joi 18 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7300 articole
Ramona Emilian

Internațional

O navă din „flota fantomă” a Rusiei s-a scufundat în largul Libiei: explozii și incendiu la bord

Autoritatea Porturilor și a Transportului Maritim din Libia a anunțat scufundarea metanierului Artic Metagaz, o navă care transporta gaze naturale lichefiate (GNL) și care făcea parte din așa-numita „flotă fantomă” utilizată de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale. Incidentul s-a produs în apele teritoriale libiene, după izbucnirea unui incendiu puternic la bordul navei. Explozii urmate de un incendiu masiv la bord Potrivit autorităților maritime libiene, nava a transmis un apel de urgență în care echipajul a raportat explozii bruște la bord. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Acestea au fost urmate de un incendiu de proporții, care a dus în cele din urmă la scufundarea completă a metanierului. Autoritățile nu au oferit deocamdată informații despre cauza incendiului care a provocat dezastrul. Ce s-a întâmplat cu echipajul navei Centrul de salvare libian, în cooperare cu autoritățile maritime din Malta, a intervenit pentru salvarea echipajului. Toți cei 30 de membri aflați la bord au fost recuperați în siguranță și se află într-o stare bună de sănătate, potrivit informațiilor oficiale. Unde s-a produs incidentul și ce traseu avea nava Scufundarea metanierului Artic Metagaz a avut loc la aproximativ 130 de mile marine nord de portul Sirte. Nava plecase din portul rus Murmansk și urma să ajungă în portul egiptean Port Said, transportând gaze naturale lichefiate. Navă sancționată de Uniunea Europeană Artic Metagaz se afla pe lista celor aproape 600 de nave sancționate de Uniunea Europeană, cărora li s-a interzis accesul în porturile europene și furnizarea de servicii maritime. Aceste nave fac parte din așa-numita „flotă fantomă” folosită de Rusia pentru a continua exporturile de energie în pofida sancțiunilor impuse după invazia Ucrainei.

„Flota fantomă” rusă, navă scufundată în largul Libiei (sursa: Telegram/ASTRA)
Păcănelele, vizate de interdicție la Iași (sursa: Pexels/Vanessa Valkhof)
Eveniment

Păcănelele, vizate de interdicție la Iași: Primăria propune eliminarea aparatelor din oraș și reguli stricte pentru pariuri și loto

Primăria Iași pregătește două proiecte de hotărâre care ar putea duce la eliminarea aparatelor de tip slot-machine din municipiu și la introducerea unor reguli stricte pentru celelalte forme de jocuri de noroc. Păcănelele, vizate de interdicție la Iași Una dintre inițiative vizează scoaterea „păcănelelor” din oraș, iar cealaltă propune un regulament de funcționare pentru pariurile sportive și loto tradițional. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Ideea a fost anunțată în plenul Consiliului Local de consilierul Dragoș Popa, care a precizat că proiectul a fost inițiat împreună cu fostul deputat Filip Havârneanu și a cerut sprijinul tuturor aleșilor, subliniind că nu este o inițiativă politică de partid. Viceprimarul Daniel Juravle și primarul Mihai Chirica și-au exprimat susținerea pentru demers, edilul afirmând că proiectul va fi analizat în comisiile de specialitate și ar putea fi introdus în regim de urgență pe ordinea de zi a Consiliului Local. Continuarea, în Ziarul de Iași

Restaurant Subway din Iași, sancționat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Restaurant Subway din Iași, sancționat de Protecția Consumatorului: ce nereguli au găsit inspectorii la sandvișuri și băuturi

Magazinul Subway din Iași, operat în franciză de compania Zola Food Internațional SRL, a fost sancționat de Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor pentru nereguli privind informarea clienților. Restaurant Subway din Iași, sancționat Inspectorii au constatat că sandvișurile comercializate nu aveau menționați alergenii direct pe produse, iar în cazul băuturilor nu era indicat prețul pe litru, ci doar cel pe sticlă, aplicând un avertisment pentru prima abatere și o amendă de 1.000 de lei pentru cea de-a doua. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Firma a contestat procesul-verbal, susținând că informațiile despre alergeni erau disponibile în catalogul produselor de la casierie și printr-un cod QR amplasat la standul frigorific. Reprezentanții companiei au argumentat, de asemenea, că legea nu obligă restaurantele și unitățile de alimentație publică să afișeze prețul pe unitatea de măsură pentru băuturile destinate consumului pe loc. Continuarea, în Ziarul de Iași

Dosarul „Chelnerița”, fostul șef ABA Iași scapă (sursa: ziaruldeiași.ro)
Justiție

Dosarul „Chelnerița”: fostul șef al Apelor Române Iași scapă de răspundere, iar prejudiciul este pus pe seama unei primării din Suceava

În dosarul „Chelnerița”, fostul șef al Administrației Bazinale a Apelor Iași, Petru Avram, a fost judecat pentru două angajări considerate ilegale, realizate prin detașări de la Primăria Vatra Moldoviței, însă Tribunalul a decis inițial achitarea tuturor inculpaților, motivând că faptele nu sunt prevăzute de legea penală sau că nu există un prejudiciu clar. Dosarul „Chelnerița”, fostul șef ABA Iași scapă După contestația procurorilor, Curtea de Apel a stabilit existența unui prejudiciu, dar responsabilitatea a fost atribuită conducerii comunei sucevene, nu fostului șef al ABA Iași. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Potrivit rechizitoriului, Simona Burlacu și Stelian Mețler au fost angajați fără concurs la primăria din Vatra Moldoviței în 2020, iar ulterior au cerut detașarea la instituții din subordinea Apelor Române. Ancheta a evidențiat și legături de rudenie și prietenie între persoanele implicate, însă judecătorii au considerat că Petru Avram nu poate fi tras la răspundere, apreciind că acesta a acceptat detașările fără a sesiza neregulile privind incompatibilitatea posturilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Macron trimite întăriri militare în Orientul Mijlociu (sursa: elysee.fr)
Internațional

Emmanuel Macron trimite întăriri militare în Orientul Mijlociu: portavionul Charles de Gaulle, mobilizat în Mediterană

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat marți trimiterea de întăriri militare în Orientul Mijlociu, în contextul escaladării conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran. Decizia vine pe fondul atacurilor americane și israeliene asupra Iranului și al ripostelor iraniene care au vizat inclusiv zone unde sunt amplasate baze militare occidentale. Anunțul a fost făcut într-o alocuțiune televizată, în care liderul francez a detaliat măsurile luate pentru consolidarea prezenței militare a Franței în regiune. Portavionul Charles de Gaulle, trimis în Marea Mediterană Emmanuel Macron a declarat că a ordonat portavionului Charles de Gaulle, împreună cu mijloacele sale aeriene și escorta de fregate, să se deplaseze către Marea Mediterană. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Desfășurarea grupului naval are rolul de a întări capacitatea de reacție a Franței și de a proteja interesele și forțele sale din regiune, în contextul intensificării confruntărilor. Avioane Rafale și sisteme antiaeriene, desfășurate în regiune Președintele francez a precizat că, în ultimele ore, forțele armate franceze au trimis în Orientul Mijlociu avioane de luptă Dassault Rafale, sisteme de apărare antiaeriană și radare aeropurtate. Aceste măsuri au ca scop consolidarea apărării și monitorizarea spațiului aerian, într-un moment în care atacurile cu drone și rachete balistice s-au intensificat în regiune. Fregata Languedoc și apărarea antiaeriană, trimise în Cipru Franța a trimis fregata Languedoc și mijloace suplimentare de apărare antiaeriană în Cipru, unde baza aeriană britanică de la Akrotiri a fost vizată luni de o dronă iraniană. Decizia reflectă îngrijorările legate de extinderea atacurilor iraniene în zone unde sunt prezente baze militare occidentale, inclusiv ale Statelor Unite și ale aliaților NATO. Baze franceze afectate de „lovituri limitate” Emmanuel Macron a dezvăluit că două baze militare franceze din regiune au suferit „lovituri limitate” în cadrul conflictului din jurul Iranului, care au provocat pagube materiale. Președintele a subliniat că nu au fost raportate pierderi majore, însă situația rămâne tensionată. Franța a doborât mai multe drone „în legitimă apărare”, încă din primele ore ale atacurilor americano-israeliene și ale ripostelor iraniene care au vizat țări vecine unde sunt amplasate baze militare ale SUA și ale altor state occidentale.

Problema majoră a rachetelor balistice ale Iranului: lipsa rampelor de lansare, nu a arsenalului (sursa: iranprimer.usip.org)
Internațional

Problema majoră a rachetelor balistice ale Iranului: lipsa rampelor de lansare, nu a arsenalului

Capacitatea Iranului de a continua atacurile cu rachete balistice în conflictul din Orientul Mijlociu depinde mai puțin de numărul de rachete disponibile și mai mult de infrastructura de lansare rămasă funcțională, susține expertul german în tehnologie balistică Markus Schiller. Potrivit acestuia, după câștigarea superiorității aeriene de către SUA și Israel, tot mai multe platforme de lansare iraniene ar fi fost distruse, ceea ce ar putea limita drastic capacitatea Teheranului de a mai efectua atacuri. În contextul scăderii recente a intensității loviturilor cu rachete balistice, analiza arată că problema Iranului nu este neapărat stocul de armament, ci pierderea capacității operaționale de lansare. Câte rachete balistice mai are Iranul? Estimări incerte Numărul exact al rachetelor balistice deținute de Iran rămâne necunoscut. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Potrivit lui Markus Schiller, doar agenții precum CIA sau Mossad ar putea avea informații precise. Deși se vorbește frecvent despre un arsenal de aproximativ 2.500 de rachete balistice – considerat cel mai mare din Orientul Mijlociu – nu există date verificate public. Expertul atrage atenția că estimările variază semnificativ din cauza secretomaniei regimului iranian și a capacităților sale de producție. În opinia sa, cifrele reale ar putea fi fie mult mai mici, fie mai mari decât cele vehiculate în spațiul public. Incertitudinea face dificilă evaluarea exactă a potențialului militar al Iranului. Lipsa rampelor de lansare, vulnerabilitatea principală a Iranului Potrivit analizei lui Markus Schiller, distrugerea rampelor și instalațiilor de lansare ar putea deveni factorul decisiv în limitarea atacurilor iraniene. Chiar dacă Iranul ar mai deține un număr semnificativ de rachete balistice, fără infrastructura necesară lansării acestora, capacitatea de atac ar putea fi rapid redusă. Superioritatea aeriană obținută de SUA și Israel ar fi permis neutralizarea unui număr important de poziții de lansare, afectând direct capacitatea Iranului de a răspunde cu lovituri de amploare. Rachetele iraniene pot atinge sudul Europei În mod oficial, raza de acțiune a rachetelor balistice iraniene a fost mult timp estimată la sub 2.000 de kilometri. Totuși, dezvoltarea de noi motoare și avansurile în programul spațial iranian indică progrese tehnologice importante. Un exemplu relevant este racheta cu rază medie de acțiune Khorramshahr-4, prezentată în 2023. Cu o încărcătură utilă de 1,8 tone, aceasta ar putea atinge, în condițiile reducerii încărcăturii, o rază de până la 3.000 de kilometri. Conform analizei expertului, o asemenea rază ar permite lovirea unor ținte din sudul Europei. Ambițiile Iranului privind rachetele intercontinentale Iranul ar depune, de asemenea, eforturi pentru dezvoltarea unor rachete intercontinentale. Deși Markus Schiller consideră că aceste proiecte nu au ajuns încă la un nivel avansat, oficiali americani au atras atenția asupra intențiilor Teheranului de a extinde raza de acțiune a rachetelor existente. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat recent că Iranul urmărește dezvoltarea unor rachete cu rază de peste 5.500 de kilometri. Teoretic, astfel de rachete ar putea ajunge până pe teritoriul SUA, deși distanța dintre Iran și coasta de est a Statelor Unite este de aproximativ 10.000 de kilometri. Programul spațial, posibil paravan pentru testarea rachetelor Serviciile de informații occidentale privesc cu suspiciune programul spațial al Iranului, considerând că lansările de sateliți pot servi drept platformă de testare pentru tehnologia rachetelor intercontinentale. În 2024, Iranul a realizat lansări reușite cu racheta Simorgh, însă în anii anteriori au fost raportate și numeroase eșecuri. Potrivit expertului german, programul balistic iranian continuă să evolueze, în ciuda sancțiunilor internaționale. Iranul dezvoltă simultan sisteme de propulsie pe combustibil lichid și solid, ceea ce îi permite diversificarea tehnologică și creșterea capacităților. Racheta Ghadr, utilizată în atacurile recente asupra Israelului În conflictul actual, Iranul ar fi folosit racheta Ghadr pentru a lovi ținte din Israel. Aceasta este una dintre cele mai avansate rachete cu rază medie din arsenalul iranian, având o rază de până la 2.000 de kilometri. Ghadr reprezintă o evoluție a modelului Shahab-3, care la rândul său se bazează pe tehnologie nord-coreeană. Utilizarea acestei rachete indică faptul că Iranul dispune încă de capacități relevante de atac, însă eficiența lor pe termen lung depinde de menținerea infrastructurii de lansare.

Cancelarul Merz, elogiat de Donald Trump (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Germania, aliatul preferat al lui Trump în conflictul cu Iranul. Cancelarul Merz primește elogii

Președintele american Donald Trump a lăudat rolul Germaniei în conflictul din Orientul Mijlociu, în timpul unei întâlniri oficiale la Washington cu cancelarul federal Friedrich Merz. În același timp, liderul de la Casa Albă a lansat critici la adresa fostului cancelar Angela Merkel, subliniind diferențele de viziune dintre actuala conducere de la Berlin și fosta guvernare. Merz și Trump, poziție comună față de regimul de la Teheran La începutul întrevederii, Friedrich Merz a subliniat că Berlinul și Washingtonul au o viziune comună asupra Iranului. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Cancelarul german a declarat că există un consens privind necesitatea înlăturării „regimului teribil din Teheran”, adăugând că discuțiile trebuie să vizeze nu doar etapa militară, ci și perioada de după o eventuală schimbare de regim. Merz a precizat că Germania sprijină poziția Statelor Unite în actualul conflict, însă a insistat asupra importanței pregătirii unei soluții pentru perioada post-conflict, în contextul riscurilor generate de escaladarea tensiunilor în regiune. Trump: „Germania este grozavă” Donald Trump l-a descris pe Friedrich Merz drept un „prieten” și a afirmat că relațiile dintre Statele Unite și Germania sunt într-un moment favorabil. „Germania este grozavă”, a declarat președintele american, sugerând că actuala conducere de la Berlin este mult mai apropiată de Washington decât în perioada anterioară. În același context, Trump a lansat o critică directă la adresa fostului cancelar Angela Merkel, afirmând că a avut „dezacorduri” cu aceasta, în special pe tema imigrației și a politicilor energetice. Potrivit liderului american, Merkel ar fi „afectat țara” prin deciziile sale, în timp ce actualul cancelar reprezintă „aproape opusul” acesteia. Iranul și scenariul post-regim: Trump îl menționează pe Reza Pahlavi Referindu-se la situația din Iran, Donald Trump a declarat că prioritatea este neutralizarea armatei iraniene, iar ulterior va trebui analizată situația internă din țară. Președintele american a sugerat că ar fi de preferat ca o schimbare de conducere să vină din interiorul Iranului. Trump l-a menționat pe Reza Pahlavi, cunoscut opozant al regimului de la Teheran și fiu al ultimului șah al Iranului, apreciindu-l drept „o persoană interesantă” și „foarte populară”. Totuși, liderul american nu a exprimat un sprijin direct pentru acesta, afirmând că ar fi mai potrivit ca un lider moderat să preia conducerea, dacă există o astfel de figură în interiorul regimului. Germania, lăudată; Spania și Regatul Unit, criticate În contrast cu aprecierile la adresa Germaniei, Donald Trump a criticat dur Spania și Regatul Unit pentru poziția lor în conflictul cu Iranul. Președintele american a afirmat că Spania ar fi refuzat utilizarea bazelor sale militare pentru operațiunile SUA și a sugerat că Washingtonul ar putea acționa chiar și fără acordul Madridului. Trump a declarat că a cerut secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, să oprească „toate acordurile” cu Spania, fără a oferi detalii concrete despre natura acestora. De asemenea, liderul american și-a exprimat nemulțumirea față de Regatul Unit, care ar fi limitat inițial utilizarea bazelor britanice pentru atacuri împotriva Iranului. Potrivit relatărilor, Londra ar fi autorizat ulterior folosirea acestora într-un cadru restrâns. Germania susține ofensiva, dar avertizează asupra riscurilor Anterior întâlnirii, Friedrich Merz a apărat în mod public acțiunile militare ale Israelului și Statelor Unite împotriva Iranului, invocând amenințarea reprezentată de programul nuclear și balistic iranian. Totuși, cancelarul german a subliniat că operațiunile militare „nu sunt lipsite de riscuri” și a pledat pentru pregătirea unei soluții politice după încheierea confruntărilor.

52 km din Autostrada Unirii, în faza de execuție (sursa: Facebook/Compania Națională de Investiții Rutiere)
Eveniment

Pas major pentru A8: 52 km din Autostrada Unirii, cu zeci de poduri și tuneluri, intrați în faza de execuție

Compania Naţională de Investiţii Rutiere (CNIR) a anunțat marți predarea amplasamentului pentru loturile 1D Joseni–Ditrău și 2A Ditrău–Grințieș, parte din Autostrada A8 Târgu Mureș – Târgu Neamț. Constructorii pot începe astfel lucrările pregătitoare pentru execuție, pe un total de 52 de kilometri. Potrivit CNIR, predarea terenului s-a realizat cu mult înaintea termenelor stabilite în contract, ceea ce permite accelerarea calendarului de implementare a proiectului Autostrăzii Unirii. Lucrările pot începe înainte de termen Directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a precizat că predarea amplasamentului reprezintă o reușită a echipei instituției, întrucât s-a făcut înaintea termenelor contractuale. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România În cazul lotului 1D, termenul pentru predarea șantierului era stabilit pentru luna octombrie, la 10 luni de la emiterea Ordinului de începere a proiectării. Pentru lotul 2A, predarea era prevăzută în luna august, în termen de 14 luni de la debutul etapei de proiectare. Din acest moment, constructorii pot începe organizarea de șantier și amenajarea drumurilor tehnologice necesare execuției. Lotul 1D Joseni – Ditrău: 14,4 km în județul Harghita Lotul 1D Joseni–Ditrău face parte din secțiunea II Miercurea Nirajului–Leghin și se desfășoară în județul Harghita, având o lungime de 14,4 kilometri. Pe acest tronson al Autostrăzii A8 vor fi realizate 21 de structuri, respectiv poduri și pasaje, dintre care trei ecoducte destinate asigurării permeabilității pentru fauna sălbatică. Proiectul include și un nod rutier la Joseni, precum și o descărcare provizorie în zona de conexiune cu lotul 2A Ditrău–Grințieș, pentru a permite funcționarea independentă a segmentului. Constructorul lotului 1D este asocierea formată din Danlin XXL (lider), Groma Hold și Intertranscom Impex SRL, iar supervizarea lucrărilor este asigurată de IRDS Engineering. Lotul 2A Ditrău – Grințieș: cel mai lung tronson al Autostrăzii Unirii Lotul 2A Ditrău–Grințieș, cu o lungime de 37,9 kilometri, este cel mai lung segment al Autostrăzii A8. Proiectul include 63 de structuri și 19 tuneluri, ceea ce îl transformă într-unul dintre cele mai complexe tronsoane de autostradă din România. Execuția lucrărilor este realizată de asocierea condusă de SA&PE Construct, alături de Tehnostrade SRL, Euro Asfalt D.O.O și Spedition UMB. Supervizorul desemnat pentru acest lot este TPF Inginerie SRL. Autostrada A8 Târgu Mureș – Târgu Neamț, cunoscută și sub numele de Autostrada Unirii, este unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România, având rolul de a conecta Transilvania de Moldova și de a facilita transportul de mărfuri și mobilitatea regională.

Războiul din Iran, impact asupra economiei globale (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

FMI avertizează: Războiul din Orientul Mijlociu poate afecta inflația și economia globală

Impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra economiei mondiale va depinde în mod esențial de durata conflictului și de amploarea pagubelor produse infrastructurii și industriilor din regiune, în special în sectorul energetic, a declarat un oficial al Fondul Monetar Internațional. Evoluția prețurilor la energie și caracterul temporar sau persistent al scumpirilor vor juca un rol decisiv în modul în care economia globală va resimți efectele crizei. Declarațiile au fost făcute la Washington, în cadrul unei conferințe organizate de Milken Institute, într-un context marcat de incertitudini geopolitice și volatilitate pe piețele internaționale. FMI: Conflictul are potențialul de a influența inflația globală Dan Katz, prim director general adjunct al FMI, a subliniat că actualul conflict „are cu certitudine potențialul de a avea un impact semnificativ asupra unor indicatori ai economiei mondiale”, în special asupra inflației și a ritmului de creștere economică. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Potrivit oficialului, este însă prea devreme pentru a formula o evaluare clară și fermă privind amploarea exactă a consecințelor economice. Evoluțiile geopolitice și persistența confruntărilor vor determina în ce măsură șocurile energetice se vor transforma într-o presiune structurală asupra economiilor. Creșterile de prețuri la energie reprezintă principalul canal prin care războiul din Orientul Mijlociu poate influența economia mondială. Dacă aceste scumpiri vor fi de scurtă durată, impactul ar putea fi limitat. În schimb, dacă prețurile ridicate se vor menține pe termen lung, efectele asupra inflației globale și asupra creșterii economice ar putea deveni semnificative. Evoluțiile geopolitice, factor decisiv pentru stabilitatea economică Dan Katz a explicat că impactul economic va depinde în mare măsură de direcția în care vor evolua tensiunile geopolitice și de durata conflictului. Persistența confruntărilor ar putea afecta fluxurile comerciale, lanțurile de aprovizionare și investițiile, amplificând incertitudinea pe piețele financiare internaționale. Într-un context deja fragil, marcat de presiuni inflaționiste și dezechilibre bugetare în numeroase economii, un șoc energetic prelungit ar putea complica eforturile băncilor centrale de a stabiliza prețurile și de a susține creșterea economică. FMI cere reducerea deficitului de cont curent al SUA În intervenția sa, oficialul FMI a abordat și situația economică a Statelor Unite. Potrivit acestuia, SUA trebuie să își reducă actualul deficit de cont curent, considerat prea ridicat în raport cu politicile economice fundamentale sau dezirabile. Dan Katz a afirmat că poziția externă a SUA este „mai slabă față de ceea ce ar implica politicile fundamentale”, chiar dacă dolarul american rămâne „inima sistemului monetar internațional”.  Din perspectiva FMI, reducerea deficitului de cont curent al SUA ar trebui să devină o prioritate. Katz a precizat că sunt necesare evaluări și măsuri concrete pentru a atinge acest obiectiv, în contextul în care dezechilibrele externe pot amplifica riscurile economice într-o perioadă de instabilitate geopolitică.  

Trump amenință Spania cu ruperea relațiilor comerciale (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump amenință cu ruperea relațiilor comerciale cu Spania din cauza războiului din Iran

Președintele american Donald Trump a declarat că intenționează să „întrerupă toate relațiile comerciale cu Spania”, acuzând guvernul de la Madrid că a refuzat să autorizeze utilizarea bazelor militare americane de pe teritoriul spaniol în operațiunile împotriva Iranului. Liderul de la Casa Albă a afirmat că „nu vrea să aibă nimic de-a face” cu Spania, pe care a descris-o drept un „partener groaznic” în cadrul NATO. Trump: „Vom tăia toate relațiile comerciale cu Spania” Într-o intervenție susținută în Biroul Oval al Casa Albă, Donald Trump a anunțat că i-a cerut secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, să „taie toate relațiile cu Spania”. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Președintele american a sugerat inclusiv posibilitatea impunerii unui embargou comercial, ca reacție la poziția Madridului față de operațiunile militare desfășurate de SUA împotriva Iranului. Trump a susținut că unele state europene au oferit un sprijin semnificativ Washingtonului, însă a criticat dur Spania, afirmând că aceasta „nu a ajutat deloc” și că atitudinea sa a fost „groaznică”. „Nimeni nu trebuie să îndrăznească să-mi spună că nu pot folosi instalațiile militare ale vreunei țări”, a declarat liderul american, exprimându-și nemulțumirea față de refuzul autorităților spaniole de a permite utilizarea bazelor de pe teritoriul lor în cadrul campaniei împotriva Iranului. Spania, criticată pentru lipsa de cooperare Donald Trump a mers mai departe și a susținut că, deși Germania și alte state europene ar fi fost „entuziasmate” de atacurile asupra Iranului, Spania s-ar fi opus cooperării. Afirmațiile au fost făcute înaintea unei întâlniri oficiale cu cancelarul german Friedrich Merz, acesta fiind primul lider străin primit de Trump după declanșarea războiului din Iran. Președintele american a insistat că SUA ar putea folosi bazele militare spaniole „dacă ar vrea”, sugerând că Washingtonul nu ar trebui să fie constrâns de refuzul unui aliat.  Mesaj dur la adresa Madridului: „Nu au nimic din ce avem nevoie” În discursul său, Trump a reproșat Spaniei că nu a fost „prietenoasă” și a afirmat că țara „nu are absolut nimic” de care Statele Unite ar avea nevoie, „cu excepția unor oameni minunați”. El a adăugat că Spaniei „îi lipsește un mare leadership”, sugerând că problema ar fi una de conducere politică, nu de relații bilaterale istorice. Regatul Unit, și el criticat de Washington Nemulțumirile liderului american nu s-au oprit la Spania. Donald Trump a declarat că nu este „mulțumit” nici de Regatul Unit, pe care l-a acuzat că a fost „foarte puțin cooperant” în cadrul atacurilor împotriva Iranului. Președintele american a criticat din nou acordurile încheiate de Londra cu Mauritius privind insula Diego Garcia, unde funcționează o bază aeriană comună americano-britanică. Potrivit declarațiilor sale, utilizarea acestei baze de către aviația SUA ar fi fost limitată în actuala campanie militară împotriva Iranului.

Trump refuză negocierile solicitate de Iran (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Iranul ar fi vrut să reia discuțiile cu SUA, dar Trump a refuzat: Le-am spus că e prea târziu

Președintele american Donald Trump a declarat marți că Iranul ar fi încercat să reia discuțiile cu Statele Unite, însă administrația de la Washington a respins inițiativa, pe fondul continuării operațiunilor militare desfășurate de SUA și Israel împotriva regimului de la Teheran. Trump refuză negocierile solicitate de Iran Într-un mesaj publicat pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, Trump a afirmat că structurile de apărare și conducerea militară a Iranului au fost grav afectate de ofensiva în curs. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază „Apărarea lor antiaeriană, Forțele Aeriene, Marina și leadership-ul lor s-au dus. Ei vor să discute. Le-am spus că este prea târziu”, a scris liderul de la Casa Albă. Trei zile de bombardamente intense și ripostă cu rachete și drone Declarațiile lui Donald Trump vin după trei zile de bombardamente intense asupra Iranului, în timp ce Teheranul continuă să riposteze prin lansarea de rachete și drone către Israel și către state arabe din regiune unde sunt amplasate baze militare americane. Aceste atacuri obligă SUA și aliații săi să utilizeze volume considerabile de rachete antiaeriene pentru a intercepta proiectilele iraniene. Potrivit informațiilor disponibile, nu toate rachetele și dronele au putut fi doborâte, ceea ce amplifică presiunea asupra sistemelor de apărare din regiune. În acest context, Donald Trump a susținut că armata americană dispune de suficiente stocuri de armament și muniție pentru a face față unor conflicte de lungă durată, afirmând că SUA sunt pregătite chiar și pentru „războaie nesfârșite”. Regimul iranian nu dă semne de slăbire În pofida intensificării loviturilor aeriene și a uciderii ayatollahului Ali Khamenei, regimul de la Teheran nu pare să-și fi pierdut capacitatea de control intern. Obiectivul strategic al Washingtonului depășește neutralizarea programului nuclear și a celui de rachete balistice ale Iranului, vizând, potrivit declarațiilor anterioare, o schimbare de regim favorabilă intereselor americane. Totuși, analiștii atrag atenția că, în absența unei intervenții terestre, atacurile aeriene ar putea fi insuficiente pentru a produce o schimbare de putere la Teheran. Trump nu exclude trimiterea de trupe americane în Iran Președintele american a declarat luni că „marele val” al ofensivei împotriva Iranului abia urmează și că nu va ezita să trimită trupe americane pe teren „dacă va fi necesar”. Această posibilitate ridică temeri privind escaladarea conflictului într-un război regional de amploare, cu implicații majore pentru securitatea Orientului Mijlociu și pentru stabilitatea piețelor energetice globale. Pe fondul intensificării operațiunilor militare și al declarațiilor ferme de la Washington, perspectiva reluării negocierilor dintre SUA și Iran pare, cel puțin pentru moment, îndepărtată.

Maghiari din armata Ucrainei, capturați de ruși (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Cazul maghiarilor care au luptat pentru Ucraina și au fost capturați de ruși, pe agenda Kremlinului: discuție între Putin și Orban

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și premierul Ungariei, Viktor Orban, au avut marți o convorbire telefonică în care au abordat mai multe teme sensibile, de la situația maghiarilor mobilizați în armata ucraineană și capturați de trupele ruse, până la tensiunile legate de livrările de petrol prin conducta Drujba. Anunțul a fost făcut de Kremlin, care a precizat că discuția a inclus un schimb de opinii privind evoluțiile din Ucraina și implicațiile regionale ale conflictului. Maghiarii din Ucraina, subiect sensibil în dialogul Moscova–Budapesta Potrivit comunicatului oficial al Moscovei, cei doi lideri au discutat despre „maghiarii mobilizați în cadrul forțelor armate ucrainene și luați prizonieri de Rusia”. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Ungaria are o minoritate importantă în vestul Ucrainei, în special în regiunea Transcarpatia. Tema înrolării etnicilor maghiari în armata ucraineană este frecvent invocată de Viktor Orban, care susține că aceștia sunt trimiși să lupte într-un război „care nu este al lor”. Ministerul rus al Apărării a publicat recent o înregistrare video cu un presupus prizonier de război cu dublă cetățenie, ucraineană și ungară, care afirmă că ar fi fost recrutat forțat înainte de a fi capturat pe front. Kievul a respins anterior acuzațiile Budapestei privind mobilizări forțate și tratamente abuzive. În iulie, ambasadorul Ucrainei la Budapesta a fost convocat la Ministerul de Externe ungar, după moartea unui etnic maghiar din Transcarpatia, despre care autoritățile ungare au susținut că ar fi fost mobilizat cu forța și agresat pentru că refuza să meargă pe front. Autoritățile ucrainene au negat aceste acuzații. Tensiuni majore privind livrările de petrol prin Drujba Convorbirea dintre Putin și Orban are loc într-un context de tensiuni puternice între Budapesta și Kiev în legătură cu livrările de petrol rusesc către Ungaria prin conducta Drujba, care tranzitează Ucraina. Ungaria și Slovacia acuză Kievul că întârzie reparațiile la o secțiune avariată a conductei, afectată în urma unui atac rusesc din ianuarie. Ucraina respinge aceste acuzații. Budapesta condiționează sprijinul său în cadrul Uniunii Europene de reluarea livrărilor. Guvernul ungar blochează adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei și acordarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Kiev, până la clarificarea situației energetice. Reacții dure la adresa lui Volodimir Zelenski Premierul ungar a declarat că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a oferit un răspuns „impertinent” solicitărilor Ungariei privind accelerarea reluării transportului de petrol. Viktor Orban a anunțat că s-a adresat președintei Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, cerând aplicarea acordurilor care obligă Ucraina să asigure tranzitul petrolului prin Drujba. „Până când președintele Zelenski nu va reveni la bunul simț și la normalitate, nu vom susține nicio decizie în favoarea Ucrainei”, a afirmat Orban. Energia și Orientul Mijlociu, pe agenda discuției Potrivit Kremlinului, Putin și Orban au analizat și posibilele consecințe ale conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieței mondiale a energiei, într-un moment în care volatilitatea prețurilor și securitatea aprovizionării rămân teme centrale în Europa. Ursula von der Leyen urmează să aibă o discuție telefonică cu Volodimir Zelenski privind securitatea energetică, pe fondul divergențelor dintre Kiev, Ungaria și Slovacia. Comisia Europeană a transmis că va continua dialogul cu Ucraina, dar și cu Budapesta și Bratislava, pentru a asigura securitatea aprovizionării cu hidrocarburi. Relația ruso-ungară, consolidată în noiembrie la Moscova Cei doi lideri au discutat și despre implementarea acordurilor convenite la 28 noiembrie, la Moscova. Atunci, Viktor Orban a negociat importuri de hidrocarburi la prețuri avantajoase și achiziții de acțiuni în companii petroliere rusești sancționate de SUA, în schimbul sprijinului Budapestei în chestiuni legate de Ucraina. Ungaria continuă să cumpere petrol și gaze din Rusia, în pofida presiunilor din partea Uniunii Europene, care acuză Budapesta că subminează eforturile comune de sancționare a Moscovei.

Iran, peste 700 de morți în urma atacurilor (sursa: Pexels/Ahmed akacha)
Internațional

Peste 700 de morți în urma atacurilor asupra Iranului. Bilanțul victimelor ar putea fi mult mai mare

Atacurile lansate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului au provocat un număr ridicat de victime, potrivit datelor oficiale și estimărilor organizațiilor pentru drepturile omului. Semiluna Roșie iraniană a anunțat marți că cel puțin 787 de persoane au fost ucise în urma atacurilor desfășurate de Statele Unite și Israel asupra Iranului. 787 de persoane ucise în 153 de orașe Potrivit informațiilor publicate pe canalul oficial de Telegram al organizației, bombardamentele au vizat 153 de orașe din întreaga țară. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază 787 de persoane ar fi fost ucise în urma atacurilor. Reprezentanții Semilunii Roșii au precizat că peste 3.600 de echipe de intervenție în caz de urgență au fost mobilizate la nivel național pentru a acorda sprijin victimelor și pentru a participa la misiunile de salvare. În numeroase locații, operațiunile de căutare și recuperare continuă. Organizația Hengaw: peste 1.500 de morți de la începutul atacurilor Un bilanț semnificativ mai mare a fost prezentat de Hengaw Organization for Human Rights, organizație pentru drepturile omului cu sediul în Norvegia. Conform estimărilor făcute publice luni, numărul total al persoanelor ucise de la declanșarea atacurilor, sâmbătă, ar depăși 1.500. Organizația susține că aproximativ 1.300 dintre victime ar fi membri ai forțelor armate iraniene, în timp ce în jur de 200 ar fi civili. Hengaw afirmă că datele sunt colectate prin intermediul unei rețele de contacte aflate pe teritoriul Iranului, utilizată pentru documentarea victimelor și verificarea informațiilor din teren. Diferențe majore între bilanțurile oficiale și cele independente Diferența semnificativă dintre cifrele anunțate de Semiluna Roșie iraniană și cele estimate de organizația Hengaw ridică semne de întrebare cu privire la amploarea reală a pierderilor umane. În contextul conflictului, verificarea independentă a datelor rămâne dificilă, iar bilanțurile ar putea fi revizuite pe măsură ce informațiile din teren sunt confirmate. Între timp, echipele de intervenție continuă operațiunile de salvare în zonele afectate de bombardamente.

Mihai Dimian, noul ministru al Educației (sursa: Facebook/Mihai Dimian)
Eveniment

Mihai Dimian, noul ministru al Educației. Nicușor Dan a semnat decretul de numire

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul de numire a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației. Potrivit Administrației Prezidențiale, noul ministru va depune jurământul de învestitură astăzi, de la ora 16:00. Mihai Dimian preia portofoliul Educației după demisia lui Daniel David, la finalul lunii decembrie. În perioada de interimat, atribuțiile au fost exercitate de premierul Ilie Bolojan. Numire la propunerea PNL Partidul Național Liberal (PNL) a decis, într-o ședință online desfășurată luni seara, să îl susțină pe Mihai Dimian pentru funcția de ministru al Educației. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Propunerea a venit din partea liderului PNL și premierului Ilie Bolojan și a fost singura variantă prezentată în cadrul ședinței. Potrivit protocolului coaliției de guvernare, portofoliul Educației revine liberalilor, iar desemnarea lui Dimian a fost validată fără alte nominalizări. După demisia fostului ministru Daniel David, funcția a fost ocupată interimar de șeful Guvernului, până la oficializarea noii numiri prin decret prezidențial. Cine este Mihai Dimian, noul ministru al Educației Mihai Dimian are o carieră academică solidă, cu experiență atât în România, cât și în străinătate. Este licențiat în matematică și fizică la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și deține un doctorat în inginerie electrică obținut în Maryland, Statele Unite. Din 2024, ocupă funcția de rector al Universitatea din Suceava. Anterior, a predat până în 2016 în SUA, la Universitatea Howard din Washington D.C. Mihai Dimian a fost asistent de cercetare în Franța, la Universitatea din Versailles, cercetător la Institutul Max Planck din Germania și profesor asistent, ulterior profesor asociat și conducător de doctorat în inginerie electrică și electronică la Universitatea Howard.

UE, posibil val de refugiați din Iran (sursa: Pexels/Edy Kurnia)
Internațional

UE în alertă: războiul din Iran ar putea genera un aflux de refugiați fără precedent în Europa

Deși solicitările de azil în Uniunea Europeană au înregistrat o scădere semnificativă în 2025, Agenția UE pentru Azil avertizează asupra riscului unui posibil „aflux de refugiați” din Iran, în contextul escaladării tensiunilor din regiune. 822.000 de cereri de azil în 2025 În 2025, statele membre ale Uniunii Europene, alături de Norvegia și Elveția, au primit aproximativ 822.000 de cereri de azil. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Datele indică o scădere de 19% față de anul precedent. Potrivit raportului, diminuarea numărului de solicitări este explicată în principal prin reducerea cererilor depuse de cetățeni sirieni, după căderea regimului lui Bashar al-Assad. În ceea ce privește Iranul, numărul cererilor de azil rămâne, deocamdată, relativ scăzut. În 2025, aproximativ 8.000 de iranieni au solicitat azil în UE și în țările vecine, comparativ cu 117.000 de afgani și 91.000 de venezueleni. Risc major în cazul destabilizării Iranului Raportul Agenției UE pentru Azil, redactat înainte de izbucnirea conflictului din weekend, avertizează însă asupra unui scenariu cu potențial exploziv. Cu o populație de aproximativ 90 de milioane de locuitori, chiar și o destabilizare parțială a Iranului ar putea genera fluxuri de refugiați fără precedent. Documentul subliniază că deplasarea a doar 10% din populația iraniană ar putea rivaliza cu cele mai mari valuri de refugiați din ultimele decenii. Chiar dacă atacurile americano-israeliene împotriva regimului de la Teheran nu au declanșat până acum o migrație masivă, agenția europeană avertizează că „amploarea riscului potențial este considerabilă”. Posibil traseu prin Turcia către Europa Autorii raportului precizează că scenariul unui val amplu de refugiați iranieni rămâne, în acest moment, „speculativ”. Un eventual flux migrator ar presupune tranzitarea Turciei și apoi îndreptarea către Europa. În acest context, președinta Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, a discutat situația atât cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, cât și cu miniștrii de externe ai celor 27 de state membre, în cadrul unei reuniuni extraordinare. Comisia Europeană a anunțat că își întărește măsurile de pregătire, prin monitorizarea atentă a tendințelor migrației și prin consolidarea cooperării cu agențiile Națiunilor Unite.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră