Internațional
Alegeri parlamentare în Republica Moldova: între Europa și Rusia
Miza alegerilor parlamentare în Republica Moldova. Republica Moldova își alege duminică noul Parlament, într-un scrutin considerat decisiv pentru viitorul politic și geopolitic al țării.
În joc nu sunt doar cele 101 mandate, ci și orientarea pe termen lung a unei națiuni aflate între două modele de dezvoltare: integrarea europeană sau revenirea sub influența Rusiei.
Miza alegerilor parlamentare în Republica Moldova
Ambasadorul Republicii Moldova la București, Victor Chirilă, a avertizat, într-un interviu pentru Agerpres, că alegerile se desfășoară în contextul unui „război hibrid total”, declanșat de Federația Rusă.
Citește și: Șefa Colegiului Medicilor, după decesele celor șase copii la un spital din Iași: „Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond”
Potrivit acestuia, Moscova folosește toate pârghiile posibile – de la instituții religioase afiliate Patriarhiei Moscovei, până la partide politice și grupări criminale – pentru a destabiliza Chișinăul și a bloca opțiunea europeană.
Dincolo de retorică, realitatea este că peste 30% din bugetul Republicii Moldova depinde de sprijinul financiar occidental, în special din partea Uniunii Europene.
Tot Occidentul asigură și securitatea energetică a țării, după renunțarea la gazul rusesc.
În acest context, componența viitorului legislativ va influența decisiv relația Moldovei cu Bruxelles-ul.
Diaspora, factor decisiv
Alegerile de duminică nu se joacă doar la Chișinău, ci și în diaspora. 301 secții de votare au fost deschise în 45 de țări, un număr record pentru un scrutin parlamentar.
România are o pondere importantă, cu 23 de secții de votare – inclusiv una la Muzeul Țăranului Român, în premieră.
La precedentele alegeri, aproape 31.000 de moldoveni din România s-au prezentat la urne, iar ambasadorul Chirilă mizează pe o mobilizare la fel de puternică.
„Cetățenii noștri din diaspora sunt profund pro-europeni, înțeleg importanța democrației și a libertății”, a spus diplomatul.
Regulile jocului
Comisia Electorală Centrală a anunțat deschiderea a 2.274 de secții de votare – dintre care 1.961 în țară și 12 în regiunea separatistă Transnistria.
Procesul electoral se desfășoară între orele 07:00 și 21:00, iar scrutinul este validat dacă la urne se prezintă cel puțin o treime din alegători.
Pragul electoral este de 5% pentru partide, 7% pentru blocuri electorale și 2% pentru candidați independenți.
Cine intră în competiție
Pe buletinul de vot figurează 23 de concurenți:
14 partide politice, printre care Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidul Nostru, AUR, Partidul Social Democrat European sau Partidul Liberal.
4 blocuri electorale, între care Blocul Socialiștilor și Comuniștilor sau Blocul „Unirea Națiunii”.
4 candidați independenți: Andrei Năstase, Olesea Stamate, Victoria Sanduța și Tatiana Crețu.
În ultima clipă, Partidul „Moldova Mare” a fost eliminat din cursă printr-o decizie a CEC.
O alegere între Est și Vest
Dincolo de cifre, aceste alegeri sunt o confruntare între două viziuni diametral opuse.
De o parte, partidele pro-europene care mizează pe sprijinul financiar și energetic al Bruxelles-ului și pe accelerarea negocierilor de aderare.
De cealaltă parte, formațiuni pro-ruse care propun o reîntoarcere la orbita Moscovei, chiar cu prețul izolării internaționale.
Nu întâmplător, apelurile la mobilizare au venit și din România.
„De votul vostru depinde viitorul Basarabiei”, a spus președintele României, Nicușor Dan, într-un mesaj video adresat basarabenilor din România.
Viitorul Moldovei, pe buletinul de vot
Parlamentul care va rezulta din aceste alegeri nu este doar o instituție legislativă.
El va decide dacă Republica Moldova își continuă drumul spre Uniunea Europeană sau dacă se întoarce la sfera de influență a Rusiei.
Pentru prima dată, votul prin corespondență a fost introdus în 10 state, semn că autoritățile încearcă să aducă cât mai aproape de urne diaspora – un electorat decisiv în bătălia dintre Est și Vest.
Scrutinul de duminică nu este, așadar, doar o alegere politică, ci un referendum mascat asupra viitorului geopolitic al Republicii Moldova.
