joi 18 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7300 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Condamnare la închisoare după un conflict în trafic: a șicanat un șofer și a fugit de poliție

Administratorul unui service auto a fost condamnat la închisoare cu executare după ce a provocat un incident în trafic în satul Breazu, județul Iași, și a refuzat prelevarea de probe biologice. Condamnare la închisoare pentru agresivitate în trafic Incidentul a avut loc pe 28 februarie 2024, când bărbatul a șicanat un alt șofer pe DJ 282, efectuând depășiri periculoase, frânând brusc în fața acestuia și lovind ulterior autoturismul victimei. Citește și: Distrugătorul britanic care trebuia să apere bazele din Cipru, întârziat de programul de lucru de la 9 la 17 și week-enduri libere obligatorii La intervenția polițiștilor de la Secția 8 Poliție Rurală Lețcani, agresorul a încercat să fugă, fiind oprit abia după o urmărire de aproximativ doi kilometri. Deși emana halenă alcoolică, a refuzat atât testarea cu aparatul Dräger, cât și recoltarea de probe biologice la Institutul de Medicină Legală, motiv pentru care a fost trimis în judecată și condamnat la închisoare, având și antecedente rutiere. Continuarea, în Ziarul de Iași

Condamnare la închisoare pentru agresivitate în trafic (sursa: Facebook/Poliția Română)
Conflict între doi filosofi ieșeni, tranșat în instanță (sursa: Facebook/Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași)
Eveniment

Cum se insultă public doi universitari la Filosofie: acuzații de corupție și cuvinte grele

  Un conflict academic între doi filosofi de la Facultatea de Filosofie a Universității „A.I. Cuza” din Iași a ajuns în instanță după ce unul dintre ei l-a acuzat pe celălalt că i-ar fi sabotat cariera și l-a insultat public pe rețelele sociale. Conflict între filosofi, tranșat în instanță Disputa a pornit de la un concurs organizat în 2018 pentru ocuparea unui post de cercetător științific, în urma căruia unul dintre candidați a fost respins, obținând nota 7,72, insuficientă pentru câștigarea postului. Citește și: Distrugătorul britanic care trebuia să apere bazele din Cipru, întârziat de programul de lucru de la 9 la 17 și week-enduri libere obligatorii Tensiunile au reizbucnit câțiva ani mai târziu, când ambii au candidat pentru un post de lector universitar, câștigat de același profesor, în timp ce rivalul său nu a îndeplinit condițiile de participare. Conflictul s-a încheiat printr-un acord de mediere, partea jignită solicitând doar daune morale simbolice de un leu și scuze publice. Continuarea, în Ziarul de Iași

Conflict SUA–Spania privind sancțiunile comerciale (sursa: Facebook/Pedro Sánchez)
Internațional

Premierul Spaniei îl sfidează pe Trump privind sancțiunile comerciale: „Spunem nu războiului”

Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a reacționat ferm la amenințările președintelui american Donald Trump privind întreruperea relațiilor comerciale cu Spania. Într-un discurs televizat de aproximativ zece minute, liderul socialist a reafirmat poziția guvernului său împotriva războiului și a ceea ce a numit „prăbușirea dreptului internațional”. Discursul a abordat conflictele din Ucraina și Gaza, dar și precedentul războiului din Irak, iar mesajul central a fost clar: „nu războiului”. Donald Trump amenință cu embargo comercial împotriva Spaniei Tensiunile dintre Washington și Madrid au escaladat după ce Spania a refuzat să permită Statelor Unite să utilizeze bazele militare comune de la Morón și Rota pentru eventuale lovituri împotriva Iranului. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Într-o întâlnire cu cancelarul german Friedrich Merz, Donald Trump a criticat dur Spania și a anunțat posibile măsuri economice drastice. „Spania a fost teribilă. Vom întrerupe complet comerțul cu Spania. Nu vrem să mai avem nimic de-a face cu Spania”, a declarat liderul american. La rândul său, Friedrich Merz a afirmat ulterior că i-a explicat lui Trump că nu este posibilă încheierea unui acord comercial separat cu Germania sau cu întreaga Europă, dar fără Spania. Solidaritate europeană pentru Spania După amenințările venite de la Washington, liderii europeni au transmis mesaje de susținere pentru Madrid. Palatul Élysée a anunțat că președintele Franței, Emmanuel Macron, i-a transmis lui Pedro Sánchez „solidaritatea” Franței într-o convorbire telefonică. De asemenea, președintele Consiliului European, António Costa, a declarat că a discutat cu premierul spaniol pentru a-i transmite „solidaritatea deplină a Uniunii Europene”. Disputa privind cheltuielile pentru apărare în NATO Donald Trump a acuzat Spania că este un „partener teribil” în cadrul NATO deoarece nu a crescut bugetul pentru apărare la nivelul de 5% din PIB, așa cum solicită Washingtonul. Relațiile dintre cei doi lideri au fost deja tensionate în trecut. La începutul anului, Sánchez l-a criticat pe Trump pentru intervenția militară americană în Venezuela, ceea ce a amplificat fricțiunile diplomatice. Mesajul lui Sánchez: pace și respectarea dreptului internațional În discursul susținut de la reședința oficială din Madrid, Pedro Sánchez a evitat să răspundă direct amenințărilor comerciale, dar a subliniat poziția guvernului său în fața conflictelor internaționale. „Întrebarea nu este dacă suntem de partea ayatollahilor. Nimeni nu este. Întrebarea este dacă suntem de partea păcii și a legalității internaționale”, a spus premierul. El a avertizat că răspunsul la o ilegalitate printr-o altă ilegalitate poate declanșa tragedii istorice. „Nu poți răspunde unei ilegalități cu alta, pentru că așa încep marile catastrofe ale umanității”, a adăugat liderul spaniol. Poziția Spaniei privind Gaza și Orientul Mijlociu Guvernul condus de Pedro Sánchez a adoptat una dintre cele mai ferme poziții din Europa privind conflictul din Gaza. Premierul spaniol a criticat puternic operațiunile militare ale Israelului după atacurile Hamas din 2023 și a descris acțiunile israeliene drept „genocid”. Spania s-a numărat, de asemenea, printre primele state europene care au recunoscut statul palestinian. Această poziție este susținută atât de partenerii săi de coaliție din zona stângii, cât și de o parte semnificativă a opiniei publice spaniole. Lecția războiului din Irak Pedro Sánchez a făcut și o paralelă cu invazia Irakului din 2003, pe care a descris-o drept un eșec care a înrăutățit viața oamenilor obișnuiți. El a avertizat că atacurile asupra Iranului ar putea produce consecințe economice similare pentru milioane de oameni. Premierul a amintit de celebrul „trio din Azore” – George W. Bush, Tony Blair și fostul premier spaniol José María Aznar – care s-au întâlnit într-o bază militară portugheză cu puțin timp înaintea invaziei Irakului. Potrivit lui Sánchez, decizia lor a oferit Europei „cadoul” unui „lume mai nesigure și al unei vieți mai grele”. Spre deosebire de alți aliați NATO, precum Marea Britanie, Franța sau Grecia, Spania nu s-a angajat până acum în nicio implicare militară în conflict. Presiuni politice interne pentru Pedro Sánchez Pe plan intern, guvernul de coaliție condus de Pedro Sánchez se confruntă cu o perioadă extrem de dificilă. Executivul depinde de o majoritate parlamentară fragilă, formată din partide de stânga și formațiuni regionaliste. În plus, acuzațiile de corupție care vizează mai mulți aliați și apropiați ai premierului i-au slăbit considerabil poziția. În climatul politic puternic polarizat din Spania, o parte din sprijinul de care se bucură Sánchez este alimentat nu doar de susținerea politicilor sale, ci și de temerile față de ascensiunea dreptei și a extremei drepte. Confruntarea cu Trump ar putea avea impact electoral Atitudinea fermă față de Donald Trump ar putea însă aduce beneficii electorale liderului socialist. Un sondaj recent realizat de institutul CIS arată că 77% dintre spanioli au o opinie „proastă” sau „foarte proastă” despre Trump. Acest lucru sugerează că inclusiv o parte dintre alegătorii de dreapta ar putea susține poziția guvernului spaniol în disputa cu Washingtonul. Cu toate acestea, rămâne incert dacă amenințările lui Trump se vor transforma în sancțiuni economice concrete. În acest context, mulți spanioli urmăresc cu îngrijorare evoluția tensiunilor dintre Madrid și Washington.

Guvernul ar putea plafona prețul la gaze (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Eveniment

Guvernul ar putea plafona prețul la gaze. Ilie Bolojan: măsura ar putea fi adoptată prin ordonanță

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul ar putea adopta, în ședința de joi, o ordonanță de urgență pentru plafonarea prețului la gaze, măsură menită să protejeze consumatorii și economia în contextul tensiunilor geopolitice care afectează piețele energetice. Declarația a fost făcută într-o intervenție la B1 TV, unde premierul a explicat că decizia vine pe fondul creșterii prețurilor la combustibili, provocată de conflictul din zona Golfului. Conflictul din Golf influențează prețurile la energie Potrivit lui Ilie Bolojan, războiul din regiunea Golfului a determinat o creștere a prețurilor la combustibili, în special din cauza blocării parțiale a traficului prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA „În ceea ce privește partea de gaz, suntem într-o situație în care România își asigură într-o pondere destul de mare componenta de gaz și sper că mâine vom adopta un act normativ, o ordonanță, care să asigure că prețul la gaz nu va crește în perioada următoare și să ne protejăm, indirect, cel puțin pe această componentă”, a declarat premierul. Măsura ar putea limita presiunile inflaționiste Șeful Guvernului a subliniat că evoluția prețurilor la energie are un impact direct asupra inflației. Creșterea tarifelor la electricitate, gaze sau combustibili se reflectă rapid în costurile suportate de populație și de companii, ceea ce poate amplifica presiunile asupra economiei. În acest context, plafonarea temporară a prețului la gaze ar avea rolul de a evita un nou val inflaționist în perioada următoare. România mizează pe gazele din Marea Neagră Premierul a precizat că această măsură este gândită ca o soluție temporară de tranziție, până când România va putea beneficia de resursele suplimentare de gaze din Marea Neagră. Potrivit lui Ilie Bolojan, odată cu intrarea în exploatare a acestor zăcăminte, România ar putea deveni complet independentă din punct de vedere al aprovizionării cu gaze. „Această măsură are în vedere perioada de tranziție, în care să nu mai avem un puseu inflaționist până anul viitor, când, intrând în exploatare resursele suplimentare din Marea Neagră, cu siguranță România va fi în totalitate independentă pe componenta de gaz”, a explicat premierul. Prețurile din România depind și de bursele europene Chiar dacă România produce o parte importantă din gazul consumat intern, prețurile nu sunt complet izolate de evoluțiile piețelor internaționale. Ilie Bolojan a explicat că multe contracte de export și vânzare sunt raportate la prețurile stabilite pe bursele europene, ceea ce înseamnă că fluctuațiile de pe piața globală se resimt inevitabil și la nivel național. „Toate contractele de export și vânzări se raportează la prețurile de pe bursele europene, iar orice mișcare de pe aceste piețe ne influențează individual”, a concluzionat premierul.

Ofensiva militară a Iranului a scăzut, susțin SUA (sursa: Facebook/U.S. Department of War)
Internațional

Iranul lansează tot mai puține rachete: SUA susțin că ofensiva militară a Teheranului a scăzut drastic

Capacitățile militare ale Iranului par să fie în declin după primele zile ale conflictului declanșat de loviturile americano-israeliene de sâmbătă. Potrivit conducerii militare americane, intensitatea atacurilor iraniene cu rachete și drone a scăzut semnificativ, semn că operațiunile militare ale Statelor Unite și ale aliaților lor au afectat serios infrastructura militară a Teheranului. Declarațiile au fost făcute miercuri de generalul Dan Caine, șeful Statului Major Interarme al SUA, care a prezentat o evaluare a evoluției conflictului. SUA anunță extinderea loviturilor în interiorul Iranului Generalul Dan Caine a afirmat că Statele Unite intenționează să intensifice operațiunile militare și să extindă treptat loviturile asupra unor ținte aflate mai adânc pe teritoriul iranian. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA „Acum vom începe să ne extindem treptat loviturile în adâncimea teritoriului iranian și să creăm libertate de manevră suplimentară pentru forțele Statelor Unite”, a declarat oficialul american. Potrivit acestuia, obiectivul acestor operațiuni este reducerea capacității Iranului de a continua atacurile și consolidarea poziției militare a SUA în regiune. Scădere drastică a atacurilor cu rachete și drone Datele prezentate de armata americană indică o reducere semnificativă a numărului de arme lansate de Iran. Generalul Caine a precizat că numărul rachetelor balistice lansate de Iran a scăzut cu 86% față de prima zi a conflictului. De asemenea, numărul dronelor kamikaze trimise spre ținte a scăzut cu 73%. Aceste cifre sugerează că infrastructura militară iraniană a fost serios afectată în urma loviturilor efectuate de forțele americane și israeliene. Atacuri asupra bazelor americane din statele Golfului În ciuda scăderii intensității atacurilor, Iranul continuă să lanseze rachete și drone către obiective situate în țările arabe din zona Golfului, unde se află baze militare ale Statelor Unite. Situația tensionată din regiune s-a reflectat și în estul Mării Mediterane. Miercuri, sistemele de apărare antiaeriană ale NATO au interceptat o rachetă care se îndrepta spre Turcia, prevenind astfel un posibil incident major. Marina SUA a scufundat o navă militară iraniană Tot miercuri, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a confirmat un incident militar major petrecut în Oceanul Indian. Potrivit acestuia, marina militară a Statelor Unite a scufundat o navă militară iraniană în apropiere de Sri Lanka. Oficialul american a subliniat că este prima dată după Al Doilea Război Mondial când o navă inamică este scufundată cu o torpilă, un moment considerat semnificativ în evoluția actualului conflict.

Nivelul mării, mai ridicat decât estimările (sursa: Pexels/Sebastian Voortman)
Mediu

O eroare majoră în studiile despre schimbările climatice: nivelul mării ar fi fost subestimat, milioane de oameni ar putea fi expuși riscului de inundații

Nivelul mării din jurul regiunilor costiere ale lumii ar putea fi semnificativ mai ridicat decât indică multe modele computerizate utilizate până acum. O echipă de cercetători din Țările de Jos avertizează că această subestimare ar putea expune milioane de oameni unui risc mai mare din cauza creșterii nivelului oceanelor, fenomen accelerat de schimbările climatice. Concluziile apar într-un studiu publicat în revista Nature, realizat de specialiști de la Wageningen University & Research. „Punct mort” în studiile despre creșterea nivelului mării Oamenii de știință atrag atenția asupra unui „punct mort” prezent în numeroase cercetări privind riscurile din zonele costiere. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Multe dintre aceste studii au estimat nivelul mării pe baza unor metode indirecte, ceea ce a dus frecvent la subestimarea nivelului real al apei. Această eroare ar putea avea consecințe majore: mai multe terenuri și mai multe comunități ar putea fi afectate de creșterea nivelului mării mai devreme decât se credea până acum. Potrivit cercetătorilor olandezi, impactul schimbărilor climatice asupra regiunilor de coastă ar putea fi astfel mai rapid și mai sever decât indicau estimările anterioare. De ce au fost greșite estimările anterioare Studiul arată că aproximativ 90% dintre cercetările privind riscurile din zonele costiere s-au bazat pe măsurători ale altitudinii terenului și pe modele teoretice numite „geoide”. Aceste modele folosesc calcule legate de gravitația Pământului și de rotația planetei pentru a estima nivelul apei. Însă nivelul real al mării este influențat și de alți factori importanți, printre care: curenții oceanici circulația globală a apei vânturile mareele temperatura apei marine salinitatea oceanelor Philip Minderhoud, unul dintre autorii studiului, explică faptul că ignorarea acestor factori a dus la diferențe semnificative între estimările teoretice și realitate. „Rezultatele noastre arată cât de important este să folosim măsurători reale ale nivelului mării, în locul ipotezei frecvent utilizate că înălțimea geoidului este egală cu nivelul mediu actual al mării”, a declarat cercetătorul. Diferențe semnificative între modele și măsurătorile reale În cadrul cercetării, oamenii de știință au calculat diferența dintre altitudinea terenurilor costiere și nivelul real al mării la nivel global. Ulterior, au comparat aceste date cu rezultatele din 385 de studii publicate recent. Analiza a arătat că majoritatea studiilor anterioare au subestimat nivelul mării în zonele de coastă cu aproximativ 30 de centimetri, în medie. În anumite regiuni ale lumii, diferențele sunt și mai mari. Regiunile cele mai vulnerabile Potrivit cercetării, în unele zone – în special în Asia de Sud-Est și în regiunea Indo-Pacifică – nivelul real al mării ar putea fi cu aproximativ un metru mai ridicat decât se estima anterior. Această descoperire este extrem de importantă pentru planificarea măsurilor de protecție împotriva inundațiilor, pentru dezvoltarea infrastructurii și pentru politicile de adaptare la schimbările climatice. Dacă aceste estimări se confirmă, milioane de oameni care trăiesc în regiunile costiere ar putea fi expuși unui risc mai mare decât se credea până acum.

Mario Iorgulescu va fi rejudecat (sursa: Instagram/Mario Iorgulescu)
Justiție

Mario Iorgulescu va fi rejudecat pentru conducere sub influența alcoolului și drogurilor. Decizia definitivă a Înaltei Curți

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis miercuri rejudecarea lui Mario Iorgulescu pentru infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, după ce procurorii au contestat hotărârea Curții de Apel București care stabilise anterior că fapta s-a prescris. Instanța supremă a admis recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și a dispus reluarea judecării apelurilor în ceea ce privește individualizarea pedepsei pentru această infracțiune. Înalta Curte anulează decizia privind prescripția Potrivit deciziei definitive, judecătorii Înaltei Curți au casat parțial hotărârea Curții de Apel București din iunie 2025, prin care procesul penal pentru conducerea sub influența alcoolului și a drogurilor fusese închis pe motiv de prescripție. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Instanța a stabilit că procesul trebuie reluat pentru a se decide modul în care va fi individualizată pedeapsa pentru această infracțiune. Celelalte dispoziții ale deciziei Curții de Apel au fost menținute. Reduceri succesive ale pedepsei în dosarul accidentului mortal Mario Iorgulescu a fost condamnat pentru accidentul rutier din 2019 soldat cu moartea unui bărbat. În timp, pedeapsa sa a fost redusă de mai multe ori de către instanțe. Evoluția dosarului a fost următoarea: februarie 2023 – Tribunalul București îl condamnă la 15 ani și 8 luni de închisoare; octombrie 2023 – Curtea de Apel București reduce pedeapsa la 13 ani și 8 luni; iunie 2024 – Înalta Curte anulează condamnarea pentru omor și decide că fapta trebuie încadrată ca ucidere din culpă, infracțiune cu pedepse mai mici; decembrie 2024 – la rejudecare, Curtea de Apel București stabilește o condamnare de 8 ani și 8 luni de închisoare; iunie 2025 – aceeași instanță reduce pedeapsa la 8 ani, considerând că infracțiunea de conducere sub influența alcoolului și a drogurilor s-a prescris. Decizia de miercuri a Înaltei Curți redeschide însă analiza acestei infracțiuni. Decizia controversată a Curții de Apel București Hotărârea prin care Curtea de Apel București a admis contestația în anulare depusă de Mario Iorgulescu a fost luată după o deliberare în complet de divergență. Inițial, unul dintre judecători nu a fost de acord cu admiterea contestației. În consecință, a fost format un complet de divergență, iar două magistrate – Violeta Georgescu-Ashemimry și Adina Radu – au decis în final în favoarea inculpatului, stabilind că fapta privind conducerea sub influența alcoolului și a drogurilor s-a prescris. Accidentul mortal din 2019 Potrivit anchetei, accidentul a avut loc în noaptea de 8 septembrie 2019, după ce Mario Iorgulescu participase la o petrecere în satul Gulia, din comuna Tărtășești. În timpul petrecerii, el ar fi consumat alcool și ar fi avut o dispută telefonică cu fosta iubită, aflată într-un club din Parcul Herăstrău. Deși le-ar fi promis gazdelor că nu va conduce în starea în care se afla, la finalul petrecerii, în jurul orei 2:50, s-a urcat la volanul mașinii sale, un Aston Martin DBS, și a plecat spre București. Ancheta arată că: avea o alcoolemie de 1,96 g/l, era sub influența cocainei, conducea cu viteze între 140 km/h și 164 km/h. În intersecția dintre Șoseaua Chitilei și strada Teodor Neagoe, Mario Iorgulescu ar fi trecut pe culoarea roșie a semaforului cu aproximativ 145 km/h, după care a accelerat până la 162 km/h. Mașina a urcat pe un scuar, a pătruns pe contrasens și a intrat frontal, cu 143 km/h, într-un alt autoturism. Bărbatul aflat la volanul celeilalte mașini a murit pe loc. Transferat în Italia și absent din proces La câteva zile după accident, Mario Iorgulescu a fost transportat de familie în Italia cu un avion privat și internat într-o clinică. De atunci, el nu a executat nicio zi de închisoare și nu a fost audiat de procurori sau de instanță pe parcursul urmăririi penale și al procesului.

Războiul cu Iranul lovește economia Israelului (sursa: Pexels/David Rado)
Economie

Războiul cu Iranul lovește economia Israelului: pierderi de aproape 3 miliarde de dolari pe săptămână

Conflictul aerian dintre Israel și Iran începe să aibă un impact economic major asupra Israelului. Ministerul israelian al Finanțelor a anunțat că pagubele provocate economiei ar putea depăși 9 miliarde de shekeli pe săptămână, echivalentul a aproximativ 2,93 miliarde de dolari. Estimarea se bazează pe actualele restricții de securitate impuse în Israel, care afectează activitatea economică și mobilitatea populației. Restricțiile de securitate afectează activitatea economică Potrivit Ministerului de Finanțe, pierderile economice estimate se ridică la 9,4 miliarde de shekeli pe săptămână, în contextul restricțiilor de nivel „roșu” impuse de Comandamentul Apărării Civile. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Aceste măsuri includ: limitarea deplasărilor către locul de muncă; închiderea școlilor; mobilizarea rezerviștilor; restricționarea activităților economice. Autoritățile avertizează că impactul financiar al acestor măsuri va deveni vizibil în special începând de săptămâna viitoare, când efectele asupra companiilor și producției vor fi mai pronunțate. Guvernul israelian cere relaxarea restricțiilor Pentru a reduce presiunea asupra economiei, Ministerul de Finanțe a solicitat Comandamentului Apărării Civile să modifice nivelul restricțiilor de la „roșu” la „portocaliu”. În acest scenariu, activitatea economică ar putea continua într-un regim mai flexibil, iar pierderile economice ar scădea semnificativ. Estimările arată că, în cazul restricțiilor „portocalii”, pagubele ar fi de aproximativ 4,3 miliarde de shekeli pe săptămână, aproape la jumătate față de nivelul actual. Escaladarea conflictului dintre Israel, SUA și Iran Situația tensionată a început sâmbătă, când Israelul și Statele Unite au lansat bombardamente asupra Iranului. Atacurile au declanșat represalii și au extins tensiunile în mai multe zone din Orientul Mijlociu. În urma conflictului, Iranul a lansat atacuri asupra Israelului și asupra altor țări din regiune, transporturile și exporturile de energie din zona Golfului au fost perturbate, iar tensiunile militare au crescut în întreaga regiune. Oficiali din Israel și SUA au avertizat că operațiunile militare ar putea dura mai multe săptămâni, ceea ce ar putea amplifica impactul economic. Școli închise, munca la distanță În prezent, sistemul educațional din Israel este suspendat, iar școlile rămân închise pe parcursul acestei săptămâni. Autoritățile au interzis reuniunile publice și au restricționat activitatea la locurile de muncă, cu excepția sectoarelor considerate esențiale. În aceste condiții, majoritatea angajaților lucrează de acasă. Economia Israelului era pe creștere înaintea conflictului Înainte de escaladarea conflictului, economia israeliană avea o evoluție pozitivă. Produsul intern brut a crescut cu 3,1% anul trecut, iar pentru anul în curs economiștii estimau o accelerare a creșterii economice la peste 5%.

Moscova ascunde costul real al războiului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Moscova ascunde costul real al războiului din Ucraina, iar economia Rusiei resimte puternic sancțiunile

Serviciul Federal de Informații al Germaniei (BND) susține că autoritățile de la Moscova ascund adevăratul impact economic al războiului din Ucraina. Potrivit evaluărilor serviciului german, deficitul bugetar al Rusiei în 2025 ar fi fost cu 2.360 miliarde de ruble (aproximativ 30,45 miliarde de dolari) mai mare decât cifra oficială prezentată de Kremlin. Informațiile au fost publicate într-o analiză transmisă de BND, care arată că sancțiunile occidentale și scăderea veniturilor din energie pun presiune tot mai mare asupra economiei ruse. BND: sancțiunile occidentale afectează clar economia Rusiei Serviciul de informații german a subliniat că sancțiunile impuse de statele occidentale au un „efect clar” asupra economiei ruse. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Potrivit BND, Rusia se confruntă nu doar cu presiunea sancțiunilor, ci și cu scăderea veniturilor din petrol și gaze, provocată de prăbușirea prețurilor globale la energie. „Putin sacrifică viitorul economic al Rusiei pentru obiectivele sale imperiale”, a transmis serviciul german de informații în analiza publicată. Kremlinul minimalizează problemele economice Reacția Moscovei nu a întârziat. Săptămâna trecută, Kremlinul a susținut că reducerea veniturilor și creșterea deficitului bugetar reprezintă „dificultăți obișnuite”, care pot fi gestionate datorită stabilității macroeconomice generale a țării. Autoritățile ruse încearcă astfel să transmită că situația economică rămâne sub control, în pofida presiunilor generate de sancțiuni și de costurile războiului. Veniturile din petrol, afectate de sancțiuni Exporturile de petrol, principala sursă de venit pentru Rusia, au fost afectate de sancțiunile occidentale. Moscova a fost nevoită să vândă petrolul la prețuri reduse față de cotațiile globale, pentru a-și menține accesul la piețe. Reducerea prețurilor a fost accentuată și de presiunile exercitate de Statele Unite asupra principalilor cumpărători de petrol rusesc, ceea ce a diminuat semnificativ veniturile bugetare. Estimările BND indică un deficit mult mai mare Serviciul german estimează că deficitul bugetar federal al Rusiei în 2025 a ajuns la aproximativ 8.010 miliarde de ruble, semnificativ peste cifra oficială de 5.650 miliarde de ruble, echivalentul a 2,6% din PIB. BND nu a explicat în detaliu metodologia utilizată pentru calcularea acestei diferențe și nu a oferit comentarii suplimentare imediat după publicarea evaluării. Deficitul bugetar consolidat al Rusiei s-a deteriorat puternic Dacă sunt incluse și bugetele regionale, situația financiară devine și mai complicată. Deficitul bugetar consolidat al Rusiei a ajuns în 2025 la 8.300 miliarde de ruble, echivalentul a 3,9% din PIB. Această sumă este de 2,6 ori mai mare decât în 2024, pe fondul scăderii veniturilor și al creșterii cheltuielilor, în special a celor militare. Creșterea prețului petrolului nu este suficientă Atacurile americane și israeliene asupra Iranului au dus la creșterea temporară a prețurilor globale ale petrolului. Cu toate acestea, nivelul actual al cotațiilor rămâne sub pragul necesar pentru echilibrarea bugetului Rusiei. Astfel, chiar și o eventuală creștere a veniturilor din energie nu ar fi suficientă pentru a acoperi deficitul în creștere. Deficitul bugetar al Rusiei, cel mai mare din ultimii ani Potrivit datelor oficiale publicate la 19 ianuarie de Ministerul rus al Finanțelor, Rusia a înregistrat în 2025 un deficit bugetar de aproximativ 5.600 miliarde de ruble (72,12 miliarde de dolari), echivalentul a 2,6% din PIB. Acesta reprezintă: cel mai mare deficit ca procent din PIB din 2020 cel mai ridicat deficit cash din 2006 Prin comparație, în 2024 deficitul bugetar al Rusiei a fost de 1,7% din PIB. Moscova a majorat de două ori ținta de deficit Guvernul rus a fost nevoit să își revizuiască de două ori ținta de deficit pentru 2025. Inițial, autoritățile estimau un deficit de 1.200 miliarde de ruble, echivalentul a 0,5% din PIB. Revizuirea a fost determinată de scăderea veniturilor din energie și de aprecierea rublei, care a redus valoarea încasărilor obținute din exporturi.

NATO doboară rachetă iraniană îndreptată spre Turcia (sursa: Facebook/Hakan Fidan Fan)
Internațional

Rachetă lansată din Iran spre spațiul aerian al Turciei, interceptată de sistemele NATO din estul Mediteranei

O rachetă balistică lansată din Iran și îndreptată spre spațiul aerian al Turciei a fost interceptată și distrusă de sistemele de apărare ale NATO desfășurate în estul Mediteranei. Incidentul a fost confirmat miercuri de Ministerul Apărării din Turcia. Potrivit autorităților turce, racheta a fost neutralizată înainte de a produce pagube sau victime. Racheta a survolat Irak și Siria înainte de interceptare Ministerul turc al Apărării a precizat, într-un comunicat, că racheta balistică lansată din Iran s-a îndreptat spre spațiul aerian turc după ce a traversat spațiile aeriene ale Irakului și Siriei. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Aceasta a fost interceptată de sistemele de apărare aeriană și antirachetă ale NATO, amplasate în estul Mediteranei. „O rachetă balistică lansată din Iran, care se îndrepta spre spațiul aerian turc după ce a survolat spațiile aeriene ale Irakului și Siriei, a fost interceptată și neutralizată la timp de elementele de apărare aeriană și antirachetă ale NATO desfășurate în estul Mediteranei”, se arată în comunicatul ministerului. Autoritățile au subliniat că incidentul nu a provocat victime sau răniți. Ministrul apărării, mesaj dur către Iran În urma incidentului, Turcia a transmis un protest oficial Iranului. Potrivit unei surse diplomatice turce, ministrul de externe al Turciei, Hakan Fidan, a discutat telefonic cu omologul său iranian, Abbas Araqchi, pentru a exprima nemulțumirea Ankarei față de lansarea rachetei balistice care se îndrepta spre spațiul aerian turcesc. Hakan Fidan i-a transmis omologului său iranian că este important ca toate părțile implicate să evite măsuri care ar putea contribui la escaladarea conflictului. Ulterior, ministrul Fidan a postat un mesaj dur pe rețelele sociale: „O spun independent de problema Iranului; Turcia se apără întotdeauna. Avem și voința și talentul de a reuși.”  

Funeraliile lui Ali Khamenei, amânate la Teheran (sursa: X/Khamenei.ir)
Internațional

Funeraliile lui Ali Khamenei, amânate la Teheran. Israelul amenință cu eliminarea succesorului

Ceremonia oficială de comemorare a liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, programată la Teheran, a fost amânată, potrivit agenției iraniene Tasnim. Decizia vine la câteva zile după ce liderul iranian a fost ucis, alături de membri ai familiei sale, într-o serie de atacuri aeriene comune ale Israelului și Statelor Unite. În același timp, tensiunile regionale cresc, după ce ministrul israelian al Apărării a avertizat că orice succesor al lui Khamenei ar putea deveni „țintă sigură pentru asasinat”. Ceremonia de rămas-bun, amânată din motive logistice Potrivit agenției Tasnim, ceremonia de comemorare organizată în capitala iraniană a fost amânată din motive logistice. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Oficialii citați de presă au invocat numărul mare de solicitări venite din diferite provincii ale țării din partea oamenilor care doresc să participe la eveniment. Autoritățile pregătesc în continuare funeraliile liderului religios și politic, iar organizatorii se așteaptă la o participare masivă. O astfel de adunare de amploare ar putea deveni însă o potențială țintă într-un context de tensiuni militare crescute între Iran, Israel și Statele Unite. Pentru comparație, la funeraliile ayatollahului Ruhollah Khomeini, fondatorul Republicii Islamice, în 1989, au participat aproximativ 10 milioane de persoane. Planurile inițiale pentru ceremonia de la Teheran Anterior, Hojjatoleslam Mahmoudi, șeful Consiliului pentru Propagare Islamică din Iran, anunțase că ceremonia de rămas-bun urma să înceapă la ora 22:00 la sala de rugăciune Imam Khomeini din Teheran și să dureze trei zile. „Sala de rugăciune va primi vizitatori, iar oamenii dragi pot veni pentru a participa la ceremonia de rămas-bun și pentru a-și arăta încă o dată prezența puternică”, declara Mahmoudi, citat de presa iraniană. Moartea lui Khamenei și rolul său în statul iranian Ali Khamenei a fost ucis sâmbătă, la vârsta de 86 de ani. El ocupa funcția de lider suprem al Iranului din 1989, când l-a succedat pe ayatollahul Ruhollah Khomeini, liderul revoluției islamice din 1979 care a răsturnat regimul șahului. În sistemul politic iranian, liderul suprem deține autoritatea finală asupra tuturor instituțiilor statului, inclusiv asupra guvernului, armatei și sistemului judiciar. De asemenea, acesta este considerat și liderul spiritual al țării. Desemnarea unui nou lider suprem Ayatollahul Ahmad Khatami, un influent cleric iranian și membru al Consiliului Gardienilor și al Adunării Experților, a declarat că procesul de desemnare a succesorului lui Khamenei este aproape de final. „Noul lider suprem va fi identificat în cel mai scurt timp posibil. Suntem aproape de o concluzie, însă trebuie să ținem cont că țara se află într-o situație de război”, a declarat Khatami la televiziunea de stat. Adunarea Experților, organismul responsabil de alegerea liderului suprem, are 88 de membri aleși prin vot public o dată la opt ani. Candidații pentru această instituție sunt însă verificați și aprobați în prealabil de Consiliul Gardienilor, un organism puternic în care o parte dintre membri sunt numiți chiar de liderul suprem. Pentru numirea noului lider este suficientă o majoritate simplă. Constituția Iranului prevede că viitorul lider trebuie să fie un jurist islamic de rang înalt, cu o profundă cunoaștere a jurisprudenței șiite, dar și cu calități politice, curaj și capacitate administrativă. Mojtaba Khamenei, printre principalii favoriți Printre cei considerați favoriți pentru succesiune se află Mojtaba Khamenei, al doilea fiu al liderului ucis. Două surse iraniene au afirmat că acesta a supraviețuit atacurilor aeriene lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului. Israelul amenință cu eliminarea succesorului Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a transmis un avertisment dur miercuri, afirmând că orice lider iranian care va continua politica ostilă față de Israel va deveni o țintă pentru eliminare. „Orice lider ales de regimul terorist iranian pentru a continua planul de distrugere a Israelului, pentru a amenința Statele Unite, lumea liberă și statele din regiune și pentru a reprima poporul iranian va fi o țintă sigură pentru asasinat, indiferent de numele său sau de locul unde se ascunde”, a scris Katz pe platforma X. Donald Trump speculează asupra viitoarei conduceri a Iranului Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a comentat public situația din Iran, sugerând că cel mai negativ scenariu pentru Washington ar fi instalarea unui lider ostil intereselor americane. Declarația a fost făcută marți, în timpul unei apariții în Biroul Oval. Sistemul politic iranian, pregătit pentru un astfel de scenariu Luciano Zaccara, profesor asociat de politică în zona Golfului la Universitatea Qatar, a declarat că structura politică a Iranului era pregătită pentru eventualitatea dispariției lui Khamenei. „Structurile rămân, linia puterii și lanțul de comandă rămân intacte”, a explicat el. Potrivit expertului, sistemul iranian a anticipat de mult timp un astfel de scenariu, ceea ce ar putea facilita tranziția către un nou lider suprem chiar și în contextul tensiunilor regionale și al conflictului în curs.

Crima de la Cenei, doi adolescenți trimiși în judecată (sursa: Pexels/KATRIN BOLOVTSOVA)
Eveniment

Ucigașii minori la Cenei: doi adolescenți ajung în fața instanței după uciderea lui Mario Berinde

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș au anunțat, miercuri, trimiterea în judecată a doi minori implicați în crima de la Cenei, județul Timiș, în care victima a fost Mario Berinde, un adolescent de 15 ani. Cei doi inculpați sunt cercetați în stare de arest preventiv pentru omor calificat, profanare de cadavre și favorizarea făptuitorului. Un al treilea minor implicat în comiterea faptei, în vârstă de 13 ani, nu răspunde penal din cauza vârstei, iar în cazul său procurorii au dispus clasarea cauzei. Procurorii au finalizat ancheta în dosarul crimei Potrivit unui comunicat transmis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, procurorul de caz a finalizat cercetările și a decis trimiterea în judecată a inculpaților: Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA M.D.A., în vârstă de 15 ani, pentru infracțiunile de omor calificat și profanare de cadavre B.R.P., pentru profanare de cadavre și favorizarea făptuitorului Ambii minori vor fi judecați în stare de arest preventiv. Crima ar fi fost planificată cu o lună înainte Anchetatorii au stabilit că fapta a avut loc în data de 19 ianuarie, în jurul orei 21:30, la un imobil din localitatea Cenei. Potrivit procurorilor, inculpatul M.D.A., de 15 ani, împreună cu R.M.D., de 13 ani, ar fi pus la punct un plan prestabilit cu aproximativ o lună înainte de comiterea crimei, așteptând momentul oportun pentru a acționa. Cei doi l-ar fi ucis pe Mario Berinde prin lovituri repetate aplicate cu o toporișcă și un cuțit, în timp ce se aflau la imobilul cu numărul 667 din localitate. Cadavrul victimei ar fi fost incendiat și îngropat Procurorii susțin că, după comiterea crimei, cei doi minori l-au chemat la fața locului pe B.R.P., care a participat ulterior la ascunderea urmelor. Astfel, cei trei ar fi acționat împreună pentru a profană cadavrul victimei, incendiindu-l și apoi îngropându-l în spatele grădinii. Potrivit anchetatorilor, B.R.P. i-ar fi ajutat activ pe autorii crimei să scape de cadavru și să șteargă urmele infracțiunii, acțiuni realizate cu scopul de a îngreuna investigațiile și tragerea la răspundere penală. Minorul de 13 ani nu răspunde penal În cazul minorului R.M.D., în vârstă de 13 ani, procurorul de caz a dispus clasarea cauzei, invocând cauza de neimputabilitate prevăzută de lege pentru minorii sub 14 ani. Potrivit legislației penale din România, copiii care nu au împlinit 14 ani nu pot fi trași la răspundere penală. Minorul, plasat într-un centru de protecție Prin sentința civilă nr. 95/2006/PI/2026, Tribunalul Timiș a dispus plasamentul în regim de urgență al minorului R.M.D. într-o instituție de protecție socială. Acesta a fost internat în Complexul de Servicii Sociale pentru Intervenții în Regim de Urgență în Domeniul Protecției Copilului – Serviciul de Primire în Regim de Urgență. Dosarul a fost trimis Tribunalului Timiș Rechizitoriul întocmit de procurori, împreună cu întregul dosar al cauzei, a fost trimis Tribunalului Timiș, instanța competentă să judece cazul. Magistrații urmează să stabilească responsabilitatea penală a inculpaților și eventualele pedepse pentru faptele comise în cazul crimei care a șocat comunitatea din Cenei.

Turismul din România, sub nivelul statelor din regiune (sursa: Pexels/Andrei Tanase)
Eveniment

Turismul din România, sub nivelul statelor din regiune. Polonia și Cehia atrag de două ori mai mulți turiști

Turismul din Uniunea Europeană a atins un nou record în 2025, însă România rămâne sub nivelul unor state din regiune. Potrivit datelor publicate de Eurostat, numărul nopților petrecute în unități de cazare din România este mai mic decât în țări precum Ungaria, Cehia sau Polonia, în condițiile în care majoritatea statelor europene au înregistrat creșteri ale activității turistice. Majoritatea statelor UE au înregistrat creșteri ale turismului Anul 2025 a adus un nou record pentru turismul din Uniunea Europeană. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Aproape 3,1 miliarde de nopți au fost petrecute în unități de cazare turistică din statele membre, în creștere cu 2,2% față de 2024. Creșterea înseamnă aproximativ 66,4 milioane de nopți suplimentare comparativ cu anul precedent, confirmând tendința de revenire și consolidare a industriei turistice europene. Numărul nopților petrecute în unități de cazare turistică a crescut în 24 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Cele mai mari creșteri au fost raportate de: - Malta, cu un avans de 10,1% față de 2024 - Polonia, cu o creștere de 7,2% În schimb, trei state au înregistrat scăderi ale numărului de înnoptări: - Luxemburg, minus 2,4% - România, minus 1,7% - Irlanda, minus 0,4% România, sub nivelul unor state din regiune Potrivit datelor Eurostat, în România s-au înregistrat 29,685 milioane de nopți petrecute în unități de cazare turistică. Prin comparație, în alte state din regiune cifrele au fost mai ridicate: Bulgaria – 28,816 milioane Ungaria – 33,218 milioane Cehia – 59,143 milioane Polonia – 104,692 milioane Spania, Italia și Franța domină turismul european Aproape două treimi din totalul nopților turistice din UE (61,7%) au fost concentrate în doar patru state membre: Spania – 513,6 milioane de nopți Italia – 476,9 milioane Franța – 471,7 milioane Germania – 442,1 milioane La polul opus, cele mai mici cifre au fost înregistrate în: Luxemburg – 3,6 milioane de nopți Letonia – 5 milioane Estonia – 6,7 milioane Creștere a turismului în ultimul trimestru din 2025 În ultimul trimestru al anului 2025, turismul din Uniunea Europeană a continuat să crească. Numărul de nopți petrecute în unitățile de cazare turistică a fost cu 3% mai mare decât în aceeași perioadă din 2024. Creșteri au fost înregistrate în 25 de state membre, cele mai importante fiind: Irlanda – plus 12% Malta – plus 10,9% În schimb, scăderi au fost raportate în: România – minus 4,6% Luxemburg – minus 0,4% Turismul internațional, principalul motor al creșterii Potrivit Eurostat, turiștii străini au fost principalul motor al creșterii turismului european în 2025. Înnoptările vizitatorilor internaționali au crescut cu 3,4%, ceea ce înseamnă aproximativ 49,7 milioane de nopți în plus. Această creștere reprezintă aproximativ trei sferturi din avansul total de 66,4 milioane de nopți înregistrat în UE. Scăderea turismului intern în România În ceea ce privește turismul intern, cea mai mare scădere a fost înregistrată în România. Numărul nopților petrecute de turiștii români în unități de cazare a fost cu aproximativ 896.000 mai mic în 2025 față de 2024, ceea ce reprezintă o scădere de 3,5%. În contrast, Polonia a raportat o creștere semnificativă, cu peste cinci milioane de nopți suplimentare petrecute de turiștii interni.

Milițiile kurde din Iran negociază cu CIA (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Milițiile kurde din Iran negociază cu CIA pentru a ataca forțele regimului de la Teheran

Grupări armate kurde din Iran au purtat în ultimele zile discuții cu oficiali americani despre posibilitatea lansării unor atacuri împotriva forțelor de securitate iraniene în vestul țării. Potrivit unor surse citate de CNN, aceste consultări au loc în contextul escaladării conflictului regional și al bombardamentelor asupra unor ținte iraniene de către Statele Unite și Israel. Planuri de atac din zona Kurdistanului irakian Coaliția milițiilor kurde iraniene, concentrată în apropierea frontierei dintre Iran și Irak, în regiunea autonomă Kurdistanul irakian, se pregătește pentru eventuale operațiuni militare. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Liderii acestor grupări speră că atacurile asupra forțelor de securitate ale Republicii Islamice ar putea slăbi regimul de la Teheran și ar crea condițiile pentru o revoltă internă împotriva autorităților iraniene. Discuții cu SUA și solicitări de sprijin militar Potrivit surselor citate, grupările kurde au cerut sprijin militar din partea Statelor Unite și au purtat discuții cu reprezentanți americani privind livrarea de arme prin intermediul CIA. Lideri politici din Erbil și Bagdad ar fi fost, de asemenea, în contact cu administrația președintelui Donald Trump pentru a analiza scenariile unei posibile operațiuni terestre în Iran. Nici o decizie finală privind momentul operațiunii În prezent, nu a fost luată o decizie definitivă privind declanșarea atacurilor sau calendarul unei eventuale operațiuni. Surse apropiate discuțiilor au precizat că planificarea militară este încă în curs, iar orice acțiune ar necesita un sprijin semnificativ din partea armatei și serviciilor de informații americane. Rolul bazelor americane din Kurdistanul irakian Experții consideră că o ofensivă împotriva Iranului lansată din Irak ar depinde în mare măsură de infrastructura militară americană din regiune. Pentagonul a confirmat că bazele americane din Erbil au sprijinit în trecut coaliția internațională în lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (ISIS). Istoria relațiilor dintre SUA și grupările kurde Formațiunile kurde din Kurdistanul irakian au o lungă tradiție de colaborare cu Statele Unite, inclusiv în timpul războiului din Irak și în campania împotriva ISIS. Cu toate acestea, schimbările de alianțe și orientările ideologice diferite ale unor grupări kurde au creat uneori tensiuni în relațiile cu Washingtonul. Posibile consecințe pentru stabilitatea Iranului O revoltă armată a kurzilor iranieni ar putea avea efecte majore asupra stabilității Iranului. Există temeri că o astfel de evoluție ar putea alimenta și mișcarea separatistă a minorității baluchi, care are legături cu grupări din provincia pakistaneză Baluchistan, o zonă cunoscută pentru instabilitate. Reacțiile și temerile Turciei Situația este urmărită atent și de Turcia, care se opune înarmării grupărilor kurde din apropierea frontierelor sale. Ankara a avertizat în trecut că ar putea lansa operațiuni militare împotriva unor formațiuni kurde din Siria și încearcă în prezent să avanseze pe calea negocierilor de pace cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat organizație teroristă de autoritățile turce.

Merz îi cere lui Trump presiuni asupra Rusiei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Cancelarul Merz îi cere lui Trump să exercite mai multă presiune asupra Rusiei pentru a obține concesii de la Putin

Cancelarul german Friedrich Merz i-a cerut președintelui american Donald Trump să intensifice presiunea asupra Moscovei și să includă statele europene în eventualele negocieri privind încheierea războiului din Ucraina. Declarația a fost făcută la Washington, după o întâlnire a celor doi lideri la Casa Albă, în contextul discuțiilor despre o posibilă soluție diplomatică pentru conflict. Europa nu acceptă negocieri „peste capul său” Friedrich Merz a avertizat că Europa nu este dispusă să accepte un acord de pace negociat fără implicarea sa directă. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România „Nu suntem pregătiți să acceptăm un acord care este negociat peste capetele noastre”, a declarat cancelarul german, subliniind că doar un acord susținut și legitimat de statele europene poate garanta o pace durabilă în Ucraina. Rolul indispensabil al Europei în securitatea și reconstrucția Ucrainei Potrivit lui Merz, Donald Trump înțelege că Europa are un rol esențial în procesul de stabilizare a Ucrainei. Cancelarul german a subliniat că sprijinul european pentru securitatea, reconstrucția și integrarea europeană a Ucrainei este „pur și simplu indispensabil”, iar fără Uniunea Europeană și parteneri apropiați precum Regatul Unit, orice acord de pace ar fi dificil de implementat. Germania, principalul susținător european al Ucrainei Friedrich Merz a afirmat că Germania este în prezent cel mai important susținător al Ucrainei din punct de vedere militar, financiar și politic. În opinia sa, administrația americană este conștientă de acest rol major pe care Berlinul îl joacă în sprijinirea Kievului. Rusia, slăbită după ani de război Cancelarul german a susținut că economia Rusiei este vizibil afectată după patru ani de conflict, iar armata rusă a suferit pierderi umane considerabile. În aceste condiții, a spus Merz, Moscova ar putea fi determinată să facă concesii doar dacă Washingtonul va continua să exercite presiuni ferme asupra Kremlinului. Apel pentru o încheiere definitivă a războiului Friedrich Merz a insistat că războiul declanșat de Rusia trebuie să se încheie definitiv și nu printr-o pauză care ar permite reluarea conflictului ulterior. Cancelarul german a precizat că împărtășește cu Donald Trump obiectivul de a ajunge la o pace stabilă și durabilă în Ucraina.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră