marți 14 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7300 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Primul parklift din Iași a ruginit înainte să fie folosit: aproape 100 de locuri de parcare zac nefolosite din cauza birocrației

Parklifturile câștigă tot mai mult teren în Iași, pe fondul lipsei acute de locuri de parcare și al creșterii numărului de autoturisme. Primul parklift din Iași, abandonat Aceste structuri metalice cu platforme suprapuse reprezintă o soluție modernă pentru parcarea mașinilor în spații restrânse, fiind tot mai des întâlnite lângă blocurile noi. Citește și: Chestorul Georgian Drăgan „Bebeto”, tânăr bugetar, a deținut patru apartamente, din care trei, în București Totuși, primul parklift construit în Iași, amplasat lângă blocul Mercur Mary din Podu-Roș, rămâne însă nefuncțional, deși are aproape 100 de locuri de parcare. Potrivit autorităților locale, instalația nu a primit încă toate avizele și documentele necesare recepției finale, motiv pentru care locatarii nu o pot utiliza nici astăzi. Continuarea, în Ziarul de Iași

Primul parklift din Iași a ruginit înainte să fie folosit: aproape 100 de locuri de parcare zac nefolosite din cauza birocrației
Rusia mai are câteva luni în care poate dicta pacea, susține șeful spionajului estonian. Rapoarte oficiale confirmă avertismentul
Internațional

Rusia mai are câteva luni în care poate dicta pacea, susține șeful spionajului estonian. Rapoarte oficiale confirmă avertismentul

Rusia începe să resimtă tot mai acut costurile războiului din Ucraina, iar presiunea militară, economică și socială asupra regimului lui Vladimir Putin crește într-un ritm accelerat, avertizează șeful Serviciului de Informații Externe al Estoniei, Kaupo Rosin. Într-un interviu acordat CNN, oficialul estonian a declarat că Moscova ar mai avea doar patru sau cinci luni în care poate încerca să impună condițiile unei eventuale păci dintr-o poziție de forță. Declarațiile lui Rosin sunt întărite de evaluările serviciilor occidentale de informații, datele economice și analizele privind situația de pe front confirmă din tot mai multe direcții că Rusia intră într-o etapă de uzură strategică tot mai dificil de gestionat. „Timpul nu este de partea Rusiei” Potrivit lui Kaupo Rosin, Kremlinul se confruntă cu probleme tot mai serioase atât pe front, cât și în interiorul Rusiei. Citește și: Povestea reală din spatele filmului „Fjord”: cazul Bodnariu care a zguduit sistemul norvegian de protecție a copilului Șeful serviciului de informații estonian spune că pierderile umane uriașe, dificultățile economice și tensiunile sociale ar putea forța Moscova să intre în negocieri reale privind pacea. „Timpul nu este de partea Rusiei”, a declarat Rosin pentru CNN. În calitate de șef al serviciului de informații al unei țări NATO aflate la granița cu Rusia și fostă republică sovietică, Rosin susține că urmărește atent dinamica internă din Federația Rusă și schimbările de discurs din cercurile apropiate Kremlinului. „Nu mai aud vorbindu-se despre o victorie totală. Oamenii de la Kremlin recunosc că situația de pe câmpul de luptă din Ucraina nu merge prea bine”, a afirmat oficialul estonian. Rusia pierde mai mulți soldați decât poate recruta Potrivit evaluărilor prezentate de Kaupo Rosin, Rusia începe să întâmpine dificultăți serioase în compensarea pierderilor de pe front. Analiștii citați de presa americană estimează că armata rusă pierde aproximativ 1.000 de militari pe zi, între morți și răniți, în timp ce avansul teritorial este extrem de redus — aproximativ 70 de metri pe zi. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat la jumătatea lunii mai că între 15.000 și 20.000 de soldați ruși sunt uciși lunar în conflictul din Ucraina. În același timp, Rusia ar fi înregistrat în aprilie prima pierdere netă lunară de teritoriu din ultimii aproape doi ani, potrivit rapoartelor citate de presa internațională. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că forțele ucrainene au recâștigat aproximativ 590 de kilometri pătrați de teritoriu de la începutul anului. Ucraina câștigă avantajul tehnologic în războiul dronelor În paralel cu blocajul de pe front, balanța tehnologică începe să se încline în favoarea Ucrainei, în special în domeniul dronelor. Analiștii citați de CNN susțin că dronele ucrainene de interceptare de nouă generație limitează tot mai eficient capacitatea Rusiei de a provoca distrugeri. Ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a declarat că numărul dronelor Shahed doborâte de dronele-interceptor s-a „dublat în ultimele patru luni”. Acest avantaj tehnologic ar putea reduce și mai mult capacitatea Rusiei de a obține câștiguri rapide pe front în perioada următoare. Kremlinul ar putea recurge la „mobilizare forțată” În opinia șefului serviciului de informații estonian, dacă situația militară continuă să se deterioreze, Kremlinul ar putea fi obligat să ia în calcul o nouă mobilizare masivă pentru a-și atinge obiectivul declarat: controlul întregii regiuni Donbas din estul Ucrainei. Rosin avertizează însă că o astfel de decizie ar putea deveni extrem de periculoasă pentru stabilitatea internă a regimului Putin. „Sunt foarte preocupați de stabilitatea internă și o monitorizează cu mare atenție. Nu este o decizie pe care ar lua-o foarte ușor”, a explicat oficialul estonian. O mobilizare parțială anunțată de Rusia în 2022 a provocat atunci proteste interne, panică și un exod masiv al bărbaților apți de luptă către statele vecine. Serviciile nordice și baltice avertizează asupra strategiei Rusiei Declarațiile lui Kaupo Rosin se înscriu într-un context mai larg de avertismente venite din partea serviciilor de informații nordice și baltice. Evaluările recente din Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, Suedia, Norvegia și Danemarca arată o concluzie comună: Rusia își militarizează economia, își reconstruiește capacitățile militare și intensifică utilizarea instrumentelor hibride împotriva Europei. Totuși, Moscova începe să resimtă costurile uriașe ale războiului și că fereastra în care Kremlinul poate negocia dintr-o poziție dominantă s-ar putea închide treptat în următoarele luni. Potrivit evaluărilor occidentale, deși Rusia nu se află în pragul colapsului, presiunea acumulată pe front și în interiorul economiei ruse ar putea limita capacitatea Kremlinului de a continua războiul în aceleași condiții ca până acum. Pierderea accesului la rețelele Starlink Un raport oficial publicat de DIA evidențiază faptul că forțele ruse au început să piardă teren și dinamică după ce au rămas fără acces la rețelele Starlink folosite anterior pentru coordonarea atacurilor. DIA notează că armata ucraineană a exploatat rapid aceste vulnerabilități structurale ale Rusiei. În paralel, Serviciul de Informații Externe al Ucrainei (SZRU) a arătat că în primul trimestru din 2026 Ministerul Rus al Apărării a reușit să semneze doar în jur de 70.500 de contracte militare, mult sub cota lunară minimă necesară pentru a acoperi pierderile, provocând o scădere netă a capacității de luptă pe front. Presiunile din interiorul guvernului rus Această fereastră limitată este confirmată indirect chiar de cifrele economice oficiale de la Moscova. Vicepremierul rus Alexander Novak a fost nevoit să reducă drastic prognoza de creștere economică a Rusiei pentru 2026 de la 1,3% la doar 0,4%, invocând exact penuria severă de forță de muncă (soldații fiind blocați pe front sau morți) și efectul cumulativ al atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice. Epuizarea resurselor strategice Tot mai multe evaluări occidentale sugerează că Rusia forțează deliberat escaladarea în aceste 4-5 luni (inclusiv prin utilizarea de noi sisteme de rachete ca amenințare politică) tocmai pentru că știe că resursele sale strategice se apropie de un punct critic de epuizare, iar după acest interval va fi forțată să accepte compromisuri. Date centralizate transmise de oficiali occidentali către agențiile de presă (precum Bloomberg) confirmă că Moscova suferă un deficit net de trupe. Pierderile ireversibile și răniții depășesc constant cota de recrutare contractuală.

„Fjord”, cel mai controversat film de la Cannes: americanii îl laudă, europenii sunt reținuți
Eveniment

„Fjord”, cel mai controversat film de la Cannes: americanii îl laudă, europenii sunt reținuți

Timp de decenii, cinemaul românesc a fost privit în Occident ca o oglindă a traumelor Europei de Est, corupție, abuz instituțional, sărăcie și neîncredere în stat. Odată cu „Fjord”, noul film al lui Cristian Mungiu, premiat la Cannes, perspectiva pare să se inverseze. Pentru prima dată după mulți ani, un film românesc nu mai vorbește despre fisurile Estului, ci despre anxietățile morale ale Vestului. Iar faptul că tocmai Norvegia, simbol al social-democrației, al protecției sociale și al încrederii în instituții, se regăsește sub lupa unui regizor român a provocat un disconfort vizibil în presa europeană. Americanii îl laudă, europenii sunt rezervați Deși filmul „Fjord” al lui Cristian Mungiu tocmai a fost recompensat cu prestigiosul trofeu Palme d'Or la Cannes 2026, proiecția sa a polarizat masiv criticii internaționali. Citește și: Ministrul Predoiu ignoră scandalul Drăgan/Recorder și laudă niște acțiuni banale ale Internelor În timp ce publicații americane de top l-au lăudat ca fiind o capodoperă, marii cronicari din Marea Britanie și jurnaliștii de festival au publicat critici negative sau rezervate. SUA laudă filmul lui Mungiu Presa americană de specialitate a reacționat entuziasmat, oferind recenzii extrem de laudative pentru „Fjord”. Criticii din SUA au apreciat maturitatea regizorală a lui Cristian Mungiu, complexitatea morală a poveștii și prestațiile de excepție ale actorilor. Variety descrie filmul drept o operă „briliant înnodată” și absolut „captivantă”. Guy Lodge laudă imaginea în format widescreen semnată de Tudor Vladimir Panduru, în nuanțe reci, argintii, care obligă spectatorul să privească atent. Variety subliniază că filmul este „perfect acordat la posibilitățile tot mai mari ale lumii moderne pentru neînțelegere și conflict”. The Hollywood Reporter oferă elogii speciale lui Sebastian Stan, menționând că rolul tatălui (Mihai) demonstrează o „gamă interpretativă considerabilă care este prea rar recunoscută”, reușind să facă din acest bărbat arogant și ultra-conservator un personaj profund decent și devotat copiilor săi. În The New York Times, reputatata jurnalistă Manohla Dargis a evidențiat succesul filmului imediat după câștigarea Palme d'Or. The New York Times notează că „Fjord” excelează tocmai prin modul profund în care explorează tensiunea mocnită dintre conservatorismul religios și liberalismul social modern, fără a cădea în capcane simplist. Cel mai controversat film de la Cannes Pe de altă parte, presa din Europa a fost cel mult reținută în privința filmului lui Mungiu. BBC observă că una dintre marile surse de controversă ale filmului „Fjord” este faptul că inversează convențiile morale ale cinemaului de autor occidental. În mod neobișnuit pentru un film de festival, notează publicația britanică, pelicula privește cu scepticism personajele liberale și manifestă empatie față de personajele creștin-conservatoare. Tocmai această perspectivă a transformat filmul lui Cristian Mungiu într-unul dintre cele mai divizive titluri de la Cannes, criticii oscilând între acuzații de propagandă reacționară și elogii pentru inteligența și complexitatea morală a poveștii. BBC remarcă și faptul că niciun alt film din competiție nu a generat atât de multe discuții și dispute, semn că „Fjord” atinge o anxietate culturală profundă în societatea occidentală. Lipsa de intensitate și ritmul „fără vlagă” În The Guardian, Peter Bradshaw, reputatul critic britanic, a oferit filmului o recenzie dură, descriind pelicula ca fiind un film „anticlimactic și lipsit de vlagă” (an anticlimactic, underpowered movie). Bradshaw argumentează că, spre deosebire de capodoperele anterioare ale lui Mungiu, „Fjord” nu reușește să livreze în mod convingător o „adevărată revelație” sau un adevăr arzător despre relațiile dintre personaje, lăsând spectatorul parțial nemulțumit. Absența perspectivei copiilor O altă critică majoră adusă scenariului a venit din partea BFI, ccea mai importantă instituție culturală dedicată cinematografiei din Marea Britanie. BFI susține că Mungiu a refuzat să exploreze adevărat ce înseamnă abuzul fizic (dacă o palmă dată ca disciplină este acceptabilă sau nu) și, mai grav, îi scoate complet de pe scenă exact pe cei care ar putea clarifica lucrurile: copiii înșiși, ale căror traume trec pe plan secundar în favoarea războiului ideologic dintre adulți. Presa din Norvegia despre filmul lui Mungiu Norvegia a fost direct vizată de filmul lui Mungiu, "Fjord" având la bază cazul familiei Bodnariu și scandalul care a implicat sistemul de protecție a copilului din țara nordică. „Critici dure la adresa protecției copilului din Norvegia”, a titrat NRK (echivalentul norvegian al BBC-ului britanic) NRK remarcă faptul că una dintre cele mai interesante dimensiuni ale filmului „Fjord” este perspectiva din care Cristian Mungiu privește societatea norvegiană: „este interesant de văzut cum arată social-democrația noastră norvegiană printr-o lentilă românească”. Criticul observă că regizorul român transformă un sistem considerat model de echilibru și protecție socială într-un spațiu al suspiciunii și rigidității instituționale, văzut prin ochii unei familii venite din Europa de Est. „Regizorul și scenaristul Cristian Mungiu aduce, de fapt, critici tăioase sistemului de protecție a copilului din Norvegia.” NRK notează că filmul provoacă disconfort tocmai pentru că pune sub semnul întrebării mecanismele unui stat care se percepe drept tolerant și bine intenționat, dar care poate deveni rece și intimidant în raport cu individul. Un film „nemilos” Cotidianul norvegian Aftenposten descrie „Fjord” drept un „film scandalos despre protecția copilului din Norvegia”, subliniind caracterul incomod și provocator al noii producții semnate de Cristian Mungiu. „Filmul nemilos este inspirat de un caz real care a stârnit proteste masive împotriva sistemului norvegian de protecție a copilului.” Publicația notează că regizorul, cunoscut pentru filmele sale despre corupție, rasism și traumele sociale din România postcomunistă, își îndreaptă acum privirea critică spre sistemul norvegian de protecție a copilului. „Regizorul Cristian Mungiu a investigat timp de peste 20 de ani condițiile inacceptabile din țara sa natală, România, cum ar fi corupția, rasismul și condițiile dificile de viață ale orfanilor. Nu este mai puțin dureros când acum critică sistemul norvegian de protecție a copilului.” Aftenposten observă că filmul, inspirat de un caz real care a provocat proteste internaționale împotriva Barnevernet (sistemul de protecție a copilului din Norvegia), construiește o poveste dură și lipsită de concesii emoționale.

Povestea reală din spatele filmului „Fjord”: cazul Bodnariu care a zguduit sistemul norvegian de protecție a copilului
Eveniment

Povestea reală din spatele filmului „Fjord”: cazul Bodnariu care a zguduit sistemul norvegian de protecție a copilului

Premiat recent cu Palm d’Or la Festivalul de Film de la Cannes, filmul „Fjord” al regizorului Cristian Mungiu se bazează pe un caz real: drama familiei româno-norvegiene Bodnariu. Povestea celor cinci copii preluați în 2015 de serviciul norvegian Barnevernet a provocat proteste internaționale și o dezbatere amplă despre limitele intervenției statului în viața de familie. Cazul a deschis drumul criticilor dure la adresa sistemului norvegian de protecție a copilului. Dacă până în 2016 Norvegia fusese condamnată extrem de rar în spețe legate de protecția copilului, în anii următori CEDO a primit zeci de dosare similare și a emis numeroase decizii împotriva statului norvegian pentru încălcarea Articolului 8 din Convenția Europeană privind dreptul la respectarea vieții private și de familie. Cum a început cazul Bodnariu Marius Bodnariu, inginer IT român, și soția sa, Ruth Bodnariu, asistentă medicală pediatrică norvegiană, locuiau împreună cu cei cinci copii ai lor în localitatea Redal din comuna Naustdal, o zonă rurală izolată situată pe marginea unui fiord norvegian. Citește și: O ex-funcționară de la Evidența Populației, de 9 ani secretar general adjunct interimar la Interne. La 25 de ani a terminat Dreptul, la o universitate privată Criza a izbucnit în noiembrie 2015, după ce directoarea școlii unde învățau cele două fete mai mari ale familiei a sesizat Barnevernet. Potrivit informațiilor apărute atunci în presa norvegiană, aceasta și-a exprimat îngrijorarea atât cu privire la educația religioasă strictă oferită copiilor, cât și la faptul că fetele ar fi povestit că primesc pedepse fizice acasă. Pe 16 noiembrie 2015, autoritățile norvegiene au intervenit fără o notificare prealabilă. Cele două fete au fost preluate direct de la școală, iar în aceeași zi poliția și asistenții sociali au mers la domiciliul familiei și i-au luat pe cei doi băieți. A doua zi a fost ridicat și bebelușul familiei, în vârstă de doar trei luni, aflat încă în perioada de alăptare. Copiii au fost separați și plasați în trei familii de plasament diferite, situate la distanțe mari una de alta. Potrivit relatărilor din acea perioadă, părinților li s-au limitat drastic drepturile de vizită. Legislația norvegiană și acuzațiile de abuz Autoritățile norvegiene au justificat intervenția prin legislația extrem de strictă care interzice orice formă de violență fizică sau verbală asupra minorilor. În sistemul juridic norvegian, inclusiv o palmă aplicată copilului poate fi încadrată ca faptă penală și poate constitui motiv pentru intervenția serviciilor sociale. Familia Bodnariu a recunoscut că au existat ocazional corecții fizice ușoare, însă părinții au susținut că Barnevernet a acționat disproporționat și abuziv. În paralel, comunitățile religioase evanghelice din România și Statele Unite au prezentat cazul ca pe o persecuție ideologică și ca pe o încercare a statului secular de a controla educația copiilor. Presa norvegiană a explicat ulterior publicului local diferențele culturale și lingvistice care au amplificat conflictul. Publicația Fagbladet arăta că susținătorii familiei foloseau termenul „corecție” sau „palmă”, în timp ce legislația și procurorii norvegieni încadrau situația la „violență domestică”. Intervenția guvernului și proteste internaționale Cazul a provocat una dintre cele mai ample reacții internaționale legate de Barnevernet. În peste 20 de țări au fost organizate proteste în fața ambasadelor Norvegiei, atât în Europa, cât și în Statele Unite. Mii de persoane au acuzat autoritățile norvegiene de încălcarea drepturilor familiale și de abuzuri împotriva familiei Bodnariu. Subiectul a ajuns și pe agenda oficială a statului român. În ianuarie 2016, Guvernul României a anunțat deschiderea unor canale diplomatice directe cu Oslo și implicarea activă în cazul familiei. Ambasada României la Oslo le-a oferit părinților asistență juridică, iar ambasadorul României a avut o întâlnire oficială cu ministrul norvegian al Copiilor și Egalității Sociale. În aceeași perioadă, o delegație de parlamentari români s-a deplasat în Norvegia pentru discuții directe cu autoritățile locale și monitorizarea cazului. Presiunea publică a devenit atât de mare încât ministrul norvegian al Copiilor de la acel moment, Solveig Horne, a oferit explicații oficiale în presa centrală, încercând să respingă acuzațiile potrivit cărora statul norvegian „confiscă” copii pe criterii religioase. Protestul experților norvegieni Controversele nu au venit doar din exterior. Chiar în interiorul Norvegiei s-a format un val puternic de opoziție profesională. Într-o scrisoare deschisă adresată Ministerului Copiilor (analizată la acea vreme de publicații mari ca BBC), peste 170 de experți norvegieni, inclusiv avocați, psihologi clinicieni și profesori universitari în asistență socială,  au descris Barnevernet ca fiind o „organizație disfuncțională care comite erori grave de judecată cu consecințe catastrofale”. Psihologii au atras atenția că instituția a înlocuit empatia și sprijinul acordat familiilor aflate în dificultate cu intervenții de tip polițienesc, axate exclusiv pe pedepsirea părinților. Raport critic la adresa Barnevernet În timp ce autoritățile susțineau că cei cinci copii ar trebui separați definitiv de părinți, un raport de expertiză psihologică a criticat dur modul în care Barnevernet a gestionat cazul. Experții au concluzionat că plasamentul copiilor în familii surogat ar reprezenta o „deteriorare semnificativă” a condițiilor lor de viață. Raportul îi descria pe părinți drept „modești și dornici să învețe”, subliniind că aceștia puneau nevoile copiilor înaintea propriilor interese și aveau competențe parentale adecvate. Concluzia specialiștilor a fost clară: reunificarea familiei reprezenta soluția optimă pentru dezvoltarea copiilor. Autoritățile locale din Naustdal au încercat să conteste validitatea raportului, însă fără succes. Reunificarea familiei Bodnariu Sub presiunea publică și în urma proceselor judiciare, Barnevernet a început să facă pași înapoi. În aprilie 2016 a fost decisă returnarea bebelușului familiei, iar pe 3 iunie 2016 autoritățile au aprobat oficial reunificarea completă a familiei Bodnariu. Presa norvegiană, inclusiv NRK și Bergens Tidende, a relatat atunci că decizia a venit pe fondul anchetelor juridice și al presiunii internaționale uriașe exercitate asupra sistemului Barnevernet. Familia Bodnariu s-a mutat definitiv în România După reunificarea familiei, soții Bodnariu au decis să părăsească definitiv Norvegia, afirmând că se tem de noi anchete și intervenții ale autorităților. Potrivit informațiilor apărute ulterior în presa românească, familia s-a stabilit în județul Brașov și are în prezent șapte copii. CEDO a respins cazul Soții Bodnariu au încercat ulterior să dea în judecată statul norvegian la CEDO pentru încălcarea dreptului la viață de familie. Cererea a fost însă respinsă deoarece familia nu a parcurs toate etapele sistemului judiciar norvegian. În 2017, când procesul urma să fie judecat într-un tribunal norvegian, părinții nu s-au prezentat în instanță, invocând teama de a reveni în Norvegia. Marius Emberland, reprezentant al Avocaturii Guvernului norvegian, a explicat că neepuizarea căilor interne de atac este suficientă pentru ca o cauză să fie respinsă de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Controversele internaționale ale Barnevernet După cazul Bodnariu Norvegia a fost condamnată de mai multe ori la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea Articolului 8 din Convenția Europeană, referitor la dreptul la viață privată și de familie. Printre cele mai cunoscute spețe se numără cazul Strand Lobben contra Norvegiei, decis în 2019, în care Marea Cameră a CEDO a criticat autoritățile norvegiene pentru că au renunțat prea rapid la obiectivul reunificării familiale. Un alt dosar important a fost Abdi Ibrahim contra Norvegiei, în care CEDO a condamnat statul norvegian pentru că nu a respectat identitatea culturală și religioasă a unei familii de refugiați somalezi. În urma acestor presiuni cumulate, inclusiv a avertismentelor lansate de Curtea Supremă a Norvegiei, statul nordic a fost obligat să demareze reforme legislative. Acestea pun un accent mult mai mare pe consilierea preventivă a părinților înainte de a se recurge la măsura extremă a separării.

Cum a luat avânt cariera lui Georgian Drăgan, „Bebeto” din Poliția Română: de la Rutieră, la chestor la numai 34 de ani
Eveniment

Cum a luat avânt cariera lui Georgian Drăgan, „Bebeto” din Poliția Română: de la Rutieră, la chestor la numai 34 de ani

Ascensiunea profesională a lui Georgian Drăgan în structurile Poliției Române este una dintre cele mai rapide și controversate din ultimii ani. În doar puțin peste un deceniu, ofițerul care și-a început cariera la Rutieră, în Ploiești, a ajuns chestor de poliție la 34 de ani și principal comunicator al Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR). Este poreclit de sindicaliști "Bebeto". Cea mai recentă controversă care îl vizează a reaprins dezbaterea despre politizarea Poliției Române și despre relația tensionată dintre instituțiile statului și presa de investigație. Un singur an în teren și trecerea rapidă spre comunicare Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” absolvită în 2012 a reprezentat începutul traseului profesional al lui Georgian Drăgan. Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Acesta a fost încadrat ca ofițer la Biroul Poliției Rutiere din cadrul IPJ Prahova, perioada care avea să rămână și singura sa experiență consistentă de muncă operativă pe teren. În 2013, numele său începea să fie remarcat în contextul unui incident rutier petrecut la Ploiești. O femeie suspectată că a consumat alcool a refuzat controlul polițiștilor, a lovit un agent și a fugit cu mașina, ajungând să conducă pe contrasens pe autostradă, noaptea, cu farurile stinse și cu viteze de aproape 190 km/h. Georgian Drăgan a participat la urmărirea care s-a încheiat în apropierea Bucureștiului, înainte ca șoferița să provoace o tragedie. Episodul a fost intens mediatizat și a devenit, practic, rampa sa de lansare în structurile de comunicare ale Poliției. La scurt timp după incident, Drăgan a fost numit purtător de cuvânt al IPJ Prahova, devenind rapid o figură familiară pentru televiziunile locale și naționale. Ascensiunea la București În 2014, Georgian Drăgan era deja detașat la București, în poziția de purtător de cuvânt al Poliției Române. În anii următori, ascensiunea sa avea să continue constant, prin ocuparea unor funcții de management și suport în cadrul MAI și IGPR, inclusiv prin mecanismul delegărilor și împuternicirilor temporare. Acest sistem al împuternicirilor a devenit una dintre cele mai criticate practici din Poliția Română. Sindicatele polițiștilor au susținut constant că funcțiile-cheie sunt ocupate temporar, fără concursuri reale, ceea ce permite control politic și dependență administrativă față de conducerea ministerului. Gradul de chestor la 34 de ani În 2023, la doar 34 de ani, Georgian Drăgan era avansat prin decret prezidențial la gradul de chestor de poliție, echivalentul unui general cu o stea. A devenit astfel unul dintre cei mai tineri generali din istoria recentă a Ministerului Afacerilor Interne. Pentru o parte a sistemului, promovarea sa a fost percepută drept confirmarea unei cariere construite în principal în zona comunicării și a managementului administrativ, nu în combaterea criminalității sau coordonarea unor anchete complexe. Documentarul Recorder Cea mai puternică reacție publică împotriva lui Georgian Drăgan a venit însă în urma documentarului „Poliție aservită”, realizat de Recorder. Investigația a analizat modul în care sute de funcții de conducere din Poliția Română sunt ocupate prin împuterniciri repetate, evitând concursurile și favorizând influența politică asupra instituției. În replica oficială a IGPR, Georgian Drăgan a susținut o conferință de presă în care a acuzat publicația Recorder că ar încerca „destabilizarea instituțiilor statului român” și că ar depăși limitele informării publice. Declarațiile au provocat reacții dure din partea organizațiilor pentru libertatea presei și a sindicatelor din poliție, care au considerat discursul drept o tentativă de intimidare a jurnaliștilor. Momentul cel mai tensionat al conferinței a venit atunci când jurnalistul Alex Nedea i-a atras atenția lui Drăgan că informațiile invocate împotriva Recorder erau contrazise chiar de documentarul pe care IGPR îl critica. În fața jurnaliștilor, chestorul a admis că vizionase doar primele 25 de minute ale investigației de aproape 50 de minute, deși organizase o conferință oficială împotriva acesteia. Un conflict deschis cu sindicatele Relația dintre Georgian Drăgan și sindicatele din poliție s-a deteriorat constant în ultimii ani. Unul dintre cele mai tensionate momente a avut loc în 2023, după ce liderul Sindicatului Europol, Cosmin Andreica, a susținut public că a reușit să cumpere un kilogram de cocaină din Portul Constanța fără să fie controlat la ieșire. În reacția oficială a IGPR, Georgian Drăgan a declarat că se îndoiește de veridicitatea afirmației, însă a avertizat că, dacă aceasta se confirmă, liderul sindical ar putea răspunde penal. Cazul a amplificat conflictul deja existent dintre conducerea Poliției Române și organizațiile sindicale din sistem. Episodul repartițiilor de la Academia de Poliție În 2023 au existat acuzații publice ale unor absolvenți ai Academiei de Poliție privind presiuni legate de repartizarea pe posturi. Mai mulți tineri au acuzat public conducerea Poliției Române că ar fi făcut presiuni asupra lor pentru a accepta posturi aflate la sute de kilometri de domiciliu, sub amenințarea exmatriculării sau a pierderii gradului profesional. Sindicatul Europol a susținut atunci că absolvenții au fost recrutați în timpul studiilor pentru structuri precum combaterea crimei organizate sau investigații criminale, însă ulterior li s-ar fi refuzat transferurile promise. În acel context, Georgian Drăgan, în calitate de purtător de cuvânt al IGPR, a respins acuzațiile și a declarat că adjunctul Poliției Române, chestorul Virgil Spiridon, le-ar fi prezentat absolvenților doar procedura legală privind repartizarea în funcție de medii și că instituția a încercat să îi trimită cât mai aproape de domiciliu. Sindicaliștii îl ironizează: "Bebeto" Sindicatul Europol și Sindicatul Polițiștilor „Diamantul” l-au criticat constant, atât pentru ascensiunea rapidă, cât și pentru asocierea imaginii sale cu sistemul împuternicirilor. Sindicatul SPR Diamantul l-a poreclit „Bebeto” și a contestat public decretul prezidențial din noiembrie 2023 prin care acesta a devenit chestor la doar 34 de ani. Sindicatul a demonstrat, prin calcule bazate pe stagiile minime legale din Statutul Polițistului, că parcurgerea celor 6 grade profesionale în doar 11 ani de la absolvirea Academiei este o imposibilitate matematică la termenul legal, catalogându-l drept un „general de carton” promovat pe criterii politice, nu pe merit. În 2026, SPR „Diamantul” a deschis chiar un proces prin care cere motivarea decretului prezidențial prin care Drăgan a fost făcut chestor. Reprezentanții sindicali susțin că gradul de general ar trebui acordat exclusiv pentru merite profesionale excepționale și experiență semnificativă în activitatea operativă. Purtătorul de cuvânt și problemele de exprimare Au existat și momente care au atras atenția nu prin gravitate instituțională, ci prin contrastul dintre funcția ocupată și exprimarea publică. Într-un interviu despre o acțiune națională privind siguranța rutieră, Drăgan, pe atunci purtătorul de cuvânt al Poliției Române, explica faptul că „aceste activități fac parte dintr-o gamă largă de activități”, o frază care a rămas memorabilă mai degrabă prin redundanță decât prin claritate. În alt interviu, în timpul unei demonstrații antidrog realizate în direct la Antena 3, Georgian Drăgan afirma că „Poliția Română, Ministerul de Interne și implicit Guvernul României a dat posibilitate polițistului rutier...”, formulare care a stârnit ironii în mediul online, având în vedere că venea chiar din partea purtătorului de cuvânt al Poliției Române.

„Delta Moldovei” are un nou logo: creatoarea este o ucraineancă stabilită în România
Eveniment

„Delta Moldovei” are un nou logo: creatoarea este o ucraineancă stabilită în România

„Delta Moldovei”, una dintre cele mai importante zone umede din nord-estul României, are de acum o identitate vizuală oficială, după finalizarea concursului organizat de autoritățile de mediu. Delta Moldovei, logo creat de o ucraineancă Logo-ul câștigător a fost realizat de un studio de design din București, coordonat de creatoarea ucraineană Oksana Bashtavenko, iar acesta va reprezenta oficial situl Ramsar „Zonele Umede Jijia-Iași” în campaniile de promovare și educație ecologică. Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Noua siglă propune o imagine modernă și minimalistă a ecosistemului Jijiei, inspirată de rețeaua de ape, biodiversitatea și echilibrul natural al zonelor umede. Formele fluide și simbolurile grafice sugerează legătura dintre apă, vegetație și faună, iar creatoarea logo-ului va deveni ambasador al proiectului „Delta Moldovei”. Continuarea, în Ziarul de Iași

Două spitale importante din Iași au ratat finanțarea PNRR: proiectele, analizate de BERD
Eveniment

Două spitale importante din Iași au ratat finanțarea PNRR: proiectele, analizate de BERD

Două dintre cele mai importante proiecte medicale din Iași, Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară și Spitalul Clinic Integrat de Boli Respiratorii, au intrat oficial pe lista BERD pentru analiză și posibilă finanțare prin parteneriat public-privat. Două spitale ieșene ratează finanțarea PNRR Anunțul făcut de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene readuce speranța pentru dezvoltarea infrastructurii sanitare din Iași, după blocajele și întârzierile înregistrate prin PNRR. Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Vicepreședintele CJ Iași, Marius Dangă, critică dur modul în care Ministerul Sănătății a gestionat programul pentru spitalele noi, susținând că lista finală a proiectelor finanțate reprezintă „un dezastru”. Acesta afirmă că proiectul Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară a fost pregătit rapid și complet, însă criteriile de selecție din PNRR ar fi fost influențate politic. Continuarea, în Ziarul de Iași

Copiii fără centură în mașină, pericol ignorat de mulți părinți: avertizarea unui fost pilot de raliuri
Eveniment

Copiii fără centură în mașină, pericol ignorat de mulți părinți: avertizarea unui fost pilot de raliuri

Accidentul recent din Iași, în care un copil a fost proiectat pe șosea după impact, readuce în prim-plan problema siguranței copiilor transportați în mașină și responsabilitatea părinților în trafic. Copiii fără centură în mașină, pericol imens Fostul pilot ieșean de raliuri Victor Grădinariu, fost coleg al lui Titi Aur, avertizează că mulți adulți ignoră regulile elementare privind folosirea scaunelor auto și a centurilor de siguranță. Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Acesta explică faptul că, la doar 40 km/h, greutatea unui copil de 10 kilograme poate depăși 100 de kilograme în momentul impactului, transformând orice accident într-un pericol major. Inginerul susține că lipsa măsurilor de protecție adecvate și obiceiul de a ține copiii în brațe sau neasigurați în mașină continuă să pună în pericol viețile celor mici. Continuarea, în Ziarul de Iași

Șocant: reprezentanța României la UE nu a comunicat nimic public de un an. Bucureștiul, pur și simplu invizibil la Bruxelles
Politică

Șocant: reprezentanța României la UE nu a comunicat nimic public de un an. Bucureștiul, pur și simplu invizibil la Bruxelles

România, una dintre cele mai importante țări din Europa de Est și unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor europene, este acuzată că joacă un rol aproape invizibil în diplomația de la Bruxelles. În ediția recentă a Playbook-ului publicat de Politico Europe, mai mulți diplomați și oficiali europeni au declarat că Bucureștiul evită constant să își promoveze public interesele sau să se implice în inițiative sensibile la nivelul Uniunii Europene. Analiza semnată de jurnalistul Gabriel Gavin descrie o Românie care, deși ocupă o poziție strategică în sud-estul Europei și are o importanță geopolitică majoră, preferă să rămână „cu capul plecat” în relația cu Bruxelles-ul. Diplomați europeni: România evită să „tulbure apele” la Bruxelles Potrivit sursei citate, cinci diplomați și oficiali europeni au susținut că România adoptă deliberat o strategie a discreției în instituțiile europene. Citește și: ANAF a respins contestația unui contribuabil cu ajutorul AI, care a invocat legi inexistente Aceștia afirmă că reprezentanții Bucureștiului evită să se alăture inițiativelor controversate și rareori fac lobby public pentru interesele naționale. Un oficial român, care a vorbit sub protecția anonimatului, a explicat că această „invizibilitate” nu este o consecință recentă a crizei politice interne, ci o strategie mai veche, menită să evite tensiunile cu partenerii europeni. „Delegația își ține capul plecat la Bruxelles pentru a evita să tulbure apele și să provoace reacții negative”, a declarat oficialul citat de Politico. Căderea guvernului pro-european ar fi agravat situația Articolul subliniază că situația s-a deteriorat și mai mult după prăbușirea recentă a guvernului pro-european de la București. Potrivit diplomaților europeni, lipsa unui centru politic stabil îngreunează transmiterea unor instrucțiuni clare către reprezentanții României din instituțiile UE. Această perioadă de incertitudine politică ar fi accentuat impresia că România este absentă din marile dezbateri europene, într-un moment în care Uniunea Europeană discută teme majore legate de securitate, extindere, apărare și finanțare regională. România, singura țară fără purtător de cuvânt la ambasada UE Una dintre cele mai dure observații din analiza Politico vizează comunicarea diplomatică a României. Potrivit publicației, dintre toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, România este singura care nu are un purtător de cuvânt sau un ofițer de presă desemnat pentru reprezentanța sa permanentă la UE. Mai mult, reprezentanța permanentă a României nu ar fi emis niciun comunicat de presă de aproape un an, iar site-ul ambasadei și cel al Ministerului Afacerilor Externe ar avea frecvent probleme de funcționare. Reprezentanța României la UE a refuzat să comenteze informațiile, iar Ministerul de Externe nu a transmis un răspuns imediat solicitării Politico. România rămâne activă la nivel tehnic și în NATO Totuși, articolul arată că România nu este complet absentă din mecanismele europene. Un diplomat citat de Politico susține că Bucureștiul este activ mai ales la nivel tehnic, în special în dosarele considerate esențiale pentru interesele naționale. Printre acestea se numără susținerea grupului „Prietenii Coeziunii”, care militează pentru menținerea finanțărilor regionale europene, dar și semnalarea problemelor de securitate generate de incursiunile dronelor în apropierea granițelor României. De asemenea, publicația notează că delegația română este mult mai activă în cadrul NATO decât în structurile politice ale Uniunii Europene, pe fondul contextului regional tensionat provocat de războiul din Ucraina. Criticile ridică întrebări despre rolul României în UE Textul publicat de Politico readuce în discuție o dezbatere mai veche despre modul în care România își exercită influența în Uniunea Europeană. În condițiile în care țara beneficiază de fonduri europene consistente și ocupă o poziție strategică la granița estică a UE și NATO, criticii consideră că Bucureștiul ar trebui să aibă o voce mai vizibilă și mai fermă în marile negocieri europene. În același timp, susținătorii abordării prudente spun că discreția diplomatică poate evita conflictele inutile și poate permite României să își urmărească obiectivele fără confruntări publice directe cu partenerii europeni.

Topul băncilor cu cele mai bune dobânzi la euro: cât câștigi real dintr-un depozit de 5.000 de euro
Economie

Topul băncilor cu cele mai bune dobânzi la euro: cât câștigi real dintr-un depozit de 5.000 de euro

Dobânzile la depozitele în euro diferă semnificativ de la o bancă la alta, iar câștigul real obținut pentru 5.000 de euro depuși pe 12 luni poate varia de la peste 100 de euro până la doar 16 euro. Dobânzi la depozite în euro, topul băncilor Potrivit unei analize realizate de „Ziarul de Iași” pe baza datelor publicate de FinZoom.ro, diferențele sunt influențate nu doar de dobânda afișată, ci și de DAE și de comisioanele aplicate. Citește și: ANAF a respins contestația unui contribuabil cu ajutorul AI, care a invocat legi inexistente În topul celor mai avantajoase oferte la depozitele în euro se află ProCredit Bank, TechVentures Bank, Garanti BBVA și Nexent Bank, care oferă randamente net superioare marilor bănci tradiționale. Specialiștii atrag atenția că, înainte de deschiderea unui depozit bancar, clienții ar trebui să analizeze câștigul real rămas după taxe și costuri, nu doar dobânda nominală afișată în ofertă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Apartamente scumpe și cumpărători tot mai precauți: piața imobiliară din Iași încetinește
Eveniment

Apartamente scumpe și cumpărători tot mai precauți: piața imobiliară din Iași încetinește

Piața imobiliară din Iași continuă să fie marcată de creșteri accelerate ale prețurilor apartamentelor, în timp ce oferta de locuințe disponibile s-a redus considerabil comparativ cu anul trecut. Apartamente scumpe și cumpărători precauți Potrivit datelor analizate de Imobiliare.ro, cererea pentru locuințe rămâne activă în 2026, însă cumpărătorii devin tot mai prudenți înainte de a lua decizia finală de achiziție. Citește și: ANAF a respins contestația unui contribuabil cu ajutorul AI, care a invocat legi inexistente Mulți ieșeni consideră că prețurile cerute de dezvoltatori și proprietari au depășit nivelul real al pieței și nu mai reflectă valoarea corectă a apartamentelor. Specialiștii din domeniul rezidențial avertizează că temerile legate de costuri și accesibilitate influențează tot mai mult comportamentul cumpărătorilor din Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași

Polițiști acuzați de discriminare: un cuplu de romi contestă o amendă de 6.000 de lei
Eveniment

Polițiști acuzați de discriminare: un cuplu de romi contestă o amendă de 6.000 de lei

Un cuplu cercetat în trecut pentru înșelăciune a contestat în instanță o amendă de 6.000 de lei primită pentru comerț ambulant neautorizat, după un incident petrecut în comuna Români, județul Neamț. Amendă anulată, polițiști acuzați de discriminare Polițiștii au oprit în trafic mașina celor doi, găsind pilote, perne și lenjerii de pat destinate vânzării, iar femeia a fost sancționată deoarece nu deținea autorizație pentru activități comerciale ambulante. Citește și: ANAF a respins contestația unui contribuabil cu ajutorul AI, care a invocat legi inexistente În fața Judecătoriei Pașcani, femeia a susținut că acțiunea polițiștilor a fost discriminatorie și motivată de apartenența etnică, acuzând autoritățile de comportament rasist față de romi. Deși magistrații au constatat că procesul-verbal fusese întocmit corect și sancțiunea părea justificată, instanța a decis anularea amenzii aplicate de Poliția din comuna Români. Continuarea, în Ziarul de Iași

ANAF, între haos informatic și vânătoarea de amenzi: radiografia unei instituții aflate în criză
Eveniment

ANAF, între haos informatic și vânătoarea de amenzi: radiografia unei instituții aflate în criză

Problemele tehnice, acuzațiile de abuz și dificultatea combaterii marii evaziuni au transformat ANAF într-una dintre cele mai contestate instituții ale statului român. Criticile vin constant din partea contribuabililor, a mediului de afaceri, a consultanților fiscali și, în ultimii ani, chiar din interiorul aparatului de stat. Pentru milioane de români, ANAF nu mai înseamnă doar administrație fiscală, ci și anxietate birocratică: frica unei popriri automate, a unui server blocat înainte de termenul-limită sau a unei amenzi disproporționate pentru o eroare tehnică ori administrativă. Digitalizarea care „scârțâie” În ultimii ani, statul român a încercat să răspundă problemelor de colectare și evaziune fiscală printr-o accelerare masivă a digitalizării. Citește și: ANAF a respins contestația unui contribuabil cu ajutorul AI, care a invocat legi inexistente Însă, în loc să simplifice radical relația contribuabilului cu statul, noile sisteme au generat un nou val de nemulțumiri. Pentru mulți antreprenori și contabili, birocrația nu a dispărut, ci s-a mutat în online. În cursul lunii mai au explodat mai multe controverse majore în spațiul public și economic din România, care au pus sub semnul întrebării atât modul în care funcționează aparatul fiscal, cât și fiabilitatea tehnologiei utilizate de ANAF. Una dintre cele mai grave acuzații a venit din partea companiilor de consultanță fiscală, care au semnalat situații în care contestațiile unor contribuabili ar fi fost respinse cu ajutorul unor algoritmi automați de inteligență artificială. Potrivit CC Tax Advisory, sistemul informatic al ANAF ar fi generat decizii de respingere pe baza Inteligenței Artificiale, care invocau articole de lege inexistente și hotărâri judecătorești complet inventate. Comunitatea de business a acuzat instituția că a împins digitalizarea într-o zonă „absurdă și periculoasă”, în care dreptul la apărare al contribuabilului poate fi afectat de erori automate imposibil de verificat rapid. În paralel, Ministerul Finanțelor a recunoscut oficial problemele majore ale infrastructurii digitale ANAF. Contribuabilii reclamă de luni întregi blocaje frecvente, funcționare lentă și căderi repetate ale platformei Spațiul Privat Virtual (SPV). Presiunea publică a forțat autoritățile să anunțe lansarea unui nou portal informatic în semestrul al doilea al anului 2026, recunoscând indirect că infrastructura actuală nu mai poate susține volumul de date generat de sistemele e-Factura și e-TVA. Scandalul e-Factura și presiunea pe contribuabili Implementarea sistemului RO e-Factura a devenit una dintre cele mai controversate reforme fiscale din ultimii ani. Conceput inițial ca instrument pentru combaterea marii evaziuni fiscale, sistemul a provocat tensiuni puternice între Ministerul Finanțelor, ANAF și mediul economic. Una dintre principalele probleme reclamate de firme a fost incapacitatea infrastructurii tehnice de a susține volumul uriaș de date. În apropierea termenelor-limită, serverele ANAF și platforma SPV funcționează extrem de lent sau se blochează complet. În numeroase cazuri, erorile de sistem au dus la încărcarea duplicată sau chiar triplată a facturilor, firmele figurând astfel în evidențele ANAF cu venituri fictive majorate. Companiile au fost nevoite să consume timp și resurse pentru a corecta erori generate chiar de infrastructura statului. În mai 2026, Ministerul Finanțelor a admis public că site-ul ANAF este „instabil” și depășit tehnic, promițând o platformă complet nouă abia spre finalul anului. Criticile s-au concentrat și asupra termenului de transmitere a facturilor în sistem, considerat de multe firme nerealist. Dacă o companie nu reușește să încarce documentele în cele cinci zile prevăzute de lege din cauza unei defecțiuni tehnice sau a căderii serverelor, riscă amenzi care pot ajunge la zeci de mii de lei. În plus, statul a decis că factura clasică, transmisă pe hârtie sau PDF, nu mai are valoare juridică în lipsa încărcării în SPV. Astfel, firmele pot pierde dreptul de deducere a TVA inclusiv din cauza erorilor sau întârzierilor partenerilor comerciali. Raportul Curții de Conturi: erori sistemice și risc de abuz Criticile venite din mediul privat au fost amplificate de concluziile unui raport dur al Curții de Conturi a României, care a evidențiat deficiențe structurale majore în activitatea ANAF. Auditorii au formulat o „opinie cu rezerve” privind evidența veniturilor statului și fișele fiscale ale contribuabililor, semnalând erori informatice și administrative care pot genera decizii arbitrare. Potrivit raportului, ANAF emite frecvent decizii de impunere eronate, instituie popriri pentru datorii deja achitate sau refuză compensări fiscale, obligând firmele să intre în litigii de lungă durată pentru a-și demonstra nevinovăția. Curtea de Conturi a criticat și modul în care sunt realizate controalele fiscale. Auditorii au constatat că ANAF nu folosește criterii matematice și digitale clare pentru a stabili riscul fiscal al unei companii înainte de a trimite controlul. Inspecțiile nu sunt ghidate de softuri inteligente, ci sunt stabilite subiectiv. Acest lucru lasă loc comportamentelor abuzive din teren, unde inspectorii pot „alege” să hărțuiască anumite firme cu controale repetate, în timp ce marile rețele de evaziune rămân neatinse. Pentru că ANAF nu a reușit să recupereze banii de la aceste rețele volatile, instituția a mutat presiunea pe companiile stabile din economie, se mai arată în raport. Inspectorii fiscali primesc ordin să strângă bani cu orice preț, declanșând acea „vânătoare de amenzi” semnalată de sindicate și aplicând sancțiuni disproporționate firmelor oneste pentru greșeli birocratice minore. Sindicaliștii reclamă „vânătoarea de amenzi” Criticile la adresa ANAF au venit și din interiorul instituției. În octombrie 2025, Federația sindicală „Solidaritatea” a acuzat conducerea ANAF că exercită presiuni asupra inspectorilor fiscali pentru aplicarea unor sancțiuni „exemplare”. Potrivit sindicaliștilor, inspectorii ar fi obligați să îndeplinească indicatori de performanță considerați abuzivi, sub amenințarea concedierilor. Președintele Federației „Solidaritatea”, Dorin Modure, a susținut că presiunea pentru colectarea rapidă a banilor la buget riscă să transforme controalele fiscale într-o „vânătoare de amenzi” dictată administrativ și politic. Sindicaliștii au criticat inclusiv intenția de reintroducere a unor indicatori de performanță folosiți și în trecut, care ar încuraja creșterea numărului de sancțiuni aplicate. „Se pune o presiune cum nu am văzut în 25 de ani”, a afirmat Dorin Modure, susținând că inspectorilor li se cere să prioritizeze sancțiunile și colectarea rapidă a sumelor stabilite prin controale. Inspectorii preferă controalele la micii contribuabili O altă controversă majoră a fost generată chiar de declarațiile președintelui ANAF, Adrian Nicușor, care a recunoscut public faptul că inspectorii fiscali ajung să controleze mai frecvent micii contribuabili decât marile companii. În cadrul audierilor din Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, șeful ANAF a explicat că activitatea de control în cazul firmelor mici este „mult mai simplă”, iar salariile inspectorilor sunt identice indiferent de complexitatea dosarelor investigate. „Având aceeași sumă, același salariu, colegii noștri preferă să nu lucreze la mari contribuabili și să meargă către micii contribuabili”, a declarat Adrian Nicușor. Potrivit acestuia, instituția se confruntă cu o distribuție „neadecvată” a personalului și cu un deficit de inspectori specializați pentru zona marilor contribuabili. Declarațiile au alimentat percepția deja existentă în mediul economic potrivit căreia firmele mici sunt controlate și sancționate mai des, în timp ce marile mecanisme de evaziune fiscală rămân dificil de investigat. Ideea radicală: desființarea ANAF Nivelul de neîncredere acumulat în jurul instituției a făcut posibilă apariția unei propuneri radicale: desființarea ANAF. Ideea a fost lansată în septembrie 2025 de economistul Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan. Economistul a susținut că instituția a devenit „complet nefuncțională” în ceea ce privește colectarea taxelor și că este nevoie de o reconstrucție radicală a administrației fiscale. Propunerea a fost respinsă rapid de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Ministrul a admis însă că ANAF „a provocat foarte multă dezamăgire” și că instituția suferă de disfuncționalități majore acumulate în timp. În opinia sa, soluția nu este eliminarea instituției, ci reconstrucția și digitalizarea profundă a aparatului fiscal. Între reformă și neîncredere La aproape doi ani de la accelerarea reformelor digitale, ANAF continuă să fie percepută de o parte importantă a contribuabililor ca o instituție rigidă, birocratică și dificil de anticipat. Problemele tehnice, erorile administrative, acuzațiile privind sancțiunile disproporționate și dificultatea combaterii marii evaziuni au alimentat o relație tensionată între stat și contribuabili. Digitalizarea nu a reușit încă să simplifice semnificativ relația cu administrația fiscală. Pentru mulți antreprenori, ea a adăugat un nou strat de obligații tehnice peste o birocrație deja complicată. Iar principala provocare a reformei fiscale pare să fie nu doar modernizarea tehnologică a instituției, ci și reconstruirea încrederii dintre stat și contribuabil.

România, tot mai aproape de Rusia și Georgia: proiectul AUR-PSD privind finanțarea ONG-urilor
Politică

România, tot mai aproape de Rusia și Georgia: proiectul AUR-PSD privind finanțarea ONG-urilor

România riscă să intre într-un conflict juridic cu instituțiile europene odată cu adoptarea, în Senat, a unui proiect de lege inițiat de partidul AUR privind finanțarea și transparența ONG-urilor. Textul legislativ, susținut prin vot și de senatorii PSD, a stârnit reacții dure din partea opoziției, a organizațiilor civice și a experților în drept european, care avertizează că măsurile propuse seamănă periculos de mult cu legislațiile adoptate anterior în Ungaria, Rusia sau Georgia împotriva societății civile. Ce prevede proiectul adoptat de Senat Deși inițiatorii susțin că proiectul urmărește exclusiv creșterea transparenței financiare în sectorul neguvernamental, criticii avertizează că efectele sale reale ar putea fi intimidarea donatorilor, paralizarea administrativă a ONG-urilor și restrângerea indirectă a libertății de asociere. Citește și: PSD și AUR s-au aliat pentru a promova o lege care pedepsește societatea civilă Textul legislativ impune asociațiilor și fundațiilor obligații extinse de raportare financiară. ONG-urile ar urma să declare toate sursele de venit, indiferent de proveniență, precum și identitatea completă a persoanelor sau entităților care le susțin financiar. Mai mult decât atât, aceste informații ar urma să fie publicate pe site-ul ANAF, devenind accesibile publicului larg. Inițiatorii proiectului afirmă că măsura este necesară pentru a crește gradul de responsabilitate și transparență al organizațiilor neguvernamentale și pentru a permite cetățenilor să identifice eventuale nereguli sau conflicte de interese. În schimb, opoziția parlamentară, reprezentată de USR, PNL și UDMR, susține că proiectul depășește cu mult limitele transparenței rezonabile și creează un mecanism de presiune asupra societății civile. O lege care divide scena politică Adoptarea proiectului în Senat a evidențiat și o schimbare interesantă în dinamica politică românească. Deși AUR și PSD se află oficial în zone ideologice diferite, votul comun pentru această inițiativă a alimentat speculațiile privind o convergență punctuală în raport cu limitarea influenței ONG-urilor critice. De cealaltă parte, opoziția susține că proiectul creează o prezumție implicită de suspiciune asupra organizațiilor civice. Argumentul central al contestatarilor este că ONG-urile sunt deja obligate să depună situații financiare, rapoarte și documente fiscale conform legislației în vigoare, iar noile cerințe nu adaugă transparență reală, ci introduc mecanisme suplimentare de control și expunere publică. Faptul că atât Consiliul Legislativ, cât și Consiliul Economic și Social au emis avize negative împotriva proiectului a amplificat criticile privind oportunitatea și constituționalitatea măsurilor propuse. Precedentul Ungariei și reacția Uniunii Europene Una dintre cele mai frecvente comparații făcute de juriști și organizațiile civice este cea cu legislația adoptată în Ungaria în perioada guvernării lui Viktor Orbán. În 2017, guvernul de la Budapesta a introdus o lege care obliga ONG-urile ce primeau finanțări externe peste un anumit prag să se înregistreze drept „organizații sprijinite din străinătate” și să publice listele donatorilor. Măsura a fost criticată dur de Comisia Europeană și contestată în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. În 2020, CJUE a decis că legea ungară încalcă legislația europeană din mai multe motive fundamentale. Instanța europeană a considerat că stigmatizarea donațiilor externe afectează libera circulație a capitalului în interiorul Uniunii Europene, dar și drepturi fundamentale precum libertatea de asociere, viața privată și protecția datelor personale. Curtea a mai remarcat și existența unui efect de intimidare asupra societății civile, arătând că astfel de măsuri pot crea un climat de neîncredere și ostilitate față de organizațiile independente. În urma presiunilor europene și a riscului unor sancțiuni financiare majore, Ungaria a fost nevoită să abroge legea în 2021. Precedentul Ungariei este relevant nu doar din punct de vedere juridic, ci și financiar. În ultimii ani, Bruxellesul a condiționat accesul Ungariei la anumite fonduri europene de respectarea statului de drept și a independenței societății civile. În cazul în care România ar adopta o legislație considerată incompatibilă cu normele europene, există riscul declanșării unor proceduri similare. Legea „agentului străin” Deși proiectul românesc nu folosește explicit sintagma „agent străin”, numeroși experți afirmă că logica din spatele inițiativei este similară cu cea folosită în Rusia și, mai recent, în Georgia. În Rusia, legea „agentului străin”, adoptată inițial în 2012, obliga ONG-urile care primeau finanțare externă și desfășurau activități considerate „politice” să se înregistreze sub această etichetă. În timp, termenul a devenit un instrument de delegitimare și marginalizare publică a organizațiilor independente. În Georgia, o lege similară a declanșat în 2024 proteste masive de stradă și reacții dure din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite. Criticii proiectului adoptat în Senat susțin că și în România se încearcă inducerea ideii că finanțarea externă sau donațiile private reprezintă, implicit, un motiv de suspiciune. Chiar dacă limbajul folosit este mai tehnic și aparent neutru, efectele pot fi asemănătoare. „Chilling effect” – efectul de descurajare Una dintre cele mai invocate temeri este apariția așa-numitului „chilling effect” – fenomen prin care cetățenii sau companiile evită să mai sprijine anumite organizații de teamă să nu devină ținta unor controale, atacuri publice sau presiuni politice. În state precum Rusia sau Georgia, publicarea registrelor donatorilor a avut efecte directe asupra capacității ONG-urilor de a funcționa. Mulți susținători financiari au preferat să se retragă pentru a evita asocierea publică cu organizații percepute drept incomode pentru putere. În România, criticii proiectului avertizează că publicarea listelor de donatori pe site-ul ANAF poate produce exact același rezultat. Problema este cu atât mai sensibilă cu cât multe organizații activează în domenii precum anticorupția, drepturile omului, protecția mediului sau monitorizarea instituțiilor statului. Pentru donatori, simpla apariție pe o listă publică poate deveni o sursă de anxietate sau vulnerabilitate. Birocrația ca instrument de presiune O altă critică majoră vizează sarcina administrativă suplimentară impusă ONG-urilor. Organizațiile mici, care funcționează deja cu resurse limitate și personal redus, ar putea fi obligate să investească timp și bani considerabili în raportări detaliate și proceduri birocratice complexe. Reprezentanții societății civile susțin că astfel de măsuri nu afectează doar ONG-urile mari și vizibile, ci mai ales organizațiile locale, mici, care oferă servicii sociale, educaționale sau medicale în comunități vulnerabile. Mai mult, proiectul prevede sancțiuni severe pentru nerespectarea obligațiilor, inclusiv posibilitatea desființării organizațiilor care nu declară complet identitatea donatorilor. Criticii consideră această sancțiune disproporționată și incompatibilă cu principiile unui stat democratic. Reacția societății civile Peste 430 de organizații neguvernamentale au semnat deja o scrisoare deschisă prin care cer respingerea proiectului. Semnatarii susțin că legea transformă raportarea financiară într-un instrument de control politic și creează premisele unei presiuni constante asupra organizațiilor independente. ONG-urile avertizează și asupra problemelor legate de protecția datelor personale. Publicarea identității donatorilor pe site-ul unei instituții fiscale ridică întrebări serioase privind compatibilitatea cu normele europene privind protecția datelor și viața privată. Pentru multe organizații, secretul donației reprezintă un principiu fundamental într-o societate democratică, tocmai pentru a proteja libertatea cetățenilor de a susține cauze civice fără teama unor consecințe sociale sau politice. România și riscul unei coliziuni cu legislația europeană Spre deosebire de Rusia sau Georgia, România este stat membru al Uniunii Europene, iar acest statut implică obligații juridice clare privind respectarea drepturilor fundamentale și a legislației comunitare. Din acest motiv, numeroși juriști consideră că adoptarea definitivă a proiectului în actuala formă ar putea genera rapid litigii la nivel european. În perioada următoare, Camera Deputaților va deveni spațiul central al acestei confruntări politice și juridice.

Investiție majoră în cultură: noua Operă din Copou, proiect de 80 de milioane de euro, intră în linie dreaptă
Eveniment

Investiție majoră în cultură: noua Operă din Copou, proiect de 80 de milioane de euro, intră în linie dreaptă

Ministrul Culturii, András István Demeter, a anunțat la Iași că o decizie finală privind construirea noului sediu al Operei Naționale Române Iași ar putea fi luată până la sfârșitul verii. Opera din Copou, etapă decisivă Proiectul, estimat la aproximativ 80 de milioane de euro, vizează ridicarea unei noi clădiri în zona Copou, pe un teren de aproape un hectar transferat deja în administrarea instituției. Citește și: PSD și AUR s-au aliat pentru a promova o lege care pedepsește societatea civilă Oficialul s-a aflat luni la Iași pentru întâlniri de lucru și evenimente culturale, discutând inclusiv despre stadiul investiției. Finanțarea pentru noua Operă urmează să fie asigurată printr-un acord încheiat cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră