Eveniment
Care vor fi salariile la stat pe noua lege a salarizării: dispariția multor sporuri agită toți bugetarii
Noua lege a salarizării, una dintre reformele-cheie asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a intrat în linie dreaptă.
Proiectul a stârnit un val uriaș de critici și nemulțumiri din partea sindicatelor, magistraților și a mediului privat, imediat după publicarea primului draft.
Principalele controverse sunt legate de tăierea unor sporuri, înghețarea unor venituri și lipsa de transparență a Guvernului.
O reformă impusă de PNRR
Guvernul susține că noua lege nu reprezintă o simplă ajustare salarială, ci o reformă structurală menită să simplifice sistemul de remunerare din sectorul public și să reducă diferențele dintre diversele categorii de angajați.
Citește și: „Soții de la Craiova” și Grindeanu, invitați să plece din fruntea PSD: partidul a ajuns la 13-14%
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministru interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că autoritățile se află „în al 12-lea ceas” pentru finalizarea reformei.
Potrivit acestuia, actualul sistem a devenit excesiv de complex și dificil de susținut financiar, iar noua lege trebuie să găsească un echilibru între echitatea salarială și disciplina bugetară.
De la sporuri la performanță
Una dintre cele mai importante schimbări propuse este introducerea unui sistem de recompensare a performanței.
Potrivit proiectului, bonusurile de performanță vor putea fi acordate pentru cel mult 30% dintre posturile din sectorul public, iar valoarea acestora va varia între 10% și 20% din salariul de bază.
Modelul este inspirat din practici internaționale analizate împreună cu Banca Mondială și urmărește să înlocuiască actualul sistem de stimulente acordate după reguli diferite de la o instituție la alta. Guvernul încearcă astfel să mute accentul de pe sporuri și beneficii suplimentare către evaluarea rezultatelor individuale.
În paralel, sporurile finanțate din fonduri europene vor fi menținute, deoarece fac parte din angajamentele asumate de România în relația cu Comisia Europeană.
Cine ar putea câștiga și cine ar putea pierde
Potrivit simulărilor prezentate de Ministerul Muncii, aproximativ 56% dintre posturile din sistemul public ar urma să beneficieze de creșteri salariale.
Pentru circa 21% dintre angajați majorările ar putea depăși 10%, în timp ce alte categorii ar urma să primească creșteri mai moderate, de până la 10%.
Pentru a evita pierderile de venit, proiectul prevede introducerea unor mecanisme compensatorii.
Oficialii afirmă că niciun angajat nu va încasa mai puțin decât primea înainte de intrarea în vigoare a reformei, iar în situațiile în care noua grilă ar conduce la scăderi salariale vor fi acordate compensații temporare.
Marea țintă: reducerea sporurilor
Cea mai sensibilă componentă a proiectului rămâne reforma sporurilor.
În prezent, în administrația publică există 151 de tipuri de sporuri, iar Guvernul propune eliminarea a 87 dintre acestea.
Sporurile care vor rămâne în vigoare vor fi plafonate la maximum 20% din salariul de bază.
Pentru Executiv, sistemul actual este una dintre principalele surse ale dezechilibrelor salariale din sectorul public.
În multe cazuri, sporurile au ajuns să reprezinte o parte semnificativă din venitul total al angajaților, generând diferențe importante între persoane aflate pe funcții similare.
Prin noua lege, autoritățile încearcă să readucă salariul de bază în centrul sistemului de remunerare și să reducă dependența de bonusuri, excepții și beneficii suplimentare.
O nouă arhitectură a salarizării
Proiectul propune o reorganizare completă a sistemului de salarizare începând cu anul 2027.
Noua grilă va fi construită în jurul unei valori de referință de 4.100 de lei și va funcționa pe baza a 12 grade salariale.
Totodată, salariul maxim din sistemul public va fi plafonat la 32.800 de lei.
Documentul stabilește și câteva principii generale: niciun salariu nu va putea coborî sub nivelul salariului minim pe economie, iar veniturile existente vor fi protejate prin mecanisme tranzitorii.
Pentru anumite categorii profesionale sunt prevăzute reguli speciale.
Profesorii vor beneficia de noi coeficienți de salarizare și de o listă clară a sporurilor specifice sistemului educațional.
În schimb, salariile magistraților ar urma să fie înghețate la nivelul anului 2027, o prevedere care a generat deja reacții critice din partea sistemului judiciar.
Limita de 8 miliarde de lei
Reforma este constrânsă de o limită bugetară strictă.
Potrivit acordului politic dintre partidele aflate la guvernare, cheltuielile salariale ale statului nu pot crește cu mai mult de 8 miliarde de lei față de nivelul actual.
Din acest motiv, orice majorare salarială trebuie compensată prin economii realizate în alte zone ale administrației.
Ministrul Dragoș Pîslaru a sugerat că reforma administrativă și reducerea numărului de angajați din sectorul public ar putea crea spațiul fiscal necesar pentru finanțarea noii grile salariale.
România are peste 1,2 milioane de bugetari
Miza reformei este amplificată de dimensiunea aparatului public.
Datele oficiale arată că, în ianuarie 2026, în instituțiile și autoritățile publice din România erau ocupate aproximativ 1,28 milioane de posturi.
Deși numărul total al angajaților a scăzut cu peste 32.000 față de anul precedent, cheltuielile de personal continuă să reprezinte una dintre cele mai importante presiuni asupra bugetului de stat.
Potrivit Guvernului, costurile salariale din sectorul public au ajuns la aproximativ 166 de miliarde de lei anual, echivalentul a peste 8% din PIB.
În aceste condiții, reforma salarizării este prezentată de autorități nu doar ca o obligație asumată prin PNRR, ci și ca o necesitate pentru controlul cheltuielilor publice.
Care vor fi salariile la stat
La vârful grilei salariale se vor afla președintele României, cu un salariu brut de 32.800 de lei, urmat de premier, cu 30.750 de lei, miniștri, cu 26.650 de lei, și parlamentari, cu 24.600 de lei.
Guvernul susține că noua formulă va aduce majorări pentru profesori, medici și personalul militar, astfel încât un profesor cu gradul I și peste 20 de ani vechime ar urma să câștige peste 9.300 de lei brut, un medic primar aproximativ 16.000 de lei, iar un căpitan din structurile militare aproape 8.800 de lei, la care se adaugă solda de grad.
În același timp, autoritățile promit că angajații ale căror venituri ar scădea în urma recalculării vor primi compensații până la sfârșitul anului 2031, însă sindicatele contestă cifrele prezentate și susțin că anumite categorii profesionale vor pierde bani în noul sistem.
Reforma nemulțumește aproape pe toată lumea
Deși Guvernul insistă că noua lege urmărește eliminarea inechităților și introducerea unor reguli unitare, reacțiile apărute imediat după publicarea proiectului arată că reforma riscă să genereze unul dintre cele mai ample conflicte sociale din ultimii ani.
Sindicatele din educație, sănătate și ordine publică, reprezentanții sistemului judiciar, dar și organizațiile patronale contestă diferite aspecte ale proiectului, de la plafonarea sporurilor și înghețarea unor venituri până la lipsa unor consultări reale cu profesioniștii afectați.
Primele reacții au venit din partea sindicatelor, care avertizează că reforma ar putea conduce, în practică, la diminuarea veniturilor pentru anumite categorii de angajați.
Liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hăncescu, susține că grila salarială a fost construită pornind de la o valoare de referință insuficientă, ceea ce ar putea genera pierderi de câteva sute de lei pentru numeroși profesori.
În paralel, federația Sanitas a anunțat proteste, iar Ministerul Apărării Naționale a transmis că va formula observații pentru a evita diminuarea veniturilor personalului din sistemul de apărare.
Polițiștii amenință cu blocarea reformei
Și reprezentanții polițiștilor au reacționat vehement la proiectul noii legi a salarizării.
Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC) a anunțat că se opune reformei și avertizează că va încerca să blocheze implementarea acesteia prin toate mijloacele legale, susținând că statul nu a aplicat integral actuala Lege a salarizării nr. 153/2017.
Sindicaliștii critică în special plafonarea sporurilor la 20%, reducerea raportului salarial dintre cele mai mici și cele mai mari venituri și menținerea unor drepturi financiare raportate la valori considerate depășite.
Potrivit SNPPC, noile reguli riscă să reducă indirect veniturile unor angajați din structurile operative, să accentueze inechitățile existente și să afecteze predictibilitatea carierei și a veniturilor personalului din sistemul de ordine publică și siguranță națională.
Organizația sindicală a anunțat deja demersuri oficiale și juridice pentru recuperarea unor drepturi salariale restante și cere Guvernului să amâne reforma până la rezolvarea problemelor existente.
Revoltă în justiție
Cele mai ferme reacții au venit din partea sistemului judiciar, unde reprezentanții magistraților avertizează că proiectul riscă să afecteze independența justiției și funcționarea instanțelor.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Parchetul General susțin că prevederile privind înghețarea veniturilor magistraților și introducerea unor mecanisme compensatorii tranzitorii pot genera efecte grave asupra sistemului.
CSM acuză proiectul că include „soluții normative absurde”, care ar putea duce la diminuarea veniturilor judecătorilor și procurorilor, ar genera situații paradoxale în care promovarea profesională sau acumularea vechimii să fie însoțite de scăderi salariale și ar crea riscuri de neconstituționalitate.
La rândul său, Parchetul General avertizează că măsurile propuse pot destabiliza resursa umană din sistemul judiciar, prin descurajarea magistraților aflați în funcție și reducerea atractivității profesiei pentru noile generații de juriști.
Reprezentanții justiției susțin că vor utiliza toate instrumentele legale disponibile pentru a contesta prevederile considerate incompatibile cu statutul constituțional al puterii judecătorești.
Nemulțumirile profesorilor
Nemulțumirile sunt puternice și în sistemul de educație, unde sindicatele susțin că noua grilă salarială riscă să anuleze o parte dintre câștigurile obținute după protestele masive din 2023.
Liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hăncescu, susține că grila propusă stabilește pentru profesorii debutanți un salariu de aproximativ 7.500 de lei, sub nivelul salariului mediu brut pe economie, obiectiv obținut de profesori în urma protestelor din 2023.
Potrivit sindicaliștilor, întreaga construcție salarială pornește de la o valoare de referință considerată prea mică, ceea ce ar putea genera pierderi de venit pentru numeroși angajați din sistem.
La rândul său, liderul Federației „Spiru Haret”, Marius Nistor, acuză că proiectul nu urmărește corectarea inechităților din educație, ci respectarea unei limite bugetare impuse de Ministerul Finanțelor, ceea ce riscă să transforme reforma într-un exercițiu contabil, nu într-o soluție pentru problemele cronice ale sistemului.
Avertizările mediului de afaceri
Critici au venit și din partea mediului de afaceri, care consideră că proiectul nu atacă una dintre marile vulnerabilități ale economiei românești: dezechilibrul dintre salariile din sectorul public și cele din mediul privat.
IMM România susține că proiectul menține un sistem dependent în mare măsură de deciziile politice privind valoarea de referință utilizată la calculul salariilor și nu este însoțit de măsuri concrete de reducere a cheltuielilor administrative.
Organizația patronală consideră că reforma salarizării ar trebui dublată de o reformă amplă a administrației publice, inclusiv prin reorganizarea instituțiilor și eficientizarea aparatului de stat.
Reprezentanții IMM-urilor atrag atenția că firmele private se confruntă deja cu presiuni generate de inflație, majorări de taxe și încetinirea economiei, motiv pentru care orice schimbare cu impact asupra pieței muncii ar trebui discutată transparent cu organizațiile patronale și fundamentată pe indicatori economici predictibili.
