joi 18 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7300 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Nicușor Dan, întâlnire cu ambasadorul SUA în România. Darryl Nirenberg își începe oficial mandatul

Noul ambasador al Statelor Unite ale Americii în România, Darryl Nirenberg, își prezintă marți, 3 martie 2026, scrisorile de acreditare, marcând începutul oficial al mandatului său la București. Potrivit programului anunțat de Administrația Prezidențială, la ora 14:00, ambasadorul agreat al SUA a fost primit la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan. Ambasadorul nominalizat de Donald Trump Darryl Nirenberg a fost confirmat în funcția de ambasador al Statelor Unite ale Americii la București la finalul anului trecut. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Nominalizarea sa pentru postul de ambasador al SUA în România a fost făcută în mai 2025 de fostul președinte american Donald Trump. Potrivit Certificatului de competență emis la 25 iulie 2025 și publicat de Departamentul de Stat al SUA, vasta experiență a lui Nirenberg în domeniul legislativ și al politicii externe, precum și capacitatea sa de a conduce echipe în medii complexe, îl recomandă pentru această poziție diplomatică. Cine este Darryl Nirenberg: studii și începuturile carierei Darryl Nirenberg s-a născut la 23 septembrie 1959. A crescut într-un oraș din regiunea Upstate New York și a locuit timp de 40 de ani în Northern Virginia. A absolvit cu distincția „Cum Laude” Universitatea Colgate, în 1981. Ulterior, a obținut titlul de doctor în drept la Universitatea George Washington, urmând cursuri serale între 1982 și 1987, în timp ce lucra în Senatul SUA și își finanța singur studiile. Și-a început cariera ca asistent legislativ al senatorului S.I. Hayakawa și ca membru al personalului Comisiei pentru Agricultură a Senatului. Între 1987 și 1991, a activat în cadrul Comisiei pentru Relații Externe a Senatului. De asemenea, a fost șef de cabinet și director legislativ al senatorului republican Jesse Helms, inclusiv în perioada în care acesta a condus Comisia pentru Relații Externe. Cariera în sectorul privat: partener în mari firme de avocatură După 14 ani în cadrul personalului Senatului american, Darryl Nirenberg a trecut în sectorul privat, începând cu 1995. A activat inițial în cadrul firmei internaționale de avocatură Patton Boggs LLP, unde, după doi ani ca asociat, a devenit partener. După aproape două decenii în această firmă, s-a alăturat companiei Steptoe LLP, tot în calitate de partener, poziție pe care a ocupat-o până la numirea sa în funcția de ambasador al SUA în România. Pe lângă activitatea profesională, Nirenberg a fost implicat în mai multe organizații comunitare și sportive, fiind membru în consiliile de administrație ale echipelor Arlington Little League, Northern Virginia Ice Dogs și ale filialei Mid-Atlantic din cadrul Positive Coaching Alliance. De asemenea, este mentor în programul de dezvoltare antreprenorială „Thought into Action” al Universității Colgate.

Darryl Nirenberg, noul ambasador al SUA în România (sursa: Facebook/U.S. Embassy Bucharest)
Români repatriați din Orientul Mijlociu (sursa:bucharestairports.ro)
Eveniment

318 români repatriați din Orientul Mijlociu au ajuns pe Aeroportul Otopeni cu două zboruri charter

Un număr de 318 cetățeni români, pelerini și turiști, au ajuns în noaptea de luni spre marți în România, pe Aeroportul Otopeni, cu două zboruri charter organizate de agențiile de turism împreună cu TAROM. Repatrierea a avut loc în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, iar ambele curse au aterizat în siguranță. Zboruri charter organizate de agenții și TAROM Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat că cel de-al doilea zbor de repatriere asistată a ajuns în cursul nopții la București, completând operațiunea care a adus în țară 318 români. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Transportul a fost asigurat în sistem charter, prin colaborarea dintre agențiile de voiaj și compania națională TAROM. Tranzit prin Egipt și sprijin consular la granița Taba Românii au părăsit Israelul prin punctul de frontieră Taba și au ajuns în Egipt, de unde au fost îmbarcați spre România. Potrivit ministrului, aceștia au beneficiat de asistență consulară la frontieră și pe aeroport, prin intermediul echipei Ambasadei României la Cairo. Apel la prudență pentru românii aflați în regiune Oficialii români au anunțat că mențin legătura cu autoritățile egiptene pentru a facilita eventuale tranzite viitoare și pentru a acorda sprijin grupurilor de turiști. Ministerul de Externe recomandă în continuare prudență cetățenilor români aflați în statele din Orientul Mijlociu și urmărirea informațiilor transmise pe canalele oficiale.

28 de curse anulate pe Aeroportul Otopeni (sursa: Facebook/TAROM)
Eveniment

28 de curse anulate pe Aeroportul Otopeni din cauza conflictului din Orientul Mijlociu

Un număr de 28 de curse aeriene către sau dinspre Israel, Dubai, Bahrain, Qatar și Iordania au fost anulate marți, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit Companiei Naționale Aeroporturi București. Măsura vizează zboruri programate pe Aeroportul Internațional Henri Coandă București și afectează atât plecările, cât și sosirile. Ce companii aeriene sunt afectate de anulări Dintre cursele anulate, 15 sunt decolări și 13 aterizări operate de companiile Anima Wings, El Al-Israel Airlines, Fly One Romania, FlyDubai, HiSky Europe, Qatar Airways, Ryanair, TAROM și Wizz Air Malta. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Decizia a fost luată în contextul deteriorării rapide a situației de securitate din regiune. Recomandările Ministerului Transporturilor pentru români Ministerul Transporturilor și Infrastructurii recomandă cetățenilor români care aveau planificate călătorii în Israel sau în statele direct afectate de conflict să își anuleze sau reprogrameze deplasările pentru o dată ulterioară. Autoritățile monitorizează evoluția situației și anunță că siguranța pasagerilor rămâne prioritară. Escaladarea conflictului: atacuri între Israel, SUA și Iran Sâmbătă dimineață, Israelul și Statele Unite au lansat atacuri asupra unor ținte din Iran, fiind raportate explozii în Teheran, Tabriz și Isfahan. Ca reacție, Iranul a anunțat lansarea de rachete și drone către baze militare americane din Bahrain, Qatar și Emiratele Arabe Unite, precum și către obiective militare de pe teritoriul israelian, ceea ce a generat perturbări majore în traficul aerian din regiune.

Proiectul de monorail, dispute aprinse în societatea civilă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

De la autostrăzi la monorail: transportul suspendat provoacă dispute aprinse în societatea civilă

Lansarea studiului de prefezabilitate pentru proiectul de monorail (cale suspendată de rulare care folosește o singură șină) din Iași a reaprins dezbaterea dintre asociațiile pro-autostradă, după ce atenția publică s-a concentrat ani la rând pe A7 și A8. Proiectul de monorail, dispute aprinse în societatea civilă Noul proiect de transport urban, care vizează o cale suspendată de rulare pe o singură șină, ar putea redefini mobilitatea în municipiu, în paralel cu discuțiile despre Masterplanul Zonei Metropolitane Iași și regionalizare. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Studiul recent contractat va analiza traseul optim și va stabili dacă soluția finală va fi un monorail clasic, un tramvai suspendat sau o altă variantă tehnică rentabilă. Potrivit reprezentanților implicați, inclusiv Irinel Bucur, proiectul trebuie să țină cont de protejarea zonei istorice a Iașului și de fluidizarea traficului în intersecții aglomerate precum Podu-Roș. Continuarea, în Ziarul de Iași

Povestea centrului pentru refugiați ucraineni din Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Patru ani de război în Ucraina: cel mai mare centru pentru refugiați ucraineni din România s-a închis

La patru ani de la izbucnirea războiului din Ucraina, cel mai mare centru pentru refugiați ucraineni din România, cel de la Iași, și-a închis porțile după ce a sprijinit peste 5.000 de persoane. Povestea centrului pentru refugiați ucraineni din Iași Timp de aproape patru ani, Iașul a fost unul dintre principalele orașe-refugiu, iar Centrul Nicolina a oferit adăpost, asistență umanitară și sprijin social pentru mii de familii fugite din calea bombardamentelor. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Pentru numeroși refugiați, acest centru a reprezentat primul loc sigur după despărțiri dramatice și pierderi greu de imaginat. După trei ani și șapte luni de activitate continuă, serviciile de cazare au fost închise, iar din mecanismul amplu care implica angajați, voluntari și specialiști a mai rămas doar un nucleu restrâns de sprijin. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pensie de 37.000 de lei lunar (sursa: Pexels/Andrea Piacquadio)
Economie

Cum ajungi la o pensie de 37.000 de lei lunar: carieră la stat, activitate în privat și contribuții consistente

O carieră solidă, construită pe venituri ridicate atât în sectorul public, cât și în mediul privat, poate duce la pensii de peste 30.000 de lei brut lunar, în baza principiului contributivității. Pensie de 37.000 de lei lunar Potrivit datelor furnizate de Casa Județeană de Pensii Iași, cele mai mari două pensii din județ depășesc acest prag, fiind rezultatul unor ani îndelungați de contribuții consistente. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Cea mai mare pensie aflată în plată ajunge la 37.063 de lei brut lunar, iar a doua este de 30.734 de lei, ambele provenind din cariere desfășurate în poziții-cheie din sistemul public și în mediul privat. Pe locul al treilea se află o pensie de 24.005 lei brut lunar, obținută în urma activității în cercetare științifică, ceea ce arată că pragul de 30.000 de lei rămâne rezervat, deocamdată, unor cariere excepționale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Strâmtoarea Ormuz a fost închisă (sursa: cbc.ca)
Internațional

Strâmtoarea Ormuz, închisă traficului maritim. Iranul amenință că va ataca orice navă care încearcă să tranziteze zona

Comandantul Gărzilor Revoluționare iraniene a anunțat închiderea Strâmtorii Ormuz pentru traficul maritim și a avertizat că Iranul va incendia orice navă care va încerca să traverseze acest punct strategic. Decizia are implicații majore pentru piața energetică globală, în condițiile în care Strâmtoarea Ormuz reprezintă una dintre cele mai importante rute pentru transportul petrolului din statele Golfului. Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru exporturile de petrol din Golf Strâmtoarea Ormuz face legătura între Golful Persic și Golful Oman, fiind un coridor maritim vital pentru exporturile de petrol și gaze naturale lichefiate provenite din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Irak și Qatar. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Potrivit estimărilor internaționale, un procent semnificativ din petrolul tranzacționat la nivel mondial trece zilnic prin acest punct strategic. Orice blocaj în zonă generează imediat reacții pe piețele energetice și temeri privind securitatea aprovizionării. Deși autoritățile iraniene au negat anterior că ar fi închis oficial strâmtoarea, în contextul atacurilor aeriene lansate sâmbătă împotriva Iranului de către SUA și Israel, în realitate traficul era deja afectat. Mai mulți operatori maritimi au ales să evite zona din cauza riscului crescut de conflict, ceea ce a dus la o închidere de facto a rutei. Iranul susține că a atacat un petrolier cu legături americane În cursul aceleiași zile, Gărzile Revoluționare iraniene au anunțat că au lovit cu două drone un petrolier aflat în Strâmtoarea Ormuz, despre care susțin că ar avea legături cu Statele Unite. Nava vizată este petrolierul Athe Nova, care navighează sub pavilionul statului Honduras. Până la acest moment, operatorul navei nu a oferit informații clare cu privire la starea vasului sau la eventualele pagube produse.

Cenzură în Dubai după atacurile din weekend (sursa: Pexels/Abbas Mohammed)
Internațional

Cum a fost controlat discursul public în Dubai după atacurile din weekend (investigație WELT)

O investigație realizată de publicația germană WELT analizează modul în care autoritățile din Dubai ar fi intervenit pentru a controla narațiunea publică după atacurile cu rachete și drone lansate de Iran asupra Emiratele Arabe Unite, ca reacție la operațiunile militare ale Israel și Statele Unite ale Americii. Potrivit sursei citate, evenimentele din weekend au afectat temporar imaginea de stabilitate și siguranță a emiratului, după ce fragmente rezultate din interceptarea rachetelor au provocat explozii și incendii, inclusiv la hotelul de lux Burj Al Arab, precum și la alte obiective de infrastructură. Spațiul aerian a fost închis temporar, iar imaginile au circulat rapid pe rețelele sociale. De la reacții spontane la un mesaj unitar: schimbarea discursului online Conform investigației WELT, în primele ore după atacuri, turiști, rezidenți și influenceri au publicat mesaje în care vorbeau despre teamă și incertitudine. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Ulterior însă, discursul public s-ar fi uniformizat. Au apărut formulări similare privind stabilitatea situației, eficiența autorităților și lipsa oricărui motiv de îngrijorare. Mai mulți influenceri și rezidenți intervievați de publicația germană au sugerat că această schimbare ar fi fost rezultatul unor intervenții indirecte din partea autorităților. O influenceriță care a dorit să rămână anonimă a declarat pentru WELT că ar fi existat apeluri telefonice prin care s-ar fi transmis că „narativul fricii” nu își are locul în Dubai. Experți: „Există cenzură de stat, chiar dacă nu este aplicată brutal” Avocatul și consultantul José A. Campos Nave, citat de WELT, afirmă că în Dubai există cenzură de stat, însă aceasta funcționează mai degrabă prin autocontrol și cunoașterea regulilor nescrise. „Mulți străini știu foarte bine ce subiecte pot aborda public și ce teme sunt sensibile”, a explicat acesta. Dubai are o populație formată în proporție de aproximativ 90% din cetățeni străini, potrivit datelor oficiale ale UAE Federal Competitiveness and Statistics Centre. Dreptul de rezidență este, în majoritatea cazurilor, condiționat de locul de muncă, investiții sau deținerea unei afaceri și trebuie reînnoit periodic. În acest context, susțin sursele citate, statul deține pârghii importante de influență, inclusiv prin posibilitatea retragerii dreptului de ședere. Legislație privind „știrile false” și imaginea statului Investigația WELT amintește că Emiratele Arabe Unite au adoptat legi extinse privind combaterea criminalității informatice, care sancționează răspândirea de informații false sau afectarea reputației statului. Organizații precum Freedom House clasifică Emiratele Arabe Unite drept „ne-libere”, iar în Democracy Index realizat de The Economist țara nu este considerată o democrație deplină. Mai multe persoane intervievate de WELT au confirmat, sub protecția anonimatului, că abaterea de la „regulile” nescrise poate duce la convocări la poliție sau, în cazuri extreme, la pierderea dreptului de rezidență. Imaginea ca instrument economic și politic Potrivit experților citați, menținerea unei imagini impecabile este esențială pentru Dubai, care funcționează ca un brand global, dependent de investiții, turism și capital internațional. În acest sens, comunicarea publică devine parte a strategiei economice. Influencerii joacă un rol important în promovarea unei imagini pozitive a orașului, iar gestionarea discursului în momente de criză este considerată crucială. Atacurile recente au pus la încercare acest model, întrucât imaginile și reacțiile spontane din mediul online au introdus doar pentru scurt timp un discurs despre vulnerabilitate.

Buzoianu reacționează la fake news despre baraje (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Eveniment

Fake news despre dărâmarea barajelor și lipsa apei: Ministerul Mediului depune plângere penală

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că a depus plângere penală împotriva unei campanii de dezinformare din mediul online care vizează securitatea națională și infrastructura critică, în special barajele. Declarația a fost făcută după dezbaterea „Ora Guvernului”, organizată la solicitarea Grupului parlamentar al Partidul Social Democrat, pe tema presupusei blocări a unor investiții strategice, inclusiv acumularea Mihăileni de pe râul Crișul Alb, din județul Hunedoara. „Dezinformările afectează securitatea națională” Diana Buzoianu a precizat că plângerea penală vizează o campanie de manipulare care a propagat informații false despre presupusa dărâmare a barajelor sau blocarea unor investiții esențiale pentru protecția împotriva inundațiilor. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă „Am reușit să depunem plângere penală împotriva dezinformărilor cu privire la securitatea națională, adică la baraje. Sunt minciuni care au ajuns la populație și aceste domenii nu mai pot fi luate în derâdere”, a declarat ministrul. Ea a subliniat că nu sunt vizate persoane anume, ci o campanie inautentică desfășurată în mediul online, fără ca până în acest moment să fie identificate direct persoanele implicate. CNA sancționează Realitatea TV Ministrul Mediului a făcut referire și la decizia recentă a Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), care a sancționat Realitatea TV pentru difuzarea unor informații considerate false privind infrastructura critică. Pe pagina sa de Facebook, Diana Buzoianu a precizat că postul de televiziune a fost amendat pentru afirmații potrivit cărora ar fi blocat realizarea a 11 baraje și ar fi lăsat populația fără apă. „Este o amendă derizorie, iar legea este imperfectă, dar este important că scrie negru pe alb că Realitatea TV a încălcat legea”, a transmis ministrul. „Lupta împotriva fake news va continua” Diana Buzoianu a anunțat că va continua să utilizeze toate căile legale – civile, administrative și penale – pentru a combate dezinformările legate de activitatea Ministerului Mediului și de infrastructura strategică a statului. „România se va face bine când manipularea nu va mai putea fi făcută fără consecințe legale”, a afirmat aceasta, subliniind că domenii precum protecția împotriva inundațiilor și siguranța barajelor sunt chestiuni de interes public major și nu pot deveni subiect de campanii de manipulare.

Spania nu susține acțiunile militare împotriva Iranului (sursa: Facebook/Ministerio de Asuntos Exteriores)
Internațional

Madridul nu susține acțiunile militare împotriva Iranului. SUA își mută avioanele KC-135 din Spania către Germania

Guvernul de la Madrid a anunțat oficial că nu va sprijini acțiunile militare lansate de Statele Unite ale Americii și Israel împotriva Iran și nu va autoriza utilizarea bazelor militare spaniole pentru astfel de operațiuni. Declarațiile au fost făcute luni de ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares, și de ministrul apărării, Margarita Robles. Decizia a avut efecte imediate: aviația militară americană a început să își relocheze avioanele de realimentare KC-135 Stratotanker din Spania către Germania și alte locații europene. Madridul invocă respectarea dreptului internațional Într-un interviu acordat presei, José Manuel Albares a subliniat că Spania cere respectarea dreptului internațional și a avertizat că „logica violenței nu face decât să ducă la noi escaladări”. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Șeful diplomației spaniole a precizat că, deși fiecare stat își stabilește independent politica externă, vocea Europei ar trebui să fie una a echilibrului și moderației, orientată spre dezescaladare și reluarea negocierilor. Guvernul spaniol nu va permite folosirea bazelor sale pentru nicio acțiune care nu respectă Carta Națiunilor Unite și normele dreptului internațional, a transmis Albares. Bazele Morón și Rota nu vor oferi sprijin operațiunilor împotriva Iranului Într-un interviu separat acordat postului public RTVE, ministrul apărării Margarita Robles a declarat că bazele militare din Morón de la Frontera și Rota, situate în sudul Spaniei, nu au oferit și nu vor oferi nicio formă de asistență Statelor Unite în acțiunile împotriva Iranului. Potrivit acesteia, utilizarea bazelor militare trebuie să respecte atât dreptul internațional, cât și acordul bilateral încheiat între Spania și SUA. SUA își mută avioanele KC-135 din Spania către Germania Ca urmare a poziției adoptate de Madrid, Forțele Aeriene ale SUA au redesfășurat cel puțin 15 avioane strategice de realimentare în zbor KC-135 Stratotanker din Spania către Germania și alte locații. Conform datelor publice ale platformei de monitorizare a traficului aerian Flightradar24: zece avioane KC-135 au decolat de la baza Morón de la Frontera către baza aeriană Ramstein Air Base din Germania; alte cinci aeronave au plecat de la baza Rota către o destinație necunoscută, după ce și-au dezactivat transponderele. Avioanele KC-135 sunt esențiale pentru realimentarea în aer a aeronavelor de atac implicate în bombardamente. Zboruri C-17 între Spania și Italia În ultimele ore au fost observate și zboruri efectuate de aeronave de transport strategic C-17 Globemaster III, utilizate pentru transportul de trupe și echipamente. Acestea au operat între baza Rota și baza aeriană Sigonella Air Base din Sicilia, Italia.

Senatul schimbă regulile concediilor medicale (sursa: Pexels/Andrea Piacquadio)
Eveniment

Senatul schimbă regulile concediilor medicale: prima zi va fi plătită pentru bolnavii cronici, pacienții internați și mamele aflate în concediu

Senatul a adoptat luni un amendament important la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2025, stabilind că prima zi de concediu medical va fi plătită integral pentru anumite categorii vulnerabile: bolnavii incluși în programele naționale de sănătate, pacienții spitalizați și femeile aflate în concediu de maternitate sau risc maternal. Decizia vine după ce forma inițială a actului normativ prevedea că prima zi de concediu medical nu este plătită, măsură care a generat controverse și îngrijorare în spațiul public. Proiectul de aprobare a OUG 91/2025, cu amendamentul introdus, a fost adoptat cu 72 de voturi „pentru”, 2 „contra” și 8 abțineri. Cine beneficiază de plata integrală a concediului medical Potrivit amendamentului adoptat, neplata primei zile de concediu medical nu se va aplica în următoarele situații: Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă concedii medicale și indemnizații pentru maternitate; concedii medicale și indemnizații de risc maternal; concedii medicale acordate bolnavilor incluși în programele naționale de sănătate; certificate de concediu medical eliberate pacienților spitalizați. Astfel, pentru aceste categorii, prima zi de concediu medical va fi plătită integral. Amendamentul a fost introdus în raportul Comisiei de sănătate și este semnat de senatori din PSD, PNL, UDMR și AUR, printre care Nicoleta Pauliuc și Adrian Streinu-Cercel. Argumentele susținătorilor Senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc a susținut că forma inițială a ordonanței introducea o măsură percepută ca o sancțiune aplicată celor bolnavi. „Putem vorbi despre prevenirea abuzurilor și despre disciplină bugetară, dar nu putem accepta ca măsurile administrative să se lovească în cei care deja se luptă cu boala. Statul trebuie să combată frauda, nu să penalizeze suferința”, a declarat aceasta. Potrivit senatoarei, nu se poate pune pe același plan „un abuz și un diagnostic grav” sau „o suspiciune și o internare”. Ea a subliniat că responsabilitatea legislativului este de a corecta măsurile care produc efecte nedrepte și că un stat puternic nu economisește pe seama bolnavilor. PSD: „Deciziile guvernamentale nu sunt pentru tabele Excel, sunt pentru oameni” Senatorul PSD Cătălin Graur a declarat că folosirea responsabilă a banilor publici nu trebuie să ignore realitatea socială. Acesta a arătat că este legitimă combaterea abuzurilor și introducerea unor mecanisme mai eficiente, însă măsurile nu pot fi aplicate rigid, fără excepții pentru cazurile reale de suferință. „Politica responsabilă înseamnă echilibru: fermitate acolo unde există derapaje, dar protecție acolo unde există o suferință reală”, a afirmat senatorul. USR: „Un bolnav cronic nu poate amâna boala cu o zi” Senatoarea USR Ruxandra Cibu Deaconu a susținut că Parlamentul are rolul de a corecta efectele nedrepte ale unei ordonanțe de urgență. Ea a subliniat că un pacient oncologic, un diabetic, un bolnav cardiac sau o persoană cu afecțiuni autoimune nu este o simplă statistică, ci un contribuabil care a plătit la sistemul de sănătate și are dreptul la protecție. „Un bolnav cronic nu poate amâna boala cu o zi și nu ar trebui să piardă bani pentru prima zi în care medicul îi spune că nu poate munci”, a declarat aceasta. Poziția AUR: abținere la vot Senatorul AUR Cristian Vântu a precizat că grupul său s-a abținut la vot, considerând că nu există o urgență în privința concediilor medicale. Totuși, acesta a menționat că actul normativ conține și prevederi benefice și că, în comisie, a susținut un aviz favorabil, inclusiv pentru amendamentul privind plata primei zile. Ce prevede OUG 91/2025 privind concediile medicale Forma inițială a Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2025 stabilește că, pentru certificatele de concediu medical eliberate în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027, indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 se calculează și se plătesc prin diminuarea cu o zi. Conform actului normativ: indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă sunt suportate de angajator din ziua a doua până în ziua a șasea inclusiv; din ziua următoare celor suportate de angajator și până la încetarea incapacității temporare de muncă, plata este asigurată din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate; există excepții pentru persoanele aflate în izolare, potrivit Legea nr. 136/2020 privind măsurile în situații de risc epidemiologic și biologic. Ce urmează: Camera Deputaților are votul final Senatul este primul for sesizat în acest caz, iar Camera Deputaților este for decizional. Dacă deputații vor menține amendamentul, bolnavii cronici, pacienții internați și femeile aflate în concediu de maternitate nu vor pierde plata primei zile de concediu medical.

NATO nu va intra în războiul cu Iranul (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO nu va intra în războiul cu Iranul: Mark Rutte exclude implicarea militară a Alianței în conflict

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat luni că intervenția militară a SUA și a Israelului împotriva Iranului contribuie la limitarea capacității Teheranului de a dezvolta arme nucleare și rachete balistice, însă NATO nu va intra în conflict. NATO nu va fi implicată direct în conflict Într-un interviu acordat postului german ARD, Mark Rutte a subliniat clar că Alianța Nord-Atlantică nu are în plan să se implice direct în conflictul dintre SUA, Israel și Iran. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă „Nu există absolut niciun plan ca NATO să fie atrasă în acest conflict sau să facă parte din el”, a afirmat oficialul. Totuși, acesta a precizat că anumite state membre pot decide, individual, să sprijine acțiunile Washingtonului și ale Tel Avivului. Reducerea capacității nucleare a Iranului, obiectiv strategic Potrivit șefului NATO, operațiunea militară are un impact direct asupra capacității Iranului de a-și dezvolta programul nuclear și arsenalul de rachete balistice. „Este foarte important ceea ce fac SUA împreună cu Israelul, deoarece reduc și limitează capacitatea Iranului de a se dota cu arme nucleare și rachete balistice”, a declarat Rutte.

Români în Emirate, ședință MAE (sursa: Facebook/Oana Țoiu)
Eveniment

14.000 de români în Emirate și 200 în Israel: MAE convoacă întâlnire de urgență cu transportatorii

Aproximativ 14.000 de cetățeni români se află în prezent în Emiratele Arabe Unite, însă numărul cazurilor de urgență extremă este minim, a declarat luni ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui briefing de presă, pe fondul tensiunilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Recomandare oficială: românii să rămână temporar în locațiile actuale Potrivit șefei diplomației române, autoritățile consideră că, pentru moment, cea mai sigură variantă este ca cetățenii români să își păstreze locul actual de ședere. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv „Estimarea autorităților este că păstrarea azi-mâine a locului actual în care se află cetățenii români este varianta recomandată”, a precizat Oana Țoiu. Aproximativ 200 de români în Israel, patru cazuri medicale urgente Ministrul Afacerilor Externe a anunțat că în Israel se află aproximativ 200 de cetățeni români, dintre care 140 în Ierusalim. La acest număr se adaugă și persoanele cu dublă cetățenie. În rândul românilor din Israel au fost identificate patru cazuri medicale urgente, care necesită atenție specială. Posibile rute de evacuare: Egipt sau Iordania În cazul unei eventuale evacuări, aceasta ar putea fi realizată prin Egipt sau Iordania, a explicat ministrul. Autoritățile române analizează scenariile disponibile pentru repatrierea cetățenilor aflați în zonele afectate de conflict. Întâlnire de urgență cu transportatorii pentru soluții de repatriere Oana Țoiu a anunțat că luni va avea loc o întâlnire de urgență cu operatorii de transport, în vederea identificării celor mai rapide și sigure soluții pentru returnarea românilor din regiune. Ministerul Afacerilor Externe anunță că monitorizează în permanență evoluțiile din Orientul Mijlociu și menține legătura cu autoritățile locale și partenerii internaționali pentru protejarea cetățenilor români.

Trump critică decizia lui Starmer privind Iranul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump îl acuză pe Starmer că a întârziat sprijinul militar împotriva Iranului: A durat mult prea mult

Președintele american Donald Trump l-a criticat pe premierul britanic Keir Starmer pentru că ar fi întârziat autorizarea utilizării bazei militare din Diego Garcia în operațiunile americane împotriva Iranului. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației The Daily Telegraph. SUA au cerut acces la bazele britanice pentru lovituri asupra Iranului Premierul britanic a anunțat duminică seara că a acceptat solicitarea Washingtonului de a permite utilizarea bazelor militare britanice pentru lovituri asupra amplasamentelor de rachete iraniene. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Printre facilitățile vizate se află și baza strategică Diego Garcia, situată în arhipelagul Chagos, în Oceanul Indian, un punct-cheie pentru operațiunile militare ale SUA în regiune. Trump: „A durat mult prea mult” În interviul pentru The Daily Telegraph, Donald Trump și-a exprimat nemulțumirea față de ritmul deciziei luate de Londra. „A durat mult prea mult. Mult prea mult”, a declarat liderul de la Casa Albă. „Am fost foarte dezamăgiți de Keir”, a adăugat acesta.

Războiul cu Iranul, inflație în Europa (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

Războiul cu Iranul lovește indirect Europa: petrolul și gazele se scumpesc, inflația ar putea crește

Atacul militar americano-israelian asupra Iranului ar putea avea efecte economice semnificative în Europa, amenințând să crească inflația și să afecteze o creștere economică deja modestă, potrivit unei analize realizate de Reuters. Tensiunile din Orientul Mijlociu au perturbat transportul maritim în Golful Persic, o regiune esențială pentru aprovizionarea Europei cu petrol, gaze și produse petroliere. Strâmtoarea Ormuz, punct strategic pentru energia globală Strâmtoarea Ormuz reprezintă o rută-cheie pentru exporturile de energie ale statelor din Golf. Aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această zonă, inclusiv volume provenite din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuweit și Iran. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Prin Ormuz trec, de asemenea, cantități importante de gaze naturale lichefiate (GNL) din Qatar. După reducerea dependenței de energia rusească în urma invaziei Ucrainei, Europa și-a intensificat importurile din regiunea Golfului. Marea Britanie, Italia, Belgia și Polonia sunt printre cele mai dependente de GNL transportat prin Ormuz, potrivit datelor Administrației SUA pentru Informații în Energie. Prețurile la petrol și gaze cresc abrupt Conflictul a determinat peste 200 de nave, inclusiv petroliere și transportatoare de GNL, să ancoreze în apropierea Strâmtorii Ormuz, ceea ce a alimentat imediat creșterea prețurilor la energie. Contractele futures pe Brent au urcat cu aproape 8%, ajungând la 78 de dolari pe baril, în timp ce gazele naturale tranzacționate la hub-ul din Amsterdam au crescut cu 19%, până la 38 euro/MWh. Aceste valori depășesc estimările incluse în proiecțiile din decembrie 2025 ale Banca Centrală Europeană (BCE), care mizau pe un preț al gazului de 29,6 euro/MWh și pe un preț al țițeiului de 62,5 dolari/baril pentru acest an. Impact limitat asupra creșterii economice, dar presiune pe inflație Analizele interne ale BCE indică faptul că o creștere permanentă de 14% a prețurilor la petrol și gaze ar reduce creșterea economică cu doar 0,1% în acest an, dar ar majora inflația cu până la 0,5 puncte procentuale. Conform sondajelor Reuters, economia zonei euro ar urma să crească cu 1,2% în acest an și 1,4% anul viitor, în timp ce Marea Britanie ar înregistra un avans de 1% și 1,4%. Ritmul este modest comparativ cu SUA, unde PIB-ul este estimat să avanseze cu 2,5% și 2% în perioada 2026–2027. Totuși, efectele actuale ar fi considerabil mai reduse decât șocul energetic din 2022, generat de atacul Rusiei asupra Ucrainei, care a diminuat creșterea economică cu un punct procentual și a majorat inflația cu două puncte procentuale, potrivit unui studiu al Comisiei Europene. BCE și Banca Angliei, în fața unor decizii dificile Banca Angliei ar putea amâna eventualele reduceri ale dobânzilor, în timp ce BCE urmează să publice noile previziuni macroeconomice pe 19 martie, cu o actualizare a estimărilor privind inflația energetică. Investitorii nu anticipează însă o reacție imediată din partea BCE, care, în mod tradițional, ignoră volatilitatea pe termen scurt a piețelor și creșterile tranzitorii ale prețurilor la energie. Durata conflictului, factor decisiv pentru economie Impactul economic va depinde în mare măsură de durata și amploarea conflictului. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că operațiunea împotriva Iranului ar putea dura aproximativ patru săptămâni. Economiștii de la Commerzbank estimează că un conflict de scurtă durată ar avea efecte limitate. În schimb, dacă situația s-ar prelungi timp de câteva luni, inflația din zona euro ar putea crește cu cel puțin un punct procentual, iar creșterea economică ar fi redusă cu câteva zecimi de punct procentual. În prezent, inflația în zona euro se situează la 1,7%, sub ținta BCE, ceea ce ar putea absorbi o creștere moderată fără a pune în pericol stabilitatea prețurilor. BCE monitorizează însă atent riscul efectelor de runda a doua, atunci când un șoc temporar al prețurilor la energie începe să influențeze așteptările pe termen lung și să se reflecte în salarii și prețuri. Pentru moment, banca centrală este așteptată să adopte o poziție prudentă, urmărind evoluțiile fără intervenții imediate.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră