marți 14 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7300 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Scandalul mirosurilor pestilențiale din Iași: Garda de Mediu confirmă prezența gazelor de canalizare

Autoritățile au identificat cauza mirosurilor pestilențiale care au provocat numeroase reclamații în cartierele Alexandru cel Bun și Mircea cel Bătrân din Iași. Mirosurile din Iași, concluzia autorităților Potrivit concluziilor transmise după aproape o lună de verificări și monitorizări, principalul suspect este rețeaua de canalizare, alături de infrastructura degradată a unor blocuri din zonă. Citește și: PSD și AUR s-au aliat pentru a promova o lege care pedepsește societatea civilă Deși Direcția Județeană de Mediu susține că nu au fost depășite limitele admise pentru poluanții monitorizați, Garda de Mediu confirmă existența unui „miros specific amestecului de gaze de canalizare”. Cazul ridică acum întrebări legate de responsabilitatea autorităților și de starea rețelei de canalizare din vestul municipiului Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași

Scandalul mirosurilor pestilențiale din Iași: Garda de Mediu confirmă prezența gazelor de canalizare
Proces pentru recenzie negativă pe Google: o avocată cere despăgubiri de 10.000 de euro unui client
Eveniment

Proces pentru recenzie negativă pe Google: o avocată cere despăgubiri de 10.000 de euro unui client

O recenzie online de o stea a ajuns în centrul unui proces, după ce o avocată a cerut în instanță despăgubiri de 10.000 de euro și ștergerea comentariului considerat denigrator. Proces pentru recenzie negativă pe Google Totul a pornit după ce fiul unei foste cliente nemulțumite a criticat activitatea apărătoarei pe pagina sa de Google, acuzând-o că nu și-a susținut corespunzător cauza în instanță. Citește și: PSD și AUR s-au aliat pentru a promova o lege care pedepsește societatea civilă Avocata a susținut că recenzia publică îi afectează grav imaginea profesională și îi poate îndepărta potențialii clienți, în condițiile în care profilul său adunase deja zeci de evaluări. Magistrații Tribunalului au fost nevoiți să decidă unde se termină libertatea de exprimare și unde începe dreptul la protejarea reputației. Continuarea, în Ziarul de Iași

Haosul de la Cotroceni: Șoșoacă atacă, AUR cere guvernarea, POT vrea occident pro-românesc, PSD și PNL, în război, UDMR e pragmatic
Politică

Haosul de la Cotroceni: Șoșoacă atacă, AUR cere guvernarea, POT vrea occident pro-românesc, PSD și PNL, în război, UDMR e pragmatic

Consultările de la Cotroceni au arătat că aproape toate partidele vor puterea, dar foarte puține sunt dispuse să guverneze împreună. PSD și PNL se exclud reciproc. USR refuză PSD. UDMR exclude AUR. AUR cere guvernare sau anticipate. SOS contestă legitimitatea întregului proces. POT este ambiguu ideologic. În acest moment, președintele Nicușor Dan se află în fața unei ecuații politice extrem de dificile. Orice variantă de guvernare riscă fie să fie fragilă parlamentar, fie să producă costuri electorale uriașe pentru partidele implicate. De la discursuri radicale, la refuzuri categorice În timp ce unele formațiuni au venit cu revendicări explicite privind accesul la guvernare, altele au trasat „linii roșii” ferme privind viitoarele alianțe. Citește și: Grindeanu îl insultă dur pe Ilie Bolojan, dar îl cheamă la negocieri De la discursurile radicale ale opoziției suveraniste până la refuzurile categorice dintre PSD și PNL, consultările au arătat că România intră într-o perioadă de negocieri politice dure, într-un moment în care presiunile economice și bugetare devin tot mai mari. Cele trei direcții conturate Dincolo de declarațiile spectaculoase și de atacurile reciproce, întâlnirile de la Cotroceni au conturat trei mari direcții. În primul rând, lupta pentru legitimitatea viitoarei guvernări. Apoi, competiția pentru definirea „taberei pro-occidentale”. Cea de-a treia, și cea mai importantă: încercarea partidelor de a evita costurile politice ale unei eventuale austerități. Diana Șoșoacă l-ar fi pus pe președinte pe „fugă” Lidera Diana Șoșoacă a fost, din nou, personajul cel mai exploziv al zilei. Eurodeputata a susținut că delegația SOS România a fost „singura care a pus punctul pe i” și a afirmat că președintele Nicușor Dan ar fi „fugit din sală” în timpul discuțiilor. Discursul său a continuat în registrul confruntațional deja consacrat, atacând legitimitatea consultărilor și acuzând încălcări constituționale. Șoșoacă a criticat ordinea invitațiilor la consultări și prezența minorităților naționale, afirmând că articolul 103 din Constituție nu le menționează explicit. „Noi am fost singurii care am pus punctul pe i”, a spus lidera SOS, adăugând că i-a oferit președintelui Constituția României „ca să învețe ce înseamnă Constituția”. Diana Șoșoacă i-a făcut cadou șefului statului și un volum cu propriile declarații politice, spunând că acestea reprezintă „lupta pentru România”. Mai important însă decât spectacolul retoric este mesajul politic transmis de SOS România: contestarea legitimității instituționale și capitalizarea frustrărilor sociale. AUR cere intrarea la guvernare și amenință cu alegeri anticipate Dacă SOS România a mers pe linia contestării radicale, George Simion a încercat să transmită imaginea unui partid pregătit să preia puterea. Liderul AUR a anunțat că formațiunea sa a cerut oficial mandat pentru formarea noii guvernări și că este dispusă să „scoată România din criză”. „Ne asumăm, așadar, intrarea la guvernare și scoaterea României din criză”, a declarat Simion. Mesajul liderului AUR a avut două componente strategice. Prima a fost legitimarea partidului drept principal reprezentant al nemulțumirii populare. Simion a insistat asupra ideii că „jumătate din România” își pune speranțele în AUR și că această parte a electoratului nu mai poate fi ignorată. A doua componentă a fost presiunea pentru alegeri anticipate. Liderul AUR a transmis clar că, dacă actualul Parlament nu poate produce o majoritate funcțională, soluția ar trebui să fie „întoarcerea la popor”. „Dacă în actuala componență a Parlamentului nu vom găsi majoritatea necesară, să ne întoarcem înapoi la popor”, a afirmat George Simion. Logica electorală este evidentă: AUR încearcă să capitalizeze erodarea partidelor tradiționale și să transforme instabilitatea actuală într-un argument pentru resetarea întregii scene politice. În același timp, partidul încearcă să se prezinte nu doar ca forță de protest, ci și ca alternativă de guvernare. POT încearcă să ocupe zona „pro-occidentală, dar pro-românească” Anamaria Gavrilă a avut un discurs mai moderat decât cel al altor partide suveraniste, încercând să poziționeze POT într-o zonă de echilibru între retorica națională și asumarea orientării occidentale. „Vom susține orice formulă pro-occidentală și suntem gata să fim componenta pro-românească din această formulă”, a declarat Gavrilă. Președinta POT a insistat asupra ideii că România are nevoie nu doar de un guvern, ci și de o direcție strategică pe termen lung. În discursul său au apărut teme precum digitalizarea ANAF, sprijinul pentru tineri, antreprenoriat și burse pentru elevii performanți. Spre deosebire de AUR sau SOS, POT a lăsat deschisă posibilitatea colaborării cu aproape orice formațiune, inclusiv PSD sau UDMR, atât timp cât există „proiecte concrete”. Astfel, POT încearcă să se legitimeze drept actor pragmatic, nu exclusiv contestatar. În același timp însă, ambiguitatea ideologică poate fi o vulnerabilitate, într-un Parlament în care polarizarea devine tot mai puternică. Ruptura totală dintre PNL și PSD Cea mai importantă declarație politică a zilei a venit însă din partea Ilie Bolojan. Liderul liberal a anunțat fără echivoc că PNL nu va mai participa la un guvern împreună cu PSD. „Partidul Național Liberal nu va mai susține un guvern și nu va mai participa la un guvern în care se va regăsi și Partidul Social Democrat”, a spus Bolojan. Este, practic, certificatul oficial de deces al formulei PSD-PNL care a dominat politica românească în ultimii ani. Mai mult, Bolojan a exclus inclusiv varianta unui premier tehnocrat susținut de PSD. Discursul liderului liberal a avut și o puternică dimensiune ideologică. El a acuzat marile coaliții că au administrat puterea fără reforme și a vorbit despre „vânzători de iluzii” care au creat așteptări imposibil de susținut bugetar. „A fost o eroare majoră”, a spus liderul PNL despre promisiunile făcute populației în ultimii ani. Bolojan a încercat astfel să repoziționeze PNL drept partidul austerității responsabile și al realismului economic, într-un context în care deficitul bugetar și presiunile europene privind reformele devin tot mai mari. De fapt, mesajul liberalilor pare să fie unul dublu: delimitare de PSD și pregătire pentru o perioadă în care măsurile nepopulare vor deveni inevitabile. PSD încearcă să păstreze controlul negocierilor Replica social-democraților a venit rapid. Sorin Grindeanu a anunțat că PSD nu acceptă un nou guvern condus de Ilie Bolojan. „Nu mai putem avea un guvern cu Ilie Bolojan prim-ministru”, a declarat liderul PSD. Argumentul invocat de Grindeanu a fost atât consultarea internă din partid, cât și votul moțiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan. PSD încearcă astfel să evite scenariul în care liberalii ar capitaliza politic imaginea reformistă și anti-risipă promovată de Bolojan. În același timp, social-democrații încearcă să rămână pivotul oricărei viitoare majorități, fără să își asume costul unei alianțe cu partidele radicale. Grindeanu a insistat și asupra unei alte „linii roșii”: excluderea unei alianțe care să includă partide considerate în afara zonei pro-occidentale. Această poziționare sugerează că PSD încearcă să transmită atât către electoratul intern, cât și către partenerii europeni, că rămâne garantul stabilității geopolitice a României. USR refuză orice formulă cu PSD Dominic Fritz a avut una dintre cele mai tranșante poziții ale zilei. Liderul USR a spus că partidul său nu poate guverna alături de PSD și că, dacă social-democrații vor forma o majoritate, USR va merge în opoziție. „PSD a blocat, a șantajat și tocmai de aceea nu vedem cum am putea face, într-un guvern comun cu PSD, reformele pentru un stat mai suplu”, a declarat Fritz. USR a respins și ideea unui guvern tehnocrat, argumentând că acesta ar rupe legătura dintre responsabilitatea politică și putere. În realitate, poziția USR arată dificultatea partidului de a găsi un echilibru între identitatea reformistă și necesitatea compromisurilor politice. După experiențele anterioare de guvernare, partidul pare decis să evite orice formulă în care ar putea deveni partener minor într-o coaliție dominată de PSD. UDMR, rolul mediatorului pragmatic În contrast cu discursurile radicale și cu veto-urile reciproce, Kelemen Hunor a adoptat tonul cel mai pragmatic. Liderul UDMR a insistat asupra nevoii unei majorități parlamentare „transparente și solide” și a avertizat că un guvern minoritar nu ar putea supraviețui. „Varianta cea mai corectă ar fi să existe în spatele Guvernului o majoritate parlamentară transparentă și solidă”, a declarat Kelemen Hunor. UDMR a exclus însă susținerea unui guvern sprijinit de AUR și a transmis că preferă o soluție politică asumată, nu una improvizată. Interesant este că Hunor a sugerat că prima nominalizare de premier ar putea eșua și că abia „la a doua încercare” s-ar putea contura o majoritate. UDMR anticipează, astfel, negocieri lungi și complicate.

Dan Negru, de la „regele revelioanelor”, la vocea conspirațiilor online: cele mai controversate declarații
Eveniment

Dan Negru, de la „regele revelioanelor”, la vocea conspirațiilor online: cele mai controversate declarații

În ultimii ani, Dan Negru s-a îndepărtat vizibil de postura clasică a prezentatorului de divertisment și a devenit una dintre cele mai vocale vedete TV din zona comentariului social și politic. Postările sale au fost frecvent criticate pentru promovarea unor idei considerate conspiraționiste, pentru discursuri apropiate de retorica suveranistă și pentru relativizarea unor teme sensibile precum pandemia, războiul din Ucraina sau chiar aselenizarea. Dacă susținătorii săi îl văd drept o voce autentică, apropiată de „oamenii obișnuiți”, care spune lucrurilor pe nume și contestă conformismul dominant, criticii îl acuză că legitimează conspirații, relativizează adevărul factual și normalizează discursuri suveraniste sau anti-occidentale prin intermediul unei retorici aparent moderate. De ce a câștigat Bulgaria Eurovisionul Cea mai recentă declarație controversată a venit în contextul Eurovision, când Dan Negru a sugerat că Bulgaria ar fi câștigat competiția pentru că a intrat în zona euro, afirmație care a stârnit ironii și reacții critice în mediul online. Citește și: Dan Negru, teorie conspiraționistă virală despre Eurovision: Bulgaria a câștigat fiindcă a adoptat euro Episodul se înscrie într-un tipar deja cunoscut al intervențiilor sale publice: comentarii formulate într-o cheie aparent anecdotică sau ironică, dar care alimentează frecvent teorii simpliste și suspiciuni față de instituții, Occident sau „narațiunile oficiale”. Vaccinul anti-COVID și teoriile despre cancer Una dintre cele mai dure reacții publice la adresa lui Dan Negru a apărut în timpul pandemiei de COVID-19. În februarie 2021, prezentatorul TV a distribuit pe rețelele sociale un mesaj care sugera că marile companii farmaceutice nu ar avea interes să găsească un leac pentru cancer deoarece ar pierde profiturile generate de tratamentele existente. Informația a fost analizată și criticată public de medici și specialiști. Dan Negru s-a întrebat public de ce vaccinul anti-COVID a fost creat într-un singur an, în timp ce „pentru cancer nu există leac de zeci de ani”. Medici cunoscuți din România au reacționat atunci, acuzându-l de dezinformare iresponsabilă și explicând că o astfel de comparație validează direct una dintre cele mai populare teorii conspiraționiste privind industria farmaceutică. Specialiștii au subliniat că „cancerul” nu este o singură boală, ci un termen generic pentru sute de afecțiuni diferite, cu mecanisme biologice distincte. Criticii lui Dan Negru au atras atenția că mesajele sale au avut impact într-o perioadă în care neîncrederea în vaccinuri și în sistemul medical era deja amplificată de rețelele sociale. Disputele despre America și dispariția cash-ului La începutul anului 2024, Dan Negru a provocat noi controverse după o serie de clipuri publicate în timpul unei călătorii în Statele Unite. Prezentatorul a afirmat că a căutat „cu lumânarea” mașini electrice în America și că nu le-a găsit, deși SUA reprezintă una dintre cele mai importante piețe pentru automobile electrice și pentru compania Tesla. În același context, Dan Negru a susținut că dispariția cash-ului în Occident este un „mit” și că în Statele Unite există magazine sau servicii unde clienții primesc reduceri dacă plătesc numerar. Declarațiile au fost contestate de români stabiliți în SUA și de platforme de fact-checking, care au precizat că experiențele personale ale prezentatorului nu reflectă statisticile oficiale privind vânzările de mașini electrice și tendințele de digitalizare a plăților. Criticii săi au remarcat că astfel de intervenții contribuie la consolidarea unui discurs sceptic față de tranziția ecologică și față de transformările tehnologice moderne. Discursul despre agricultură, pământ și „suveranismul românesc” O altă direcție constantă în discursul public al lui Dan Negru este accentul pus pe agricultură, patrimoniu și ideea că România își pierde resursele în favoarea intereselor externe. Prezentatorul TV a criticat în repetate rânduri posibilitatea ca străinii să cumpere teren agricol în România și a susținut că performanțele agriculturii românești nu sunt suficient apreciate. Într-o postare devenită virală, Dan Negru a vorbit despre exporturile de cereale ale României și despre faptul că țara noastră ar fi depășit Franța la exportul de grâu. Ulterior, pe 13 ianuarie 2026, acesta a criticat acordul Mercosur într-o amplă postare pe Facebook, în care și-a revendicat identitatea de „țăran” și moștenitor al unor terenuri agricole din Banat. „Încerc să-mi păstrez echilibrul, nu-mi plac nici urletele suveraniste și nici miorlăiturile globaliste dar de data asta sunt în stradă de partea țăranilor, a fermierilor!”, scria Dan Negru. Acesta susținea că agricultura românească este dezavantajată de legislația europeană și avertiza că importurile din America de Sud ar putea afecta fermierii români. Mesajele sale au fost interpretate de numeroși comentatori drept apropiate de retorica suveranistă, chiar dacă Dan Negru evită explicit această etichetă. Aselenizarea și teoriile conspirației despre Lună În primăvara anului 2026, Dan Negru a reaprins o altă controversă după ce a pus la îndoială aselenizarea din 1969. „În continuare am întrebări [dacă omul a ajuns pe Lună]. Pot?”, a declarat prezentatorul TV într-o intervenție care a stârnit reacții ironice și critici din partea comunității științifice. Criticii săi au remarcat că astfel de declarații legitimează indirect una dintre cele mai cunoscute teorii conspiraționiste globale, în condițiile în care misiunile Apollo reprezintă unele dintre cele mai bine documentate evenimente din istoria modernă. Ucraina și acuzațiile de propagandă pro-rusă Poziționările lui Dan Negru privind războiul din Ucraina au generat, de asemenea, controverse importante. În august 2025, prezentatorul a publicat un mesaj în care afirma că „copiii celor care vor război și înarmare” ar trebui trimiși „pe front, în prima linie”. „Dacă aș avea de ales între un «război drept», în care să-mi trimit băiatul, și o «pace nedreaptă», mi-aș alege copilul și pacea nedreaptă”, scria Dan Negru. Ulterior, acesta a publicat un alt mesaj în care încerca să redefinească termenii „progresist”, „suveranist” și „pacifist”. „Nu ești «putinist» dacă vrei pace!”, scria prezentatorul TV. Mesajele sale au fost distribuite intens în mediile online suveraniste și proruse, alături de postări ale unor politicieni precum George Simion sau Diana Șoșoacă. Criticii lui Dan Negru au susținut că, deși prezentatorul se declară „pacifist”, discursul său relativizează responsabilitatea Rusiei în război și contribuie la propagarea unor narative favorabile Moscovei.

Fumatul în copilărie poate distruge inima înainte de 30 de ani: explicațiile cardiologilor
Eveniment

Fumatul în copilărie poate distruge inima înainte de 30 de ani: explicațiile cardiologilor

Medicii cardiologi avertizează că fumatul început la vârste foarte mici, inclusiv utilizarea țigărilor electronice și a dispozitivelor de vaping, poate provoca afecțiuni cardiovasculare severe încă de la 25–30 de ani. Fumatul în copilărie, infarct la 30 de ani Prof. univ. dr. Florin Mitu, șeful Clinicii de Recuperare Cardiovasculară din cadrul Spitalului Clinic de Recuperare Iași, spune că a întâlnit numeroși tineri pacienți care au suferit infarct după ce au început să fumeze încă de la 11-12 ani. Citește și: Dan Negru, teorie conspiraționistă virală despre Eurovision: Bulgaria a câștigat fiindcă a adoptat euro Specialistul atrage atenția că riscurile îi afectează și pe fumătorii pasivi, expuși constant fumului de țigară și unui risc crescut de boli cardiovasculare. Potrivit medicului, cu cât o persoană începe să fumeze mai devreme și consumă mai multe țigări pe zi, cu atât crește probabilitatea apariției unor boli grave la vârste tinere. Continuarea, în Ziarul de Iași

Și-a șantajat fosta iubită după ce a aflat că face videochat: tânărul a fost condamnat în instanță
Eveniment

Și-a șantajat fosta iubită după ce a aflat că face videochat: tânărul a fost condamnat în instanță

Un tânăr a ajuns în fața instanței după ce și-a șantajat fosta iubită, amenințând că va dezvălui familiei acesteia faptul că face videochat, pentru a obține bani necesari reparării mașinii. Fosta iubită, șantajată pentru videochat Tânăra a acceptat inițial să îi trimită diferite sume de bani, de teamă ca apropiații să nu afle cu ce se ocupă, însă a decis să depună plângere când bărbatul și-a mărit pretențiile și i-a cerut încă 4.000 de lei. Citește și: Dan Negru, teorie conspiraționistă virală despre Eurovision: Bulgaria a câștigat fiindcă a adoptat euro Procurorii l-au trimis în judecată pentru șantaj, după ce ancheta a arătat că acesta intenționa să continue să îi ceară bani fostei partenere. Instanța l-a condamnat la un an și opt luni de închisoare cu suspendare, stabilind un termen de supraveghere de doi ani și șase luni. Continuarea, în Ziarul de Iași

Șarpantele și mansardele, în vizorul autorităților: sute de construcții fără acte, risc major pentru siguranță
Eveniment

Șarpantele și mansardele, în vizorul autorităților: sute de construcții fără acte, risc major pentru siguranță

După furtuna puternică de la finalul lunii aprilie, care a smuls o șarpantă în zona Rondul Vechi Nicolina-CUG, Primăria Iași accelerează verificările privind legalitatea mansardelor și șarpantelor construite pe blocuri. Șarpantele și mansardele, risc pentru siguranță Autoritățile au identificat 471 de șarpante și 151 de mansarde fără toate actele în regulă, iar experții avertizează că multe dintre aceste construcții ridică probleme serioase de siguranță, mai ales în cazul blocurilor vechi din cărămidă. Citește și: Dan Negru, teorie conspiraționistă virală despre Eurovision: Bulgaria a câștigat fiindcă a adoptat euro Arhitectul Ionel Oancea susține că unele clădiri ar putea necesita lucrări complexe de consolidare, costisitoare și dificil de realizat, deoarece locatarii ar trebui evacuați temporar pe durata intervențiilor. Specialistul atrage atenția că refacerea acestor structuri este „complicată din punct de vedere tehnic, financiar, dar și estetic”, multe dintre ele afectând aspectul urban și fiind realizate de proprietari fără resurse pentru modernizare sau intrare în legalitate. Continuarea, în Ziarul de Iași

AUR merge la Cotroceni pentru formarea Guvernului. Cum și-a modificat Simion strategia în ultimii ani
Politică

AUR merge la Cotroceni pentru formarea Guvernului. Cum și-a modificat Simion strategia în ultimii ani

AUR a anunțat că va participa luni la consultările convocate de președintele României, la Palatul Cotroceni, pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. Reprezentanții formațiunii susțin că merg la discuții „în numele cetățenilor” care au acordat partidului milioane de voturi la alegeri. În ultimii doi ani, discursul lui George Simion și al liderilor AUR a oscilat între refuzul alianțelor tradiționale, apelul la alegeri anticipate și condiționarea intrării la putere de obținerea unui control real asupra viitorului Executiv. AUR cere consultări „reale, efective și loiale” Potrivit deciziei Biroului Național de Conducere al AUR, delegația care va participa la consultări va fi formată din liderul partidului, George Simion, prim-vicepreședintele Dan Dungaciu și liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu. Citește și: Românii nu mai vor să împrumute statul: gradul de subscriere la titlurile Fidelis s-a prăbușit - presă. Ratingul României este la un pas de junk Într-un comunicat transmis înaintea întâlnirii de la Cotroceni, AUR afirmă că discuțiile dintre președinte și partidele parlamentare nu trebuie transformate într-o simplă formalitate constituțională. „Ne dorim ca aceste consultări să fie reale, efective şi loiale, nu o formalitate juridică. Partidele chemate la consultări trebuie să poată prezenta poziţia lor, soluţia politică pe care o propun şi condiţiile în care pot susţine sau participa la formarea unui Guvern”, a transmis formațiunea. Reprezentanții partidului au subliniat că AUR este „al doilea partid parlamentar” și consideră că șeful statului are obligația de a respecta reprezentarea democratică rezultată din vot. „AUR este al doilea partid parlamentar şi reprezintă voinţa exprimată prin vot de milioane de români. Preşedintele este obligat să respecte procedura constituţională, rolul Parlamentului şi principiul reprezentării democratice”, se arată în comunicat. Critici la adresa președintelui Nicușor Dan AUR susține că președintele Nicușor Dan nu ar trebui să excludă din start anumite formațiuni parlamentare din procesul negocierilor pentru formarea unui nou Guvern. Potrivit partidului, atribuțiile constituționale ale șefului statului trebuie exercitate după consultări și în funcție de configurația parlamentară. „Preşedintele are o marjă de apreciere în desemnarea candidatului pentru funcţia de prim-ministru, dar această apreciere este manifestată după consultări, nu înaintea lor. Ea trebuie exercitată în funcţie de configuraţia parlamentară, de posibilitatea formării unei majorităţi şi de rezultatul consultărilor prevăzute de art. 103 din Constituţie”, afirmă reprezentanții AUR. Formațiunea acuză că o eventuală excludere anticipată a unui partid parlamentar important ar transforma președintele într-un „actor politic partizan”. „Când exclude anticipat un partid parlamentar relevant, înainte de consultările oficiale, preşedintele abandonează rolul de mediator şi se poziţionează ca actor politic partizan”, transmite partidul. AUR: „Președintele nu poate mima consultările” În comunicat, liderii AUR insistă că procedura constituțională pentru desemnarea premierului nu poate fi redusă la o decizie deja stabilită înaintea discuțiilor oficiale cu partidele parlamentare. „Preşedintele trebuie să parcurgă procedura prevăzută de art. 103 din Constituţie cu bună-credinţă instituţională, nu cu soluţia deja stabilită şi anunţată public înaintea consultărilor”, arată formațiunea. AUR mai susține că votul exprimat de cetățeni nu poate fi ignorat în procesul politic. „Într-un stat democratic, partidele parlamentare nu pot fi eliminate anticipat dintr-o procedură constituţională printr-o declaraţie politică a preşedintelui”, se mai precizează în document. Reprezentanții partidului afirmă că Legea fundamentală nu permite folosirea desemnării premierului ca „instrument de excludere politică prestabilită”. „Preşedintele nu poate mima consultările, nu poate ignora reprezentarea parlamentară şi nu poate reduce votul românilor la o realitate convenabilă doar atunci când confirmă propria sa opţiune politică”, susține AUR. AUR între opoziție, anticipate și tentația guvernării Din 2024 până în prezent, poziția AUR față de intrarea la guvernare a oscilat între trei registre: pregătirea declarativă pentru preluarea puterii, refuzul unei coaliții clasice cu PSD-PNL și condiționarea participării la guvernare de un premier propriu sau de alegeri anticipate. În august 2024, George Simion încerca să transmită ideea unui partid pregătit să guverneze. AUR și-a prezentat atunci „guvernul alternativ”, iar Simion declara: „Avem desemnați cei 11 miniștri pe care AUR îi propune pentru viitorul cabinet” și explica faptul că vrea „să explicăm oamenilor cine implementează Planul Simion de guvernare”. Era o poziționare de partid care nu mai voia să fie perceput doar ca forță de protest, ci ca formațiune capabilă să ofere miniștri, program și premier. În același timp, raportarea la PSD a rămas o linie sensibilă. În 2024, Simion excludea alianța cu social-democrații, fiind citat ulterior cu formula că nu va „bate palma cu PSD” și că este capabil „să termine cu PSD în România”. Această promisiune a devenit importantă în 2026, când AUR și PSD au ajuns să susțină împreună moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. În aprilie 2026, Simion a încercat să delimiteze colaborarea punctuală de o alianță politică. „Nu avem ce să discutăm în acest moment despre o coaliție de guvernământ cu PSD”, spunea el, adăugând că nu există „nicio alianță” și „nicio coaliție cu PSD-ul”. Totuși, întrebat dacă poate garanta că AUR nu va intra niciodată într-o coaliție cu PSD, răspunsul a fost: „niciodată să nu spui niciodată”. Formula a marcat o schimbare clară de ton: de la refuz categoric la ambiguitate tactică. Între obiectiv tactic și strategie Petrișor Peiu a formulat cel mai clar diferența dintre obiectivul tactic și strategia AUR. La TVR, el a spus că înțelegerea cu PSD era „pentru redactarea, depunerea și votarea unei moțiuni de cenzură”, nu pentru o guvernare comună. „De aici încolo strategiile noastre se despart”, a explicat Peiu, precizând că AUR preferă „fie alegerile la termen, fie alegerile anticipate”. Așadar, AUR nu se prezenta atunci ca partid dornic să intre imediat într-o formulă de coaliție, ci ca partid care urmărea căderea guvernului și, ideal, anticipate. Poziționarea lui Dungaciu Aceeași linie apare și la Dan Dungaciu. La începutul lunii mai 2026, el spunea că AUR „nu vrea să ajungă la putere” în acel moment, deoarece nu are ponderea necesară „să poată impune un program de guvernare”. Declarația este importantă fiindcă mută accentul de pe simpla participare la guvernare pe controlul efectiv al direcției politice. Bolojan cade, Simion schimbă discursul După căderea Guvernului Bolojan, discursul s-a schimbat din nou. George Simion a afirmat că AUR ar intra la guvernare, dar cu o condiție centrală: premierul să fie nominalizat de AUR. „Am intra la guvernare pentru români, nu voi nominaliza partide”, a spus el, adăugând: „Ne interesează un premier nominalizat de AUR”. Cu alte cuvinte, AUR nu respingea guvernarea, dar refuza rolul de anexă parlamentară. Petrișor Peiu a fost la fel de tranșant: AUR nu va susține din Parlament un guvern din care nu face parte. „Noi, ca partid AUR, nu vom susține niciodată un guvern din care nu facem parte”, a declarat el. Argumentul său a fost că „niciun partid serios nu poate să facă asta”. Această poziție exclude varianta unui sprijin parlamentar fără asumare guvernamentală. Dan Dungaciu a dus formula până la capăt, afirmând: „Nu votăm niciun guvern din care nu facem parte, nu susținem niciun guvern din care AUR nu face parte”. Într-o altă intervenție, el a spus că lucrurile „nu pot să funcționeze așa într-o democrație normală” și a respins ideea ca președintele să decidă informal cine are dreptul să guverneze. Negociere flexibilă Interesant este că Peiu s-a delimitat și de ideea guvernului din umbră din 2024. În mai 2026, Peiu declara: „Partidul AUR a avut la un moment dat un guvern alternativ, eu m-am opus acestei idei, mă opun în continuare.” Declarația reflectă, în fapt, o repoziționare internă: de la vitrina de miniștri pregătiți la o negociere mai flexibilă, dar condiționată de putere reală.

Dronele rusești sperie turiștii din Delta Dunării: pensiuni goale, rezervări anulate, afaceri în declin
Eveniment

Dronele rusești sperie turiștii din Delta Dunării: pensiuni goale, rezervări anulate, afaceri în declin

Delta Dunării, una dintre cele mai importante destinații turistice ale României, resimte tot mai puternic efectele războiului din Ucraina, pe fondul atacurilor rusești din apropierea graniței și al alertelor repetate de drone. Primarul municipiului Tulcea, Ștefan Ilie, a declarat recent că mesajele RO-Alert și apropierea conflictului au afectat grav turismul și industria HORECA, speriind turiștii români și străini. În unele zone din nordul Deltei, operatorii din turism au raportat scăderi dramatice ale numărului de vizitatori, iar pensiunile de pe brațul Chilia au pierdut peste jumătate dintre clienți. În timp ce autoritățile insistă că România este în siguranță sub umbrela NATO, hotelierii și antreprenorii locali spun că imaginea Deltei Dunării s-a schimbat profund în ultimii doi ani. Delta Dunării, între paradis turistic și vecinătatea războiului Poziția geografică a Deltei Dunării a devenit, după februarie 2022, una dintre cele mai sensibile din România. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran Localități precum Chilia Veche, Plauru sau Periprava se află la doar câteva sute de metri de porturile ucrainene Izmail, Reni și Chilia Nouă, vizate frecvent de atacuri rusești asupra infrastructurii de transport de pe Dunăre. Ministerul Apărării Naționale a confirmat în repetate rânduri atacurile asupra porturilor ucrainene din apropierea graniței românești: În acest context, județul Tulcea a devenit principalul teritoriu românesc afectat indirect de conflict. Potrivit datelor oficiale, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a emis peste 70 de alerte RO-Alert pentru zona de frontieră de la începutul războiului, iar 11 incidente legate de fragmente de drone căzute pe teritoriul României au fost înregistrate exclusiv în județul Tulcea. Pentru turiști, aceste evenimente au schimbat radical imaginea unei destinații promovate până recent prin liniște, natură și izolare. Prăbușirea numărului de turiști și dispariția rezervărilor timpurii Primele efecte economice au fost resimțite rapid de operatorii din turism. Potrivit unui studiu privind impactul ostilităților din Ucraina asupra turismului din Delta Dunării, numărul turiștilor s-a prăbușit cu peste 40% în perioadele cele mai tensionate ale conflictului. Scăderea nu a fost uniformă. Cele mai afectate au fost localitățile aflate în apropierea directă a graniței cu Ucraina și a brațului Chilia, unde exploziile și mesajele de alertă au devenit aproape rutină. Președintele Asociației Patronatului din Turism Delta Dunării (APTDD), Daniel Ilușcă, declara în 2024 că pensiunile de pe brațul Chilia au înregistrat o scădere de aproximativ 65% a numărului de turiști. „Mai mult au fost afectaţi operatorii de pe braţul Chilia, 65%, iar mai puţin afectaţi au fost cei din zona cu acces auto, Mahmudia, Murighiol, Dunavăţ, Sarichioi, Jurilovca”, explica acesta pentru Agerpres. Pe lângă scăderea numărului de vizitatori, s-a schimbat și comportamentul turiștilor. Sistemul de rezervări timpurii, esențial pentru planificarea sezonului, aproape a dispărut. Mulți turiști preferă acum să decidă de la o săptămână la alta dacă merg sau nu în Deltă, în funcție de intensitatea alertelor și de știrile despre atacurile din apropierea graniței. Turiștii străini au dispărut aproape complet din unele zone Dacă turismul intern a reușit parțial să se adapteze noii realități, segmentul turiștilor străini a fost afectat mult mai sever. Operatorii din turism spun că numeroase rezervări au fost anulate după ce ambasadele unor state occidentale au emis avertismente privind proximitatea conflictului din Ucraina. În unele zone ale Deltei, numărul vizitatorilor străini s-a redus la mai puțin de jumătate față de perioada anterioară războiului. Problema nu este doar percepția asupra riscului real, ci și efectul psihologic al alertelor repetate. Pentru un turist străin, mesajele RO-Alert primite noaptea pe telefon, însoțite de sunete puternice și avertismente privind posibile căderi de obiecte din spațiul aerian, sunt suficiente pentru a anula ideea unei vacanțe liniștite. Controversa mesajelor RO-Alert Una dintre cele mai sensibile teme în relația dintre autorități și operatorii din turism este modul în care sunt transmise alertele RO-Alert. Hotelierii și organizațiile din turism susțin că mesajele trimise la nivelul întregului județ Tulcea au creat panică inclusiv în zone aflate la 80-100 de kilometri de graniță. Primarul municipiului Tulcea, Ștefan Ilie, a vorbit public despre impactul acestor alerte asupra industriei HORECA și turismului local. „Situaţia aceasta afectează turismul şi industria HORECA. Este cea mai gravă, dar înţeleg şi turiştii. Nici noi nu ne-am duce, probabil, undeva pe lângă Fâşia Gaza”, a declarat edilul în cadrul unui eveniment organizat de ANAT și OMD Municipiul Tulcea. Acesta a cerut autorităților centrale ca alertele să fie emise „într-un mod mai prietenos”, strict pentru zonele aflate efectiv în pericol. Solicitări similare au venit și din partea Organizaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Municipiul Tulcea. La începutul anului 2026, OMD Tulcea a transmis o scrisoare oficială către Prefectura Tulcea, cerând inițierea unui dialog privind impactul alertelor asupra turismului. Managerul OMD Tulcea, Alexandru Filip, a declarat că mesajele actuale afectează grav afacerile locale și provoacă plecarea turiștilor chiar în timpul sejurului. În urma criticilor, autoritățile au început să delimiteze geografic mai strict zonele vizate de alerte, concentrând notificările în special asupra nordului județului Tulcea. Un paradox economic: războiul afectează turismul, dar accelerează infrastructura În ciuda dificultăților economice, conflictul a produs și efecte indirecte considerate pozitive de unele autorități locale. Primarul Ștefan Ilie susține că intensificarea traficului comercial către Ucraina a accelerat investițiile în infrastructură și modernizarea unor drumuri care înainte erau slab circulate. Traficul greu și formarea unor noi rute comerciale au generat presiune pentru dezvoltarea infrastructurii regionale și pentru atragerea unor investiții logistice și industriale. „Traficul intens provoacă disconfort, dar aduce dezvoltare economică. Se creează oportunităţi pentru parcuri industriale, pentru zone de desfacere”, afirma edilul. În opinia sa, statul român ar trebui să acorde facilități speciale județelor aflate în apropierea conflictului, pentru a compensa pierderile economice și pentru a stimula investițiile locale.

Ucraina atacă masiv cu drone regiunea Moscovei: cel puțin trei morți și mai multe clădiri avariate
Internațional

Ucraina atacă masiv cu drone regiunea Moscovei: cel puțin trei morți și mai multe clădiri avariate

Regiunea Moscovei a fost vizată în noaptea de 16 spre 17 mai de un atac de amploare al Ucrainei, cu drone, soldat cu cel puțin trei morți și mai mulți răniți, potrivit autorităților ruse. Mai multe clădiri rezidențiale au fost avariate, iar explozii au fost raportate atât în apropierea capitalei ruse, cât și în Crimeea ocupată. Autoritățile de la Moscova susțin că sistemele de apărare antiaeriană au interceptat zeci de drone pe parcursul nopții. Autoritățile ruse: peste 70 de drone au fost doborâte Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că atacul a început în seara zilei de 16 mai și a continuat în primele ore ale dimineții următoare. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran Potrivit acestuia, sistemele de apărare aeriană au fost mobilizate pentru interceptarea dronelor care se îndreptau spre capitală și regiunile din jur. În jurul orei 3:30 dimineața, ora locală, autoritățile ruse afirmau că cel puțin 73 de drone fuseseră deja doborâte, în timp ce operațiunile de interceptare continuau. Pe rețelele sociale au apărut numeroase imagini video care par să surprindă explozii luminoase pe cer și incendii în mai multe zone din regiunea Moscovei. Explozii raportate în mai multe localități din apropierea Moscovei Potrivit relatărilor locale, explozii au fost auzite în localitățile Himki, Klin și Zelenograd, situate în regiunea Moscovei. De asemenea, activitate intensă a fost raportată în apropierea aeroportului internațional Șeremetievo. Mai multe deflagrații ar fi avut loc și în centrul Moscovei, conform imaginilor și informațiilor distribuite online în timpul nopții. Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a confirmat ulterior că trei persoane și-au pierdut viața în urma atacului: două în satul Pogorelki și una în Himki. Oficialul rus a precizat că mai multe persoane au fost rănite după ce dronele au lovit blocuri și case din diferite districte ale regiunii. Clădiri rezidențiale avariate în urma atacului Autoritățile locale au raportat pagube materiale în mai multe zone rezidențiale. Dronele ar fi lovit atât blocuri de locuințe, cât și case particulare. Până în prezent, autoritățile ruse nu au oferit un bilanț complet al pagubelor și nici informații suplimentare despre amploarea distrugerilor provocate de atac. Explozii și în Crimeea ocupată În paralel cu atacul asupra regiunii Moscovei, explozii au fost raportate și în Crimeea ocupată de Rusia. Deocamdată, nu există informații oficiale privind eventuale victime sau pagube produse în peninsula anexată de Moscova în 2014. Rusia impune restricții privind relatările despre atacurile Atacul are loc la doar câteva zile după ce autoritățile ruse au introdus noi restricții privind publicarea informațiilor despre consecințele atacurilor cu drone. Conform noilor reguli, publicarea de fotografii, înregistrări video sau detalii despre atacuri fără autorizare oficială este interzisă. Persoanele care încalcă aceste prevederi riscă amenzi între 3.000 și 5.000 de ruble (38–64 dolari), în timp ce funcționarii pot primi sancțiuni de până la 50.000 de ruble (în jur de 640 de dolari). Pentru persoanele juridice, amenzile pot ajunge până la 200.000 de ruble (echivalentul a 2,500 de doalari). Autoritățile ruse susțin că măsurile sunt necesare pentru protejarea securității naționale și pentru limitarea răspândirii informațiilor considerate sensibile în contextul conflictului.

Atacul terifiant cu mașina în Modena: opt răniți, două persoane mutilate. Șoferul a fost reținut
Internațional

Atacul terifiant cu mașina în Modena: opt răniți, două persoane mutilate. Șoferul a fost reținut

Opt persoane au fost rănite sâmbătă, după ce o mașină a intrat în pietoni în centrul orașului italian Modena. Patru dintre victime sunt în stare gravă, iar una se află în pericol de moarte. Șoferul, un italian de 31 de ani de origine marocană, a fost arestat sub acuzația de masacru, după ce ar fi condus cu aproximativ 100 km/h și ar fi încercat ulterior să fugă. Șoferul a intrat cu mașina în pietoni și a încercat să fugă Potrivit poliției italiene, autorul atacului este un bărbat de 31 de ani, cetățean italian de origine marocană, care în trecut fusese supus unor tratamente psihiatrice. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran Acesta a pierdut controlul mașinii sau a intrat intenționat pe trotuar, lovind mai mulți pietoni aflați în centrul orașului Modena. După impact, bărbatul a încercat să fugă de la locul incidentului. În timpul tentativei de scăpare, el ar fi atacat o persoană cu un cuțit. Mai mulți trecători au intervenit și au reușit să îl imobilizeze până la sosirea forțelor de ordine. Poliția a confirmat că suspectul nu mai reprezintă un pericol și că ancheta este în desfășurare pentru a stabili dacă a fost vorba despre un act deliberat. Două persoane au suferit amputări Bilanțul tragediei este extrem de grav. Două persoane au suferit amputarea membrelor inferioare în urma impactului violent. Cea mai grav rănită victimă este o femeie de 55 de ani, care a fost strivită de vitrina unui magazin de haine. Ea a fost transportată la Spitalul Maggiore din Bologna, unde medicii au fost nevoiți să îi amputeze ambele picioare. Femeia se află în continuare în pericol de moarte și este internată la terapie intensivă. Tot la Spitalul Maggiore din Bologna a fost internat și un bărbat de 52 de ani, aflat în stare gravă. La spitalul Baggiovara din Modena sunt internate în stare gravă două femei, în vârstă de 53 și 69 de ani, precum și un bărbat de 69 de ani, aflat într-o stare mai puțin severă. Alte trei persoane – o femeie de 27 de ani, o femeie de 71 de ani și un bărbat de 47 de ani – au fost internate la Policlinica din Modena, medicii precizând că viața lor nu este în pericol. Al optulea rănit este un bărbat care a fost înjunghiat în timp ce încerca să îl oprească pe șoferul aflat în fugă. Martorii descriu scene de groază: „Am văzut oamenii zburând” Mai mulți martori au povestit momentele dramatice petrecute în centrul orașului. Unul dintre ei a declarat că mașina circula cu aproximativ 100 km/h și a intrat direct pe trotuar. „Am văzut mașina venind spre trotuar. A accelerat brusc. Mergea cu cel puțin o sută la oră, am văzut oamenii zburând”, a relatat un martor. Luca Signorelli, unul dintre bărbații care l-au urmărit și imobilizat pe suspect, a povestit că a reușit să se arunce din calea mașinii în ultima clipă. „Am văzut mașina năpustindu-se pe trotuar cu mare viteză. Am auzit impacturile oamenilor loviți. Venea în direcția mea și am reușit să mă arunc”, a declarat acesta. Signorelli a povestit că șoferul a fugit după accident, iar mai mulți cetățeni au pornit în urmărirea lui. „A dispărut după un șir de mașini și apoi a reapărut cu un cuțit în mână. Bâiguia ceva, dar nu vorbea italiană. A trebuit să-l dezarmez”, a spus bărbatul. Primarul din Modena: „Este un act dramatic” Primarul orașului Modena, Massimo Mezzetti, s-a deplasat imediat la locul tragediei și a declarat că este prea devreme pentru a se stabili dacă incidentul a fost un atentat. „Trebuie înțeleasă natura incidentului, dar este un act dramatic și sunt profund șocat. Oricare ar fi natura sa, este un fapt extrem de grav. Dacă ar fi vorba despre un atentat, ar fi și mai grav. Ancheta este în desfășurare”, a declarat edilul. Acesta a confirmat că mașina a urcat pe trotuar și a lovit inclusiv o bicicletă înainte de a se izbi violent de pietoni. Primarul a ținut să le mulțumească cetățenilor care au intervenit pentru a-l opri pe agresor. „Patru cetățeni l-au urmărit, l-au imobilizat și l-au predat Poliției. Lor le adresez cele mai sincere mulțumiri pentru curajul și spiritul civic de care au dat dovadă”, a spus Mezzetti. Giorgia Meloni: „Un fapt extrem de grav” Premierul italian Giorgia Meloni a transmis că urmărește cu maximă atenție evoluția situației și se află în contact permanent cu autoritățile. „Ceea ce s-a întâmplat astăzi la Modena, unde un bărbat a lovit mai mulți pietoni și apoi ar fi înjunghiat un trecător, este extrem de grav”, a scris Meloni pe rețelele sociale. Șefa guvernului italian și-a exprimat solidaritatea față de victime și familiile acestora și le-a mulțumit cetățenilor care au intervenit pentru a-l opri pe suspect. Reacții dure ale liderilor politici italieni Mai mulți oficiali italieni au condamnat violent incidentul din Modena. Vicepremierul Antonio Tajani a descris evenimentul drept „o agresiune violentă și brutală”, mulțumind forțelor de ordine pentru intervenție. Președintele Camerei Deputaților, Lorenzo Fontana, a declarat că este „șocat” de cele întâmplate și și-a exprimat solidaritatea față de răniți și familiile lor. Matteo Salvini a publicat pe rețelele sociale numele suspectului și l-a numit „criminal de a doua generație”, afirmând că „nu poate exista nicio justificare pentru o crimă atât de infamă”. La rândul său, președintele Senatului italian, Ignazio La Russa, a declarat că imaginile venite din Modena amintesc de alte episoade violente petrecute în Europa. Președintele mulțumește cetățenilor Președintele Italiei, Sergio Mattarella, l-a contactat telefonic pe primarul din Modena pentru a afla informații despre starea răniților și pentru a transmite solidaritatea sa față de comunitatea locală. Potrivit Palatului Quirinale, șeful statului italian le-a mulțumit cetățenilor care „cu curaj l-au blocat pe vinovat”, împiedicând o tragedie și mai mare.

Averea secretă a lui Vladimir Putin: sistemul financiar din jurul liderului de la Kremlin
Internațional

Averea secretă a lui Vladimir Putin: sistemul financiar din jurul liderului de la Kremlin

Vladimir Putin continuă să fie una dintre cele mai opace figuri politice ale lumii, iar întrebările legate de averea sa reală revin constant în atenția presei internaționale. Oficial, liderul de la Kremlin afișează imaginea unui funcționar de stat cu venituri moderate. Neoficial însă, investigațiile jurnalistice și scurgerile de documente financiare au alimentat suspiciunile privind existența unei averi uriașe ascunse în rețele offshore și administrate prin intermediari apropiați. În volumul Kremlin Confidentiel, jurnalistul francez Vincent Jauvert, specialist în Rusia și fost șef al departamentului extern al revistei Le Nouvel Obs, susține că Vladimir Putin ar controla indirect active de zeci de miliarde de dolari printr-un sistem construit în jurul loialităților personale, al contractelor de stat și al paradisurilor fiscale. Averea oficială a lui Putin Potrivit declarațiilor oficiale de avere, Vladimir Putin are un profil financiar modest. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran Conform documentelor publice din Rusia, președintele ar deține un apartament de 77 de metri pătrați în Sankt Petersburg, o mașină și un salariu lunar estimat la aproximativ 10.000 de euro. Vincent Jauvert afirmă însă că aceste date nu reflectă realitatea patrimoniului liderului rus. În opinia jurnalistului, averea reală ar fi ascunsă printr-o rețea complexă de apropiați, prieteni din copilărie și oameni de afaceri care ar administra în numele său conturi offshore și participații în companii strategice. Printre exemplele invocate se numără dezvăluirile din Panama Papers, care au arătat că violoncelistul Serghei Roldughin, apropiat al lui Putin și martor la nunta acestuia, controla active offshore de aproximativ două miliarde de dolari. Roldughin a negat că ar fi acționat ca intermediar pentru liderul de la Kremlin. „Domnul 35%”: acuzațiile privind sistemul de comisioane În cartea sa, Jauvert îl numește pe Putin „Monsieur 35 %” („Domnul 35%”), referindu-se la un presupus sistem de comisioane instituit încă din primii ani ai mandatului prezidențial. Potrivit jurnalistului, doi oameni de afaceri din Sankt Petersburg ar fi primit contracte avantajoase pentru furnizarea de echipamente medicale, în schimbul unor comisioane de 35% din cifra de afaceri, transferate într-o companie din Luxemburg. Aceste informații provin din mărturiile lui Serghei Kolesnikov, un fost asociat al cercului apropiat al Kremlinului, care a făcut publice acuzațiile înainte de a părăsi Rusia. Jauvert susține că acest mecanism s-ar fi extins ulterior la scară largă, devenind parte a modului în care funcționează relația dintre stat și marile companii rusești. Proprietăți luxoase, iahturi și active offshore Investigația jurnalistului francez descrie și presupusul patrimoniu imobiliar asociat lui Vladimir Putin și cercului său apropiat. Printre cele mai cunoscute exemple se află așa-numitul „Palat al lui Putin” de la Marea Neagră, despre care opozantul rus Alexei Navalnîi susținea că ar valora aproximativ 1,4 miliarde de dolari. Complexul ar include heliporturi, piscine, podgorii, un patinoar subteran și alte facilități de lux. Kremlinul a negat constant că proprietatea i-ar aparține lui Putin. Jauvert amintește și de iahtul Sheherazade, evaluat de presa internațională la aproximativ 700 de milioane de dolari și asociat de mai multe investigații cu anturajul liderului rus. Potrivit jurnalistului, o parte importantă a averii ar fi plasată în conturi offshore și în participații la companii energetice rusești, inclusiv în Gunvor, una dintre cele mai mari firme de export petrolier din Rusia. Beneficii pentru cercul apropiat al liderului rus Cartea descrie și avantajele financiare de care ar fi beneficiat persoane apropiate de Vladimir Putin. Fosta sa soție, Liudmila Putin, ar fi primit proprietăți importante în Moscova și în Franța, în timp ce actuala parteneră neoficială, fosta gimnastă Alina Kabaeva, ar deține un apartament de mari dimensiuni la Soci, potrivit investigației. Jauvert amintește și cazul lui Kirill Șamalov, fostul soț al Katerinei Tihonova, una dintre fiicele lui Putin. După căsătorie, Șamalov a devenit unul dintre cei mai tineri miliardari din Rusia, primind participații importante în compania Sibur. Aceste informații au fost prezentate anterior și în investigații publicate de presa occidentală și de organizații anticorupție, însă Kremlinul a respins în repetate rânduri acuzațiile privind îmbogățirea ilegală a familiei prezidențiale. Cum percep rușii acuzațiile de corupție Vincent Jauvert consideră că o parte importantă a populației ruse este conștientă de existența unui sistem de corupție la nivel înalt. Investigațiile video realizate de Alexei Navalnîi despre averile și proprietățile elitei de la Kremlin au fost vizionate de milioane de oameni și au provocat proteste în mai multe orașe din Rusia înainte de moartea opozantului. Potrivit jurnalistului francez, în trecut mulți ruși acceptau tacit îmbogățirea elitei politice în schimbul unei relative stabilități economice. În contextul războiului din Ucraina, al sancțiunilor occidentale, al inflației și al dificultăților economice tot mai accentuate, această relație de toleranță ar începe însă să se erodeze. Teama de pierderea puterii și a averii În analiza sa, Vincent Jauvert susține că menținerea la putere reprezintă pentru Vladimir Putin nu doar o miză politică, ci și una personală și financiară. Jurnalistul compară situația liderului rus cu cea a altor autocrați care, după căderea regimurilor lor, și-au pierdut averile sau chiar viața. În acest context, păstrarea controlului asupra statului ar deveni esențială pentru supraviețuirea politică și personală a liderului de la Kremlin. Kremlinul nu a comentat în detaliu afirmațiile din volumul lui Vincent Jauvert, iar autoritățile ruse au respins constant acuzațiile privind existența unei averi ascunse a lui Vladimir Putin.

Eurovision 2026, sub protecția FBI și Mossad: boicoturi, proteste și tensiuni fără precedent
Internațional

Eurovision 2026, sub protecția FBI și Mossad: boicoturi, proteste și tensiuni fără precedent

La 70 de ani de la înființare, Eurovision 2026 se desfășoară într-un climat fără precedent. Organizată la Viena, ediția aniversară a concursului european este marcată de proteste, boicoturi și tensiuni geopolitice atât de puternice încât autoritățile austriece colaborează inclusiv cu FBI și Mossad pentru securizarea evenimentului. Participarea Israelului, acuzațiile privind influențarea votului și controversele legate de libertatea artistică au transformat competiția într-un simbol al fracturilor și polarizării Europei contemporane. Cinci țări au decis să boicoteze competiția Principala sursă de controverse este participarea Israelului la concurs, în contextul conflictului din Gaza și al criticilor internaționale privind situația umanitară din regiune. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran În timp ce 35 de televiziuni naționale și-au confirmat participarea la ediția din acest an, cinci state au decis să boicoteze evenimentul: Islanda, Spania, Irlanda, Slovenia și Olanda. Islanda și-a anunțat retragerea încă din decembrie 2025, televiziunea publică RÚV invocând dezbaterea publică internă și reacțiile la decizia Uniunii Europene de Radio și Televiziune (UER) de a permite participarea Israelului. La scurt timp după confirmarea poziției UER, și Spania a anunțat boicotul. Președintele televiziunii publice spaniole RTVE a declarat că Eurovision „nu mai este doar un concurs muzical, ci un festival dominat de interese geopolitice”. Poziții similare au fost adoptate și de Irlanda, Slovenia și Olanda. Premierul irlandez a descris decizia drept „un gest de solidaritate față de jurnaliștii uciși în conflict”. În plus, unele dintre televiziunile publice care au ales boicotul au decis să nu transmită deloc concursul. În locul finalei Eurovision, acestea vor difuza programe alternative. Reguli noi de vot Organizatorii au introdus noi reguli privind votul publicului după discuțiile generate de ediția precedentă. În 2025, reprezentanta Israelului, Yuval Raphael, a obținut locul al doilea datorită unui număr foarte mare de voturi din partea publicului, în ciuda punctajelor reduse primite de la juriile naționale. Pentru ediția din acest an EBU (European Broadcasting Union) a introdus modificări majore în sistemul de vot. În loc de cele 20 de voturi permise anterior, fanii din public pot trimite acum maximum 10 voturi pentru fiecare metodă de plată (SMS, apel telefonic sau aplicația oficială). Măsura a fost adoptată pentru a descuraja fanii sau grupurile organizate să își „golească toate resursele” pe un singur favorit, fiind încurajată distribuirea voturilor către mai mulți artiști. Noile reguli de conduită interzic explicit artiștilor și televiziunilor participante să contribuie la campanii promoționale organizate de entități externe, cum ar fi agențiile guvernamentale. Orice încercare de a influența necuvenit rezultatele prin publicitate plătită agresiv atrage sancțiuni directe. De altfel, chiar în faza semifinalelor din mai 2026, televiziunea KAN din Israel a primit un avertisment oficial din partea EBU pentru videoclipuri online care îndemnau publicul să folosească la maximum cele 10 voturi Sistemul de vot exclusiv al publicului în semifinale (folosit în ultimii ani) a fost eliminat. Pentru a asigura un echilibru și a bloca voturile geopolitice coordonate, juriile naționale profesionale au fost reintroduse în semifinale, având o pondere de 50% din rezultat. În plus, panourile de jurați au fost extinse de la 5 la 7 membri și includ obligatoriu tineri cu vârste între 18 și 25 de an. Totodată, organizatorii au implementat filtre tehnice avansate de securitate capabile să detecteze, în timp real, comportamentele de vot suspecte, frauduloase sau automatizate Candidatul Israelului, în centrul atenției Noam Bettan, reprezentantul Israelului la Eurovision 2026, se află în centrul atenției atât din cauza contextului politic, cât și a profilului său personal. Artistul, în vârstă de 28 de ani, este fiul unor emigranți francezi și interpretează piesa „Michelle”, care include versuri în limba franceză. În interviurile acordate presei internaționale, Bettan a declarat că își dorește să dezvolte o carieră muzicală și în Franța. În același timp, artistul a evitat să comenteze public controversa legată de participarea Israelului sau războiul din Gaza, subiecte considerate sensibile de delegația israeliană. Proteste și măsuri sporite de securitate la Viena Autoritățile austriece au anunțat măsuri speciale de securitate pe durata concursului, sute de polițiști fiind mobilizați zilnic în capitala Austriei. Toți spectatorii, echipele tehnice și delegațiile trec prin scanere cu unde milimetrice împrumutate direct de la Aeroportul din Viena. S-a aplicat o politică totală de interzicere a bagajelor (no-bag policy). Fanii au voie să intre în sală exclusiv cu obiecte personale de mici dimensiuni sau recipiente transparente. Toate biletele de acces au fost strict personalizate digital și securizate, codurile QR fiind activate cu doar 48 de ore înainte de spectacole pentru a preveni fraudele. Zilnic, peste 500 de agenți de securitate privată și câteva sute de polițiști sunt mobilizați în interiorul și în jurul arenei. Pentru verificarea echipamentelor și a perimetrului sunt folosite echipe mixte de specialiști pirotehniști cu câini dresați pentru detectarea explozivilor. Paza a fost extinsă și în zona dedicată fanilor din fața Primăriei (Rathausplatz), unde accesul se face doar prin puncte de control prestabilite. Cooperare cu FBI și Mossad În jurul arenei și al obiectivelor cheie ale concursului, a fost instituită o zonă de interdicție totală a dronelor pe o rază de 1,5 kilometri. În premieră, pentru combaterea amenințărilor cibernetice și securizarea infrastructurii digitale a Eurovision, autoritățile colaborează cu o celulă cibernetică specială creată la New York de către FBI. De asemenea, serviciile de informații austriece colaborează direct și cu Mossad, pentru protecția delegațiilor expuse. Discuții privind homofobia și libertatea artistică Pe lângă tensiunile politice, ediția din acest an a readus în atenție și discuțiile legate de libertatea artistică și reprezentarea comunității LGBT+. Reprezentantul Danemarcei, Søren Torpegaard Lund, a declarat că a fost ținta unor reacții homofobe în propria țară și că anumite persoane au încercat să îl convingă să își „tempereze” prestația scenică. Într-un context similar, reprezentantul Norvegiei, Jonas Lovv, a afirmat că a primit recomandări informale privind modificarea show-ului său, considerat de unii oficiali „prea provocator”. Controversele legate de melodia Alexandrei Căpitănescu Piesa Alexandrei Căpitănescu a atras numeroase critici care au vizat versurile melodiei, considerate „controversate” și având un caracter „potențial periculos”, fiind acuzate că „promovează” sau „normalizează” o practică sexuală riscantă. Publicații britanice majore, precum The Guardian, au scos în evidență faptul că sintagma „choke me” (sufocă-mă) este repetată de exact 30 de ori pe parcursul celor trei minute ale piesei. Activiștii împotriva violenței sexuale au catalogat melodia drept „periculoasă și nesăbuită”, acuzând-o că normalizează asfixierea erotică. Experți în drept și activiști au avertizat că melodia „se joacă cu viața tinerelor femei”. S-a subliniat că promovarea unor versuri ca „It's hard to breathe in” sau „make my lungs explode” la un concurs cu audiență globală minoră poate incita la practici medicale ce provoacă leziuni cerebrale sau deces. În replică la aceste acuzații, Alexandra Căpitănescu a transmis clarificări oficiale. Artista a explicat că „sâmburele acestei melodii este, de fapt, atacul de panică și anxietatea”. Expresia „choke me” (strangulează-mă) descrie starea fizică și mentală din timpul unei crize de anxietate, când simți că nu mai ai aer și ești blocat în propriile gânduri. Cântăreața a infirmat ferm criticile din presa internațională care susțineau că melodia ar promova practici sexuale periculoase. Presiuni pentru descalificarea sau modificarea piesei Presiunea publică din Marea Britanie a mers până la solicitări oficiale adresate EBU pentru descalificarea sau modificarea drastică a piesei. În ciuda presiunilor, textul piesei „Choke Me” a rămas intact. Directorul concursului Eurovision, Martin Green, a declarat oficial că explicația oferită de Alexandra Căpitănescu privind substratul psihologic al piesei (lupta cu anxietatea) a fost pe deplin acceptată, nefiind necesară nicio cenzură. Finala, ordinea melodiilor Ordinea în care vor urca pe scenă cei 25 de artişti calificați în finală este următoarea: Danemarca: Soren Torpegaard Lund, "For Vi Gar Hjem" Germania: Sarah Engels, "Fire" Israel: Noam Bettan, "Michelle" Belgia: Essyla, "Dancing on the Ice" Albania: Alis, "Nan" Grecia: Akylas, "Ferto" Ucraina: Leleka, "Ridnym" Australia: Delta Goodrem, "Eclipse" Serbia: Lavina, "Kraj mene" Malta: Aidan, "Bella" Republica Cehă: Daniel Zizka, "Crossroads" Bulgaria: Dara, "Bangaranga" Croaţia: Lelek, "Andromeda" Regatul Unit: Look Mum No Computer, "Eins, Zwei, Drei" Franţa: Monroe, "Regarde!" Moldova: Satoshi, "Viva, Moldova!" Finlanda: Linda Lampenius & Pete Parkkonen, "Liekinheitin" Polonia: Alicja, "Pray" Lituania: Lion Ceccah, "Solo quiero mas" Suedia: Felicia, "My System" Cipru: Antigoni, "Jalla" Italia: Sal Da Vinci, "Per sempre si" Norvegia: Jonas Lovv, "Ya Ya Ya" România: Alexandra Căpitănescu, "Choke Me" Austria: Cosmo, "Tanzschein"

Studenții vor nota de trecere, nu performanță academică. Profesorii explică schimbarea de mentalitate
Eveniment

Studenții vor nota de trecere, nu performanță academică. Profesorii explică schimbarea de mentalitate

Rectorul UAIC Iași, Liviu-George Maha, a vorbit despre transformările profunde prin care trece educația universitară din România, de la schimbarea mentalității studenților până la impactul inteligenței artificiale asupra sistemului academic. Nota de trecere, nu performanță academică În cadrul unei discuții despre relația dintre universitate și societate, acesta a abordat și problemele din învățământul preuniversitar, dar și dificultățile legate de finanțarea universităților. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran Potrivit rectorului, tot mai mulți studenți nu mai urmăresc excelența academică și nota 10, ci își propun doar să promoveze examenele cu note precum 7 sau 8. „Din păcate, tot dinspre societate vine și faptul că tot mai puțini studenți țintesc nota 10”, a declarat Liviu Maha, subliniind schimbarea de atitudine a noilor generații față de performanța universitară. Continuarea, în Ziarul de Iași

Reactorul de la Doicești: România mizează pe o tehnologie care nu funcționează încă în Occident
Economie

Reactorul de la Doicești: România mizează pe o tehnologie care nu funcționează încă în Occident

Proiectul reactorului modular de la Doicești, prezentat de autorități drept unul dintre cele mai importante pariuri energetice ale României, se află tot mai mult în centrul unei dispute politice și economice. Recent, premierul interimar Ilie Bolojan a criticat dur investiția, avertizând că România riscă să rămână „cu un teren și niște hârtii”, după cheltuirea a sute de milioane de dolari pe studii și etape preliminare. Controversa este amplificată de faptul că tehnologia reactoarelor modulare mici (SMR) nu funcționează încă nicăieri în Occident, iar la nivel mondial există doar două proiecte civile active, în Rusia și China. În plus, compania americană NuScale, partenerul ales pentru proiectul de la Doicești, și-a anulat în 2023 proiectul-pilot din Utah. Ce este tehnologia SMR Reactoarele modulare mici, cunoscute sub denumirea SMR (Small Modular Reactors), reprezintă o nouă generație de centrale nucleare concepute pentru a fi construite modular, în fabrici, și asamblate ulterior direct pe amplasamentul beneficiarului. Citește și: Cum a scăpat băiețelul pierdut în pădure de urși și mistreți timp de două nopți Spre deosebire de reactoarele nucleare clasice, de mari dimensiuni, un SMR are o capacitate mai redusă și promite costuri inițiale mai mici, timpi de construcție mai scurți și un nivel sporit de siguranță. La nivel mondial sunt dezvoltate zeci de variante tehnologice, de la reactoare răcite cu apă sau gaz până la modele cu metal lichid ori săruri topite, fiecare încercând să ofere soluții mai eficiente și mai sigure pentru producerea energiei nucleare. Susținătorii tehnologiei afirmă că principalul avantaj al SMR-urilor este sistemul de siguranță pasivă, care permite răcirea reactorului prin gravitație și convecție naturală, fără intervenție umană sau alimentare externă cu electricitate în caz de avarie. În prezent, companii precum NuScale din SUA, GE Hitachi, Rolls-Royce sau institute de cercetare din China dezvoltă astfel de proiecte, însă doar foarte puține reactoare SMR funcționează deja comercial la nivel mondial. Cum a devenit Doiceștiul proiect nuclear strategic Istoria energetică a localității Doicești începe în 1953, odată cu punerea în funcțiune a termocentralei pe cărbune proiectate de arhitectul Aurel Doicescu și inginerul Costin Moțoiu. Timp de decenii, centrala a reprezentat unul dintre pilonii industriali ai zonei, funcționând pe bază de lignit extras din bazinele miniere locale. Odată cu noile politici climatice europene și cu presiunea reducerii emisiilor de carbon, termocentrala și-a pierdut însă relevanța economică. În anii 2010, activitatea a fost redusă treptat, iar ulterior centrala a fost închisă definitiv. Paradoxal, tocmai această infrastructură veche a făcut ca situl să devină atractiv pentru reconversie energetică. Existența conexiunilor la rețeaua națională și tradiția industrială a zonei au fost considerate avantaje strategice pentru dezvoltarea unui proiect nuclear modern. Momentul decisiv a venit în mai 2022, când amplasamentul fostei termocentrale a fost selectat oficial pentru dezvoltarea primului reactor modular mic din România și din Europa. Proiectul este dezvoltat prin compania RoPower Nuclear SA, un joint-venture deținut în mod egal de compania de stat Nuclearelectrica și compania privată Nova Power & Gas, iar tehnologia nucleară este furnizată de compania americană NuScale Power. Tehnologia SMR aplicată la Doicești În cazul Doiceștiului, România va utiliza tehnologia americană NuScale VOYGR, o centrală compusă din șase module individuale de câte 77 MWe fiecare, cu o capacitate totală de 462 MWe. Tehnologia utilizată la Doicești se bazează pe reactoare răcite cu apă ușoară sub presiune, un principiu deja utilizat la sute de reactoare nucleare din lume. Diferența majoră constă însă în dimensiunea redusă și în sistemele de siguranță pasivă. Potrivit promotorilor proiectului, principalul avantaj al modelului NuScale este faptul că reactorul se poate răci singur în caz de avarie gravă, fără intervenție umană și fără surse externe de electricitate. Sistemul utilizează gravitația și convecția naturală pentru a evita supraîncălzirea. Susținătorii proiectului afirmă că aceste caracteristici reduc semnificativ riscul unor accidente similare celor de la Fukushima sau Cernobîl. De ce mizează SUA și România pe proiectul de la Doicești Proiectul Doicești nu este doar unul energetic, ci și geopolitic. România a devenit unul dintre principalii aliați europeni ai Statelor Unite în promovarea tehnologiei SMR. În octombrie 2020, Bucureștiul a semnat un acord interguvernamental cu SUA privind cooperarea în domeniul energiei nucleare civile. Un an mai târziu, la conferința climatică COP26 de la Glasgow, Nuclearelectrica și NuScale au semnat acordul pentru implementarea tehnologiei SMR în România. În iunie 2022, administrația americană a anunțat un grant de 14 milioane de dolari pentru etapa preliminară de proiectare și inginerie (FEED 1). În paralel, instituții financiare americane precum US Exim Bank și DFC și-au exprimat disponibilitatea de a susține proiectul cu finanțări care pot depăși 7 miliarde de dolari. Pentru Washington, România poate deveni vitrina europeană a tehnologiei NuScale și un model de reconversie energetică pentru fostele regiuni industriale bazate pe cărbune. De ce a fost ales situl de la Doicești Amplasamentul nu a fost ales întâmplător, ci pentru că reprezintă un model de tranziție energetică echitabă. Centrala SMR va înlocui fosta termocentrală pe cărbune de la Doicești. Se folosește conexiunea deja existentă la rețeaua electrică națională, rețeaua de apă și facilitățile logistice. Prin trecerea de la cărbune la nuclear, centrala va ajuta la evitarea a aproximativ 4 milioane de tone de CO₂ pe an. Parteneriatul NuScale-Nuclearelectrica Parteneriatul dintre compania americană NuScale Power și Nuclearelectrica, derulat prin societatea mixtă RoPower Nuclear combină componente tehnologice, financiare și strategice. În timp ce NuScale furnizează tehnologia reactoarelor modulare VOYGR, know-how-ul tehnic și modulele nucleare fabricate în SUA, partea română, prin Nuclearelectrica și Nova Power & Gas, gestionează infrastructura locală, lucrările civile și procesul de autorizare în fața autorităților române. Proiectul beneficiază și de un sprijin financiar masiv din partea Statelor Unite, prin granturi, împrumuturi și scrisori de intenție care depășesc 7 miliarde de dolari, susținute de instituții precum US Ex-Im Bank și DFC. Etapa critică: de la studii la decizia finală de investiție Între 2023 și 2025, proiectul a intrat într-o etapă tehnică intensă. Au fost realizate studii geotehnice, analize privind emanațiile de gaze din zonă, evaluări de impact asupra mediului și fazele avansate de proiectare inginerească. În paralel, proiectul a obținut avize preliminare din partea CNCAN, autoritatea română de reglementare nucleară. Momentul decisiv a venit în februarie 2026, când acționarii Nuclearelectrica au aprobat oficial Decizia Finală de Investiție (FID), ceea ce a permis intrarea în etapa de pre-construcție și achiziția echipamentelor critice. Ministerul Energiei a anunțat atunci că proiectul intră oficial în cea de-a treia etapă de dezvoltare: Ținta estimată pentru punerea în funcțiune a primelor module este perioada 2029–2030. Proiecte SMR active La nivel mondial, există doar două proiecte SMR civile aflate în exploatare comercială activă, ambele fiind dezvoltate în estul îndepărtat: Rusia și China. Este vorba despre centrala nucleară plutitoare Akademik Lomonosov, din Rusia, folosită pentru alimentarea unei regiuni izolate din Arctica, și centrala HTR-PM de la Shidaowan, din China, conectată la rețeaua națională. Restul proiectelor SMR, inclusiv cele din Statele Unite și Europa, se află încă în etape de proiectare, autorizare sau construcție. Umbra eșecului din Statele Unite Entuziasmul autorităților române a fost însă puternic afectat de ceea ce s-a întâmplat în Statele Unite în noiembrie 2023. Atunci, NuScale a anulat proiectul Carbon Free Power Project din Utah, considerat proiectul-fanion al companiei. Costurile estimate crescuseră de la aproximativ 5,3 miliarde la peste 9 miliarde de dolari, iar multe dintre municipalitățile implicate s-au retras din contract. Reuters explica atunci că problema nu a fost neapărat tehnologia în sine, ci explozia costurilor și lipsa cumpărătorilor pentru energia produsă. Pentru criticii proiectului românesc, anularea proiectului din SUA a schimbat complet perspectiva asupra SMR-urilor. Procese, litigii și probleme de credibilitate Problemele NuScale nu s-au limitat la anularea proiectului din Utah. În SUA, compania s-a confruntat și cu procese colective intentate de investitori, care au acuzat conducerea firmei că ar fi indus piața în eroare privind existența unor clienți interesați să cumpere energia produsă de viitoarele reactoare. Aceste litigii au ridicat semne de întrebare privind stabilitatea financiară și credibilitatea partenerului tehnologic ales de România. În paralel, o serie de analize economice internaționale au pus sub semnul întrebării principalul argument comercial al SMR-urilor: costurile reduse. În practică, proiectele dezvoltate până acum au demonstrat exact contrariul, cu bugete în continuă creștere. Costurile uriașe și criticile lui Ilie Bolojan În prezent, estimările privind costul total al proiectului de la Doicești depășesc 7 miliarde de dolari. În acest context, declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan au provocat un val puternic de reacții. Acesta a afirmat că România a cheltuit deja peste 240 de milioane de dolari fără ca lucrările efective de construcție să înceapă. El a avertizat că statul riscă să rămână doar „cu un teren și niște hârtii”, în timp ce costurile devin din ce în ce mai greu de justificat. Bolojan a sugerat că România ar trebui să prioritizeze alte investiții nucleare considerate mai sigure și mai predictibile, precum retehnologizarea Unității 1 și extinderea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă. Replica investitorilor: „Doicești are valoare strategică” Partenerii implicați în proiect au respins criticile și au apărat investiția. Reprezentanții Nova Power & Gas au afirmat că amplasamentul de la Doicești are o valoare strategică majoră pentru sistemul energetic românesc și că infrastructura existentă reprezintă un avantaj esențial. Susținătorii proiectului avertizează că abandonarea investiției în această etapă ar afecta credibilitatea României în relația strategică cu Statele Unite și ar însemna pierderea unor investiții deja realizate. Criticile organizațiilor de mediu Proiectul se confruntă și cu opoziția organizațiilor de mediu, în special Greenpeace, care contestă atât tehnologia SMR, cât și alegerea amplasamentului. Una dintre principalele critici vizează problema deșeurilor radioactive. Activiștii susțin că reactoarele modulare mici nu rezolvă problema depozitării deșeurilor nucleare și că România nu dispune încă de un depozit geologic definitiv. De asemenea, au fost ridicate semne de întrebare privind siguranța sitului. În documentele tehnice ale Nuclearelectrica sunt menționate inclusiv riscuri legate de emanațiile istorice de gaze și necesitatea unor lucrări geotehnice complexe.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră