joi 18 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7300 articole
Ramona Emilian

Internațional

Trump și momentul rupturii cu Iranul: de ce a funcționat dialogul cu Putin, dar nu și cu Teheranul

Președintele american Donald Trump a sperat, potrivit unor oficiali din administrația sa, că va putea obține un nou acord nuclear cu Iranul. Însă după săptămâni de negocieri tensionate, marcate de neînțelegeri și suspiciuni reciproce, liderul de la Casa Albă a decis să treacă la acțiune militară. Diferența majoră față de dialogul purtat cu Rusia ar fi fost, susțin surse din interior, absența unui partener real de negociere la Teheran. Strategie dublă: diplomație și presiune militară Timp de mai multe săptămâni, administrația Trump a urmat o strategie în două direcții: negocieri diplomatice și consolidare militară în Orientul Mijlociu. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului Emisarii speciali, Steve Witkoff și Jared Kushner, au fost trimiși la Geneva pentru a discuta cu oficialii iranieni despre programul nuclear al Teheranului, în timp ce SUA organizau cea mai amplă mobilizare militară în regiune de la invazia Irakului din 2003. Momentul decisiv a fost sosirea portavionului USS Gerald R. Ford în Marea Mediterană, în jurul datei de 20 februarie. Potrivit unor foști membri ai Consiliului Național de Securitate, prezența navei i-a oferit lui Trump toate opțiunile militare necesare pentru a lua o decizie finală. La finalul săptămânii respective, după ce a concluzionat că regimul islamic nu este dispus să renunțe clar și ireversibil la ambițiile nucleare, Trump a autorizat atacuri coordonate împreună cu Israelul. Astfel s-a încheiat o perioadă de luni de zile de tensiuni și blocaj diplomatic. Negocieri la Geneva: „Nu a existat un partener real” În februarie, Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit de două ori cu oficiali iranieni la Geneva, cu medierea Omanului. Demersul a fost considerat „sincer”, dar lipsit de rezultate concrete. Potrivit unui oficial implicat în diplomația din Orientul Mijlociu, Trump și-ar fi dorit un acord, însă a considerat că, spre deosebire de discuțiile cu președintele rus Vladimir Putin, în cazul Iranului nu exista un interlocutor dispus să negocieze în mod autentic. Iranul ar fi oferit concesii limitate, inclusiv suspendarea temporară a îmbogățirii uraniului, dar a refuzat să renunțe definitiv la capacitatea de îmbogățire. Washingtonul a propus soluții alternative, inclusiv furnizarea gratuită și nelimitată de combustibil nuclear pentru un program civil, însă acestea au fost respinse. Linia roșie a SUA: angajament public împotriva armelor nucleare Punctul central al impasului a fost cerința lui Trump ca Iranul să declare public și fără echivoc că nu va dezvolta niciodată arme nucleare. Reiterările anterioare ale Teheranului nu au fost considerate suficiente. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a semnalat în repetate rânduri activități suspecte legate de programul nuclear iranian. Deși Teheranul neagă intenția de a construi arme atomice și susține că îmbogățirea uraniului are scopuri pașnice, stocurile acumulate au ridicat semne de întrebare în comunitatea internațională. În iunie, trei dintre cele mai importante situri nucleare iraniene au fost lovite în atacuri coordonate americano-israeliene, iar potrivit unor oficiali, o parte din materialul îmbogățit ar fi fost îngropat sub dărâmături. Presiuni regionale și temeri în administrație Ultima tentativă diplomatică a avut și rolul de a liniști aliații arabi ai Washingtonului, care au avertizat asupra riscurilor unui atac. Totuși, mai mulți diplomați arabi au plecat din discuțiile de la Casa Albă cu impresia că decizia fusese deja luată. În paralel, oficiali americani au lucrat discret la planuri care vizau inclusiv lideri militari și religioși iranieni, colectând informații despre posibile ținte și despre eventuali colaboratori în cazul prăbușirii regimului. În Congres, liderii grupului „Gang of Eight” au fost informați despre opțiunea militară. În interiorul Pentagonului au existat rezerve legate de impactul unei operațiuni prelungite asupra stocurilor de armament și sistemelor de apărare antiaeriană. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, și șeful Statului Major, generalul Dan Caine, ar fi exprimat îngrijorări, însă fără a se opune ferm unei intervenții. Decizia finală: „Nu putem continua la nesfârșit” Cu doar câteva ore înainte de începerea atacurilor, Trump a reiterat public condiția sa: „Trebuie să spună clar: nu vom avea arme nucleare.” Aflat la un miting în Corpus Christi, Texas, președintele a adoptat un ton dur, evocând decenii de tensiuni dintre SUA și Iran. Ulterior, s-a retras la reședința sa din Mar-a-Lago, unde a coordonat operațiunea alături de oficiali din domeniul apărării și informațiilor. Vicepreședintele JD Vance și alți membri ai cabinetului au urmărit desfășurarea evenimentelor din Situation Room. Într-un mesaj adresat direct populației iraniene, Trump a transmis: „Acum aveți un președinte care vă oferă ceea ce ați cerut. Să vedem cum reacționați.” De ce a eșuat diplomația dintre SUA și Iran Eșecul negocierilor dintre SUA și Iran s-a bazat pe trei elemente esențiale: refuzul Iranului de a renunța complet la îmbogățirea uraniului; lipsa unui angajament public și explicit împotriva dezvoltării armelor nucleare; neîncrederea profundă acumulată în decenii de conflict indirect. Spre deosebire de relația cu Moscova, unde Washingtonul consideră că există un cadru de dialog, în cazul Teheranului Casa Albă a concluzionat că diplomația nu mai produce rezultate. Astfel, răbdarea s-a transformat în ofensivă, iar criza iraniană a intrat într-o nouă etapă, cu implicații majore pentru stabilitatea Orientului Mijlociu și pentru echilibrul geopolitic global.

Trump și momentul rupturii cu Iranul (sursa: Facebook/The White House)
Belgia interceptează un petrolier rusesc (sursa: X/Theo Francken)
Internațional

Belgia interceptează un petrolier din „flota fantomă” a Rusiei: Franța a participat la operațiune

Belgia a anunțat interceptarea unui petrolier care face parte din așa-numita „flotă fantomă” utilizată de Rusia pentru a ocoli sancțiunile internaționale. Nava a fost oprită în Marea Nordului și urmează să fie confiscată după ce va ajunge în portul Zeebrugge. Potrivit declarațiilor oficiale, la operațiune au contribuit și forțele franceze, inclusiv elicoptere ale Marinei Naționale, a precizat președintele Emmanuel Macron. Petrolier escortat către portul Zeebrugge pentru confiscare Vicepremierul belgian Maxime Prévot a anunțat că nava a fost interceptată de forțele speciale belgiene și este escortată către portul Zeebrugge, unde va fi sechestrată. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei La rândul său, ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, a confirmat că petrolierul va fi confiscat odată ajuns în port. Operațiunea a avut loc în Marea Nordului și face parte dintr-un efort coordonat la nivel european și internațional pentru aplicarea strictă a sancțiunilor impuse Moscovei. Franța confirmă implicarea în operațiunea navală Emmanuel Macron a transmis că elicopterele Marinei Naționale franceze au contribuit la acțiunea de abordare a petrolierului aflat sub sancțiuni internaționale. Președintele francez a subliniat că statele europene sunt hotărâte să taie sursele de finanțare ale războiului declanșat de Rusia în Ucraina, prin aplicarea fermă a regimului de sancțiuni. „Flota fantomă” a Rusiei și ocolirea sancțiunilor După invadarea Ucrainei în 2022, Rusia a recurs la utilizarea unei flote de petroliere învechite, cu structuri de proprietate opace și pavilion incert, pentru a continua exporturile de petrol în ciuda restricțiilor internaționale. Uniunea Europeană a inclus pe lista neagră sute de astfel de nave, în încercarea de a limita capacitatea Moscovei de a-și finanța efortul de război. Potrivit oficialilor belgieni, există suspiciuni că petrolierul interceptat naviga sub un pavilion fals, o practică frecvent asociată cu „flota fantomă”. Sancțiunile au sens doar dacă sunt aplicate Maxime Prévot a transmis un mesaj ferm: sancțiunile internaționale își ating scopul doar dacă sunt puse în aplicare efectiv. Operațiunea din Marea Nordului a fost desfășurată în cooperare cu partenerii din G7, precum și cu statele nordice și baltice, în coordonare strânsă cu Franța.

Noi zboruri anulate pe Aeroportul Otopeni (sursa: Pexels/Ahmed Muntasir)
Eveniment

Noi zboruri anulate pe Aeroportul Otopeni: conflictul din Orientul Mijlociu paralizează cursele către Israel și statele din regiune

Alte două zboruri au fost anulate duminică pe Aeroportul Internațional Henri Coandă, ca urmare a escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, a anunțat Compania Națională Aeroporturi București (CNAB). Acestea erau ultimele curse programate în această seară, iar situația vine pe fondul suspendării masive a zborurilor către mai multe destinații din regiune. 36 de zboruri anulate către Tel Aviv, Dubai, Doha, Beirut și Damasc În total, 36 de zboruri spre și dinspre Orientul Mijlociu au fost anulate pe Aeroportul Otopeni: 21 de zboruri către/de la Tel Aviv 8 către/de la Dubai 4 către/de la Doha 2 către/de la Beirut 1 către/de la Damasc Dintre acestea, 19 au fost decolări și 17 aterizări. Cursele afectate aparțin companiilor: AnimaWings, Dan Air, El Al – Israel Airlines, FlyDubai, Fly One România, HiSky Europe, Israir Airlines, Qatar Airways, TAROM și Wizz Air Malta. Zboruri suspendate către Israel și alte destinații din regiune Decizia de anulare a zborurilor vine după atacurile lansate sâmbătă dimineața de Statele Unite și Israel asupra Iranului, care au generat o reacție militară imediată din partea Teheranului. Pe fondul riscurilor de securitate și al închiderii spațiilor aeriene în mai multe state din Orientul Mijlociu, companii aeriene din întreaga lume au anunțat suspendarea temporară a curselor către Israel și alte destinații afectate. Recomandarea Ministerului Transporturilor pentru românii care călătoresc în zonă La București, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) a transmis o recomandare oficială pentru cetățenii români care aveau planificate deplasări către Israel sau către statele direct afectate de conflict. Autoritățile îi sfătuiesc pe pasageri să își anuleze sau să își reprogrameze călătoriile pentru o dată ulterioară, până la stabilizarea situației de securitate din regiune. Atacuri în Iran și ripostă asupra Israelului și bazelor americane Sâmbătă dimineața, Israelul și Statele Unite au lansat atacuri asupra Iranului, fiind raportate explozii în Teheran, dar și în orașe precum Tabriz și Isfahan. Ca reacție, Iranul a lansat rachete și drone împotriva bazelor militare americane din Bahrain, Qatar și Emiratele Arabe Unite, precum și asupra unor obiective militare de pe teritoriul israelian. Sâmbătă seara, explozii au fost auzite în centrul Israelului, inclusiv în Ierusalim și în Cisiordania. Cel puțin o rachetă lansată din Iran a lovit Tel Aviv în timpul nopții, fiind prima lovitură confirmată în oraș. Informația a fost relatată de presa israeliană și confirmată de serviciul de urgență Magen David Adom (MDA). Trafic aerian afectat pe termen nedeterminat Pe fondul escaladării conflictului militar și al riscurilor ridicate pentru aviația civilă, suspendarea zborurilor către și dinspre Orientul Mijlociu ar putea continua și în zilele următoare. Pasagerii sunt sfătuiți să verifice permanent statusul curselor și să mențină legătura cu operatorii aerieni pentru informații actualizate privind reprogramările sau eventualele rambursări.

Moartea lui Ali Khamenei, reacții europene (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

Reacții la nivel european după moartea lui Ali Khamenei: „Moment decisiv” pentru Iran

Moartea liderului suprem iranian, Ali Khamenei, în urma loviturilor americano-israeliene, este considerată de oficialii europeni un punct de cotitură major în istoria Iranului. Speranță și risc Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a descris momentul drept unul „decisiv”, în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit despre o combinație de „speranță” și „risc” pentru regiune. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Kaja Kallas a subliniat că dispariția lui Ali Khamenei ar putea marca începutul unei noi etape pentru Iran. Potrivit acesteia, viitorul este încă incert, însă există posibilitatea ca poporul iranian să aibă mai multă libertate în modelarea direcției politice a țării. Kallas a precizat că este în contact permanent cu parteneri internaționali, inclusiv cu state din regiune afectate direct de acțiunile militare ale Iranului, pentru a identifica pași concreți în vederea dezescaladării conflictului. Ursula von der Leyen: între speranță și risc major de instabilitate La rândul său, Ursula von der Leyen a declarat că dispariția liderului suprem iranian poate reprezenta „o nouă speranță pentru poporul iranian”. Totuși, șefa Comisiei Europene a avertizat că acest moment este extrem de fragil și poate genera instabilitate majoră în Orientul Mijlociu. Potrivit acesteia, există riscul unei spirale a violenței care ar putea destabiliza întreaga regiune. Declarațiile au fost făcute după o convorbire telefonică cu Abdullah al II-lea al Iordaniei, în cadrul căreia au fost discutate implicațiile regionale ale escaladării tensiunilor. Ursula von der Leyen a subliniat că Uniunea Europeană este „deplin solidară” cu Iordania, în contextul loviturilor iraniene recente.

Războiul din Iran amenință economia globală (sursa: Pexels/Jan Zakelj)
Economie

Războiul din Iran amenință economia globală: avertismentul experților Frames pentru companiile românești

Escaladarea conflictului din Iran și extinderea acestuia la nivel regional pot genera un șoc economic major, cu efecte în lanț asupra piețelor financiare, prețurilor la energie și lanțurilor globale de aprovizionare. Experții companiei de consultanță Frames avertizează că firmele românești trebuie să se pregătească pentru o perioadă de volatilitate extremă și să adopte urgent strategii de reziliență economică. Strâmtoarea Ormuz, punctul nevralgic al economiei mondiale În centrul riscurilor economice generate de un posibil război în Iran se află Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante coridoare energetice din lume. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei Această rută maritimă leagă Golful Persic de Oceanul Indian, iar aproximativ 20% din consumul global de petrol tranzitează zilnic zona. Iranul controlează coasta nordică a strâmtorii și a amenințat în repetate rânduri cu blocarea acesteia în cazul unui conflict militar. Potrivit analizei Frames, o închidere chiar și temporară a acestui culoar strategic ar paraliza piețele energetice. Navele petroliere ar rămâne blocate, iar conductele terestre alternative nu au capacitatea de a prelua un volum atât de mare de țiței. Scenariile privind prețul petrolului: de la 85 la 120 de dolari pe baril Impactul asupra piețelor de mărfuri ar fi imediat. Chiar și în lipsa unei blocade totale, simpla amenințare a conflictului poate genera reacții speculative și creșteri accelerate ale cotațiilor. Într-un scenariu moderat, în care tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz este afectat doar parțial, prețul petrolului Brent ar putea depăși rapid pragul de 80–85 de dolari pe baril. În scenariul pesimist, marcat de un război pe scară largă și blocarea completă a strâmtorii, analiștii estimează că petrolul ar putea ajunge la 100–120 de dolari pe baril, niveluri considerate extrem de periculoase pentru stabilitatea economică globală. O asemenea explozie a prețurilor ar alimenta un nou val inflaționist, obligând băncile centrale să mențină sau chiar să majoreze dobânzile, cu riscul unei recesiuni globale profunde. Criza gazelor naturale: Europa și Asia, vulnerabile Dincolo de petrol, piața gazelor naturale ar resimți un impact la fel de sever. Qatarul, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze naturale lichefiate (GNL), utilizează exclusiv ruta prin Strâmtoarea Ormuz pentru livrările către Europa și Asia. O eventuală blocadă ar afecta direct securitatea energetică a acestor regiuni. Prețurile gazelor pe bursele europene ar crește brusc, amintind de criza energetică din ultimii ani. Pentru România, impactul ar fi direct. În condițiile în care țara importă volume semnificative de gaze, o creștere a prețurilor internaționale s-ar reflecta rapid în facturile interne și în costurile de producție ale companiilor. Transportul maritim, sub presiune: explozia primelor de risc Conflictul ar perturba grav și transportul maritim global. Pe lângă riscurile directe de securitate, costurile de asigurare pentru navele care tranzitează zonele sensibile ar exploda. Primele de risc de război (War Risk Premiums – WRP), aproape nesemnificative înainte de intensificarea tensiunilor, au crescut deja de la niveluri de 0,01% la aproximativ 1% sau chiar mai mult din valoarea navei. Pentru o navă portcontainer evaluată la peste 100 de milioane de dolari, acest lucru înseamnă costuri suplimentare de sute de mii de dolari pentru o singură traversare. În plus, evitarea zonelor periculoase prin ocolirea Africii adaugă între 10 și 14 zile la transportul dintre Asia și Europa, ceea ce generează întârzieri majore în lanțurile globale de aprovizionare. Efect de domino asupra industriei și comerțului Întârzierile în livrări pot duce la blocaje în producție, mai ales în industriile dependente de componente importate, precum cea auto sau cea electronică. Lipsa pieselor esențiale, de la cipuri la componente industriale, poate provoca oprirea fabricilor. Retailerii riscă să rămână cu rafturile goale, iar combinația dintre cererea constantă și oferta redusă va alimenta inevitabil creșterea prețurilor. Ce trebuie să facă firmele românești Experții Frames recomandă companiilor românești să adopte rapid măsuri de adaptare la noul context geopolitic. În primul scenariu, industriile dependente de energie și transport – logistică, producție auto, retail – se vor confrunta cu presiuni severe asupra marjelor de profit. Costurile de producție vor crește, iar transferul acestor costuri către consumatori va fi limitat de scăderea puterii de cumpărare. Soluția indicată este regândirea lanțurilor de aprovizionare și relocarea producției mai aproape de piețele de desfacere, proces cunoscut drept nearshoring. Oportunități în sectorul energetic Pe de altă parte, criza ar putea genera oportunități pentru companiile din sectorul energetic care operează în zone stabile, precum Statele Unite sau Marea Nordului. Acestea ar putea înregistra profituri record pe termen scurt, pe fondul creșterii accelerate a cotațiilor la petrol și gaze. Risc major de inflație și stagnare economică Potrivit analizei Frames, combinația dintre creșterea prețurilor la energie, explozia costurilor de transport, primele de risc ridicate și perturbarea lanțurilor de aprovizionare creează premisele unei noi creșteri globale a inflației. Băncile centrale, care abia reușiseră să tempereze inflația post-pandemică, s-ar putea vedea obligate să mențină dobânzile la niveluri ridicate pentru mai mult timp. Această situație ar încetini suplimentar creșterea economică și ar amplifica riscul unei recesiuni globale.

Rolul CIA în eliminarea lui Ali Khamenei (sursa: iranintl.com)
Internațional

Cum a reușit CIA să-l localizeze pe Ali Khamenei: informația secretă care a schimbat ora atacului americano-israelian asupra Teheranului

Agenţia Centrală de Informaţii a SUA (CIA) a aflat că liderul suprem iranian, Ali Khamenei, urma să participe la o reuniune de înalt nivel sâmbătă dimineaţă, la Teheran. Informaţia, dezvăluită de The New York Times, a permis armatei americane şi forţelor israeliene să îşi coordoneze atacul într-un moment considerat strategic decisiv. Potrivit publicaţiei americane, care citează surse apropiate operaţiunii, agenţia de informaţii monitoriza de luni de zile mişcările ghidului suprem iranian, acumulând date despre locul în care locuia şi despre rutina sa zilnică. Informaţia care a schimbat planul operaţional Conform surselor citate, CIA a obţinut informaţii că o reuniune a unor înalţi oficiali iranieni urma să aibă loc sâmbătă dimineaţă într-un complex imobiliar aparţinând autorităţilor de la Teheran. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei Elementul esenţial a fost confirmarea prezenţei lui Ali Khamenei la întâlnire. Această informaţie a fost transmisă rapid către Israel. Surse familiarizate cu procesul de decizie au declarat pentru New York Times că SUA şi Israelul au decis să modifice calendarul iniţial al operaţiunii pentru a valorifica oportunitatea strategică oferită de prezenţa liderului iranian la reuniune. Atac lansat în plină dimineaţă, nu sub acoperirea nopţii Planul iniţial prevedea un atac pe timpul nopţii, pentru a beneficia de acoperirea întunericului. Totuşi, după confirmarea informaţiei privind participarea lui Khamenei la întâlnire, decidenţii militari au ajustat strategia. Lovitura a fost lansată la ora 09:40, ora locală (06:10 GMT), fiind utilizate rachete aer-sol cu rază lungă de acţiune. Schimbarea momentului atacului a avut rolul de a maximiza impactul operaţiunii şi de a asigura eliminarea ţintei principale. Liderul suprem iranian, eliminat în campania de lovituri Ali Khamenei şi mai mulţi lideri iranieni au fost eliminaţi în cadrul campaniei de atacuri anunţate sâmbătă de SUA şi Israel.  Ca reacţie la atacurile coordonate, Iranul a lansat o serie de lovituri asupra intereselor americane din regiune, dar şi asupra altor ţinte din Orientul Mijlociu.

Românii blocați în Orientul Mijlociu, repatriere imposibilă (sursa: Pexels/Lucas Allmann)
Eveniment

Alertă pentru românii blocați în Orientul Mijlociu: repatrierea este imposibilă în acest moment

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) le recomandă cetățenilor români aflați în state din Orientul Mijlociu să rămână în zonele în care se află în siguranță și să respecte instrucțiunile autorităților locale, în contextul în care situația din regiune rămâne extrem de tensionată. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al Ministerul Afacerilor Externe al României, Andrei Țărnea, într-o intervenție la Digi 24. Repatrierea românilor blocați, deocamdată imposibilă Potrivit MAE, în mai multe țări din Orientul Mijlociu continuă lovituri aeriene cu drone și rachete, iar spațiile aeriene sunt închise. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei În aceste condiții, zborurile comerciale nu sunt operate, iar un număr de cetățeni români nu pot reveni în țară sau nu pot ajunge la destinațiile planificate. Prioritatea autorităților române este siguranța cetățenilor surprinși de escaladarea conflictului. Oficialii MAE subliniază că, până la stabilizarea situației, românii trebuie să rămână în locuri sigure și să respecte indicațiile autorităților din statele în care se află. În ceea ce privește întoarcerea în România, MAE precizează că aceasta poate avea loc doar în două scenarii: reluarea zborurilor comerciale; organizarea unor zboruri speciale de repatriere la nivel național sau european. Condiția esențială pentru orice variantă este redeschiderea spațiilor aeriene. În prezent, din cauza riscurilor generate de drone și rachete de croazieră, niciun tip de zbor – civil sau militar – nu poate fi operat în condiții de siguranță. Evacuările ar putea fi posibile doar prin puncte de trecere terestre, în eventualitatea în care există rute deschise către state cu spații aeriene funcționale. Cine suportă cheltuielile de cazare: turiști, studenți și pacienți MAE face distincție între diferite categorii de cetățeni români aflați în regiune. În cazul turiștilor sau al persoanelor aflate în străinătate pentru tratamente medicale, liniile aeriene și agențiile de turism au obligații chiar și în situații excepționale. De asemenea, unele state din regiune au decis ca studenții și turiștii străini să beneficieze de prelungirea cazării în unitățile hoteliere pe durata circumstanțelor extraordinare. Românii sunt îndemnați să contacteze în primul rând organizatorii deplasărilor – agenții de turism sau companii aeriene – pentru clarificarea situației financiare și logistice. MAE: Românii trebuie să contacteze urgent consulatele O măsură esențială recomandată de autorități este înregistrarea prezenței la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României. În prezent, MAE este în contact cu aproximativ 1.000 de cetățeni români care au apelat la sprijinul consulatelor. Oficialii recunosc că liniile telefonice sunt suprasolicitate, însă toate resursele disponibile sunt mobilizate. Cetățenii sunt rugați să insiste dacă nu reușesc din prima să ia legătura cu reprezentanții consulari și să transmită: numărul de telefon; datele de contact; locația exactă în care se află. Aplicația consulară MAE, soluție pentru informare în timp real O alternativă rapidă de comunicare este aplicația consulară pusă la dispoziție de MAE, disponibilă pe site-ul oficial și pe paginile de Facebook ale ministerului și ale misiunilor diplomatice. Prin intermediul aplicației, cetățenii români pot transmite datele lor de contact și pot primi în timp real informații despre: eventuale operațiuni de evacuare; reluarea zborurilor comerciale; alte opțiuni disponibile în contextul actual. Situație de criză în Orientul Mijlociu: apel la calm și responsabilitate Autoritățile române subliniază că situația din Orientul Mijlociu rămâne volatilă, iar siguranța personală este prioritară. Până la reluarea condițiilor normale de trafic aerian și stabilizarea regiunii, MAE recomandă românilor să evite deplasările inutile, să respecte indicațiile autorităților locale și să mențină contactul permanent cu reprezentanțele diplomatice ale României.

Români blocați în Orientul Mijlociu, presiune pe MAE (sursa: Facebook/Oana Țoiu)
Eveniment

Români blocați în Orientul Mijlociu, val de apeluri la MAE: Oana Țoiu anunță măsuri urgente

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat că numărul operatorilor care gestionează apelurile de urgență va fi suplimentat, în contextul creșterii semnificative a solicitărilor venite din partea românilor afectați de evoluțiile de securitate din Orientul Mijlociu. Potrivit șefei diplomației române, au existat momente în care numărul apelurilor simultane a depășit capacitatea echipelor aflate în misiune. Deși apelurile marcate ca „situație de urgență” au fost redirecționate către centrala MAE din București, este nevoie de resurse suplimentare pentru a face față situației. „Avem mai mulți colegi care ne vor fi mâine alături”, a transmis ministrul pe Facebook. Prioritatea MAE: siguranța românilor Oana Țoiu a precizat că principalele obiective ale Ministerului Afacerilor Externe sunt protejarea cetățenilor români aflați în regiune și menținerea dialogului diplomatic și politic pentru a contribui la dezescaladare. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei „A fost o zi complicată pentru multe familii și știm că există un nivel ridicat de îngrijorare. Nu sunt semnalate cazuri de cetățeni români răniți în regiune la acest moment”, a transmis ministrul. MAE recomandă românilor să acorde prioritate siguranței personale, să evite deplasările care nu sunt absolut necesare și să respecte strict instrucțiunile autorităților locale. Aproximativ 1.000 de români, în contact cu misiunile diplomatice Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din Orientul Mijlociu sunt în contact cu aproximativ 1.000 de cetățeni români. Prioritate în acordarea asistenței consulare au minorii și familiile cu copii. Ministrul a precizat că grupurile de minori care călătoreau cu însoțitori se află în siguranță la unitățile de cazare. Nivel maxim de alertă pentru Iran și avertismente pentru Israel și statele din Golf În cazul Iran, MAE a ridicat nivelul de alertă la 9 din 9 încă din 14 ianuarie, cu recomandarea fermă de părăsire a teritoriului. În prezent, nu există solicitări de repatriere din partea comunității românești din Iran. Pentru Israel, nivelul de alertă consulară a fost crescut la 8 din 9, cu recomandarea de a evita orice călătorie și de a respecta instrucțiunile autorităților în caz de urgență. De asemenea, nivelul de alertă a fost ridicat pentru Bahrain, Kuwait, Jordan, Qatar, United Arab Emirates și Saudi Arabia. Chiar dacă unele state din regiune mențin spațiul aerian deschis, MAE recomandă evaluarea atentă a necesității călătoriilor și, dacă este posibil, amânarea acestora până la stabilizarea situației și reluarea în condiții normale a zborurilor comerciale. Recomandări pentru românii afectați de suspendarea zborurilor În contextul întreruperii unor curse aeriene, ministrul de Externe recomandă cetățenilor români să mențină legătura cu companiile aeriene și agențiile de turism pentru actualizări privind modificările logistice și eventualele reprogramări. Autoritățile române monitorizează permanent situația și promit să adapteze măsurile în funcție de evoluțiile din teren, cu prioritate absolută pentru siguranța românilor din regiune.

Trump amenință Iranul în caz de represalii (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Risc de confruntare directă SUA-Iran: Trump amenință cu „o forță fără precedent” în cazul unor represalii

Președintele american Donald Trump a avertizat duminică Iranul că Statele Unite vor răspunde cu „o formă nemaivăzută de forță” dacă Teheranul ripostează la atacul americano-israelian în urma căruia ar fi fost ucis liderul suprem iranian. Declarația liderului de la Casa Albă vine pe fondul escaladării dramatice a tensiunilor din Orientul Mijlociu și al amenințărilor lansate de autoritățile iraniene privind represalii imediate. Mesaj pe Truth Social: „Ar fi mai bine să nu facă acest lucru” Într-o postare publicată pe platforma sa, Truth Social, Donald Trump a afirmat că Iranul ar fi transmis că intenționează să lovească „foarte puternic”, mai mult ca niciodată. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei „Iranul tocmai a declarat că va lovi foarte puternic astăzi, mai puternic ca niciodată înainte”, a scris președintele american. Trump a transmis un avertisment direct către Teheran: „Ar fi mai bine să nu facă acest lucru, pentru că dacă o fac, îi vom lovi cu o forță fără precedent!” Tensiuni în creștere după atacul asupra Iranului Declarațiile liderului american vin la scurt timp după atacul comun al SUA și Israelului asupra Iranului, operațiune care a declanșat reacții dure din partea oficialilor iranieni și amenințări de represalii. Amenințarea unei riposte americane „fără precedent” amplifică temerile privind o escaladare militară majoră în regiune, cu potențial de extindere a conflictului dincolo de granițele Iranului și Israelului.

Peste 200 de morți după atacul asupra Iranului (sursa: BBC)
Internațional

Peste 200 de morți după atacul SUA–Israel asupra Iranului, potrivit Semilunii Roșii

Ofensiva militară lansată de Statele Unite și Israel împotriva Iranului s-a soldat, potrivit primului bilanț furnizat de Semiluna Roșie Iraniană, cu cel puțin 201 morți și 747 de răniți. Guvernul iranian nu a publicat o cifră oficială, însă autoritățile locale au confirmat victime numeroase în mai multe orașe. Atacurile au vizat obiective din Teheran, dar și din alte centre importante precum Tabriz și Isfahan, marcând una dintre cele mai grave escaladări militare din regiune din ultimii ani. Complexul în care locuiește Ali Khamenei, lovit în atacuri Imagini satelitare verificate de BBC arată că complexul rezidențial în care locuiește Ali Khamenei a fost lovit. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei Presa iraniană a susținut inițial că liderul suprem este în viață și coordonează operațiunile de apărare. Ulterior, președintele american Donald Trump a declarat pentru NBC News că informațiile privind moartea ayatollahului sunt „o poveste corectă”, iar mai târziu a afirmat pe platforma Truth Social că liderul suprem iranian a murit. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a sugerat, într-un discurs televizat, că „tiranul a încetat să mai existe”, afirmând că planul de distrugere a Israelului „nu mai există”. Teheranul promite represalii: „O lecție de neuitat” Ali Larijani, șeful Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a transmis un mesaj dur către Washington și Tel Aviv, promițând o „lecție de neuitat”. „Îi vom face pe criminalii sioniști și pe americanii nerușinați să-și regrete acțiunile”, a scris oficialul iranian pe X, anunțând represalii împotriva „opresorilor internaționali”. Victime civile: atac asupra unei școli și asupra unei săli de sport Autoritățile locale au raportat că peste 100 de persoane, majoritatea fete, au murit în urma unui atac asupra unei școli primare din orașul Minab, în sudul țării. Un alt bombardament a lovit o sală de sport din Lamerd, provocând cel puțin 15 morți. Aceste incidente amplifică îngrijorările privind impactul asupra populației civile. Iranul ripostează: rachete asupra Israelului și bazelor americane Ca reacție, Iranul a lansat valuri de rachete și drone împotriva Israelului și a bazelor americane din Orientul Mijlociu. Alarmele aeriene au fost activate din nou în Jerusalem și Tel Aviv, unde 21 de persoane au fost rănite. Gărzile Revoluționare au anunțat atacuri asupra sediului Flotei a Cincea a Marinei SUA din Bahrein, dar și asupra unor baze din Qatar și Emiratele Arabe Unite. Reacții internaționale: ONU, UE, China și Rusia cer reținere Consiliul de Securitate al ONU a convocat o reuniune de urgență pentru a discuta situația din Iran. La rândul său, Ursula von der Leyen a anunțat convocarea unei reuniuni de urgență a Colegiului de Securitate al Comisiei Europene. Ambasadorul Chinei la ONU, Fu Cong, a condamnat ofensiva SUA și Israelului, calificând-o drept „nerușinată” și subliniind că utilizarea forței în relațiile internaționale este „inacceptabilă”. La rândul său, ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a susținut că justificarea Washingtonului privind prevenirea obținerii armei nucleare de către Iran este nefondată, afirmând că Teheranul „a fost înjunghiat în spate” în pofida deschiderii sale către diplomație.

Orientul Mijlociu, baze americane atacate (sursa: X/U.S. Central Command)
Internațional

Represalii după atacul SUA asupra Iranului: patru baze americane din Orientul Mijlociu, vizate de rachete

Operațiunea militară lansată de Statele Unite împotriva Iranului a declanșat o serie de atacuri de represalii asupra a cel puțin patru baze americane din Orientul Mijlociu. Gărzile Revoluționare iraniene au revendicat lovituri asupra unor obiective strategice din Bahrein, Qatar, Kuweit și Emiratele Arabe Unite, în timp ce tensiunile regionale continuă să escaladeze. Bahrein: baza Flotei a Cincea a SUA, țintă directă În Bahrain, Gărzile Revoluționare au confirmat că au vizat sediul United States Fifth Fleet, una dintre cele mai importante structuri navale americane din regiune. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei Baza, utilizată de Marina SUA încă din 1948, dispune de un port în ape adânci capabil să găzduiască portavioane și alte nave militare de mari dimensiuni. În Bahrein sunt staționate nave dragoare de mine, unități de sprijin logistic și vedete rapide ale pazei de coastă americane. Autoritățile din regat au anunțat inițial că baza a fost lovită de rachete, confirmând astfel amploarea atacului. Qatar: explozii în apropierea bazei Al-Udeid În Qatar, explozii au fost auzite în apropierea bazei aeriene Al Udeid Air Base, cea mai mare bază militară americană din regiune. Instalația găzduiește centre de comandă, avioane de luptă, aeronave de transport, aparate de realimentare în aer și platforme de informații. Iranul mai atacase Al-Udeid și în luna iunie, ca reacție la loviturile americane asupra infrastructurii nucleare iraniene. Kuweit: rachete asupra bazei Ali Al-Salem În Kuwait, autoritățile locale au raportat că „mai multe rachete balistice” au vizat baza aeriană Ali Al Salem Air Base. Aici sunt staționate o escadrilă logistică americană și drone de atac MQ-9 Reaper. Deși Kuweitul susține că proiectilele au fost interceptate, Italia – care are militari dislocați în bază – a anunțat că o rachetă iraniană a provocat „daune semnificative” pe pistă. Potrivit autorităților de la Roma, niciun militar italian nu a fost rănit. Kuweitul găzduiește și Camp Arifjan, unde se află cartierul general avansat al componentei terestre a United States Central Command (Centcom). În această țară sunt depozitate și stocuri militare americane prepoziționate. Emiratele Arabe Unite: fum la baza Al Dhafra În United Arab Emirates, martori au observat fum ridicându-se din zona bazei Al Dhafra Air Base, situată în Abu Dhabi. Statele Unite mențin aici o importantă escadrilă aeriană expediționară, inclusiv drone MQ-9 Reaper. Baza este utilizată periodic și de avioane de luptă americane. Irak: prezență militară în curs de retragere În Iraq, trupele americane sunt desfășurate în regiunea autonomă kurdă ca parte a coaliției internaționale împotriva Islamic State. Conform unui acord între Washington și Bagdad, misiunea militară americană ar urma să se încheie până în septembrie. Forțele SUA s-au retras deja din alte instalații din Irak. După declanșarea războiului din Fâșia Gaza în octombrie 2023, forțele americane din Irak și Siria au fost vizate în repetate rânduri de grupări pro-iraniene. Siria: retragere militară în curs În Syria, Statele Unite au menținut ani la rând o prezență militară în cadrul eforturilor internaționale împotriva Statului Islamic. Potrivit mai multor surse, retragerea trupelor americane este în curs și ar urma să fie finalizată în aproximativ o lună.

SUA folosesc drone explozive împotriva Iranului (sursa: centcom.mil)
Internațional

SUA au folosit pentru prima dată în luptă drone explozive împotriva Iranului

Armata americană a anunțat sâmbătă că a utilizat pentru prima dată în luptă drone explozive de tip „kamikaze” în cadrul operațiunilor împotriva Iranului. Tehnologia, deja consacrată în conflictul dintre Ucraina și Rusia, marchează o schimbare importantă în modul de desfășurare a operațiunilor militare americane. Potrivit autorităților militare, aceste drone de atac de unică folosință au fost folosite pentru a lovi ținte iraniene, în contextul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Drone de atac de unică folosință, utilizate pentru prima dată United States Central Command (Centcom) a precizat într-un comunicat publicat pe platforma X că unitatea Task Force Scorpion Strike a folosit pentru prima dată în luptă drone de atac explozive cu costuri reduse. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei „Task Force Scorpion Strike a utilizat pentru prima dată în luptă drone de atac de unică folosinţă şi la costuri reduse”, se arată în mesajul oficial al comandamentului militar american. Task Force Scorpion Strike, unitate creată recent Unitatea Task Force Scorpion Strike a fost înființată în decembrie anul trecut, fiind special concepută pentru operațiuni rapide și tehnologice, adaptate noilor tipuri de război asimetric. Folosirea dronelor explozive indică o adaptare a tacticilor americane la modele deja testate pe scară largă în conflictul din Europa de Est, unde astfel de dispozitive au devenit un instrument central al confruntărilor dintre Rusia și Ucraina. Drone kamikaze: tehnologie ieftină, impact strategic major Dronele de atac de unică folosință, cunoscute și sub denumirea de drone kamikaze, sunt proiectate pentru a lovi direct ținta și a se autodistruge la impact. Avantajul lor constă în costul redus, mobilitatea ridicată și capacitatea de a penetra sisteme defensive tradiționale.

FBI ridică nivelul de alertă teroristă în SUA (sursa: Facebook/FBI – Federal Bureau of Investigation)
Internațional

FBI ridică nivelul de alertă teroristă în SUA după atacul americano-israelian asupra Iranului

Biroul Federal de Investigații, Federal Bureau of Investigation (FBI), a ridicat sâmbătă nivelul de alertă teroristă în Statele Unite, în urma atacului comun lansat de SUA și Israel împotriva Iranului. Decizia vine pe fondul temerilor privind posibile represalii sau acțiuni izolate pe teritoriul american. Kristi Noem: „Monitorizăm îndeaproape orice amenințare la adresa patriei” Kristi Noem, secretarul pentru Securitate Internă, a anunțat că se află în „coordonare directă” cu agențiile de informații și forțele de ordine pentru a monitoriza și dejuca orice potențială amenințare. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei Potrivit oficialului american, autoritățile analizează permanent fluxurile de informații și mențin un nivel ridicat de vigilență pentru a preveni eventuale atacuri sau acțiuni destabilizatoare pe teritoriul SUA. Serviciul Secret suplimentează măsurile de securitate United States Secret Service a anunțat, la rândul său, o suplimentare a securității în toate locațiile aflate sub protecția sa, inclusiv în jurul președintelui și al altor lideri politici de rang înalt. În paralel, departamentele de poliție locale din întreaga țară, inclusiv New York City Police Department, au activat protocoale speciale de precauție. Patrulele au fost intensificate în zone sensibile, precum lăcașuri de cult, sedii diplomatice și obiective considerate potențial vulnerabile. SUA și Israel lansează un atac la scară largă împotriva Iranului Statele Unite și Israelul au desfășurat sâmbătă o operațiune militară de amploare împotriva Iranului. Teheranul a ripostat prin lansarea de rachete asupra teritoriului israelian și asupra bazelor militare americane din regiune, amplificând tensiunile din Orientul Mijlociu. Donald Trump anunță operațiunea din Florida Donald Trump a anunțat lansarea operațiunii militare sâmbătă dimineață, din reședința sa privată Mar-a-Lago. Președintele american, al cărui guvern negocia anterior un pact nuclear cu Teheranul, a declarat că obiectivul final al intervenției este răsturnarea regimului iranian.

Aeroportul din Dubai, lovit de o dronă iraniană (sursa: Facebook/Dubai Internațional)
Internațional

Aeroportul din Dubai, lovit de o dronă iraniană: patru răniți și zboruri suspendate pe termen nelimitat

Aeroportul din Dubai a fost lovit sâmbătă seara de o dronă iraniană, în contextul escaladării conflictului din regiunea Golfului Persic. Patru persoane au fost rănite, iar autoritățile au decis suspendarea tuturor zborurilor pe termen nelimitat. Incidentul vine la scurt timp după ce un incendiu puternic a izbucnit la hotelul de lux Fairmont The Palm, situat pe insula artificială Palm Jumeirah, clădirea fiind posibil lovită de o rachetă. Patru răniți la Aeroportul Internațional Dubai (DXB) Reprezentanții Dubai International Airport (DXB) au confirmat că o sală de așteptare a fost afectată în urma incidentului, suferind daune minore. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei Potrivit biroului de presă al orașului, echipele de intervenție au fost mobilizate imediat, iar situația a fost gestionată în coordonare cu autoritățile competente. Patru angajați ai aeroportului au fost răniți și au primit îngrijiri medicale de urgență. Datorită planurilor de intervenție deja existente, majoritatea terminalelor fuseseră evacuate la timp, ceea ce a limitat numărul victimelor. Toate zborurile suspendate la DXB și DWC Autoritățile aeroportuare din Dubai au anunțat suspendarea tuturor operațiunilor de zbor atât la Aeroportul Internațional Dubai (DXB), cât și la Al Maktoum International Airport (DWC), cunoscut și sub numele de Dubai World Central. Decizia a fost luată din motive de siguranță, în contextul intensificării atacurilor cu rachete iraniene asupra statelor arabe din Golf. Pasagerii au fost sfătuiți să nu se deplaseze către aeroport și să ia legătura direct cu companiile aeriene pentru informații actualizate privind zborurile. Aeroportul Internațional Dubai este considerat cel mai aglomerat hub internațional din lume, iar închiderea sa are un impact major asupra traficului aerian global. Incendiu la Palm Jumeirah, după un posibil atac cu rachetă Cu puțin timp înainte de incidentul de la aeroport, un incendiu puternic a izbucnit pe insula artificială Palm Jumeirah, la hotelul de cinci stele Fairmont The Palm. Martorii au relatat că au auzit o explozie, în contextul în care Iranul a ripostat militar în regiunea Golfului Persic la atacurile americane și israeliene. Autoritățile au confirmat că patru persoane au fost rănite și în acest incident.

Moartea ayatollahului Ali Khamenei, confirmată de Teheran (sursa: X/Khamenei.ir)
Internațional

Teheranul confirmă anunțul făcut de Washington: Ali Khamenei a murit în urma atacurilor coordonate de SUA și Israel

Moartea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a fost confirmată oficial de autoritățile de la Teheran, la câteva ore după ce președintele Statelor Unite anunțase public decesul acestuia în urma unei operațiuni militare comune americano-israeliene. Trump anunță moartea ayatollahului Ali Khamene Donald Trump a descris moartea lui Khamenei drept „dreptate pentru poporul iranian”, dar și pentru „americanii și cetățenii din alte țări” afectați de politicile regimului de la Teheran. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei Liderul de la Casa Albă a susținut că ayatollahul a fost ucis în atacurile coordonate de SUA și Israel, operațiuni care au vizat direct conducerea republicii islamice. Potrivit declarațiilor sale, serviciile de informații americane și cooperarea strânsă cu Israelul au făcut imposibilă fuga liderului suprem și a altor oficiali de rang înalt eliminați în aceeași acțiune. Mesaj dur către IRGC și forțele de securitate iraniene În mesajul său, Donald Trump a transmis un avertisment direct membrilor Islamic Revolutionary Guard Corps (IRGC), armatei și forțelor de securitate iraniene. El a susținut că numeroși membri ai acestor structuri ar fi solicitat imunitate și ar refuza să mai lupte. Președintele american a afirmat că aceasta ar fi „singura șansă reală” pentru poporul iranian de a-și recâștiga țara, sugerând că o tranziție este inevitabilă. Totodată, el a anunțat că bombardamentele „intense și precise” vor continua atât timp cât va fi necesar pentru atingerea obiectivului declarat: pacea în Orientul Mijlociu și la nivel global. Teheranul confirmă decesul și anunță doliu național Autoritățile iraniene au confirmat oficial moartea lui Ali Khamenei. Televiziunea de stat a transmis anunțul, iar Gardienii Revoluției au promis o „pedeapsă severă” celor considerați responsabili. Iranul a ripostat prin lovituri asupra Israelului și asupra unor state arabe care găzduiesc baze militare americane. Potrivit Semilunii Roșii, peste 200 de persoane și-au pierdut viața în urma bombardamentelor. Conducerea de la Teheran a decretat 40 de zile de doliu național. Tranziție politică după moartea liderului suprem Televiziunea de stat iraniană a anunțat formarea unui consiliu provizoriu de conducere, un triumvirat format din: Masoud Pezeshkian, președintele Iranului Gholamhossein Mohseni Ejei, șeful puterii judiciare un jurist din Consiliul Gardienilor Constituției Ali Larijani, responsabil pentru securitatea națională, a confirmat că procesul de tranziție va începe imediat. El a avertizat împotriva tentativelor de divizare a țării și a făcut apel la unitate. La rândul său, Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului, a declarat că Iranul era pregătit pentru „toate scenariile”, inclusiv pentru moartea liderului suprem. Reacții internaționale și escaladare regională Reza Pahlavi, fiul fostului șah al Iranului, a afirmat că „Republica Islamică a luat sfârșit efectiv”. În Israel, ministrul apărării Israel Katz amenințase anterior cu eliminarea liderului suprem, în contextul conflictului militar dintre cele două state. Atacurile de sâmbătă au vizat locații unde se reunea conducerea iraniană, provocând moartea mai multor oficiali de rang înalt, inclusiv a ministrului apărării și a șefului Gardienilor Revoluției, potrivit armatei israeliene. Cine a fost Ali Khamenei Ali Khamenei avea 86 de ani și conducea Iranul din 1989, după moartea ayatollahului Ruhollah Khomeini, fondatorul Republicii Islamice. Funcția de lider suprem, creată după Revoluția din 1979, oferă autoritate absolută asupra președintelui, parlamentului și forțelor armate. Sub conducerea sa, Iranul și-a consolidat poziția ca putere regională anti-SUA, sprijinind organizații precum Hamas și Hezbollah. Israelul l-a considerat o forță destabilizatoare majoră în Orientul Mijlociu. Khamenei a susținut acordul nuclear din 2015, negociat în timpul președintelui Hassan Rouhani. Relațiile cu Washingtonul s-au deteriorat însă după retragerea SUA din acord în 2018 și reintroducerea sancțiunilor. De-a lungul celor 37 de ani de conducere, regimul său a reprimat proteste interne și a limitat influența reformiștilor, menținând o linie conservatoare strictă în politica internă și externă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră