sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: buget

164 articole
Eveniment

Pensiile speciale ale primarilor vor intra în vigoare la 1 ianuarie

Pensiile speciale ale primarilor vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2025, dacă Ciolacu nu dă ordonanță de urgență, explică deputatul USR Claudiu Năsui pe Facebook. Însă actualul premier PSD refuză. Potrivit OUG 57/2019, pensia specială pentru primari se calculează astfel: „Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată”. Această „indemnizație” se cumulează cu pensia pe bază de contributivitate. Citește și: Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro Un calcul exact al impactului ei nu a mai fost făcut, întrucât intrarea în vigoare a acestei prevederi a fost sistemtic amânată, de la an la an. Însă, dacă prevederea se aplică, aceste pensii nu vor mai putea fi abrogate, urmare a deciziilor CCR. Pensiile speciale ale primarilor vor intra în vigoare la 1 ianuarie „De la 1 ianuarie urmează să intre în vigoare o groază de legi cu impact bugetar cât casa, dacă nu prorogă guvernul termenul lor de intrare în vigoare. Legi precum pensiile speciale ale primarilor (știu, o să sară că nu sunt „pensii speciale”) sau x% din PIB pentru nu-știu-ce domeniu. Legile astea există de mulți ani. Dar în loc să le abroge, clasa politică le ține acolo și nu le aplică. Le tot prorogă în fiecare an. De ce? Pentru că e nepopular să spui unor oameni cărora în teorie le-ai dat de toate, că le abrogi legea prin care le dai de toate pe hârtie. Tipic socialist, pe hârtie avem de toate: dreptul la sănătate, educație gratuită, etc. În practică e dezastru. Marcel Ciolacu mai are câteva zile să dea această ordonanța. La negocieri a zis că nu vrea să o dea, ca să o dea următorul guvern. Nu vrea să facă el lucruri nepopulare. El vrea doar să îndatoreze România cât poate iar apoi să paseze sarcina grea de a opri îndatorarea și a rambursa împrumuturile la alții. Tipic pentru politicienii escroci”, a scris Năsui, pe Facebook. El a mai arătat că „din 1.000 de lei cheltuiți de stat, aproximativ 250 au fost pe datorie”. „Asta înseamnă „deficit de 9%”. Veniturile vor fi pe la ~30% din PIB, iar cheltuielile pe la ~40% din PIB. Nu mediul privat a fost problema, nici baubaul etern evaziunea. Veniturile statului au tot crescut. Problema a fost clasa politică care a explodat cheltuielile”, a scris el.

Pensiile speciale ale primarilor vor intra în vigoare la 1 ianuarie Foto: PSD
NATO, în fața unei provocări financiare (sursa: X/Mark Rutte)
Internațional

NATO, în fața unei provocări financiare

NATO, în fața unei provocări financiare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat miercuri că viitorul Alianței ar putea fi pus în pericol dacă nu se vor aloca mai multe fonduri pentru apărarea colectivă. Potrivit acestuia, ritmul rapid în care Rusia și China își cresc cheltuielile militare impune o reacție imediată din partea statelor membre NATO. NATO, în fața unei provocări financiare Rutte a subliniat că „ideea că NATO este în siguranță” rămâne valabilă, însă avertizează că, în următorii patru sau cinci ani, Alianța ar putea întâmpina dificultăți serioase dacă nu se iau măsuri urgente. Citește și: Afacerile consultantului Andrei Caramitru, catastrofale: pierderi de milioane, datorii de milioane, firme suspendate, SRL-uri fără activitate Unul dintre punctele principale ale declarației lui Rutte a fost legat de obiectivul de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare, considerat insuficient în contextul actual. Deși această țintă este un angajament al statelor membre NATO, multe dintre ele nu o ating în prezent. În contrast, țări precum Polonia și statele baltice solicită creșterea acestui prag minim, o decizie în acest sens urmând să fie discutată la summitul NATO din iunie 2025, ce va avea loc la Haga. Creșterea bugetelor și a producției militare Rutte a punctat două măsuri esențiale pentru consolidarea apărării NATO: alocarea mai multor fonduri pentru înarmare și creșterea producției militare. Acesta a cerut o schimbare de mentalitate în rândul statelor membre, sugerând o „mentalitate de război” care să prioritizeze securitatea colectivă. Recent, Rutte a propus o creștere a bugetelor Apărării la 3% din PIB, avertizând că Rusia își pregătește resursele pentru confruntări de lungă durată cu Ucraina și cu NATO. Scepticismul lui Trump față de NATO Propunerea lui Rutte se aliniază solicitărilor președintelui ales al SUA, Donald Trump, care a cerut de asemenea o creștere a bugetelor Apărării la 3% din PIB. Trump a subliniat că SUA ar putea reconsidera apartenența la NATO dacă alte state membre nu își respectă angajamentele financiare. Acest scepticism a determinat statele membre NATO să transfere coordonarea ajutorului militar pentru Ucraina de la SUA către Alianță, pentru a asigura continuitatea acestuia. În acest scop, NATO a înființat un comandament în orașul german Wiesbaden, care este acum complet funcțional, conform declarațiilor lui Rutte. Decizie crucială pentru viitorul Alianței În fața creșterii capacităților militare ale Rusiei și Chinei, NATO trebuie să răspundă cu un efort financiar și strategic sporit. Următorul summit NATO din iunie 2025 ar putea marca un moment decisiv pentru viitorul Alianței, stabilind noi standarde pentru cheltuielile militare și nivelul de pregătire colectivă.

Fitch retrogradează perspectiva României la „BBB-” Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Fitch retrogradează perspectiva României la „BBB-”

Fitch retrogradează perspectiva României la „BBB-”, ceea ce va duce la o creștere a dobânzilor la care Guvernul se împrumută. „Fitch Ratings a revizuit de la stabil la negativ perspectiva ratingului IDR (Issuer Default Rating) pe termen lung al României și a confirmat IDR la «BBB-»”, anunță agenția. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac îl critică pe Nicușor Dan. Dar Ștefureac este asociat cu Sacha Dragic, partenerul One United Properties, compania care se bate cu Nicușor Dan în instanță Fitch retrogradează perspectiva României la „BBB-” Ce arată Fitch, explicând motivele deciziei: „Incertitudinea politică afectează perspectivele fiscale: Incertitudinea politică a crescut la niveluri ridicate și evaluarea noastră este că aceasta va avea probabil un efect negativ semnificativ asupra consolidării fiscale. Procesul alegerilor prezidențiale a fost anulat de Curtea Constituțională după victoria surpriză din primul tur a candidatului ultranaționalist Călin Georgescu, din cauza unor presupuse interferențe electorale străine/rusești. De asemenea, Curtea Constituțională a prelungit mandatul actualului președinte, Klaus Iohannis, care trebuia inițial să se încheie la 21 decembrie 2024, până la alegerea unui nou președinte” Parlament divizat: „Un nou guvern de coaliție proeuropean format din patru partide este probabil să fie format înainte de sfârșitul anului 2024. Cu toate acestea, durabilitatea unei astfel de coaliții este incertă, iar noile alegeri prezidențiale, probabil programate cel mai devreme pentru martie 2025, vor menține incertitudinea politică ridicată și, în opinia noastră, vor întârzia probabil și punerea în aplicare a măsurilor de consolidare fiscală” Deficit bugetar uriaș: „Previzionăm că deficitul public general al României va crește la 8,2% din PIB în 2024, peste previziunile noastre din august de 7,2%, ținta anterioară a guvernului (5% în programul de convergență din primăvară) și rezultatul bugetar de 6,5% în 2023. Deteriorarea fiscală peste așteptări reflectă în principal creșterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv salariile din sectorul public și majorările nefinanțate ale pensiilor înainte de alegeri. Impactul pe întregul an al majorării pensiilor din septembrie 2024 se va adăuga la presiunile fiscale de anul viitor, făcând și mai dificilă consolidarea viitoare”. „Deși presupunem că consolidarea fiscală va începe în 2025, am revizuit în creștere previziunile privind deficitul public general la 7,5% din PIB în 2025 și la 6,8% în 2026, mai mult decât dublu față de media „BBB” proiectată în prezent, de 3,2% în 2025-2026” „În scenariul nostru de bază, ponderea datoriei publice în PIB va crește de la 49% în 2023 la 62% în 2026, peste mediana actuală proiectată „BBB” de 56%, și va continua să crească brusc până la aproximativ 70% din PIB până în 2028” Creștere economică și exporturi slabe Ce evoluții anticipează Fitch pe termen mediu: „Performanța slabă a exporturilor în 2024 evidențiază provocările legate de competitivitatea externă a economiei românești. Datoria externă netă va crește de la 12% în 2023 la 20% din PIB în 2026, semnificativ peste procentul de 3% prevăzut pentru mediana „BBB”, de la 12% în 2023” „Creștere economică slabă: Ritmul economiei a încetinit treptat în 2024, iar în T3 din 2024 rata anuală de creștere a PIB a fost de -0,3%, ajustată sezonier. Exporturile au fost deosebit de slabe în 2024, în timp ce consumul gospodăriilor a rezistat, datorită creșterii puternice a veniturilor, alimentată de politica fiscală relaxată. Fitch arată că a acordat BBB- pentru că una din punctele tari ale României este apartenența la UE și ar putea primi fonduri semnificative din PNRR și fondurile de coeziune 2021-2027.

România, primul stat din UE care și-a cheltuit toate încasările Foto: Facebook
Economie

România, primul stat din UE care și-a cheltuit toate încasările

„Ziua trezoreriei goale”: România este primul stat din UE care și-a cheltuit, încă din 24 octombrie, toate încasările la buget și de atunci trăiește pe datorie, arată un think-tank austriac de orientare liberală, Agenda Austria. Citește și: Un an după ce Javier Milei a devenit președinte, economia Argentinei a ieșit din recesiune Agenda Austria a decis să marcheze așa-numita „Zi a trezoreriei goale” („Tag der leeren Staatskasse) care consemnează ziua din an în care încasările la bugetul unei țări din UE acoperă cheltuielile statului. „De la această dată trebuie făcute noi datorii pentru ca sarcinile statului să poată fi finanțate în continuare”, explică acest think-tank. România, primul stat din UE care și-a cheltuit toate încasările „«Alte țări demonstrează că este posibil să se țină sub control cheltuielile publice fără a pune în pericol economia», subliniază economistul Dénes Kucsera. Suedia a înregistrat venituri mai mari decât cheltuielile în zece din ultimii 20 de ani - un record la care Austria poate doar visa în prezent. Fără o politică reală de consolidare, Austria nu va putea scăpa de capcana datoriilor nici în anii următori. «Ziua trezoreriei goale» este un semnal de alarmă pe care ar trebui să îl luăm în serios - pentru un viitor financiar stabil pentru țara noastră”, arată Agenda Austria Graficul postat de Agenda Austria arată că România și-a epuizat încasările la buget din 24 octombrie, fiind urmată de Slovacia - 17 noiembrie și Polonia - 19 noiembrie. La polul opus, guvernele din Portugalia și Danemarca pot cheltui din încasările la buget până la 5 iaunuarie, repctiv 18 ianuarie. „Monstruoasa datorie națională a ajuns la douăsprezece fără cinci! Grupul de reflecție «Agenda Austria» declară sâmbătă „Ziua trezoreriei goale”. De acum înainte, trebuie contractate noi datorii pentru cheltuielile publice. În clasamentul la nivelul UE, doar două țări se află pe o poziție pozitivă. Începând de astăzi, sâmbătă, statul a rămas oficial fără bani. Acesta este motivul pentru care grupul de reflecție economică liberală „Agenda Austria” proclamă „Ziua trezoreriei goale”. Organizația a calculat că statul austriac a cheltuit acum toate veniturile de care dispunea. De acum înainte, va trebui să se recurgă la noi datorii pentru a putea face față cheltuielilor până la sfârșitul anului. Gradul de îndatorare al Austriei este deja de aproximativ 80 %”, scria publicația austriacă Exxpress la 7 decembrie.

„Riscăm să nu putem plăti cheltuielile de funcționare ale statului”, spune Elena Lasconi Foto: Facebook
Politică

Riscăm să nu putem plăti cheltuielile de funcționare ale statului

Președinta USR Elena Lasconi a avertizat membrii USR, într-un mesaj intern, că „bugetul de stat e franjuri și riscăm să nu putem plăti cheltuielile de funcționare ale statului în următoarele luni” și, în consecință, se pregătesc creșteri de taxe. Citește și: Călin Georgescu este stăpân peste o armată de zombie, plină de frustrări și ură. Iar vechea clasă politică habar nu are cum să o oprească Vă redăm integral mesajul lui Lasconi: „Riscăm să nu putem plăti cheltuielile de funcționare ale statului” „Dragi colegi, Așa cum ați văzut, discuțiile legate de guvernare merg destul de greu, vechile partide nu renunță așa ușor la vechile lor obiceiuri. Ne-am asumat negocieri pentru construirea unui guvern proeuropean care să ducă Romania înainte, însă asta se poate face doar dacă vedem asumarea curajoasă a viitorilor parteneri de guvernare. Am spus și noi, și ei că la anul nu vor crește taxe - azi am aflat că vor să crească taxe. Am tras semnale de alarmă că bugetul de stat e franjuri și riscăm să nu putem plăti cheltuielile de funcționare ale statului în următoarele luni – nici azi nu avem de la premier și de la ministrul Finanțelor o execuție bugetară clară, o estimare a bugetului pe anul viitor, o detaliere a angajamentelor făcute cu Comisia Europeană. Azi le-am spus clar că nu vom împărți funcții pentru politicieni înainte să agreăm soluții pentru bunăstarea românilor. Suntem deschiși dialogului în continuare, așteptăm sinceritate si transparență din partea celorlalți și continuăm negocierile. Aveți încredere în mine și în echipa alături de care port toate discuțiile zilele astea. Lupta noastră este lupta românilor harnici și corecți pentru care ne-am luptat din prima zi și ne vom lupta în continuare. Stăm uniți și câștigăm. Vă îmbrățișez!”

USR solicită transparența datelor privind bugetul (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

USR solicită transparența datelor privind bugetul

USR solicită transparența datelor privind bugetul. Uniunea Salvați România (USR) solicită guvernului să facă publice datele reale privind execuția bugetară și discuțiile cu Comisia Europeană despre reducerea deficitului. USR solicită transparența datelor privind bugetul Într-un mesaj publicat sâmbătă pe Facebook, USR a precizat: Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță "De ce cerem asta? Ca să știm pe ce s-au cheltuit banii noștri în 2024. Ca să înțelegem cum arată cu adevărat economia României. Și mai ales, ca să luăm decizii corecte pentru 2025. Fără cifre clare, nu putem repara nimic." Conform USR, datoria externă a României a crescut cu 18 miliarde de euro în primele zece luni din 2024, ajungând la un total de 186 miliarde de euro. Totodată, investițiile străine directe au scăzut de la 5,9 miliarde de euro în 2023 la 5,5 miliarde de euro în 2024, ceea ce reflectă o scădere a încrederii investitorilor în stabilitatea economică a României. "Am ajuns la . Pe 24 octombrie, România și-a terminat bugetul pe 2024. De atunci, trăim exclusiv pe datorie. Anul acesta plătim peste 37 de miliarde de lei doar pe dobânzi, bani care nu mai ajung nici la spitale, nici la școli, nici la drumuri." Drulă: deficitul bugetar este „enorm” Deputatul Cătălin Drulă, fost președinte al USR, critică guvernarea PSD-PNL, pe care o consideră mai dăunătoare decât pandemia pentru economia României: "Nu mai merge cu falsificarea realității! Cerem asumare și responsabilitate guvernului Ciolacu. Să aducă bugetul în Parlament. Să vină să discutăm cu cifrele pe masă. Deocamdată, toate cifrele pe care le vedem arată rău." Nemulțumirea publică ar putea alimenta extremismul Drulă avertizează că lipsa de transparență și deteriorarea economică ar putea amplifica furia publică, ceea ce ar duce la o creștere a extremismului și izolaționismului: "Furia oamenilor doar va crește. Și pe bună dreptate. Iar asta va alimenta extremismul și izolaționismul, spre care unii vor să redirecționeze toate nemulțumirile reale ale oamenilor." USR subliniază că România are nevoie de reforme reale, nu cârpeli de moment, și cere guvernului să trateze cu seriozitate problema deficitului bugetar. Publicarea execuției bugetare ar reprezenta un pas esențial pentru a recâștiga încrederea cetățenilor și pentru a evita escaladarea crizei economice și sociale.

Judecătorii vor primi salarii restante de 330 milioane euro Foto: CSM
Eveniment

Judecătorii vor primi salarii restante de 330 milioane euro

De Moș Crăciun, judecătorii vor primi salarii restante, tranșa pentru 2024, și dobânzi de peste 330 de milioane de euro: ministerul Justiției cere din Fondul de rezervă suma 1,65 miliarde de lei pentru plata „tranșelor scadente și neplătite în anul 2024 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești”, plus dobânzi la aceste titului executorii. Citește și: După Prahova, încă un județ în care PSD și AUR se aliază: la Suceava, cele două partide și-au împărțit locurile în comisiile și CA-urile controlate de consiliul județean Este vorba de plata majorărilor de salarii obținute de judecători după ce au dat statul în judecată. Numărul total al judecătorilor este de circa 4.100. Judecătorii vor primi salarii restante de 330 milioane euro Doar în decembrie, Guvernul a scos din rezerva bugetară 2,5 miliarde de lei pentru această problemă: acum câteva zile, s-a aprobat transferarea unei sume de peste 900 de milioane de lei pentru plata „în vederea achitării tranșelor scadente și neplătite în anul 2023 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești”. În nota de fundamentare se arată că tranșele pe 2024 din salariile câștigate de magistrați prin acțiuni în isntanță trebuie plătite până la 31 decembrie 2024 „orice depășire suplimentară a acestui termen fiind inadmisibilă în raport cu rigorile legii, debitorul și, în general, autoritățile publice neavând vreun drept de opțiune cu privire la îndeplinirea obligațiilor de plată stabilite în sarcina lor prin hotărâri judecătorești”. Proiectul de hotărâre este promovat de ministrul Justiției, Alina Gorghiu.

40% din bugetul Rusiei pentru război (sursa: kremlin.ru)
Internațional

40% din bugetul Rusiei pentru război

40% din bugetul Rusiei pentru război. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a promulgat bugetul de stat pentru perioada 2025-2027, care include o sumă considerabilă pentru apărare. Conform decretului publicat duminică pe portalul oficial de informaţii juridice, cheltuielile pentru apărare sunt estimate la 13,5 trilioane de ruble (aproape 126,844 miliarde de euro) pentru anul 2025. 40% din bugetul Rusiei pentru război Suma alocată apărării pentru 2025 reprezintă o creştere de 24,4% faţă de anul 2024, reflectând angajamentele financiare pentru continuarea campaniei militare din Ucraina. Citește și: Un membru al Academiei îl laudă pe Călin Georgescu: „Pare să aibă știința zonelor obscure ale jocurilor pe care le fac puternicii lumii” Aceasta echivalează cu 6,31% din Produsul Intern Brut (PIB) estimat al Rusiei pentru anul viitor. Cheltuielile pentru apărare şi securitate naţională vor reprezenta aproximativ 40% din cheltuielile totale ale bugetului Rusiei. Aceasta va depăşi alocările financiare pentru sectoarele educaţie, sănătate, economie şi politică socială, cumulate. Proiecţii pentru 2026 şi 2027 Deşi în 2025 cheltuielile pentru apărare sunt semnificative, acestea vor suferi o uşoară reducere în anii 2026 şi 2027, conform legii bugetului, aprobată în noiembrie anul trecut de către ambele camere ale Parlamentului Rusiei. Este important de menţionat că cifrele incluse în bugetul militar pentru anul 2025 nu reflectă alocările clasificate, care sunt destinate finanţării efortului militar al Rusiei, precum şi alte cheltuieli sensibile, considerate secrete.

Ministerul Muncii a rămas deja fără bani de pensii Foto: Facebook
Politică

Ministerul Muncii a rămas deja fără bani de pensii

Ministerul Muncii a rămas deja fără bani de pensii, așa că scoate sute de milioane de euro din rezerva bugetară, în regim de urgență. Pe ordinea de zi a ședinței de guvern de joi se află o așa-numită „Hotărâre de guvern privind suplimentarea bugetului Ministerului Muncii și Solidarității Sociale din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului”, iar în nota de fundamentare se arată că: „sumele aprobate în bugetul asigurărilor sociale de stat pentru plata drepturilor de pensie, până la sfârșitul anului, sunt insuficiente ca urmare a faptului că, începând cu data de 01 septembrie 2024, au intrat în plată drepturile de pensie si a indemnizației aferente deciziilor de pensii recalculate”. Citește și: Nu există nici o dovadă că Trump a vorbit cu Ciolacu: președintele ales al SUA nu menționează nicăieri această conversație, nici ambasada SUA la București Ministerul Muncii a rămas deja fără bani de pensii În consecință, ministerul Muncii vrea să ia din fondul de rezervă nu mai puțin de 1,6 miliarde de lei, adică circa 320 de milioane d eeuro. Nota de fundamentare arată că problemele ar apare în decembrie. Acum, ministerul ar dispune de 9,386 miliarde de lei pentru pensii, dar este nevoie de 10,986 miliarde de lei. „Execuția bugetară estimată ianuarie- octombrie 2024 la bugetul asigurărilor sociale de stat, titlul 57„Asistență socială”, este în sumă de 112.234.024 mii lei, dintr-un buget aprobat la acest titlu în sumă de 134.620.843 mii lei, buget rămas = 22.386.819 mii lei. Din bugetul disponibil de 22.386.819 mii lei se va achita suma estimată de 13.000.000 mii lei pe luna noiembrie (limita), rămânând un disponibil pentru luna decembrie de 9.386.819 mii lei, față de necesarul de 10.986.819 mii lei”, explică ministerul Muncii. „Grupurile-țintă afectate sau care beneficiază direct sau indirect în urma implementării proiectului de act normativ: Pensionarii sistemului public de pensii își vor primi drepturile de pensie pentru luna decembrie 2024. Problemele la rezolvarea cărora va contribui proiectul de act normativ: Plata integrală și la timp a drepturilor de pensie pentru pensionarii sistemului public de pensii în luna decembrie 2024”, se mai arată în Nota de fundamentare.

Promovarea convorbirii cu Trump, bani publici (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Promovarea convorbirii cu Trump, bani publici

Promovarea convorbirii cu Trump, bani publici. Premierul Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegerile prezidențiale, susține că a avut o convorbire telefonică cu Donald Trump, noul președinte al SUA. Mesajul cu acest subiect postat pe contul său de Facebook conține codul electoral 31240010, în baza căruia Autoritatea Electorală Permanentă va deconta cheltuielile pentru promovarea mesajului din bani publici. Ambasadorea SUA, invitată la Palatul Victoria Marcel Ciolacu, în calitate de prim-ministru, a primit marți la Palatul Victoria o delegație a Ambasadei SUA, condusă de ambasadoarea Kathleen Kavalec. Citește și: Nu există nici o dovadă că Trump a vorbit cu Ciolacu: președintele ales al SUA nu menționează nicăieri această conversație, nici ambasada SUA la București Oficial, s-a vorbit despre Parteneriatul Strategic cu SUA și procesul de evaluare pentru includerea României în Programul Visa Waiver. Teme discutate și în trecut, dar folosite asiduu de Marcel Ciolacu în campania electorală din acest an, mai ales că a promis în repetate rânduri că românii vor călători în SUA fără vize până la sfârșitul acestui an. O promisiune foarte greu de realizat, mai ales în contextul în care în această perioadă se transferă puterea de la președintele Joe Biden la Donald Trump. Iar a vorbit Ciolacu limbi străine La zece ore distanță de la întâlnirea cu ambasadoarea Kathleen Kavalec, Marcel Ciolacu a postat un mesaj pe Facebook în care anunța triumfător că a avut o discuție telefonică cu Donald Trump, noul președinte al SUA. „Am avut o conversație telefonică foarte bună cu președintele ales al Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. I-am transmis felicitări pentru victoria istorică și i-am spus că sunt întru totul dedicat dezvoltării Parteneriatului nostru Strategic. Președintele ales Donald Trump a dorit să transmit din partea domniei sale cele mai bune urări poporului român!”, conform spuselor lui Marcel Ciolacu. Promovarea convorbirii cu Trump, bani publici A ținut apoi să spună că i-a promis lui Donald Trump că va aloca 2,5% din PIB pentru Armată, așa cum a cerut președintele american în repetate rânduri. La finalul postării lui Marcel Ciolacu a fost menționat codul electoral „CMF 31240010”. În baza acestui cod, Marcel Ciolacu în calitate de candidat la alegerile prezidențiale, respectiv PSD, vor cere decontarea banilor alocați pentru promovarea acestui mesaj de la Autoritatea Electorală Permanentă. Bani care vor fi decontați din taxe și impozite.

SUA epuizează bugetul rămas pentru Ucraina (sursa: Facebook/Joe Biden)
Internațional

SUA epuizează bugetul rămas pentru Ucraina

SUA epuizează bugetul rămas pentru Ucraina. Consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan a anunțat duminică că Statele Unite vor cheltui restul celor șase miliarde de dolari destinați sprijinului Ucrainei înainte ca Donald Trump să preia mandatul. Sullivan a avertizat asupra riscurilor unei posibile întreruperi a sprijinului american pentru Kiev. Transferul de putere Dosarele de politică externă vor fi discutate în cadrul întâlnirii de miercuri dintre Joe Biden și Donald Trump în Biroul Oval. Citește și: EXCLUSIV Sediul AUR Caraș Severin, într-o clădire a unor condamnați urmăriți internațional, Adina și Valentin Armașu Aceasta va fi o oportunitate pentru președintele în exercițiu, Joe Biden, de a prezenta stadiul actual al situațiilor internaționale și de a discuta abordările viitoare. SUA epuizează bugetul rămas pentru Ucraina Jake Sullivan a subliniat că administrația Biden se concentrează pe susținerea Ucrainei pentru a o poziționa cât mai favorabil pe câmpul de luptă și la masa negocierilor. Joe Biden a condus o coaliție internațională pentru sprijinirea Ucrainei, esențială într-un moment critic al conflictului după succesele militare ale Rusiei și un deficit de trupe ucrainene. Poziția lui Trump față de războiul din Ucraina Donald Trump a declarat că ar putea încheia războiul „într-o zi”, fără a oferi detalii despre modul în care ar face acest lucru, însă se sugerează că ar putea opta pentru un acord care ar impune Ucrainei să cedeze o parte din teritoriu Rusiei. Kremlinul a notat semnalele pozitive transmise de Trump în campanie, inclusiv dorința de a evita o înfrângere strategică a Rusiei. Progrese așteptate în Orientul Mijlociu Jake Sullivan a menționat că se așteaptă la avansuri în Orientul Mijlociu și că la un moment dat guvernul israelian ar putea dori un acord care să asigure securitatea cetățenilor săi. Sullivan estimează că vom vedea „unele progrese în următoarele săptămâni.” Relația strânsă Trump - Netanyahu Donald Trump menține o legătură puternică cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, care a descris realegerea lui Trump drept o „victorie uriașă.” Netanyahu a precizat că a discutat de trei ori cu Trump în ultimele zile, subliniind colaborarea strânsă dintre cei doi lideri.

Bugetul Apărării nu-i prioritar pentru Ciolacu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Bugetul Apărării nu-i prioritar pentru Ciolacu

Bugetul Apărării nu-i prioritar pentru Ciolacu. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat că o creștere a bugetului Apărării la 3% din PIB nu este o prioritate pentru România în perioada următoare. În schimb, accentul va fi pus pe atragerea fondurilor europene și utilizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru investițiile în infrastructură. Bugetul Apărării nu-i prioritar pentru Ciolacu Marcel Ciolacu a subliniat că, printr-o abordare strategică și cu sprijinul Statelor Unite, România a primit recent un nou împrumut, în special după donația de sistem Patriot. Citește și: VIDEO Bolojan, discurs dur în fața conducerii PNL: „Ajutoare sociale doar pentru cei care au nevoie și unde nu sunt locuri de muncă” Mai multe state au venit în ajutorul României pentru a acoperi această sumă, ceea ce sugerează o strategie de finanțare mai eficientă și mai puțin dependentă de o creștere bruscă a bugetului Apărării. Întrebat despre posibilitatea unei creșteri a bugetului Apărării în 2026, Ciolacu a afirmat că această decizie va rămâne la latitudinea viitorului prim-ministru. El a exprimat dorința ca viitorul premier să adopte un buget multianual, pe modelul Comisiei Europene, pentru o mai mare predictibilitate și stabilitate. Vizita premierului la Salonul Euronaval din Paris Luni, Marcel Ciolacu, însoțit de ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, și alți membri ai Cabinetului, a participat la cea de-a 29-a ediție a Salonului Euronaval de la Paris, un eveniment organizat de SOGENA, subsidiară a GICAN. Din delegația oficială a făcut parte și vicepremierul Marian Neacșu, alături de alți oficiali români, inclusiv eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European. Delegația României în Franța Delegația României prezentă la Salonul Euronaval a inclus reprezentanți de top ai Guvernului, printre care ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, și ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Scopul vizitei a fost consolidarea relațiilor de cooperare în domeniul apărării și al infrastructurii, în contextul provocărilor strategice actuale.

Reducerea sporurile salariale abuzive, cer Finanțele (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Economie

Reducerea sporurile salariale abuzive, cer Finanțele

Reducerea sporurile salariale abuzive, cer Finanțele. Planul bugetar-structural pe termen mediu (2025-2031) aduce în prim-plan măsuri esențiale pentru reforma salarizării din sectorul public: revizuirea coeficienților de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și limitarea sporurilor. Planul bugetar-structural Revizuirea coeficienților de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și limitarea sporurilor sunt principalele măsuri vizate în reforma salarizării din sectorul public, conform Planului bugetar-structural pe termen mediu (2025-2031), publicat de Ministerul Finanțelor. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” Planul prevede revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru diferite familii ocupaționale din sectorul public, cu scopul de a stabili criterii clare pentru ierarhizarea profesională. Revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru echitate salarială Aceste modificări urmăresc reducerea disparităților salariale și asigurarea unei remunerări corecte, în concordanță cu responsabilitățile, experiența și calificările angajaților. Reforma vizează asigurarea unei compensații adecvate pentru angajații din sectorul public, reducând riscul disputelor și ineficiențelor. Reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală O altă măsură este reintroducerea grilelor salariale pentru angajații din administrația locală, atât publici, cât și contractuali. Aceste grile vor asigura consistență în practicile de remunerare între administrația locală și cea centrală, prevenind fragmentarea și inegalitatea salarială. Măsura susține echitatea, asigurând că angajații din administrația locală sunt remunerați similar cu cei din administrația centrală. Reducerea sporurile salariale abuzive, cer Finanțele Planul include și limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază, pentru a controla inflația salarială și a susține finanțele publice. "Limitarea sporurilor reduce, de asemenea, potenţialul de abuz şi asigură că remuneraţia este mai predictibilă şi echitabilă pentru toţi angajaţii. Aceasta contribuie la sustenabilitatea fiscală, asigurând că cheltuielile salariale din sectorul public rămân gestionabile şi nu pun presiuni asupra bugetelor guvernamentale. Noul cadru juridic va fi pus în aplicare, în acelaşi timp, pentru toate categoriile profesionale, pentru a se evita apariţia unor noi dezechilibre în sistemul de salarizare din sectorul public. De asemenea reforma sistemului de salarizare în sectorul public va avea în vedere încadrarea în plafoanele de cheltuieli de personal avute în vedere la stabilirea traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar pentru perioada de prognoză 2025-2031", se arată în Planul publicat vineri seara la Ministerul Finanţelor. Prin această măsură, remunerarea se va baza mai mult pe salariul de bază decât pe sporuri discreționare. Limitarea sporurilor reduce potențialul de abuz și asigură o remunerație echitabilă și previzibilă pentru angajați, sprijinind totodată sustenabilitatea fiscală și gestionarea cheltuielilor publice. Implementarea cadrului juridic unitar Planul bugetar include măsuri pentru aplicarea unui cadru juridic unitar în toate categoriile profesionale din sectorul public, prevenind noi dezechilibre salariale. Reforma salarizării se va încadra în plafoanele de cheltuieli stabilite pentru ajustarea deficitului bugetar până în 2031. Reforma salarizării publice este una dintre măsurile-cheie pentru ajustarea treptată a deficitului bugetar și face parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Consultări publice și aprobare din partea Comisiei Europene Planul a fost supus dezbaterii publice pe 16 octombrie, în cadrul Consiliului Național Tripartit, și în consultări cu reprezentanți ai mediului de afaceri și autorităților publice locale. Urmează să fie transmis Comisiei Europene, care și-a dat acordul de principiu pentru măsurile incluse, au precizat surse guvernamentale.

Pensiile speciale dezechilibrează bugetul, admite Guvernul (sursa: Facebook/Casa Națională de Pensii Publice)
Eveniment

Pensiile speciale dezechilibrează bugetul, admite Guvernul

Pensiile speciale dezechilibrează bugetul, admite Guvernul. Reforma pensiilor din România, prezentată în Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu (2025-2031), include măsuri precum creșterea contribuțiilor la Pilonul II de la 4,75% la 6% până în 2031, digitalizarea sistemului de pensii private, introducerea unei noi reguli de indexare a pensiilor și reducerea posibilității de pensionare anticipată. Reforma face parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și urmărește consolidarea rezilienței sociale și economice a României. Creșterea contribuțiilor la Pilonul II Una dintre măsurile esențiale ale reformei este creșterea contribuțiilor la Pilonul II, care va asigura un flux stabil de fonduri pentru pensiile private, contribuind la viabilitatea pe termen lung a acestora. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” Această măsură este în conformitate cu recomandările europene privind asigurarea sustenabilității sistemului de pensii. Digitalizarea sistemului de pensii private Reforma vizează digitalizarea completă a sistemului de pensii private pentru a îmbunătăți eficiența administrativă, acuratețea datelor și timpii de procesare. Platformele digitale vor facilita monitorizarea contribuțiilor și plăților, sprijinind coordonarea între entitățile publice și private. Diversificarea investițiilor pentru fondurile de pensii din Pilonul II Pentru a proteja fondurile de pensii private împotriva volatilității pieței, reforma prevede diversificarea investițiilor pe diferite clase de active. Astfel, fondurile de pensii vor fi mai reziliente, iar economiile pentru pensie ale contribuabililor vor fi mai bine protejate. O nouă formulă de calcul și reguli de indexare pentru pensii Reforma propune o nouă formulă de calcul pentru pensiile aflate în plată și cele viitoare, bazată pe capacitatea economică a țării și principiul contributivității. De asemenea, este prevăzută introducerea unei reguli de indexare bazate pe criterii clare, pentru a menține creșterile pensiilor în limite sustenabile și previzibile. Limitarea pensionării anticipate Pentru a reduce presiunea fiscală asupra sistemului de pensii, se vor limita oportunitățile de pensionare anticipată, în special pentru pensiile speciale. Reforma promovează echitatea și sustenabilitatea, asigurând că nivelul pensiilor reflectă contribuțiile din perioada activă. Pensiile speciale dezechilibrează bugetul, admite Guvernul Reforma include recalibrarea pensiilor speciale, eliminând categoriile suplimentare și simplificând sistemul. Pensiile speciale vor fi plafonate astfel încât să nu depășească veniturile din perioada de contribuție, asigurând o echitate fiscală și eliminând discrepanțele între pensiile publice și cele speciale. În ceea ce priveşte Reforma pensiilor speciale (R9), aceasta are ca obiectiv recalibrarea sistemului de pensii prin introducerea unei noi formule de calcul, revizuirea regulilor de indexare a pensiilor, restrângerea posibilităţilor de pensionare anticipată şi promovarea unei vieţi active prelungite. "Această reformă, specificată în PNRR al României, este menită să îmbunătăţească sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii, să asigure echitatea şi să abordeze recomandările de ţară privind eficienţa administraţiei publice şi sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii publice", potrivit Planului. Interzicerea unor noi categorii de pensii speciale Reforma interzice crearea de noi categorii de pensii speciale şi le simplifică pe cele existente, reducând complexitatea şi discrepanţele din sistem. Această măsură contribuie la echitatea socială şi rezilienţa economică prin alinierea beneficiilor la capacitatea financiară a sistemului. De asemenea, prin măsura de calculare a pensiilor speciale pe baza principiului contributivităţii, vechimii şi ajustării veniturilor se asigură că pensiile speciale sunt corelate cu contribuţiile şi vechimea profesională, eliminând discrepanţele dintre pensiile speciale şi cele publice, asigurând o echitate a acestor venituri. Reforma mai prevede plafonarea pensiilor speciale la venitul obţinut în perioada de contribuţie. "Introducerea unui plafon pentru pensiile speciale astfel încât să nu depăşească veniturile obţinute în timpul perioadei de contribuţie asigură echitate fiscală şi sustenabilitate, eliminând dezechilibrele şi nemulţumirile publice din sistemul de pensii", se precizează în Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu 2025 - 2031. Extinderea perioadei de ajustare a deficitului bugetar Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu sprijină extinderea perioadei de ajustare a deficitului bugetar de la patru la șapte ani. Conform estimărilor, deficitul pentru 2024, conform metodologiei ESA, va fi de 7,9% din PIB, și va constitui baza de ajustare pentru anii următori. Planul a fost discutat public pe 16 octombrie în cadrul Consiliului Național Tripartit și cu reprezentanți ai mediului de afaceri și ai autorităților locale. Acesta urmează să fie transmis Comisiei Europene, care și-a oferit acordul de principiu.

Cea mai mare pensie specială civilă din România Foto: Facebook
Eveniment

Cea mai mare pensie specială civilă din România

Cea mai mare pensie specială civilă din România este 69.343 de lei, brut, precizează ministerul Muncii. Acest minister gestionează doar pensiile speciale ale civililor - diplomați, magistrați, Curtea de Conturi sau alte categorii profesionale - nu și pe cele militare. Citește și: EXCLUSIV Dronele Watchkeeper X contractate de MApN cu Elbit pentru 2025 nu mai ajung în România: compania israeliană a invocat războiul din Gaza, „eveniment de forță majoră” Cea mai mare pensie specială civilă din România Potrivit unui răspuns la o interpelare, din această uriașă pensie specială, 21.085 lei reprezintă partea bazată pe contributivitate, iar 48.258 de lei vin de la bugetul de stat. Datele sunt din luna august 2024. Ministerul nu face nici un fel de alte precizări legate de această pensie. Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu (civili) a fost, în septembrie 2024, de 11.777 persoane, în scădere cu 17 persoane comparativ cu luna anterioară, cei mai mulţi, respectiv 5.665, fiind beneficiari ai Legii 303/2022 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, din care 2.644 beneficiari cu pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (contributivitate), conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). La finalul anului 2023 erau doar 10.920 pensionari speciali civili. Pensia medie de serviciu a magistraților este de 25.166 lei, din care 21.896 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 7.272 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat. Citește și: Un antrenor de karate care ar fi fost premiat de agenția Elisabetei Lipă cu 130.000 de euro n-ar fi primit, de fapt, nici un ban – jurnalist Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 686 de persoane (685 cu pensie din BASS), media fiind de 10.120 de lei, din care 2.302 lei cota suportată din bugetul de stat.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră