralgic După ce Ankara anunţase că se opune intrării celor două state în NATO, Suedia, Finlanda şi Turcia au semnat în luna iunie un memorandum prin care cea din urmă îşi dă acordul pentru aderarea primelor două la Alianţă. Însă preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ameninţat imediat apoi că va bloca din nou aderarea lor, considerând că guvernele de la Stockholm şi Helsinki nu şi-au respectat promisiunile formulate pentru a obţine ridicarea veto-ului Ankarei, în special extrădarea către Turcia a militanţilor din grupările considerate "teroriste" de către guvernul turc, mai ales membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Citește și: Putin a mers prea departe anexând Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, războiul nu mai poate fi încheiat decât prin înfrângerea militară a Rusiei, spune șeful diplomației UE În timpul întrevederii de duminică, Sullivan şi Kalin au discutat de asemenea despre sprijinul SUA şi Turciei "pentru negocieri de pace între Armenia şi Azerbaidjan" şi "despre importanţa dialogului şi a diplomaţiei în soluţionarea dezacordurilor în Mediterana de Est", se mai spune în comunicat.

Ucraina poate fi de drept membră a NATO înainte de a se împlini un an de la invadarea de către Rusia (modelul suedezo-finlandez). Atunci, Alianța va putea trimite trupe pe front
Internațional

Ucraina poate fi de drept membră a NATO înainte de a se împlini un an de la invadarea de către Rusia (modelul suedezo-finlandez). Atunci, Alianța va putea trimite trupe pe front

Ucraina, membră NATO în câteva luni. va semna o cerere de aderare accelerată la NATO, a anunţat vineri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, la câteva minute după ce Rusia a oficializat anexarea a patru regiuni ucrainene. Zelenski: Aderare accelerată la NATO "Adoptăm o măsură decisivă semnând candidatura Ucrainei în vederea unei aderări accelerate la NATO", a declarat el într-o înregistrare video difuzată pe reţelele de socializare. "De facto, noi am parcurs drumul către NATO. De facto, am dovedit deja compatibilitate cu standardele Alianţei Nord-Atlantice. Ele sunt reale pentru Ucraina. Sunt reale pe câmpul de luptă şi în fiecare aspect al interacţiunilor noastre. Avem încredere unii în alţii, ne ajutăm şi ne apărăm. Aceasta este Alianţa Nord-Atlantica. De facto", a declarat Zelenski. "Astăzi, Ucraina depune o cerere de aderare la NATO pentru a o face de jure. Printr-o procedură care va fi în concordanţă cu valoarea noastră, pentru protecţia întregii noastre comunităţi. Pe o baza accelerată", a afirmat el, adăugând că Ucraina înţelege că această decizie necesită consensul tuturor membrilor Alianţei. Membership Action Plan nu mai e de actualitate Viceprim-ministrul pentru integrare europeană şi euro-atlantică, Olga Stefanişâna, declarase anterior că Ucraina era interesată de MAP NATO (The Membership Action Plan) înainte de invazia pe scară largă a Rusiei, de acum - doar de apartenenţa la Alianţă. Citește și: Discursul lui Putin arată că liderul de la Kremlin nu mai are nimic de pierdut: Precedentul nuclear este american, SUA au aruncat bomba atomică în Japonia Înaintea invaziei la 24 februarie, Kremlinul declarase în mod repetat că aderarea Ucrainei la NATO constituie o "linie roşie" pentru Moscova şi că Rusia este îngrijorată că, într-o buna zi, Kievului i se va putea acorda statutul de membru al Alianţei Nord-Atlantice. Ucraina, membră NATO în câteva luni Ucraina ar putea deveni membru cu drepturi depline al NATO în câteva luni, dacă există voință din partea tuturor membrilor Alianței. Potrivit site-ului NATO, "Following Russia’s brutal and unprovoked invasion of Ukraine in February 2022, the Finnish and Swedish ambassadors to NATO simultaneously conveyed the intent of their respective countries to join the Alliance by submitting official letters of application to NATO on 18 May. They completed accession talks on 4 July, and their Accession Protocols were signed by Allies on 5 July. Once Allies have ratified the Accession Protocols according to their national procedures, Finland and Sweden will be invited to accede to the Washington Treaty, officially becoming NATO Allies."

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră