joi 18 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7300 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Elevii români blocați în Dubai sunt în siguranță: profesorii dezmint scenariile despre bombardamente

Cei 28 de elevi din Focșani rămași temporar blocați în Dubai, după închiderea spațiului aerian din Orientul Mijlociu, sunt în siguranță și nu au fost martorii niciunui bombardament. Clarificările au fost făcute luni de unul dintre cadrele didactice care însoțesc grupul. Profesor: „Nu am fost martorii niciunui bombardament” Oana Nedelcu, profesoara care însoțește elevii, a transmis că informațiile apărute în spațiul public privind presupuse situații de pericol nu corespund realității. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv „Consider necesar să fac o clarificare fermă: ceea ce s-a prezentat până acum în spațiul public nu corespunde realității. Noi nu am fost martorii niciunui bombardament și nu ne-am aflat într-o situație de pericol direct. Grupul este în siguranță, copiii sunt liniștiți și au toate cele necesare”, a precizat cadrul didactic. Potrivit acesteia, activitățile se desfășoară în condiții normale, iar prioritatea echipei rămâne siguranța elevilor și comunicarea responsabilă a informațiilor. Deplasare privată, nu organizată de școală sau primărie Primarul municipiului Focșani, Cristi Misăilă, a declarat că excursia nu a fost organizată de școală sau de autoritățile locale, ci este o deplasare privată. „Eu am aflat din presă despre acești copii pentru că este o deplasare privată, nu e nici prin școală, nici prin primărie. Ținem legătura cu ei prin Consulat și Inspectoratul Școlar Județean. Știm că sunt în regulă și așteaptă să se deblocheze zborurile pentru a putea ajunge acasă”, a spus edilul. Spațiul aerian închis în contextul conflictului din Iran Cei 28 de elevi români, însoțiți de două cadre didactice, au rămas în Dubai după ce spațiul aerian din Orientul Mijlociu a fost închis pe fondul escaladării conflictului din Iran. În prezent, grupul așteaptă reluarea zborurilor pentru a reveni în țară. Autoritățile române monitorizează situația prin intermediul reprezentanțelor consulare și al instituțiilor educaționale.

Elevii români blocați în Dubai sunt în siguranță (sursa: Facebook/Școala „Ion Basgan" Focșani)
Libanul interzice activitățile militare ale Hezbollah (sursa: Facebook/Nawaf Salam)
Internațional

Guvernul Libanului interzice activitățile militare ale Hezbollah și cere predarea armelor

Guvernul libanez a decis interzicerea imediată a tuturor activităților militare și de securitate desfășurate de Hezbollah, solicitând formațiunii să predea statului armele pe care le deține. Anunțul a fost făcut de premierul Nawaf Salam, în urma unei ședințe de cabinet. Hezbollah trebuie să își limiteze activitatea la zona politică Premierul libanez a transmis că măsura presupune „interzicerea imediată a tuturor activităților militare și de securitate ale Hezbollah” și a cerut explicit ca gruparea pro-iraniană să își predea armamentul statului libanez. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Totodată, Nawaf Salam a subliniat că Hezbollah ar trebui să își limiteze activitatea la sfera politică, renunțând la structurile armate care funcționează în paralel cu instituțiile statului. Libanul, marcat de războiul recent dintre Hezbollah și Israel Decizia vine într-un climat intern fragil. Populația libaneză este încă afectată de consecințele conflictului dintre Hezbollah și Israel, desfășurat între octombrie 2023 și noiembrie 2024. În timpul confruntărilor, bastioane ale Hezbollah din Liban au fost intens bombardate, iar infrastructura civilă a suferit pagube considerabile. Cel puțin 31 de morți în urma loviturilor israeliene Potrivit Ministerul Sănătăţii din Liban, loviturile masive lansate de Israel asupra Libanului au provocat luni moartea a cel puțin 31 de persoane și rănirea altor 149. Atacurile au fost descrise drept un răspuns la o acțiune a Hezbollah împotriva Israelului, prezentată ca o „răzbunare” pentru moartea ayatollahului Ali Khamenei.

Lacul Sfânta Ana, turism în scădere (sursa: Facebook/Pro Szent Anna)
Eveniment

Lacul Sfânta Ana, tot mai puțin vizitat iarna: scădere semnificativă a numărului de turiști

Zona Lacul Sfânta Ana a înregistrat în această iarnă o scădere semnificativă a numărului de turiști, în ciuda condițiilor favorabile pentru săniuș, principala atracție a sezonului rece. Directorul Asociației Pro Szent Anna, Dósa Elek-Levente, a declarat pentru Agerpres că interesul vizitatorilor a fost sub așteptări, chiar dacă iarna a oferit pe alocuri un peisaj spectaculos. Sezon deschis promițător, urmat de o scădere vizibilă Potrivit acestuia, 1 ianuarie a marcat cea mai bună zi a sezonului de iarnă, cu un număr ridicat de turiști prezenți în zonă. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv „După aceea, ușor-uşor, nu au mai venit. Nu aş da procente, pentru că nu am datele statistice la îndemână, dar scăderea este semnificativă”, a explicat Dósa Elek-Levente. Chiar dacă nu există cifre exacte, reprezentanții asociației confirmă că afluxul de vizitatori a fost considerabil mai mic comparativ cu alți ani. Vacanța de schi fragmentată și vremea imprevizibilă, factori decisivi Unul dintre motivele invocate pentru scăderea numărului de turiști este organizarea diferențiată a vacanței de schi, care nu mai are loc simultan la nivel național. În plus, condițiile meteo au fost imprevizibile. Perioadele cu temperaturi scăzute au alternat cu încălziri bruște, ceea ce a dus la topirea zăpezii și la întreruperea activităților de săniuș. Această instabilitate a afectat planurile turiștilor și atractivitatea zonei în weekendurile obișnuite. Săniușul, principala atracție de iarnă la Sfânta Ana În perioada Revelionului și la începutul lunii ianuarie, Lacul Sfânta Ana a atras turiști din mai multe județe ale țării. Ulterior, în weekendurile normale, au predominat vizitatorii locali și cei din județele învecinate. Săniușul rămâne activitatea preferată de iarnă în zonă, în timp ce plimbările în natură sunt mai puțin căutate în sezonul rece. „Pe timp de iarnă, plimbarea în natură nu e atât de atractivă. E frig și, mai ales, dacă nu e o iarnă de poveste, turiștii preferă mai degrabă un spa sau alte locații”, a explicat directorul asociației. Noul centru de vizitare, miză pentru creșterea interesului turistic Reprezentanții Asociației „Pro Szent Anna” speră la o revigorare a turismului în perioada următoare. La finalul lunii martie este programată inaugurarea unui nou centru de vizitare, care ar putea deveni un punct suplimentar de atracție. „Sperăm ca interesul față de Sfânta Ana, odată cu acest nou punct de atracție, să crească”, a declarat Dósa Elek-Levente.

Avioane de luptă americane doborâte în Kuweit (sursa: aljazeera.com)
Internațional

VIDEO Avioane de luptă F-15 americane, doborâte accidental de apărarea aeriană din Kuweit

Trei avioane de luptă F-15 americane s-au prăbușit în Kuweit, fiind doborâte din greșeală de apărarea aeriană kuweitiană, în contextul atacurilor lansate de Iran asupra regiunii. Informația a fost confirmată luni de United States Central Command (CENTCOM). Incidentul a avut loc în timpul unei confruntări intense care a inclus atacuri aeriene iraniene, dar și lansări de rachete balistice și drone. Avioanele, doborâte accidental de apărarea kuweitiană Potrivit comunicatului transmis de CENTCOM, aeronavele americane au fost „doborâte din greșeală de apărarea aeriană kuweitiană” în timpul operațiunilor desfășurate în regiune. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Toți cei șase membri ai echipajelor s-au catapultat în siguranță și nu au fost raportate victime. Reprezentanții comandamentului militar american au precizat că autoritățile din Kuweit au recunoscut incidentul și au oferit sprijin în cadrul operațiunii militare aflate în desfășurare împotriva Iranului. Imagini video apărute în spațiul public au arătat un avion de război american prăbușindu-se luni dimineață deasupra Kuweitului, în timp ce un membru al echipajului era vizibil parașutându-se. Fum în apropierea Ambasadei SUA din Kuweit Într-un incident separat, martorii au relatat că s-a observat fum în apropierea complexului Ambasadei SUA din Kuweit. La fața locului au intervenit autospeciale de pompieri și ambulanțe. Până la acest moment, Ambasada SUA și Departamentul de Stat al SUA nu au oferit un punct de vedere oficial privind acest incident.

USR vrea interzicerea păcănelelor în București (sursa: Pexels/Vanessa Valkhof)
Eveniment

Păcănelele, interzise în București: USR depune proiect pentru eliminarea sălilor de jocuri din Capitală

Consilierii generali ai USR vor depune un proiect de hotărâre prin care solicită interzicerea păcănelelor în București. Anunțul a fost făcut de lidera deputaților USR, Diana Stoica, în cadrul unei conferințe de presă. Inițiativa vine în contextul în care autoritățile locale au, în prezent, posibilitatea legală de a limita sau de a nu autoriza astfel de săli de jocuri de noroc în anumite zone. Pachetul „Fără păcănele”, promovat de USR în Parlament Diana Stoica a reamintit că USR a dus „patru ani de luptă în Parlament” pentru reglementarea industriei jocurilor de noroc, inițiind peste zece proiecte legislative incluse în pachetul „Fără păcănele”. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Potrivit deputatei, măsura limitării sau interzicerii sălilor de jocuri a fost inclusă și în programul de guvernare, iar cadrul legislativ actual permite autorităților locale să decidă dacă autorizează sau nu aceste spații. „Se comercializează o dependență” Lidera deputaților USR a atras atenția asupra efectelor grave ale dependenței de jocuri de noroc. „Ceea ce se comercializează în aceste săli este o dependență. Și este dependența cu cea mai mare rată de suicid. Unul din cinci oameni care suferă de această dependență are cel puțin o tentativă de sinucidere pe parcursul vieții”, a declarat Diana Stoica. Ea a susținut că statul român a fost, de-a lungul timpului, în complicitate cu această industrie, permițând extinderea necontrolată a sălilor de jocuri în cartierele rezidențiale. Conferință de presă lângă școli și blocuri cu săli de pariuri Locul ales pentru conferință nu a fost întâmplător, a explicat deputata. În apropiere se află un bloc la parterul căruia funcționează șase săli de pariuri și „case de păcănele”. Pe o rază de câteva sute de metri se regăsesc șase școli, un after school, trei grădinițe, o creșă, două biserici și o piață. Zona este tranzitată zilnic de părinți și copii. „Nu suntem în Las Vegas. Înghesuiala aceasta de aparate distrugătoare se află în mijlocul unui cartier rezidențial, unde trăiesc bucureștenii”, a subliniat Diana Stoica. Drame în familii și mesaje disperate Deputata USR a vorbit despre efectele dramatice ale dependenței de jocuri de noroc: pierderea locuințelor, destrămarea familiilor și numeroase tentative de suicid. Diana Stoica a afirmat că primește zilnic mesaje de la persoane afectate, care solicită sprijin și soluții pentru a ieși din spirala dependenței. „Bucureștiul a devenit invadat de păcănele și case de pariuri. Este aberant că nu puteai deschide o florărie fără autorizație de la primărie, dar primarii nu aveau niciun cuvânt de spus când apăreau păcănele lângă școli și la parterul blocurilor”, a declarat ea. Radu Mihaiu: „Sunt printre cele mai periculoase locuri de socializare” Deputatul Radu Mihaiu, fost primar al Sectorului 2, a susținut că sălile de păcănele reprezintă „unul dintre cele mai periculoase locuri de socializare”. El consideră că eliminarea acestor spații din zonele urbane ar reduce semnificativ fenomenul atragerii persoanelor vulnerabile către jocurile de noroc. Proiectul va fi în dezbatere publică la Primăria Capitalei Consilierul general Dragoş Radu a declarat că Bucureștiul „nu mai trebuie să fie un cazinou în aer liber”. Proiectul de hotărâre va fi publicat pe site-ul Primăria Municipiului Bucureşti și va intra în dezbatere publică timp de 30 de zile. USR va invita la discuții toți factorii implicați și va încerca să obțină sprijinul majorității din Consiliul General al Municipiului București pentru adoptarea măsurii.

Rusia abandonează Iranul, BRICS nu oferă sprijin militar (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia își abandonează aliatul iranian: Kremlinul exclude sprijinul militar al BRICS pentru Teheran în conflictul cu SUA și Israel

Kremlinul a exclus luni posibilitatea ca grupul BRICS, din care fac parte state precum Iran, Rusia și China, să ofere sprijin militar Teheranului în conflictul său cu Statele Unite și Israel. Peskov: BRICS nu presupune asistență militară reciprocă Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, a precizat în conferința de presă zilnică faptul că apartenența la BRICS nu implică obligații de apărare colectivă. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv „Apartenența la BRICS nu implică obligația de a oferi asistență reciprocă în timpul unei agresiuni militare”, a declarat oficialul rus. Potrivit acestuia, organizația nu a organizat încă consultări privind escaladarea conflictului din jurul Republicii Islamice Iran și promovează cooperarea în domenii economice și politice, nu militare. Lavrov și Wang Yi condamnă atacurile asupra Iranului Serghei Lavrov și Wang Yi au condamnat duminică atacurile lansate de SUA și Israel împotriva Iranului. Cei doi miniștri de externe au transmis, în cadrul unei convorbiri telefonice, că astfel de acțiuni „încalcă grav dreptul internațional și principiile fundamentale ale Cartei Națiunilor Unite” și destabilizează întreaga regiune. Totodată, Lavrov și Wang Yi au criticat politicile pe care le consideră menite să răstoarne „autoritățile alese în mod legitim ale unor state suverane”. Vladimir Putin condamnă eliminarea lui Ali Khamenei Vladimir Putin a transmis un mesaj oficial de condoleanțe după eliminarea liderului suprem iranian, Ali Khamenei. În telegrama adresată președintelui iranian Masoud Pezeshkian, Putin a calificat uciderea ayatollahului drept o acțiune care încalcă „toate normele moralei umane și ale dreptului internațional”. Cu toate acestea, liderul de la Kremlin nu a menționat explicit SUA sau Israelul în mesajul său. Rusia nu a intervenit nici în atacurile din 2025 Deși Iranul a furnizat Rusiei drone și echipamente militare utilizate în campania din Ucraina, Moscova nu a intervenit nici la jumătatea anului 2025, când Teheranul a fost vizat de atacuri americane și israeliene. Ce este BRICS și ce obligații presupune BRICS reunește Brazilia, India, Rusia, China, Africa de Sud, Egipt, Etiopia, Indonezia, Iran și Emiratele Arabe Unite. Deși grupul promovează ideea unei ordini mondiale multipolare și a cooperării economice între economii emergente, nu funcționează ca o alianță militară similară NATO și nu presupune obligații de apărare colectivă. Analiza ISW: Rusia își abandonează aliatul iranian Experții Institutul pentru Studiul Războiului apreciază că, în pofida retoricii despre „parteneriat strategic”, Rusia și-a abandonat practic aliatul iranian. Potrivit analizei, faptul că Vladimir Putin nu a menționat direct SUA sau Israelul în mesajul său reprezintă un semnal clar că Moscova încearcă să evite o deteriorare ireversibilă a relațiilor cu Washingtonul. Diplomația rusă, mai dură în declarații decât în fapte Oficiali ai Ministerului rus de Externe au adoptat un ton mult mai dur în declarațiile publice, acuzând Occidentul că ar fi declanșat o „vânătoare” împotriva liderilor iranieni. Diplomații ruși au susținut că astfel de acțiuni încalcă dreptul internațional. Observatorii internaționali subliniază însă că aceste poziții sunt în contradicție cu propriile acțiuni ale Rusiei în Ucraina, unde Moscova este acuzată de ani de zile de încălcarea acelorași norme de drept internațional.

Basarabean cu interdicție Schengen acuză Poliția de Frontieră (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Basarabean cu interdicție Schengen, oprit la Prut în drum spre Rusia: proces împotriva Poliției de Frontieră

Un cetățean din Republica Moldova, cu interdicție de intrare în spațiul Schengen, a fost oprit de polițiștii de frontieră ieșeni la granița de pe Prut, în timp ce încerca să tranziteze România pentru a ajunge în Rusia. Basarabean cu interdicție Schengen acuză Poliția de Frontieră Bărbatul a dat în judecată Poliția de Frontieră, susținând că nu a fost lăsat să intre în țară și că documentul prin care i s-a comunicat interdicția era redactat în română și engleză, limbi pe care afirmă că nu le cunoaște. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului Magistrații Tribunalului au respins plângerea, constatând că acesta figura în sistemul de consemnări în baza Regulamentului Schengen, iar articolele încălcate erau menționate explicit. Instanța a apreciat că necunoașterea limbilor în care a fost redactat actul nu poate fi imputată autorităților române. Continuarea, în Ziarul de Iași

eBAX, livrare de baxuri direct la ușă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Livrare de baxuri direct la ușă: Business românesc în expansiune, concurență pentru marii retaileri

eBAX, compania românească fondată de antreprenoarea Natalia Nedelcu, își extinde operațiunile la Iași, unde va lansa de la 1 martie serviciul de livrare baxuri la domiciliu. eBAX, livrare de baxuri direct la ușă Activ deja în București și Ilfov, eBAX promite să aducă direct la ușa ieșenilor apă, sucuri și cafea, mizând pe cererea tot mai mare pentru livrări rapide și produse voluminoase. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului Spre deosebire de retaileri precum Carrefour, Selgros sau Auchan și de platforme precum Bringo, compania se concentrează exclusiv pe livrarea baxurilor și a articolelor grele. Reprezentanții eBAX au precizat că alegerea Iașului face parte din strategia de extindere în marile orașe, unde serviciile de livrare la domiciliu sunt în plină expansiune. Continuarea, în Ziarul de Iași

Comasarea comunelor, o soluție pentru dezvoltare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Comasarea comunelor din România, o soluție pentru dezvoltare: Propunerea unui fost consilier județean din Iași

Istoricul și fostul consilier județean ieșean Vasile Cotiugă propune o reformă administrativ-teritorială care presupune unirea a 3–5 comune într-o singură unitate, pe baza unor criterii istorice, demografice și economice. Comasarea comunelor, o soluție pentru dezvoltare El susține că noua structură ar trebui să aibă minimum 7.000 de locuitori și o distanță maximă de 25 de kilometri între satele arondate și reședința de comună, pentru a asigura eficiența investițiilor publice. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului Cotiugă argumentează că administrațiile mai mari pot atrage fonduri consistente și pot susține proiecte importante de infrastructură, invocând inclusiv exemplul Finlandei, unde finanțările sunt condiționate de deservirea unui număr mare de beneficiari. În opinia sa, mobilitatea crescută, infrastructura rutieră modernizată și accesul la internet fac ca distanțele administrative să fie mai puțin problematice decât în trecut. Continuarea, în Ziarul de Iași

SUA-Iran, operațiune militară de „patru săptămâni” (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump anunță o operațiune militară de „patru săptămâni” în Iran: 48 de lideri au fost deja eliminați

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat duminică, în interviuri acordate mai multor instituții media, că operațiunea militară americană din Iran este planificată să dureze „patru săptămâni sau mai puțin”. Liderul de la Casa Albă a susținut că 48 de lideri iranieni au fost eliminați într-o singură lovitură și a avertizat că sunt posibile noi pierderi în rândul militarilor americani. Declarațiile vin în contextul escaladării conflictului dintre Washington și Teheran, după ce trei soldați americani au fost uciși. „Un proces de patru săptămâni” Într-un interviu telefonic acordat publicației Daily Mail din reședința sa de la Mar-a-Lago, Florida, Donald Trump a afirmat că operațiunea militară a fost gândită încă de la început ca un plan de patru săptămâni. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului „A fost întotdeauna un proces de patru săptămâni. Oricât de puternic este Iranul, țara este mare, dar va dura patru săptămâni sau mai puțin”, a declarat președintele american. El a subliniat că ofensiva „avansează rapid” și că rezultatele obținute până acum sunt peste așteptări. 48 de lideri iranieni eliminați într-o singură lovitură Potrivit declarațiilor făcute de Donald Trump și transmise de jurnaliști de la Fox News, 48 de lideri iranieni ar fi fost uciși într-un atac major. „Patruzeci și opt de lideri au fost eliminați dintr-o singură lovitură”, a afirmat președintele SUA, lăudând succesul operațiunii militare. Aceste afirmații marchează una dintre cele mai dure poziții exprimate de Washington în actualul conflict cu Teheranul. Primele pierderi americane Donald Trump a comentat și moartea celor trei militari americani uciși în conflict, într-un interviu pentru NBC News. „Trebuia să ne așteptăm la pierderi cu așa ceva. Avem trei, dar ne așteptăm la pierderi. Până la urmă va fi o afacere bună pentru lume”, a declarat liderul de la Casa Albă. El a avertizat, de asemenea, că astfel de pierderi „s-ar putea întâmpla din nou”, potrivit Daily Mail. Nave iraniene scufundate și centru de comandă distrus Pe rețeaua sa socială Truth Social, Donald Trump a anunțat noi lovituri împotriva infrastructurii militare iraniene. „Tocmai am fost informat că am distrus și scufundat nouă nave iraniene, unele dintre ele relativ mari și importante. Le vânăm pe restul”, a scris acesta. Președintele american a adăugat că, într-un atac separat, forțele SUA au distrus „în mare parte” centrul de comandă naval iranian. Bombardiere stealth B-2 implicate în atacuri Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu, United States Central Command (CENTCOM), a confirmat că bombardiere stealth de tip Northrop B-2 Spirit au participat la bombardamentele din Iran. Aceste aeronave sunt aceleași care au fost utilizate anterior pentru a lovi instalațiile de îmbogățire a uraniului din Iran, în luna iunie. Trump, deschis la negocieri: „Voi vorbi cu ei” În paralel cu declarațiile privind intensificarea operațiunilor militare, Donald Trump a afirmat că este dispus să discute cu liderii iranieni. „Liderii iranieni vor să discute, iar eu am fost de acord să vorbesc, așa că voi vorbi cu ei”, a declarat el pentru publicația The Atlantic. Totuși, președintele american a precizat că „majoritatea acestor oameni sunt morți” și că unii dintre cei cu care negocia anterior „nu mai sunt în viață”, adăugând că liderii iranieni „s-au crezut prea deștepți”. Operațiunea „progresează mai rapid decât se aștepta” Într-un interviu acordat CNBC, Donald Trump a asigurat că operațiunea militară împotriva Iranului „progresează foarte bine” și chiar „mai rapid decât se aștepta”. De la începutul conflictului, președintele SUA nu a mai apărut în public, iar nici șeful Pentagonului, Pete Hegseth, și nici secretarul de stat, Marco Rubio, nu au susținut conferințe de presă majore pe această temă.

Germania, Franța și Marea Britanie avertizează Iranul (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Europa se pregătește de confruntare: Germania, Franța și Marea Britanie amenință cu distrugerea capacităților militare ale Iranului

Liderii Germaniei, Franței și Marii Britanii au transmis duminică un mesaj ferm privind escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, declarându-se pregătiți să adopte „acțiuni defensive necesare și proporționale” ca reacție la riposta iraniană. Grupul E3 avertizează: „Ne vom apăra interesele și aliații” Într-o declarație comună, Grupul E3, care reunește Berlinul, Parisul și Londra, a precizat că obiectivul acestor măsuri este „distrugerea la sursă” a capacităților militare ale Teheranului, în special a infrastructurii utilizate pentru lansarea de rachete și drone. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului Cele trei puteri europene au anunțat că sunt pregătite să ia măsuri pentru a-și proteja interesele și pe cele ale aliaților lor din regiune. „Vom lua măsuri pentru a ne apăra interesele și pe cele ale aliaților noștri din regiune”, au transmis liderii europeni, indicând posibilitatea de a împiedica Iranul să lanseze noi rachete și drone. Riposta Iranului și atacurile din regiune Potrivit informațiilor disponibile, Iranul a lansat atacuri în mai multe direcții împotriva unor state vecine, în special a celor care găzduiesc baze militare americane, precum și împotriva Israelului. Duminică, nouă persoane au fost ucise în Israel, conform serviciilor de salvare, în urma atacurilor atribuite Iranului. Liderii europeni s-au declarat „consternați” de aceste atacuri, pe care le-au calificat drept „orbești și disproporționate”, subliniind că ele au vizat inclusiv țări din Orientul Mijlociu care nu au fost implicate în operațiunea militară inițială. Europa denunță amenințările la adresa militarilor și civililor În comunicatul comun, Berlinul, Parisul și Londra au atras atenția că atacurile iraniene „i-au lovit pe aliații noștri apropiați și amenință personalul nostru militar și civilii din întreaga regiune”. Cele trei capitale au anunțat că vor discuta măsurile defensive în coordonare cu Statele Unite și cu aliații regionali, într-un efort comun de limitare a extinderii conflictului. Tot duminică, autoritățile de la Washington au informat despre primii soldați americani uciși în cadrul operațiunii care a dus la moartea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. Iranul nu își impune "nicio limită" Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat într-un interviu acordat postului american ABC că Iranul nu își impune „nicio limită” în exercitarea dreptului la autoapărare. „Ceea ce fac Statele Unite este un act de agresiune. Ceea ce facem noi este să ne apărăm. Este foarte diferit”, a susținut oficialul iranian.

Bază britanică din Cipru, lovită de o dronă Shahed (sursa: toponitiki.gr)
Internațional

Bază militară britanică din Cipru, lovită de o dronă Shahed, Londra reacționează dur: Singura soluție este distrugerea rachetelor la sursă

O bază militară britanică din Akrotiri, situată în Cipru, a fost lovită în noaptea de duminică spre luni de o dronă de tip Shahed. Incidentul a provocat doar pagube materiale minore, fără victime, potrivit autorităților cipriote și britanice. Atacul are loc pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după loviturile israeliano-americane asupra unor ținte din Iran. Nikos Christodoulides: „Cipru nu participă la nicio operațiune militară” Președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, a transmis un mesaj ferm privind poziția țării sale. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului „Vreau să fiu clar: țara noastră nu participă în niciun fel și nu intenționează să ia parte la nicio operațiune militară”, a declarat acesta într-un comunicat oficial. Declarația vine în contextul în care Cipru găzduiește baze militare britanice pe teritoriul său, ceea ce îl plasează indirect în proximitatea unor operațiuni strategice majore desfășurate în regiune. Ce este Baza Akrotiri și de ce este strategică pentru Marea Britanie RAF Akrotiri este un teritoriu britanic de peste mări încă din 1960, anul în care Cipru și-a obținut independența. Baza acoperă o peninsulă extinsă, situată în extremitatea sudică a insulei din estul Mediteranei. Este cea mai importantă și cea mai mare bază militară a Regatului Unit din regiune, având un rol esențial în operațiunile externe britanice. Potrivit informațiilor oficiale, baza este utilizată ca platformă avansată pentru: operațiuni militare în Orientul Mijlociu misiuni externe ale forțelor britanice antrenamente cu avioane de luptă rapide Ultimul atac direct asupra bazei a avut loc la mijlocul anilor 1980, când militanți libieni au vizat instalațiile britanice. Atac cu dronă Shahed: reacția Ministerului britanic al Apărării Ministerul britanic al Apărării a confirmat că forțele armate au reacționat la „un presupus atac cu dronă” asupra bazei Royal Air Force din Akrotiri, produs în jurul miezului nopții (22:00 GMT). „Forțele noastre armate reacționează la un presupus atac cu dronă asupra bazei Royal Air Force din Akrotiri, în Cipru”, a transmis un purtător de cuvânt. Oficialii britanici au precizat că dispozitivul de protecție din regiune este la cel mai înalt nivel de alertă. Nu au fost raportate victime. În ultimele săptămâni, Londra a consolidat prezența militară la Akrotiri, desfășurând sisteme suplimentare de apărare antiaeriană și anti-drone, radare performante și avioane de vânătoare de tip F-35 Lightning II. Keir Starmer: „Nu vom participa la acțiuni ofensive în Iran” Premierul britanic, Keir Starmer, a anunțat că Regatul Unit a permis Statelor Unite să utilizeze baze militare britanice pentru a lovi situri de rachete iraniene. Totuși, liderul de la Londra a subliniat că Marea Britanie nu va participa direct la „acțiuni ofensive în Iran”. „Ne amintim cu toții de greșelile făcute în Irak și am învățat din ele”, a declarat Starmer. În același timp, premierul britanic a susținut că Iranul reprezintă o amenințare directă la adresa intereselor britanice și a aliaților din regiune. „Singura modalitate de a pune capăt amenințării este distrugerea rachetelor la sursă – în depozitele de stocare sau lansatoarele folosite pentru a trage aceste rachete”, a afirmat acesta.

MAE începe evacuarea românilor din Israel (sursa: Facebook/Oana Țoiu)
Eveniment

Operațiune de urgență a MAE: 300 de români părăsesc Israelul, peste 1.000 sunt încă în state afectate de conflict

Primul grup de aproximativ 300 de cetățeni români va părăsi Israelul și va traversa frontiera către Egipt, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Anunțul a fost făcut duminică seara de purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Andrei Țărnea, în cadrul unui briefing de presă. Potrivit acestuia, cetățenii români vor fi preluați în Egipt de o echipă consulară trimisă de Ambasada României. Autoritățile subliniază însă că procesul este abia la început, iar persoanele evacuate nu au ajuns încă în țară. MAE: „Nu suntem încă în etapa repatrierii” Andrei Țărnea a precizat că ieșirea celor aproximativ 300 de români din Israel reprezintă „o veste relativ bună”, însă situația rămâne fluidă. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului Autoritățile române vor reveni cu actualizări pe parcursul următoarelor ore și în cursul zilei următoare, pe măsură ce vor exista confirmări privind alte ieșiri din zona imediată de conflict. Reprezentantul MAE a atras atenția că traversarea frontierelor nu este suficientă pentru a garanta siguranța, întrucât regiunea se confruntă cu lovituri aeriene active, inclusiv asupra unor obiective civile, porturi și clădiri. Câți români se află în zonele afectate de conflict Ministerul Afacerilor Externe a prezentat situația actualizată a cetățenilor români aflați în statele afectate de conflictul din Orientul Mijlociu: Israel: aproximativ 624 de cetățeni români, dintre care peste 30 sunt minori Qatar: 159 de români, inclusiv 19 minori Arabia Saudită: 25 de români, mai multe familii cu copii (aproximativ trei minori) Ramallah: 46 de cetățeni români Kuweit: șase adulți și doi copii Iran: nouă persoane Oman: aproximativ 90 de turiști români Iordania: 99 de cetățeni români Emiratele Arabe Unite: câteva sute de persoane, cifrele fiind în curs de clarificare Siria: fără solicitări de repatriere Liban: solicitări de informații, dar fără cereri de evacuare Irak: un cetățean român afectat de anularea zborului Posibile scenarii de evacuare: rută terestră și maritimă MAE analizează mai multe variante pentru evacuarea românilor din regiune, inclusiv pe cale terestră și maritimă. Unele frontiere terestre sunt încă deschise, însă contextul militar activ complică operațiunile. Autoritățile române preferă, înainte de activarea unor scenarii de evacuare de amploare, să fie epuizate instrumentele diplomatice pentru dezescaladarea situației. Reluarea zborurilor comerciale sau organizarea unor curse speciale de tip charter ar putea reprezenta soluții mai sigure, dacă situația regională se stabilizează. Cooperare consulară europeană și solidaritate regională Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, participă la un Consiliu de Afaceri Externe excepțional, iar mecanismul european de cooperare consulară a fost deja activat. Andrei Țărnea a subliniat că România nu este singură în această situație, zeci de mii de cetățeni europeni fiind blocați în statele afectate de conflict. Cooperarea la nivel european este esențială pentru coordonarea operațiunilor de evacuare. Totodată, România și-a exprimat solidaritatea cu state precum Qatar, Bahrein, Iordania, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, care au fost vizate de atacuri cu drone și rachete. Apel către românii din zonă: transmiteți datele de contact Reprezentanții MAE fac un apel ferm către cetățenii români aflați în zonele afectate de conflict să își transmită datele de contact către consulatele României. Chiar dacă pentru unii poate părea frustrant faptul că transmiterea numelui și a numărului de telefon nu produce efecte imediate, aceste informații sunt esențiale pentru organizarea rapidă a deplasărilor, ieșirilor din zonele de risc și eventualelor zboruri de repatriere. Autoritățile subliniază că exact aceste date – nume, telefon și locație – reprezintă informațiile critice care permit echipelor consulare să intervină eficient atunci când condițiile de securitate o vor permite.

Mizele războiului lui Trump cu Iranul (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Războiul lui Trump cu Iranul: interes american sau succes geopolitic pentru Israel?

Atacul lansat de administrația Trump împotriva Iranului nu este doar o nouă escaladare în Orientul Mijlociu, ci un moment de răscruce pentru echilibrul strategic al regiunii. Oficial, Washingtonul invocă securitatea națională și prevenirea unei amenințări nucleare. Neoficial însă, conflictul ridică o întrebare esențială: cine are cu adevărat mai mult de câștigat din această confruntare – Statele Unite sau Israelul? Mizele războiului lui Trump cu Iranul Decizia lui Donald Trump de a lansa o ofensivă militară amplă împotriva Iranului și de a vorbi deschis despre schimbarea de regim la Teheran reprezintă una dintre cele mai riscante mișcări geopolitice ale mandatului său. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului Oficial, obiectivul este clar: eliminarea amenințării nucleare iraniene, neutralizarea programului de rachete și stoparea sprijinului pentru grupările armate din regiune. Neoficial însă, miza este mult mai complexă – și profund politică. În joc nu este doar echilibrul de putere din Orientul Mijlociu, ci și viitorul politic al lui Trump și relația strategică dintre Statele Unite și Israel. Promisiunea „sfârșitului războaielor” și contradicția iraniană Donald Trump a revenit la Casa Albă promițând să închidă capitolul „războaielor fără sfârșit” care au marcat intervențiile americane din Irak și Afganistan. Retorica sa a fost constant orientată împotriva intervenționismului clasic și a „nation-building-ului” promovat de administrațiile anterioare. Atacul asupra Iranului schimbă radical acest registru. Lansarea unei campanii aeriene fără o dezbatere amplă în Congres și fără un plan clar pentru „ziua de după” contrazice direct promisiunea de retragere strategică. În plus, o parte importantă a bazei sale electorale – segmentul izolaționist al mișcării „America First” – privește cu suspiciune orice nouă aventură militară în Orientul Mijlociu. Pentru Trump, războiul devine astfel un pariu personal: fie va fi perceput drept liderul care a rezolvat „problema iraniană”, fie drept președintele care a deschis un nou front imprevizibil. Programul nuclear iranian: între realitate și retorică Justificarea centrală a intervenției este blocarea programului nuclear iranian. Totuși, situația este mai ambiguă decât o sugerează discursul oficial. Iranul este semnatar al Tratatului de Neproliferare Nucleară, iar acordul nuclear din 2015 – abandonat chiar de Trump în primul său mandat – conținea angajamente pe termen lung privind limitarea îmbogățirii uraniului. Instalațiile majore au fost deja grav afectate în loviturile anterioare. Rămâne incert cât de mult poate fi afectat suplimentar programul nuclear exclusiv prin bombardamente aeriene. Facilitățile subterane adânci și eventualele stocuri relocate de material îmbogățit ridică semne de întrebare asupra eficienței totale a campaniei. Există, de asemenea, un risc strategic: presiunea militară ar putea convinge definitiv Teheranul că doar o capacitate nucleară reală îi poate garanta supraviețuirea, accelerând exact ceea ce Washingtonul încearcă să prevină. Schimbarea de regim: un obiectiv seducător, dar periculos Retorica privind „libertatea Iranului” evocă intervenții anterioare care au promis democratizare rapidă și au livrat instabilitate. Istoria recentă arată că schimbarea de regim prin forță externă produce rareori stabilitate. Căderea unui lider nu înseamnă automat consolidarea unui regim democratic. În cazul Iranului, Garda Revoluționară rămâne o structură puternică, capabilă să preia controlul într-un scenariu de haos intern. Un astfel de rezultat ar putea radicaliza și mai mult statul iranian, complicând pe termen lung interesele americane. Cui îi folosește mai mult confruntarea? Numeroși analiști susțin că adevăratul câștigător al escaladării este Israelul. Dacă operațiunea rămâne limitată și produce un recul real al programelor iraniene fără o escaladare regională, Trump ar putea revendica o victorie politică importantă. Însă dacă conflictul se transformă într-un război de uzură sau generează instabilitate regională extinsă, costurile vor reveni în primul rând Washingtonului. Pentru Israel,confruntarea cu Iranul are o logică strategică mult mai coerentă. Beneficiile strategice sunt mai clare și mai directe: reducerea unei amenințări percepute drept existențială și consolidarea poziției sale regionale. Benjamin Netanyahu avertizează de peste două decenii asupra „amenințării iraniene”, fie că este vorba despre programul nuclear, fie despre rachetele balistice sau sprijinul pentru Hezbollah și Hamas. Slăbirea Iranului aduce beneficii directe Israelului: diminuarea sprijinului acordat grupărilor ostile de la granițele sale, consolidarea superiorității militare regionale, reducerea riscului unui conflict pe mai multe fronturi. Pentru guvernul de la Ierusalim, un Iran destabilizat sau semnificativ slăbit înseamnă un mediu strategic mai favorabil.

Orientul Mijlociu, conflictul amenință piața globală a gazelor (sursa: Pexels/Igor Passchier)
Economie

Conflictul din Orientul Mijlociu amenință piața globală a gazelor: risc major de scumpiri și blocaje pe ruta Strâmtorii Ormuz

O posibilă extindere a conflictului din Orientul Mijlociu riscă să provoace cea mai severă perturbare a pieței globale de gaze naturale de la invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, potrivit Bloomberg. Atunci, șocul geopolitic a dat peste cap fluxurile comerciale internaționale și a declanșat o explozie a prețurilor la energie. Astăzi, atenția piețelor se mută asupra Golfului Persic, unde orice escaladare militară ar putea afecta direct livrările de gaze naturale lichefiate (LNG), esențiale pentru Asia și Europa. Strâmtoarea Ormuz, punctul nevralgic al comerțului global cu LNG Aproximativ 20% din exporturile globale de gaze naturale lichefiate tranzitează Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime din lume. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului În prezent, datele privind traficul maritim arată că fluxurile de LNG prin această zonă sunt aproape oprite. Mai multe nave care transportă gaze către sau dinspre Qatar și-au suspendat deplasarea pentru a evita traversarea strâmtorii. Blocarea acestei rute strategice ar avea efecte imediate asupra prețurilor internaționale la gaze. Qatar, actor-cheie pe piața mondială a gazelor Qatar este al doilea cel mai mare exportator mondial de gaze naturale lichefiate și un furnizor crucial pentru Asia. Anul trecut, statul din Golf a exportat 82,2 milioane de tone de LNG. Peste 80% din producția sa a fost livrată în Asia, iar dependența este semnificativă: China este cel mai mare cumpărător, aproximativ o treime din importurile sale de LNG provenind din Qatar. India ocupă locul al doilea în clasamentul importatorilor. În paralel, una dintre unitățile de producție din complexul Ras Laffan se află în mentenanță planificată, ceea ce reduce temporar livrările. În contextul actual, această scădere de producție amplifică riscurile. Asia, cea mai expusă unei crize energetice Asia este regiunea cea mai vulnerabilă în eventualitatea unei escaladări militare. Cumpărătorii asiatici, care își asigură aproximativ un sfert din necesarul de LNG din Qatar, au început deja să contacteze furnizorii pentru a identifica încărcături alternative. Potrivit lui Tom Marzec-Manser, director în cadrul Wood Mackenzie, orice activitate militară în Strâmtoarea Ormuz va pune presiune imediată pe prețuri, la fel ca orice evoluție negativă în producția Qatarului. Dacă fluxurile maritime rămân blocate, statele asiatice ar putea intra într-o competiție agresivă pentru redirecționarea transporturilor disponibile pe piața spot. Europa, mai puțin expusă direct, dar vulnerabilă indirect Deși Europa este mai puțin dependentă de gazul qatarez decât Asia, continentul rămâne vulnerabil din cauza nivelurilor reduse de stocare. După ruptura energetică produsă de invazia Rusiei în Ucraina, Europa și-a diversificat sursele de aprovizionare. Totuși, o competiție globală pentru LNG ar putea duce la noi creșteri de prețuri. Anne-Sophie Corbeau, cercetător la Centrul pentru Politică Energetică Globală al Universității Columbia, avertizează că impactul final va depinde de volumul de gaze redirecționat către Asia. Europa este mai puțin expusă direct, dar vulnerabilitatea sa ține de rezervele interne și de dinamica cererii globale. Efect de domino: Turcia și Egipt, potențiale puncte sensibile Un alt risc major îl reprezintă Turcia, care importă gaze prin conducte din Iran. Dacă aceste livrări sunt reduse din cauza conflictului, Ankara ar putea fi nevoită să cumpere volume suplimentare de LNG de pe piața internațională. Și Egipt s-ar putea confrunta cu o situație similară, ceea ce ar pune o presiune suplimentară asupra transporturilor maritime deja limitate. Lecția anului 2022: volatilitate extremă și prețuri record Invazia Rusiei în Ucraina a produs o ruptură fără precedent în comerțul global cu gaze. Izolarea Moscovei de piața europeană a generat volatilitate extremă și prețuri record. Un scenariu similar, dar concentrat în Orientul Mijlociu, ar putea declanșa o nouă criză energetică globală, cu efecte rapide asupra facturilor la energie, inflației și competitivității economiilor dependente de importuri.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră