sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: buget

164 articole
Internațional

Estonia cere creșterea bugetelor de apărare

Estonia cere creșterea bugetelor de apărare. Premierul Estoniei, Kristen Michal, a îndemnat marți țările aliate din cadrul NATO să își majoreze bugetele de apărare la cel puțin 2,5% din Produsul Intern Brut (PIB) înainte de summitul NATO din 2025, care va avea loc la Haga. Declarațiile sale vin în contextul provocărilor de securitate tot mai mari din Europa. Estonia cere creșterea bugetelor de apărare După o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Tallinn, premierul estonian a subliniat că obiectivul actual, ca fiecare membru NATO să aloce cel puțin 2% din PIB pentru apărare, nu mai reflectă "realitatea situației actuale privind securitatea". Citește și: Becali recunoaște că a fost infiltrat de Viorel Hrebenciuc în AUR ca să-l ajute pe Simion să intre în turul II Michal a sugerat că un buget mai mare de apărare ar trebui să devină un obiectiv comun pentru toate statele membre NATO. Semnal pentru oponenți și aliați Michal a declarat că fiecare aliat ar trebui să cheltuiască cel puțin 2,5% din PIB pentru apărare, subliniind că acest efort suplimentar ar transmite un mesaj puternic atât oponenților, cât și partenerilor din NATO. Potrivit premierului, acest pas ar demonstra că "hotărârea noastră nu ar trebui pusă la încercare", întărind astfel poziția alianței în fața amenințărilor. Amenințarea Rusiei și poziția Estoniei Estonia, care se învecinează cu Rusia, resimte o amenințare crescută de la începutul invaziei ruse în Ucraina, declanșată în urmă cu peste doi ani și jumătate. În acest context, Estonia a alocat în 2023 un buget de 3,4% din PIB pentru apărare, depășind cu mult ținta curentă stabilită de NATO. Premierul Kristen Michal consideră că un efort similar din partea tuturor statelor membre ar consolida securitatea colectivă a alianței.

Estonia cere creșterea bugetelor de apărare (sursa: Facebook/Kristen Michal)
Ciolacu suplimentează bugetul SRR şi TVR (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu suplimentează bugetul SRR şi TVR

Ciolacu suplimentează bugetul SRR şi TVR. Premierul Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a anunţat, sâmbătă, la Cluj, că a suplimentat, la rectificare, cu câte 40 de milioane de lei bugetele pentru SRR şi TVR. Ciolacu suplimentează bugetul SRR şi TVR "Am modificat, împreună cu domnul vicepremier, după şedinţa de Coaliţie, uitându-ne totuşi la discrepanţa între cum sunt plătiţi cei de la TVR şi cei de la Radio, după o analiză - şi am cerut ministrului de Finanţe să facă rapid analiza - şi am suplimentat acum la rectificare, atât la TVR, cu 40 de milioane de lei, cât şi la Radio. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga Cu aceeaşi sumă, deci identic şi la o instituţie şi la cealaltă instituţie", a declarat Ciolacu, la Cluj-Napoca. El a precizat că a ţinut cont şi de "performanţa" celor două instituţii. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor "Normal că mă uit şi la performanţa celor două instituţii. Radioul este pe primul loc, ca şi audienţă la nivel naţional, şi cu extensie şi pe Republica Moldova. TVR nu spun, are aceeaşi performanţă. (...) Am avut memorandumuri venite de la preşedintele Radiodifuziunii, care mi-a spus că s-a creat un decalaj prea mare şi o diferenţă prea mare de salarizare", a arătat Ciolacu.

Ordonanța disperării interzice instituțiilor publice să mai cumpere cărți Foto: Facebook
Economie

Ordonanța disperării interzice instituțiilor publice să cumpere cărți

Ordonanța disperării: interzice instituțiilor publice să mai cumpere cărți și confiscă la Fondul de rezervă banii ministerelor. Guvernul arată, în preambulul ordonanței, că deficitul a ajuns în iulie la 4,03%, iar creșterea economică a încetinit la 0,1% în trimestrul II-2024 față de trimestrul I-2024. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Aproape 40% din firme au datorii la buget Măsurile de austeritate apar în proiectul unei ordonanțe de urgență prin care guvernul Ciolacu oferă facilități fiscale fără precedent celor care își achită datoriile către stat. Potrivit preambului la OUG, volumul creanțelor bugetare neîncasate la buget a ajuns la valoarea de 175 mld lei, echivalentul a 35 mld euro. „După eliminarea contribuabililor inactivi, în insolvență sau faliment se observă că din valoarea creanțelor bugetare de 175 mld lei pot fi identificate creanțe în valoare de 71,8 mld lei care ar putea face obiectul unor facilități fiscale din care 60,5 mld lei reprezintă debite iar accesorii 11,3 mld lei, în această situație regăsindu-se un număr de 330.735 contribuabili persoane juridice și un număr de 848.705 contribuabili persoane fizice, în timp ce 558.408 contribuabili persoane juridice au achitate obligațiile față de buget la zi”, se arată în document. Practic, aproape 40% dintre contribuabilii persoane juridice au datorii la buget. Ordonanța disperării interzice instituțiilor publice să mai cumpere cărți Însă Guvernul a profitat de ocazie ca să strecoare în OUG mai multe prevederi prin care limitează cheltuielile: interzice autorităților publice să mai cumpere cărți și mobilă, să mai încheie contracte de consultanță și să mai plătească studii și cercetări. Totuși, instituțiilor de cultură li se oferă posibilitatea limitată a unor excepții. interzice contractele cu ONG-urile, mai puțin cele referitoare la asistența socială o parte din banii necheltuiți de ministere se confiscă la Fondul de rezervă, după care Guvernul îi redistribuie către ministere, prin hotărâre de guvern. „Prin excepție de la prevederile alin. (1), instituțiile publice de culturăcare organizează și desfășoară activități și/sau oferă servicii cultural-artistice, indiferent de forma de finanțare și subordonare, care organizează și/sau desfășoară proiecte culturale, pot efectua cheltuieli (...) privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale”, se prevede in proiectul de ordonanță. Proiectul de ordonanță nu conține un studiu de impact, care să arate ce speră Guvernul să realizeze prin aceste măsuri.

PSD și PNL refuză să desființeze inutilul minister al Familiei Foto: Facebook
Eveniment

PSD și PNL refuză să desființeze inutilul minister al Familiei

Deși deficitul bugetar a explodat, PSD și PNL refuză să desființeze inutilul minister al Familiei, care înghite 56 de milioane de euro. Acest minister a fost creat în noiembrie 2021 ca o sinecură pentru Gabriela Firea, deși chiar colega ei de partid Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, spunea că este inutil. Citește și: Lovitură dură pentru Ciolacu: candidatura lui Negrescu la funcția de comisar european, respinsă de von der Leyen. Negrescu a cotizat 1,2 milioane de lei la PSD pentru post Acum, ministerul este condus de o fostă învățătoare din Brad, Natalia Intotero. PSD și PNL refuză să desființeze inutilul minister al Familiei Pentru 2024, bugetul ministerului este de 281 de milioane de lei, adică peste 56 de milioane de euro. Pentru salariile angajaților se cheltuie, în 2024, 44 de milioane de lei. Potrivit hotărârii de guvern de organizare a ministerului, numărul maxim de posturi este de 230, exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetelor demnitarilor. Ministerul de Finanțe arată că, în iulie 2024, la minister erau angajate 276 de persoane, deci demnitarii și personalul de la cabinetele acestora erau în număr de cel puțin 46. În august 2023, fostul prim-vicepreședinte al PNL Iulian Dumitrescu a cerut desființarea acestui minister. „De exemplu aş desfiinţa Ministerul Familiei. Sunt multe alte măsuri, adică se pot face reduceri. Sunt zone în ţara asta unde este nevoie de mai mult personal şi sunt sigur că sunt zone în ţara asta unde este mult prea mult personal al statului. Probabil dacă s-ar face o analiză sunt convins că se pot tăia în anumite zone (…) Nu ştiu care e rolul acestui minister şi nu am văzut atâtea programe”, a spus Dumitrescu.

Trei sferturi din bugetul spitalului Pantelimon, pe salarii Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Trei sferturi din bugetul spitalului Pantelimon, pe salarii

Trei sferturi din bugetul spitalului Pantelimon se duce pe salarii, pentru medicamentele bolnavilor rămân 4% din cheltuieli, arată bugetul acestui spital, publicat pe site. Citește și: VIDEO Penibila ministră a Muncii explică de ce nu e gata legea salarizării: „Astăzi suntem înainte de Ziua Recoltei pentru pensionari” În România, sunt spitale de stat unde 90-99% din buget este alocat salariilor. „Am anunțat personalul că nu mai avem bani, pentru că salariile consumă 99% din buget”, spunea, în aprilie 2024, Sorin Mehedințu, managerul spitalului din Târgu Cărbunești, Gorj. Trei sferturi din bugetul spitalului Pantelimon, pe salarii La spitalul Pantelimon din București, cheltuielile pentru 2024 sunt estimate la puțin sub 305 milioane de lei, din care 223,35 milioane pentru „personal” - salarii, prime, vouchere de vacanță sau indemnizație de hrană. Pentru medicamente se vor aloca 12,5 milioane de lei, adică puțin peste 4% din buget. Pentru „hrană” se cheltuie, în 2024, sub două milioane de lei. Rata deceselor înregistrate în secţia ATI a Spitalului ”Sfântul Pantelimon” a scăzut considerabil după ce una dintre asistente a depus plângerea privind scăderea dozelor de noradrenalină, arată statisticile puse la dispoziţie de spital magistraţilor. Dacă înainte de mai 2024 în această secţie mureau, în medie, 67 de pacienţi pe lună, în luna mai, după depunerea sesizării, numărul deceselor a scăzut la 46. Inclusiv una dintre doctoriţele inculpate, care nu participa la resuscitarea bolnavilor, a renunţat la practica prin care scădea noradrenalina şi a început să respecte protocolul, se arată în referatul în care procurorii cer arestarea a două doctorițe de la acest spital.

Suma astronomică pe care a primit-o oligopolul a patru partide parlamentare Foto: Inquam/George Calin
Politică

Suma astronomică primit-o oligopolul a patru partide parlamentare

Suma astronomică pe care a primit-o de la buget, în primele șase luni ale anului, oligopolul a patru partide parlamentare: PSD, PNL, USR și AUR au încasat, din ianuarie în iunie, circa 131 de milioane de lei, adică peste 26 de milioane de euro. Citește și: După ce, luni întregi, Rafila a încercat să ascundă crimele de la spitalul Sf. Pantelimon, azi procurorii au reținut doi medici pentru “omor calificat cu premeditare“ Dacă subvenția anuală va fi dublul acestei sume, 52 de milioane de euro, aceasta este echivalentul sumei cu care ONG-ul “Dăruiește Viața“ a construit un spital pentru copiii bolnavi de cancer. Suma astronomică pe care a primit-o oligopolul a patru partide parlamentare Potrivit datelor obținute de DeFapt.ro, subvențiile de la AEP s-au distribuit astfel: PSD: 52,1 milioane de lei PNL: 44,2 milioane de lei USR: 23,8 milioane de lei AUR: 10,55 milioane de lei Din acești bani, peste 80%, respectiv circa 107 milioane de lei au ajuns la presă. Cât au cheltuit partidele pentru “presă și propagandă“: PSD: 40,5 milioane de lei PNL: 36 de milioane de lei USR: 19,7 milioane de lei AUR: 11,4 milioane de lei Când a intrat în Parlament, AUR a susținut că nu va accepta subvenția de la buget sau că o va folosi ca să facă un spital. ”În plină pandemie, statul român alocă 4 milioane de euro ca "subvenție" partidelor politice - și asta, doar pentru luna ianuarie. La nivelul intregului an, aproape 50 de milioane de euro vor intra din bugetul statului în buzunarele partidelor politice. Noi, Alianța pentru Unirea Românilor, suntem sigurii care nu vor lua acești bani pentru partid. În plus, în perioada imediat următoare, vom iniția o lege prin care să fie oprit acest jaf din banii publici”, a anunțat AUR în ianuarie 2021. USR a avut cele mai mari cheltuieli de personal, din această subvenție, peste 5,5 milioane de lei.

Arieratele bugetului au crescut, arată ministerul de Finanțe Foto: Facebook
Economie

Arieratele bugetului au crescut

Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 8,4%, în iunie 2024, comparativ cu luna precedentă, la 459,7 milioane de lei, de la 424 milioane de lei în mai, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor (MF). Citește și: Sociologul favorit al PSD și al Antenei 3, Pieleanu, acuzat că era un prădător sexual, la fel ca Bulai: „Aveți grijă cu ăștia” Arieratele bugetului au crescut Arieratele de peste 90 de zile s-au majorat cu 33,6%, de la 102,7 milioane de lei la 137,2 milioane lei, iar cele de peste 120 de zile au crescut cu 1,8%, de la 254,9 milioane de lei, în mai 2024, la 259,6 milioane de lei în iunie 2024. Arieratele peste 360 de zile au înregistrat o scădere de 5,3%, de la 66,4 milioane lei la 62,9 milioane lei. Potrivit sursei citate, în ceea ce priveşte bugetele locale, arieratele au înregistrat un avans de 5,41%, de la 388 milioane de lei (în mai 2024) la 409 milioane de lei (în iunie 2024). Arieratele de peste 90 de zile au crescut cu 13,77%, la 108,2 milioane lei, cele peste 120 de zile s-au majorat cu 4,95%, la 250 milioane lei, iar arieratele mai mari de 360 de zile s-au redus cu 7,3%, până la 50,8 milioane de lei. La capitolul "Buget de stat şi autonome", arieratele au crescut de la 35,9 milioane de lei în mai 2024, la 50,7 milioane de lei în iunie (+41,22%). Arieratele de peste 90 de zile au crescut de 3,8 ori, la 29,1 milioane lei, cele de peste 120 de zile au scăzut cu 42,52%, la 9,6 milioane lei, iar cele mai mari de 360 de zile s-au majorat cu 3,44%, la 12 milioane lei.

Profitul OMV s-a triplat, dar plățile la buget au scăzut Foto: Facebook
Economie

Profitul OMV s-a triplat, dar plățile la buget au scăzut

Profitul OMV aproape că s-a triplat în primul semestru din 2024, dar plățile la buget au scăzut ușor, arată un comunicat al acestei companii. Citește și: Feminista Mihaela Miroiu, acuzată de o fostă studentă că știa că Marius Pieleanu este un prădător sexual, dar l-a protejat Potrivit acestui comunicat, OMV a avut un profit de 2,6 miliarde de lei în primul semestru din 2024, față de 0,9 miliarde de lei, în perioada similară din 2023. Profitul OMV s-a triplat, dar plățile la buget au scăzut “Contribuție la Bugetul de Stat de ~8,3 mld lei, ușor sub nivelul de 8,8 mld lei, din 1-6/23“, se mai precizează în comunicat. Investițiile au fost de 2,4 mld lei, mai mari cu 1% față de același interval de timp din 2023. “În această perioadă, am contribuit cu circa 8 miliarde de lei la bugetul de stat al României, inclusiv dividende și am investit aproximativ 2,4 miliarde de lei. Rolul nostru principal este să asigurăm energie și am făcut acest lucru cu succes: noile sonde și reparațiile capitale au contribuit semnificativ la producția de hidrocarburi, am înmagazinat cantități ridicate de gaze, îndeplinind obligația legală, rafinăria a continuat să funcționeze peste media UE , iar centrala electrică Brazi are o contribuție importantă la stabilitatea pieței de energie electrică din România. În paralel, am continuat dezvoltarea Neptun Deep, am avansat cu proiectele de energie regenerabilă și de electro-mobilitate și am luat decizia finală de investiție pentru o unitate de producție SAF/HVO. Cu acest progres și cu investiții de până la 8 miliarde lei planificate pentru 2024, suntem bine poziționați pentru a fi lideri ai tranziției energetice în România și Europa de Sud-Est”, a declarat, potrivit comunicatului OMV, Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii Foto: Facebook
Politică

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii: majorare de 23% a costurilor cu salariile angajaților statului. Ele au consumat, în șase luni din 2024, 4,4% din PIB, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Anul trecut, după primele șase luni, cheltuielile de personal înghițeau doar 3,9% din PIB. Citește și: Curs scurt de fraudare a alegerilor: primar pesedist, reținut pentru că a dat adeverințe de domiciliu și șpagă alegătorilor Rata anuală a inflației era, în iunie, de 5,3%, potrivit Eurostat, deci aceste cheltuieli au crescut mult peste această rată. Nota ministerului de Finanțe, care însoțește datele privind execuția bugetară, nu explică această creștere explozivă. Ele reprezintă 22,9% din toate cheltuielile bugetului și aproape 30% din venituri. Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii Guvernul a prezentat la 3 iulie o situație centralizată privind posturile de conducere și de execuție care au fost desființate prin reorganizarea aparatului bugetar cerută prin legea 296/2023 prin care Guvernul Ciolacu a introdus noi taxe și impozite în acest an. Exceptând MAI care are nevoie de avizul CSAT și MApN care este exceptat de la proces, la nivelul instituțiilor centrale, reorganizate, au fost desființate 455 posturi de execuție și 236 posturi de conducere. Potrivit execuției bugetare din primele șase luni ale anului 2024, cheltuielile cu bunurile și serviciile s-au majorat cu aproape 25%. Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 63,67 mld lei, respectiv 3,60% din PIB față de deficitul de 37,21 mld lei, respectiv 2,32% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2023.

Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții Foto: Inquam/Saul Pop
Eveniment

Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții

Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții uriașe, ca să nu fie rușinea țării, dar Grindeanu a luat banii pentru gaura de la buget: în 2023, Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a avut un profit de 453 de milioane de lei, dar 401 milioane s-au împărțit sub formă de dividende către ministerul Transporturilor și Fondul Proprietatea. Citește și: Prăbușire dramatică a producției industriale, de peste 10% – anunță Institutul Național de Statistică Și în 2023, profitul aeroportului, de 303 milioane de lei, net, a fost luat de stat, iar ministrul Grindeanu se văicărea aparent neputincios și dădea vina pe ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, susținut de PNL. Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții „N-am fost de acord, dar n-am avut ce face, la finalul anului trecut, când tot profitul, şi nu doar la aeroportul Bucureşti, ci şi la alte companii ale statului, acel profit a fost luat de Boloş la bugetul de stat. Să ştiţi că profitul era de vreo 500 de milioane. La o cifră de afaceri la aeroportul Bucureşti de un miliard 400, profitul era de 500 de milioane. Acei bani erau reinvestiţi în aeroport, că nu reinvesteau altundeva. Din păcate au fost luaţi. Am înţeles situaţia deosebită la sfârşitul anului trecut, dar nu o să mai înţeleg anul acesta”, a declarat demnitarul PSD. Aerogara Otopeni este, în lipsa investițiilor, în prag de colaps: terminalele de plecări sunt supraaglomerate, instalația de aer condiționat a cedat și a fost înlocuită doar după repetate scandaluri, iar benzile transportatoare foarte vechi se strică frecvent. Cu toate acestea, profitul din 2024 a fost luat de Ministerul Transporturilor, care a încasat dividende brute de 321,477 milioane de lei, iar Fondul Proprietatea - 80,369 milioane de lei. Potrivit unui studiu al firmei de inginerie aeroportuară Netherlands Airport Consultants (NACO), la cererea Fondului Proprietatea, încă din 2025 Otopeniul ar putea ajunge la limita maximă de pasageri pe care o poate procesa, între 16 și 18 milioane de pasageri pe an. În 2030, prin Otopeni ar putea trece circa 21 de milioane de pasageri, apreciază NACO. „Soluţia principală pentru limitările induse de capacitatea aeroportului o constituie construcţia unui nou terminal în următorii ani", a spus Rene Hopstaken, Consultant Aeroportuar la NACO.

Creșterea salariului minim acoperă gaura de la buget Foto: Facebook
Eveniment

Creșterea salariului minim acoperă gaura de la buget

Creșterea salariului minim, pe care executivul condus de Marcel Ciolacu o va aproba azi, acoperă, de fapt, gaura de la buget: potrivit notei de fundamentare, această măsură va aduce venituri bugetare de peste 2,3 miliarde de lei doar în 2024. În 2025, impactul pozitiv asupra veniturilor bugetare va fi de aproape 5,5 miliarde de lei. Deficitul bugetar a ajuns, la final de aprilie, la 3,24% din PIB, respectiv 57,3 miliarde de lei. Citește și: Rafila a mințit când a susținut că „nu sunt elemente care să justifice” acuzațiile că la Sf. Pantelimon au fost uciși pacienții: asistentă, reținută Creșterea salariului minim acoperă gaura de la buget În plus, în nota de fundamentare, ministerul de Finanțe consideră că un efect pozitiv al acestei măsuri va fi creșterea amenzilor: „Modificarea salariului de baza minim brut pe țară determină creșterea punctului de amendă întrucât acesta se raportează la salariul minim (Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare – art.98)”. Doar într-un scurt paragraf din această notă, ministerul de Finanțe recunoaște că va lovi în mediul de afaceri: „Măsura creșterii salariului minim afectează multiple sectoare de activitate cum ar fi comerțul, transporturile și întreprinderile mici și mijlocii unde nivelul salariilor este mai mic față de medie cu influențe asupra creșterii cheltuielilor cu forța de muncă”. „Cea mai așteptată decizie de azi este creșterea salariului minim de la 3300 la 3700 de lei lunar, de la 1 iulie. Este o măsură agreată cu partenerii de dialog social, de care beneficiază peste 1,8 milioane de angajați din România. De asemenea, la solicitarea mediului de afaceri, am aprobat majorarea de la 200 de lei la 300 de lei a sumei lunare neimpozitate. Practic, angajații primesc în plus 284 de lei pe lună. Astfel, facem un pas important pentru a ne apropia de nivelul cerut de Directiva privind salariul minim european. Ministerul Muncii și partenerii sociali lucrează deja la mecanismul care va introduce salariul minim european în România până în noiembrie”, s-a lăudat premierul Ciolacu, azi, în ședința de Guvern. „La fiecare 100 de lei pe care antreprenorul îi plăteşte în plus la salariul minim, guvernul ia 42 de lei. Miza este de 9 miliarde de lei pe an pentru bugetul de stat în jocul salariului minim european”, explica Ziarul Financiar, în aprilie.

Salariul uriaș al pesedistului care conduce Unifarm, Adrian Dobre
Eveniment

Salariul uriaș al pesedistului care conduce Unifarm

Salariul uriaș al pesedistului care conduce Unifarm, Adrian-Marius Dobre, deși n-are legătură cu domeniul: potrivit proiectului de buget al companiei, el va avea o indemnizație fixă de 34.000 lei/lună, brut. Citește și: Personajele care au rostogolit informația că Nicușor Dan ar fi fost turnător: Piedone, Caramitru, Gușă și Realitatea TV, postul penalului Maricel Păcuraru Salariul uriaș al pesedistului care conduce Unifarm Principalele funcții ocupate de Dobre au fost de purtător de cuvânt, la PSD, sau de secretar de stat la ministerul Muncii. În anul fiscal 2021, înainte ca ministrul Sănătății Alexandru rafila să-l plaseze, în aprilie 2022, la conducerea Unifarm, el a câștigat ridicola sumă de 24.600 de lei, salariu la firma Graficisme. la acești bani s-au adăugat puțin peste 4.000 de lei de la ASE. În anul fiscal 2022, pentru doar nouă luni la conducerea Unifarm a primit 219.877 de lei, net, deci circa 23.500 lei pe lună. În 2024, el va avea un salariu brut de 34.000 lei/lună, deși compania este pe pierdere și are datorii uriașe. Compania estimează plăți restatnte de 1,4 miliarde lei la finalul anului 2024, în creștere față de 2023. Proiectul de buget estimează, pentru acest an, pierderi de 176.000 de lei. În 2020, în plină pandemie, Unifarm a fost folosită pentru a realiza achiziții de urgență de medicamente și de materiale sanitare pentru unitățile sanitare publice, iar pentru acest scop a primit un credit de 1,15 miliarde lei de la Ministerul Finanțelor, aflat în prezent în proces de restructurare. “Referitor la dobânzile penalizatoare aferente creditului în valoare de 1.150.000 mii lei, pentru anul 2024 au fost prognozate sume pentru trimestrul I si II în valoare de 41.860 mii lei, având în vedere aprobarea planului actualizat de restructurare şi finalizarea restructurãrii. Estimãm aprobarea planului de restructurare în trimestrul II an 2024”, se arată în proiect. Compania intenționează să facă angajări în acest an și să ajungă la 79 de angajați la finalul anului, față de 58, cât are acum. Site-ul companiei, Unifarm.ro, nu era funcțional la ora redactării acestei știri.

Plătim sume uriașe pentru campania electorală (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Plătim sume uriașe pentru campania electorală

Plătim sume uriașe pentru campania electorală. Candidații la alegerile locale din Iași au cotizat cu aproape un milion de euro în prima parte a campaniei electorale. Plătim sume uriașe pentru campania electorală În schimb, cheltuielile au fost echivalentul unei treimi din această sumă. Citește și: Geoană câștigă președinția la pas, indiferent cine-i va fi adversar în turul II – sondaj INSCOP Cel puțin astfel arată o situație intermediară furnizată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Un candidat a contribuit la campania partidului din care provine cu o sumă care trece pragul de 100.000 euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Guvernul mărește cu 10% salariile funcționarilor din primăriile mici Foto: Bihoreanul
Politică

Guvernul mărește cu 10% salariile funcționarilor din primăriile mici

Șpagă electorală: guvernul mărește, prin ordonanță de urgență, cu 10% - mult peste inflația anuală - salariile diplomaților și funcționarilor din primăriile mici, dominate de PSD. În plus, după modelul din sistemul de justiție, se vor deconta ochelarii bugetarilor. Vor mai crește și salariile angajaților din Cultură și din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii. Citește și: După ce Ciolacu și-a abandonat soția în covrigăria din Buzău ca unică asociată, firmei i-au crescut datoriile până la 354.000 de lei. Profitul, modest: 19.000 de lei În primele trei luni ale anului, deficitul bugetar a ajuns la 2,06%, un record. Cheltuielile de personal s-au majorat cu circa 20%, consumând, până în martie, 2,1% din PIB. Guvernul mărește cu 10% salariile funcționarilor din primăriile mici „Se va reglementa posibilitatea angajatorilor de a putea deconta lucrătorilor care folosesc în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru, achiziția de dispozitive de corecţie speciale, în limita sumei de 500 lei/persoană”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță. Ministerul Muncii, care a inițiat acest proiect, estimează cheltuielile cu aceste majorări, în două tranșe, respectiv pentru luna iunie 2024 și luna septembrie 2024, vor fi de 1,127 miliarde de lei. Impactul pentru 2025 și anii următori nu este calculat. Poriectul prevede și înființarea unei noi structuri birocratice. „Se va înființa Comisia Centrală pentru Drepturi Salariale instituită prin ordin comun al ministrului muncii și solidarității sociale, ministrului finanțelor și ministrului justiției, pentru soluționarea unor aspecte de natură tehnică în vederea corectei aplicări a situațiilor semnalate și pentru dezlegarea unor chestiuni privind drepturile de natură salarială”, arată nota de fundamentare. Nota de fundamantare nu precizează câte persoane vor majora de aceste majorări salariale plătite de contribuabili.

Guvernul a luat 500 de milioane de lei de la bucureșteni Foto: Facebook
Politică

Guvernul a luat 500 de milioane de lei de la bucureșteni

Guvernul a luat 500 de milioane de lei de la bucureșteni, în primele cinci luni ale anului, și le-a dus „în marea gaură a bugetului național”, a arătat, azi, pe Facebook, Nicușor Dan, primarul general al Capitalei. Citește și: Nordis, dezvoltatorul imobiliar la care este asociat soțul deputatei PSD Laura Vicol, acuzat că a luat banii clienților și a fugit cu ei – presă El a răspuns astfel atacurilor împotriva sa legate de faptul că a stabilizat situația financiară a Bucureștiului, după ce Gabriela Firea a lăsat orașul, potrivit propriilor ei declarații, în faliment. Guvernul a luat 500 de milioane de lei de la bucureșteni „Urmare a deciziei guvernului, aprobată de parlament, în primele 5 luni din 2024 am primit de la stat, din impozitele pe salarii ale bucureștenilor, cu 500 de milioane de lei (cu 20%) mai puțin decât în primele 5 luni din 2023. Adică guvernul a luat de la noi și a dus în marea gaură a bugetului național. În ritmul acesta vom primi în 2024 cu 1,2 miliarde de lei mai puțin decât în 2023. 1,2 miliarde de lei înseamnă 100 de tramvaie sau 800 de autobuze electrice”, a scris Nicușor Dan. Agenția de rating Fitch a lăudat, la 13 aprilie, administrația Bucureștiului, arătând că orașul pune în aplicare „un plan ambițios de investiții”. „Credem că Bucureștiul are mult mai multă flexibilitate decât alte municipalități cotate din România pentru a reduce cheltuielile ca răspuns la scăderea veniturilor”, a arătat Fitch. Fitch a reconfirmat ratingul Bucureștiului la nivel A, cu patru trepte peste cel al României.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră