vineri 29 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: buget

164 articole
Eveniment

Nicușor Dan: Guvernul fură banii Primăriei

Nicușor Dan: Guvernul fură banii Primăriei. Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a criticat, luni, modul în care sunt distribuiți banii între Primăria Generală a Municipiului București (PMB) și primăriile de sector, acuzând un dezechilibru major. Nicușor Dan: Guvernul fură banii Primăriei Într-o conferință de presă, primarul Capitalei l-a atacat pe ministrul Tanczos Barna. Citește și: Gigi Becali dezvăluie planul lui Simion: așteaptă respingerea candidaturii lui Georgescu, după care va candida el personal „Noi vorbim de pere și dumnealui de mere. Adică, Primăria Generală și primăriile de sector au un buget total de 13 miliarde de lei. Ce spune domnul Barna este că, din aceste 13 miliarde, să dăm aproape 1,5 miliarde către acest fond de redistribuire. Eu nu am contestat asta. Este o decizie a statului, se aplică și la alte județe. Nu am contestat asta. Ce am contestat eu este ce facem cu restul de 12 miliarde. Pentru că e absurd ca, din cele 12 miliarde, Primăria Capitalei să primească doar 4 miliarde, iar sectoarele să ia 8 miliarde, în condițiile în care noi trebuie să alocăm 2,5 miliarde pentru subvenții. Deci, raportul real între PMB și primăriile de sector este 1,5 miliarde la 8 miliarde, în condițiile în care noi avem mai multe atribuții. La asta n-a răspuns domnul Barna. Și, dacă îl mai prindeți pe undeva, vă rog să îi puneți întrebarea asta”, a declarat Nicuşor Dan. Protecția "micilor interese" Edilul a subliniat că nu există nicio legătură între candidatura sa la Președinție și această dispută bugetară. În opinia sa, modul în care au fost distribuiți banii este rezultatul unui sistem de protecție pentru interesele locale ale primăriilor de sector. „În momentul în care eu am convocat referendumul, în iunie anul trecut, am spus că, din banii pe care îi are Bucureștiul, raportul între Primăria Capitalei și primăriile de sector este de 1 la 3. Adică, sectoarele primesc de trei ori mai mulți bani decât PMB, în condițiile în care lucrurile mari și mai multe sunt aici, la noi. Am făcut referendum, bucureștenii au spus „Da, Consiliul General trebuie să decidă cum se împart banii”. Și care a fost răspunsul? Hai să dăm sectoarelor de cinci ori mai mult decât Primăriei Capitalei. Pe scurt, asta a fost”, a susținut primarul general. Reorganizarea administrativ-teritorială a României Nicuşor Dan consideră că reorganizarea teritorială a României este necesară, dar trebuie realizată „pe baze științifice”. El a dat exemplul reorganizării din 1968, care a fost pregătită timp de doi ani, în urma unor studii detaliate, rezultând „o împărțire echilibrată” a teritoriului. „Situația socială și economică s-a schimbat foarte mult de atunci. În economie contează foarte mult polii de dezvoltare, care sunt marile orașe. De aceea, o organizare administrativ-teritorială trebuie să pună în prim-plan acești poli de dezvoltare, pentru că, până la urmă, totul ține de economie. De asemenea, cred că serviciile pentru acele comunități trebuie să fie la îndemâna dumnealor, adică nu trebuie să facă 30 de kilometri pentru a obține un act de stare civilă. Însă asta nu înseamnă că organizarea acelor servicii publice nu se poate centraliza la nivelul orașelor”, a explicat primarul general. Declarațiile lui Tanczos Barna Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat, sâmbătă, că Bucureștiul va contribui anul acesta cu 14% la Fondul Național de Solidaritate, așa cum se întâmplă și în cazul altor municipii din țară. El a precizat că modul de împărțire a bugetului între PMB și primăriile de sector a fost o decizie a coaliției de guvernare. În ceea ce privește rezultatele referendumului invocat de Nicușor Dan, Tanczos Barna a explicat că acestea vor fi luate în calcul doar în momentul în care se vor concretiza printr-un act normativ.

Nicușor Dan: Guvernul fură banii Primăriei (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Guvernul a sabotat lucrările la patinoarul Flamariopol Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Politică

Guvernul a sabotat lucrările patinoarul Flamariopol

Guvernul a sabotat lucrările la bazinul de înot și patinoarul Flamaropol, din Capitală, arată Nicușor Dan într-o postare pe Facebook. El a arătat deja că executivul condus de Marcel Ciolacu a dirijat, prin legea bugetului de stat pe 2025, sume foarte mari de bani către primăriile de sector, în detrimentul bugetului Primăriei Municipiului București. Citește și: Gigi Becali dezvăluie planul lui Simion: așteaptă respingerea candidaturii lui Georgescu, după care va candida el personal Guvernul a sabotat lucrările la patinoarul Flamaropol „Coaliția PSD-PNL-UDMR taie fonduri pentru proiectele esențiale ale Capitalei, iar patinoarul și bazinul de înot Mihai Flamaropol sunt un alt exemplu clar de sabotaj! Avem toate avizele și suntem gata să începem lucrările, dar Guvernul a redirecționat bugetul către primarii „de partid”, lăsând Bucureștiul fără susținere pentru dezvoltare. Investiția necesară pentru acest proiect, care include o arenă sportivă, un patinoar artificial, un centru sportiv multifuncțional, spații pentru recuperare, bazin de înot și multe altele, depășește 100 de milioane de lei. În loc să sprijine dezvoltarea reală a orașului, Guvernul preferă să finanțeze proiecte politice și să ignore nevoile reale. Voi continua să lupt pentru aceste lucrurile de care oamenii chiar au nevoie! #GuvernulTaieBaniDeInvestitii#PSD#psdpnludmrsfideazaromanii”, a scris Nicușor Dan.

Ciolacu a distribuit, discreționar, peste 60 de miliarde de lei Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Ciolacu a distribuit, discreționar, peste 60 de miliarde de lei

Premierul PSD, Marcel Ciolacu, a distribuit, discreționar, prin HG, peste 60 de miliarde de lei de la buget, în perioada campaniilor electorale, arată un raport al Consiliului Fiscal. Teoretic, aceste hotărâri de guvern (HG) sunt adoptate în ședința Executivului, dar ele nu trec printr-o procedură de vot, premierul având dreptul de a lua decizia. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Ciolacu a distribuit, discreționar, peste 60 de miliarde de lei Consiliul Fiscal arată, în Opinia preliminară a Consiliului Fiscal privind Legea bugetului de stat pe anul 2025, că este fără precedent modul în care bugetul a fost distribuit discreționar prin așa-numitul Fond de Rezervă. „În anul 2024, din FRB au fost alocați circa 64 mld. lei (58,6 mld. lei la nivelul administrației centrale și 5,4 mld. lei la nivelul administrațiilor locale). Ponderea sumelor utilizate din FRB în totalul cheltuielilor bugetare este de circa 8,8%, în creștere cu 3,6 pp față de anul 2023 și cu 7,6 pp mai mult decât media perioadei 2007-2023. De notat că, până în anul 2022, ponderea alocărilor din FRB în total cheltuieli bugetare a variat într-un interval cuprins între 0,2% și 1,9%”, arată Consiliul Fiscal. Instituția mai arată că aceste cheltuieli au explodat după 14 mai, adică exact când se intrase în primele campanii electorale, cele pentru locale și pentru Parlamentul European. „În 2024, 96% din alocările din FRB au fost efectuate după data de 14 mai, când au fost adoptate derogările privind modul de funcționare a acestuia. Astfel, până la 14 mai 2024, din FRB au fost alocate 2,5 mld. lei, între 14 mai și 23 septembrie (data adoptării rectificării bugetare), din FRB au fost alocate 27,5 mld. lei, iar din 24 septembrie până în 31 decembrie, din FRB au fost alocate 33,9 mld. lei”, arată instituția condusă de Daniel Dăianu.

Taxele nu vor crește, susține Ciolacu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Taxele nu vor crește, susține Ciolacu

Taxele nu vor crește, susține Ciolacu. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, sâmbătă, la începutul ședinței de Guvern, că Executivul va adopta bugetul pentru 2025 fără modificări de taxe și impozite. Acesta a subliniat că strategia bugetară se axează pe dezvoltare economică și investiții record. Taxele nu vor crește, susține Ciolacu Premierul a susținut că anul 2025 nu va aduce creșteri de taxe și impozite. Citește și: România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului Totodată, Ciolacu a lăudat bugetul. „Bugetul este unul de dezvoltare, în care investițiile ajung la un nou record, respectiv 150 de miliarde de lei. Este un plus de 30 de miliarde față de anul trecut.” Conform prim-ministrului, 20% din cheltuielile totale ale statului vor merge către investiții, contribuind la creșterea PIB-ului României la 1913 miliarde lei în 2025, cu o perspectivă de 2000 miliarde lei la mijlocul anului viitor. „Adică 400 miliarde euro, dublu față de anul 2018. Este un semn clar că România intră într-o altă ligă economică.” Reducerea costurilor statului Premierul a anunțat și măsuri pentru reducerea costurilor administrative, cu o scădere de 0,5% a cheltuielilor de funcționare a statului. Aceasta include ajustarea cheltuielilor de personal și a celor pentru bunuri și servicii. În același timp, Guvernul continuă măsurile sociale pentru protejarea puterii de cumpărare a românilor cu venituri mici. „Am crescut de la 1 ianuarie salariul minim la 4050 lei. În 2025, câștigul salarial net va crește cu 6,1%, peste nivelul inflației de 4,4%.” Totodată, pensionarii cu venituri mici vor beneficia de un sprijin financiar suplimentar. „Am insistat să acordăm un sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri mici și îmi asum această decizie.” Sprijin pentru economie Executivul menține schemele de ajutor de stat pentru IMM-uri, integrate în Planul Bugetar Structural agreat cu Comisia Europeană. „Sunt zeci de miliarde de lei țintite spre creșterea producției industriale locale.” Premierul și-a exprimat dorința de a promova firmele și produsele românești la nivel internațional, inclusiv pe platformele de social media. „Mi-aș dori ca împreună să promovăm firmele și produsele românești oriunde, chiar și pe TikTok.” Investiții prioritizate și exploatarea fondurilor europene Guvernul va aloca 11 miliarde de lei pentru programele Anghel Saligny și PNDL, 8,2 miliarde pentru proiecte PNRR și 3,3 miliarde pentru fonduri europene. Ciolacu a subliniat importanța descentralizării finanțărilor publice către autoritățile locale și exploatarea la maximum a fondurilor europene disponibile. „Este o alocare istorică de 4,6% din PIB, adică peste 17,5 miliarde euro. Sunt anii de vârf ai dezvoltării noastre folosind banii europeni și voi pune o presiune uriașă pe toată lumea să luăm acești bani.” Venituri mai mari pentru infrastructură, sănătate și educație Premierul a anunțat că investițiile vor fi mai mari decât deficitul bugetar, ceea ce înseamnă resurse sporite pentru infrastructură, sănătate și educație. „Asta înseamnă alte autostrăzi finalizate, construirea de noi spitale și un sistem de educație mai performant.” O veste bună a venit de la Ministerul Finanțelor, care a raportat o creștere semnificativă a veniturilor colectate în ianuarie 2025. „În ianuarie 2025 s-au colectat 44,7 miliarde de lei, în comparație cu anul 2024, când s-au colectat 41,6 miliarde de lei. Înseamnă o creștere de 7,5%.”

Referendumul din București, ignorat de guvernanți (sursa: Facebook/Tánczos Barna)
Eveniment

Referendumul din București, ignorat de guvernanți

Referendumul din București, ignorat de guvernanți. Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a anunțat sâmbătă, după ședința de Guvern, că în 2025, Bucureștiul va contribui pentru prima dată la Fondul Național de Solidaritate. Referendumul din București, ignorat de guvernanți Aceasta este o schimbare majoră în mecanismul de distribuire a fondurilor locale, întrucât până acum Capitala fusese exceptată de la această obligație. Citește și: România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului „Este primul an când și-a dat Bucureștiul seama că țara are Capitală și nu Capitala are țară. Este un pas important.” Conform declarațiilor oficialului, această contribuție va fi de 14%, la fel ca în cazul celorlalte primării din România. Nicuşor Dan atenționează asupra bugetului Într-o conferință de presă susținută la Primăria Municipiului București (PMB), primarul general Nicușor Dan a atras atenția asupra unei probleme financiare majore. „Prin proiectul de buget elaborat de Coaliția de guvernare, Primăria Capitalei ar urma să primească 4 miliarde de lei în 2025, o sumă cu un miliard de lei mai mică față de anul anterior.” Edilul a solicitat Guvernului să modifice proiectul de buget, astfel încât împărțirea fondurilor să fie decisă de Consiliul General al Municipiului București (CGMB), și nu de Parlament. Referendumul din 24 noiembrie Una dintre principalele nemulțumiri ale primarului Capitalei este că proiectul de buget nu reflectă voința exprimată de bucureșteni la referendumul local din 24 noiembrie. Nicușor Dan cere parlamentarilor să adopte amendamente care să transpună acest rezultat în legislație. „Solicit parlamentarilor de bună credință să voteze amendamentele care să transpună în legislație punctul de vedere exprimat de către bucureșteni la referendumul local.” Împărțirea banilor între PMB și sectoare Ministrul Finanțelor a precizat că, în ceea ce privește distribuirea fondurilor între Primăria Generală și primăriile de sector, decizia aparține Coaliției de guvernare și va fi implementată printr-un act normativ, dacă Parlamentul adoptă o lege în acest sens. „În privința împărțirii banilor pe sectoare sau între PMB și sectoare, este decizia Coaliției. Orice Referendum trebuie să se materializeze printr-un act normativ.” Dacă Parlamentul va adopta o lege care reglementează acest aspect, bugetul de stat va respecta automat această decizie. Dan amenință cu contestație la Curtea Constituțională În cazul în care Parlamentul nu respectă referendumul, Nicușor Dan intenționează să conteste legea bugetului la Curtea Constituțională a României (CCR), invocând două decizii anterioare ale CCR – hotărârea 2/2019 și decizia 682/2012. „O lege care nu respectă un referendum este neconstituțională.” Acest conflict dintre Primăria Capitalei și Guvern deschide o nouă dezbatere despre autonomia financiară a Bucureștiului și despre echitatea în distribuirea fondurilor între municipiul reședință de județ și restul țării.

„N-o s-avem bani pentru investiții”, spune Nicușor Dan Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

„N-o s-avem bani pentru investiții”, spune Nicușor Dan

„N-o s-avem bani pentru investiții, parcuri, pasaje, asfaltări”, spune Nicușor Dan, după ce Guvernul a tăiat din nou alocarea pentru Capitală. Potrivit primarului general al Bucureștiului, din cele 10 miliarde de lei colectate din impozitul pe venit de la bucureştieni, 3,8 miliarde de lei merg la Primăria Capitalei, 130 de milioane de lei la Consiliul Judeţean Ilfov, 4,8 miliarde lei la primările de sector şi 1,4 miliarde lei la bugetul de stat. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT „N-o s-avem bani pentru investiții”, spune Nicușor Dan „De ce, după ani de zile în care Primăria Capitalei a avut bani mai puțini decât sectoarele, ăsta a fost motivul după care s-a convocat referendumul, pentru care bucureștenii au înțeles și au votat DA la acest referendum, de ce dai și mai mulți bani la sectoare? E absurd, Primăria Capitalei are mai multe atribuții decât primăriile de sector. Și Primăria Capitalei avea până acum de trei ori mai puțini bani și acum are de cinci ori mai puțini bani decât primăriile de sector (...) Și toate celelalte lucruri pe care bucureștenii le așteaptă – investițiile în parcuri, locurile de joacă, pasajele care trebuie consolidate, străzile care trebuie asfaltate… Nu mai zis zic de investiții, cum ar fi banca de țesuturi sau Prelungirea Ghencea, pur și simplu n-o să avem bani pentru ele”, a spus Nicușor Dan la TVR Info. El a spus că proiectul legii bugetului ar putea fi amendat, la propunerea USR, dar a arătat că nu sunt mari șanse ca acesta amendament să fie votat de majoritate: „De obicei amendamentele Opoziției nu trec, că am fost și eu acolo patru ani, sau trec așa, câteva, pe chestiuni foarte punctuale și cu impact mic”.

Guvernul taie un miliard din banii Capitalei Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Guvernul taie un miliard din banii Capitalei

Guvernul taie, prin legea bugetului de stat, un miliard de lei din banii Capitalei, care rămâne astfel fără posibilitatea de a face vreun fel de investiții. „Vreau să le cer scuze bucureştenilor că le-am transmis speranţa că partidele de la guvernare vor înţelege ceva din alegerile din 24 noiembrie. Proiectul de buget naţional pus în dezbatere publică aseară dovedeşte contrariul, dovedeşte că puşculiţa de partid are întâietate în faţa românilor”, a spus, azi, primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Acesta a explicat cum au fost tăiați banii orașului și, ignorându-se referendumul din 2024, au fost împărțiți la primăriile de sector. Guvernul taie un miliard din banii Capitalei „Ce face proiectul ăsta de buget? Spune ca sectoarele să primească nu de trei ori mai mult decât Primăria Capitalei, să primească de cinci ori mai mult decât Primăria Capitalei, sfidând votul a 500.000 de bucureşteni de acum două luni (...) În 2024 am pierdut 1,2 miliarde lei şi am primit 5 miliarde şi conform proiectului de buget, în 2025 am rămas să primim 4 miliarde lei, în condiţiile în care anul trecut doar cele două subvenţii pe transport şi pe termie au fost 2,6 miliarde lei. Deci, în situaţia în care bugetul rămâne aşa cum a fost publicat aseară de Ministerul Finanţelor, Primăria Capitalei va plăti cele două subvenţii şi va face nişte plăţi curente pentru funcţionarea serviciilor, şi nicio investiţie”, a explicat edilul șef al Capitalei. Primarul a mai spus că în 2024 au fost 10 miliarde de lei din impozitul pe venit, colectat de la bucureşteni, care s-au dus 5 miliarde la primările de sector, 4,7 miliarde la Primăria Capitalei şi 300 de milioane la Consiliul Judeţean Ilfov, şi au mai fost cam 3 miliarde de lei taxe şi impozite locale care s-au dus la primările de sector. „Deci noi am avut 4,7 miliarde, primările de sector au avut 8 miliarde. Dacă veţi scădea din aceste 4,7 miliarde cele 2,6 pe care le-am dat pe cele două subvenţii, veţi vedea că raportul este cel pe care vi l-am spus. Primările de sector au avut 8 miliarde şi noi am avut mai puţin de 2,5 miliarde”, a arătat primarul. Primăriile de sector, PSD-PNL, favorizate Nicuşor Dan a mai declarat că, pe proiectul de buget pe 2025 împărţirea este: din cele 10 miliarde de la impozit pe venit de la bucureştieni, 3,8 miliarde merg la Primăria capitalei, 130 de milioane la Consiliul Judeţean Ilfov, 4,8 miliarde la primările de sector şi 1,4 miliarde la bugetul de stat. „Înseamnă că noi, din cele 4 miliarde, plătind 2,5 miliarde subvenţii, rămânem cu 1,5 miliarde. Iar primările de sector au aproximativ 5 miliarde de impozit pe venit şi 3 miliarde din taxe şi impozite locale. Adică raportul real este 1,5 la 8. De mai mult de 5 ori, bani la primăriile de sector decât la Primăria capitale, în condiţii în care, repet, noi avem mult mai multe atribuţii decât primările de sector”, a afirmat Nicuşor Dan.

Subvenția pentru partide, 284 milioane de lei Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Subvenția pentru partide, 284 milioane de lei

Subvenția pentru partide în 2025, prevăzută la uriașa sumă de 284 milioane de lei, mai puțin ca în 2024, dar mai mult ca în 2023, arată proiectul de buget pentru 2025, publicat de ministerul de Finanțe. În 2024, când au avut loc alegeri pentru Parlamentul European, locale, parlamentare și prezidențiale (anulate), bugetul Autorității Electorale Permanente (AEP) a prevăzut o subvenție de 386 de milioane de lei. Citește și: În fieful lui Bolojan, la Senat, și la Camera Deputaților, nu se taie nici un ban de la salarii, dimpotrivă, cresc ușor cheltuielile în 2025, arată bugetul de stat Subvenția pentru partide, 284 milioane de lei În 2023, această subvenție a fost de doar 227 de milioane de lei, deci mai mică decât în 2025 cu 25%. La 6 ianuarie, ONG-ul Expert Forum cerea reducerea drastică a subvențiilor pentru partidele politice, apreciind că Ordonanţa „Trenuleţ” face doar schimbări cosmetice. Potrivit articolului XIV din OUG 156 din 30 decembrie 2024 (ordonanta trenulet), subvenția alocată partidelor politice se diminuează cu 25% față de nivelul acordat în anul 2024. „Actul normativ nu oferă nicio justificare cu privire la motivele pentru care s-a ajuns la această valoare. Nota de fundamentare, la rândul său este minimalistă și menționează doar că «Se propune ca subvenția acordată în anul 2025 partidelor politice să fie diminuată cu 25% față de anul 2024». Nu este clar de ce se propune 25% și nu 50%, de exemplu”, a arătat Expert Forum. În noiembrie 2024, PNL a votat un plan de reforme care presupunea „reducerea subvenției pentru partidele politice între anii electorali” și „limitarea cheltuielilor din campanie decontate și în costuri per vot și stabilirea unui plafon de costuri per vot”.

Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I

Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I: aceasta a lăsat un deficit bugetar de 152,7 miliarde lei, adică 8,65% din PIB, salariile bugetarilor au consumat 9,3% din PIB (față de 8,3% în 2023), iar dobânzile - 2,1% din PIB (față de 1,9% în 2023). Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Datele publicate în această seară de ministerul de Finanțe arată că cheltuielile de personal (salariile bugetarilor) s-au majorat cu 24%. Cheltuielile cu dobânzile, 36,2 miliarde de lei, s-au majorat cu 21,4% față de 2023. Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I „Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 42,62 mld lei, în scădere cu 37,0% (an/an)”, arată nota explicativă a ministerului de Finanțe. „Cheltuielile cu asistența socială au fost de 223,93 mld lei în creștere cu 17,2% comparativ cu anul precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, respectiv de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie a.c., în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe anul 2024, au fost în sumă de 3,46 mld lei”, mai arată Finanțele. Eximbank a încheiat anul cu un deficit de 2,6 miliarde de lei.

Partidele parlamentare și-au primit tainul de la buget Foto: AUR
Politică

Partidele parlamentare și-au primit tainul de la buget

Partidele parlamentare și-au primit tainul de la buget, pe ianuarie 2025, puțin mai mult decât în ianuarie 2024: 21.990.660 lei, anunță Autoritatea Electorală Permanentă. În ianuarie 2024, subvenția a fost de 21.689.226 de lei, mai mică cu doar 300.000 de lei. Citește și: Călin Georgescu, aberații în serie în interviul dat unui conspiraționist american: „UE, arma politică a globaliștilor, NATO este cea militară” Partidele parlamentare și-au primit tainul de la buget Totuși, coaliția guvernamentală a promis, în decembrie 2024, că va reduce această subvenție cu 25%. Oricum, subvenția de acum este mai mare decât în anii precedenți, pentru ianuarie: 20.266.257,50 - ianuarie 2023, 18.278.378,67 - ianuarie 2022, 19.843.634,81 - ianuarie 2021 și doar 14,2 milioane de lei în ianuarie 2020. Din subvenția pe ianuarie 2025, PSD a luat puțin sub 7,3 milioane, AUR - 4,3 milioane, PNL - 3,97 milioane, USR - 2,81 milioane de lei, SOS România - 1,87 milioane de lei și POT - puțin peste 1,5 milioane de lei. Au mai primit 103.000 lei și PMP, care are câțiva aleși locali, precum și Forța Dreptei - 98.000 de lei. În noiembrie 2020, George Simion, susținea că AUR va refuza subvenția de la stat. „Noi vom primi circa 10 milioane de euro (de fapt lei - n.r.) pe an. Nu o să luăm noi nici un leu pentru partid. Vreau să arăt că nu ne vom ocupa în Parlament doar de certuri, doar de a arăta cu degetul spre vinovați. Vreau să arătăm că noi unim și că noi construim. Cu acești bani, în funcție de reglementările legale, vom construi un spital”, declara Simion.

Bugetul României 2025, votat în februarie (sursa: facebook/Tánczos Barna)
Eveniment

Bugetul României 2025, votat în februarie

Bugetul României 2025, votat în februarie. Coaliția de guvernare din România a stabilit termenul pentru prezentarea și adoptarea bugetului de stat pe anul 2025. Acesta va fi votat abia în luna februarie. Bugetul României 2025, votat în februarie Proiectul de buget de stat va fi prezentat în cadrul coaliției de guvernare până la data de 27 ianuarie 2025, conform deciziei luate în prima ședință a coaliției din acest an. Citește și: Avocatul Poporului, din ce în ce mai servil cu puterea: Renate Weber admite că a primit multe sesizări în legătură cu ordonanța „trenuleț”, dar nu a făcut nimic în legătură cu asta Decizia a fost anunțată de PNL printr-un comunicat de presă emis miercuri seara. După prezentarea în cadrul coaliției, bugetul va fi transmis Parlamentului pentru dezbatere și adoptare. Obiectivul este ca în prima săptămână din februarie 2025, bugetul să fie votat și adoptat de către Parlament. Importanța respectării calendarului Stabilirea acestui calendar este esențială pentru asigurarea unui început de an fiscal organizat și pentru evitarea întârzierilor în implementarea programelor guvernamentale și finanțarea proiectelor naționale. Coaliția de guvernare își propune un proces transparent și eficient de elaborare și adoptare a bugetului de stat pentru 2025, în conformitate cu termenii stabiliți.

Suma uriașă pe care au primit-o partidele parlamentare Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Suma uriașă pe care au primit-o partidele parlamentare

Suma uriașă pe care au primit-o, de la buget, partidele parlamentare, în 2024: peste 77 milioane de euro, cu 50% peste costul spitalui construit de „Dăruiește Viața”, care a fost edificat cu circa 50 de milioane de euro. Think tank-ul „Expert Forum” (EFOR) a publicat azi o scrisoare deschisă în care cere ca această subvenție să fie redusă masiv în 2025, nu doar cu 25%. Citește și: Tudorel Toader se pregătește de o candidatură la președinție, fiind susținut de o aripă din AUR Suma uriașă pe care au primit-o partidele parlamentare Documentul arată cum a majorat guvernarea Ciolacu această subvenție în august 2024, prin orodonanță de urgență și deși știa situația catastrofală a deficitului bugetar. „Anul trecut partidele politice au ajuns după rectificarea din luna septembrie la 387 de milioane de lei. Reamintim că Guvernul Ciolacu a mărit subvențiile, pe ascuns, de la 314 milioane de lei, deși se înregistraseră economii. Dacă aplicăm reducerea de 25% la bugetul total s-ar ajunge la 290 milioane de lei. Această valoare rămâne oricum foarte ridicată și nejustificată. Chiar dacă 2024 a fost an electoral, am observat că partidele au folosit subvențiile foarte limitat în campanie, preferând să declare fonduri private, care se rambursează la rândul lor. Așadar, subvențiile nici măcar nu sunt folosite pentru campanii, așadar un buget semnificativ nu este justificat”, scrie Expert Forum. ONG-ul amintește că premierul Florin Cîțu a declarat că va reduce subvențiile cu 30%, în 2021, dar le-a mărit de la 162 de milioane de lei cu 90 de milioane de lei, „netransparent”. EFOR arată că 60% din subvenția de la buget - „214 milioane de lei în primele 11 luni ale anului” - a fost folosită pentru „presă și propagandă”. „Alocările ar putea ajunge la aproape 700 de milioane de lei, dacă partidele și-ar aloca valoarea maximă”, arată acest think-tank.

Magistrații încheie anul cu o pensie medie de 25.184 de lei Foto: ICCJ
Eveniment

Magistrații încheie anul cu o pensie medie de 25.184 de lei

Magistrații români încheie anul cu o pensie medie de 25.184 de lei, din care 21.945 de lei este subvenția contribuabililor, arată datele publicate marți de Casa Națională de Pensii Publice. La începutul anului, în ianuarie 2024, pensia specială medie a magistraților era de 22.505 lei, deci a crescut cu circa 12%. La acel moment, subvenția era de doar 19.944. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Magistrații încheie anul cu o pensie medie de 25.184 de lei Numărul magistraților cu pensii speciale era, potrivit CNPP, de 5.625, in decembrie 2024. În ianuarie 2024 erau 5.498. Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat, în luna noiembrie, 811 persoane (711 cu pensie din BASS). Pensia medie era de 6.928 de lei, din care 2.975 de lei pensie de la bugetul de stat. În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 888 de persoane (663 cu pensie BASS), pensia medie ridicându-se la 6.133 de lei (3.516 de lei de la bugetul de stat). Conform CNPP, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.382 de pensionari (toţi cu pensie din BASS), iar pensia medie se ridica la 12.992 de lei, din care 8.129 lei suportaţi din bugetul de stat. Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 681 de persoane (680 cu pensie din BASS), media fiind de 10.144 de lei, din care 2.249 lei cota suportată din bugetul de stat. De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 2.301 de pensionari (1.925 cu pensie din BASS), pensia medie fiind de 6.732 de lei, din care 3.960 de lei suportaţi din bugetul de stat.

Marcel Ciolacu își laudă măsurile economice (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Marcel Ciolacu își laudă măsurile economice

Marcel Ciolacu își laudă măsurile economice. Premierul Marcel Ciolacu a condus, sâmbătă, discuțiile din cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, organizate la Palatul Victoria. Consultările au vizat pregătirea pachetului bugetar pentru anul 2025 și adoptarea măsurilor sociale și economice necesare, potrivit unui comunicat al Guvernului. Marcel Ciolacu își laudă măsurile economice Pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe 2025, Guvernul a anunțat că va adopta, prin ordonanță de urgență, un set de măsuri fiscal-bugetare. Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru’”, omul care punea interlopii la masă cu statul Acestea vor reduce cheltuielile bugetare cu 19 miliarde de lei, echivalentul a 1% din PIB. "Ne-am asumat să asigurăm stabilitate economică și să gestionăm cu responsabilitate resursele țării. Vom pune accent pe îmbunătățirea calității vieții, în special pentru persoanele cu venituri reduse, și pe susținerea investițiilor, menținând un control riguros al cheltuielilor publice," a declarat premierul Ciolacu. Investiții și cheltuieli esențiale pentru 2024 Prim-ministrul a subliniat că în 2024 vor fi alocate 69 de miliarde de lei (3,92% din PIB) pentru investiții și cheltuieli prioritare. Acestea includ: Majorările salariale din sectorul bugetar (sănătate, educație, apărare); Creșterea pensiilor; Plățile pentru plafonarea prețurilor la energie; Cheltuieli pentru sănătate și subvenții pentru transportul public. Patronatele susțin reducerea cheltuielilor Reprezentanții patronatelor au salutat măsurile de reducere a cheltuielilor statului, subliniind necesitatea combaterii evaziunii fiscale. Aceștia au cerut un efort major și urgent în acest sens, conform comunicatului Guvernului. La reuniune au participat, alături de premierul Marcel Ciolacu, mai mulți membri ai Guvernului, inclusiv: Marian Neacșu, vicepremier; Tanczos Barna, vicepremier; Bogdan Ivan, ministrul Economiei, Digitalizării și Turismului; Sebastian Burduja, ministrul Energiei; Alexandru Rafila, ministrul Sănătății.

Portugalia a raportat un excedent bugetar de 1% din PIB Foto: Twitter Banco de Portugal
Politică

Portugalia a raportat un excedent bugetar de 1% din PIB

Portugalia a raportat un excedent bugetar de 1% din PIB pentru perioada septembrie 2023 - septembrie 2024, în scădere față de surplusul de 1,2% din PIB înregistrat în anul anterior, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INE), transmite Reuters. Ciește și: Noi probe că Ciolacu și-ar fi falsificat așa-zisele facturi pentru plimbările cu Nordis: „Nu au fost emise în 2022, an în care acesta a călătorit cu avioane private” De asemenea, INE a anunțat că cheltuielile publice au crescut cu 2,1%, depășind astfel creșterea veniturilor, care a fost de 1,5%. Portugalia a raportat un excedent bugetar de 1% din PIB După preluarea puterii în aprilie, noul guvern portughez a majorat pensiile și salariile din sectorul public, reducând, în același timp, impozitele pe venit pentru clasa de mijloc, tineri și companii, cu scopul de a stimula economia. Executivul preconizează un excedent bugetar de 0,4% din PIB pentru acest an, comparativ cu 1,2% din PIB în 2023. În plus, se anticipează ca excedentul bugetar să scadă la 0,3% din PIB în 2025. Banca Centrală a Portugaliei estimează un excedent bugetar de 0,6% din PIB pentru anul curent, urmat de un deficit bugetar de 0,1% din PIB în 2025 și de 1% din PIB în 2026, toate fiind sub pragul UE de 3% din PIB. Deficitele anticipate "se datorează măsurilor permanente deja adoptate de Guvern, care vor avea un impact asupra cheltuielilor publice și veniturilor fiscale", precum și creditelor obținute din fondurile de redresare și majorării cheltuielilor necesare pentru continuitatea proiectelor finanțate. "Dinamica cheltuielilor publice este un motiv de îngrijorare", a declarat guvernatorul Băncii Centrale a Portugaliei, Mario Centeno. Guvernul estimează o creștere economică de 1,8% în acest an și de 2,1% anul viitor. Banca Centrală a Portugaliei prezice o expansiune de 1,7% pentru acest an, cu o accelerare la 2,2% în 2025 și 2026, urmată de o încetinire la 1,7% în 2027. "Dinamismul ridicat al activității economice în următorii doi ani reflectă îmbunătățirea condițiilor financiare, așteptata creștere a cererii externe și fondurile europene. Cu toate acestea, riscurile sunt orientate în jos, în special în cazul unei încetiniri semnificative în zona euro și a creșterii dezechilibrelor, în special cele bugetare; de aceea, sunt necesare măsuri preventive", a subliniat guvernatorul Mario Centeno.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră