vineri 17 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Petru Zoltan

663 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg

Jaf la Romarm - afacerea pulberilor explozive. Emanuel Ioana, șeful Romarm, recunoaște oficial că vrea să vândă pulberea scoasă din Rezervele de Stat, special pentru producția de muniție în industria de apărare românească, dealer-ului de arme Emilian Grebev, patronul firmei bulgare EMCO. Dar aruncă vina pe fabricile de armament care i-ar fi cerut acest lucru. Complet fals, spune directorul unei fabrici de armament. Citește și: EXCLUSIV Sabotaj: deși aflată în criză de pulberi pentru muniție, Romarm vrea să vândă 400 de tone de pulberi, primite de la Rezerva de Stat, unei companii bulgare de armament Informațiile obținute de către DeFapt.ro arată că Romarm vrea să vândă pulberea cu aproximativ 15 euro kilogramul, deși fabricile de armament românești o cumpără din Serbia cu un preț mediu de cel puțin 40 de euro pe kilogram. Anul trecut, Uzina Mecanică Plopeni a plătit chiar și 120 de euro pe kilogram din cauza crizei de pulberi de pe piața internațională. Aceasta este o nouă afacere foarte ciudată girată de ministrul Economiei, pesedistul Radu Oprea, care pare că sabotează industria de apărare în timp ce un război are loc la granițele României. Rezerva de Stat scoate 400 de tone de pulberi DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că Romarm, compania de stat deținută de Ministerul Economiei, vrea să vândă pulberea primită special pentru fabricile de armament românești de la Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale. De această afacere nu este străin nici ministrul Economiei, pesedistul Radu Oprea, cel care l-a numit în funcție pe Emanuel Ioana. Citește și: VIDEO Oficialii NATO ne sfătuiesc cum să ne pregătim de războiul cu Rusia: să avem în casă radiouri și lanterne cu baterii. Germania încurajează populația să păstreze și bani cash Totul a început anul trecut, după ce Guvernul României a dat o Ordonanță de Urgență prin care a decis ca Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, condusă de Georgian Pop, să scoată din rezervele de stat în jur de 400 de tone de pulberi pentru a fi împărțite fabricilor de armament de stat în vederea continuării producției de muniție. 1 leu/kg pentru Uzina Mecanică Plopeni Viorel Stelian Popa, directorul general al Uzinei Mecanice Plopeni - una din fabricile de armament căreia i s-a alocat o cotă de pulberi de la Rezervele de Stat - a declarat pentru DeFapt.ro că prin Ordonanța de Urgență s-a stabilit că fiecare fabrică trebui să plătească un preț modic de un leu pe kilogramul de pulbere. Citește și: EXCLUSIV Cu război la graniță, România încă nu a reușit să pună pe picioare o fabrică de pulberi pentru muniție. Ministrul Spătaru de la Economie se încurcă în cifre și minte la TV "Rezervele de Stat ne-a dat cu un leu kilogramul, conform Ordonanței de Urgență. Un preț simbolic. Ne-a dat-o pentru producția proprie. Ne-a dat-o pentru comenzile care ar putea fi în producție. Intern, extern, nu contează", a spus directorul Viorel Stelian Popa. Directorul Romarm, Emanuel Ioana, a început la finalul anului trecut să facă presiuni asupra directorilor de la fabricile de armament să scoată la vânzare pulberea alocată de la Rezervele de Stat. Nu singur, ci împreună cu directorul comercial al Romarm, Bogdan Hera, și cu seful serviciului Export, Șerban Ianculescu. Romarm, presiuni la Plopeni: EMCO vrea pulberea De exemplu, a spus directorul Viorel Stelian Popa, în decembrie anul trecut, Romarm a notificat conducerea Uzinei Mecanice Plopeni (UMP) despre intenția firmei bulgare EMCO, deținută de magnatul Emilian Grebev, de a cumpăra pulberea. Citește și: EXCLUSIV Țuțu a pus la cale afacerea măștilor în biroul său de la Romarm și a făcut presiuni la MApN să se facă rapid plățile. Țuțu, Pițurcii și complicii aveau un grup dedicat de Whatsapp "I-am scris în decembrie, că a trimis din decembrie, i-am scris că nici măcar nu am preluat pulberea și analizăm întâi procesul de producție și când se va pune problema vom reveni asupra solicitării lor. Să dăm! Să dăm!", a precizat Popa. Șerban Ianculescu, șeful Serviciului Export din cadrul Romarm, a trimis în ianuarie 2024 un nou e-mail către fabricile de armament prin care a transmis scrisorile primite de la "partenerul EMCO", cu mențiunea că "acesta își manifesta dorința de achiziționare a pulberilor din stoc". Șeful Romarm știe că pulberea e neconformă pentru Plopeni La solicitarea DeFapt.ro, directorul Romarm, Emanuel Ioana, a precizat că pulberea, după ce este preluată de filiale, adică de fabricile de armament, este supusă unei analize privind posibilitatea ca aceasta să fie folosită în procesul propriu de fabricație a munițiilor: "În cazul în care materialele energetice (pulberile - n.r.) nu se încadrează în parametrii tehnici pentru utilizare, acestea trebuie fie distruse, conform legii, ceea ce implică costuri majore și creează probleme de mediu, sau valorificate, generând astfel venituri suplimentare”. Totodată, a mai declarat Ioana, Romarm (atenție - la solicitarea fabricilor de armament), "inițiază discuții exloratorii de natură comercială pentru a identifica posibilitățile de valorificare a acestor materiale energetice neconforme". Emanuel Ioana, șeful Romarm (sursa: defapt.ro) De fapt, pulberea nu a fost analizată încă Viorel Stelian Popa îl contrazice pe directorul Emanuel Ioana susținând că Uzina Mecanică Plopeni nu a transmis vreodată vreun document către Romarm din care să rezulte că ar avea pulberi de vânzare. "Pulberea despre care discutăm nici nu am ajuns să o preluăm de la rezerva de stat și deja ei vor să o vândă. Pulberea se va prelua prin februarie", a mai spus directorul Popa. Practic, directorul Emanuel Ioana minte ca să acopere controversata afacere, girată de ministrul Radu Oprea. Pe de-o parte, este contrazis de subalternul său direct, Șerban Ianculescu, care a trimis oferta bulgarilor. Pe de altă parte, de unde știe directorul Emanuel Ioana că pulberea de la Rezervele de Stat este neconformă, în contextul în care aceasta nu avea cum să fie supusă unei analiza dacă nici măcar nu a ajuns în depozitele fabricilor de armament? Prețul de vânzare către EMCO: 15 euro/kg Viorel Stelian Popa, directorul UMP, a explicat pentru DeFapt.ro că fabrica de armament pe care o conduce, în cazul în care afacerea nu este stopată, urmează să vândă pulberea cu șapte euro pe kilogram către Romarm. La rândul ei, Romarm urmează să vândă pulberea cu aproximativ 15 euro pe kilogram către EMCO, firma bulgarului Emilian Grebev. Citește și: Cine conduce uzina de armament Plopeni: directorul – teolog, ex-director la circ; directorul comercial – anchetat de DNA; șefa CA-ului – absolventa unei facultăți private, la 29 de ani De exemplu, dacă EMCO urmează să cumpere 200 de tone de pulberi, ar urma să plătească în jur de trei milioane de euro. Din această sumă, Romarm ar urma să își oprească 1,6 milioane euro, iar restul să îi dea Uzinei Mecanice Plopeni. Ulterior, Emanuel Ioana, în calitate de director Romarm, ar trebui să cumpere pulberea de la sârbi și/sau de la bulgari pentru a acoperi necesarul pentru producția de muniție de la Plopeni. Jaf la Romarm - afacerea pulberilor explozive Doar că prețul minim cu care Romarm ar cumpăra ar fi de 40 de euro pe kilogram, adică cu 25 de euro mai scump decât cel de vânzare al pulberilor din Rezerva de Stat. Întrebat dacă industria de apărare românească are în acest moment suficientă pulbere pentru a acoperi necesarul de producție al muniției, dar și cum explică că prețul de vânzare către EMCO Bulgaria este mai mic decât prețul de achiziție a pulberei din Serbia, directorul Emanuel Ioana s-a ascuns în spatele secretului comercial. "Informațiile solicitate sunt aferente activităților comerciale iar divulgarea acestora ar aduce atingere principiului concurenței loiale", a precizat Emanuel Ioana. Ministrul Economiei, pesedistul Radu Oprea, nu a răspuns încă solicitării transmise de către DeFapt.ro.

EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg
EXCLUSIV Sabotaj: deși aflată în criză de pulberi pentru muniție, Romarm vrea să vândă 400 de tone de pulberi, primite de la Rezerva de Stat, unei companii bulgare de armament
Investigații

EXCLUSIV Sabotaj: deși aflată în criză de pulberi pentru muniție, Romarm vrea să vândă 400 de tone de pulberi, primite de la Rezerva de Stat, unei companii bulgare de armament

Romarm face pulbere industria de apărare. România a scos în jur de 400 de tone de pulberi de la Rezervele de Stat pentru ca industria de apărare românească să poată produce muniție. Dar Compania Națională Romarm, condusă de Emanuel Ioana, vrea să o vândă pe repede înainte magnatului bulgar Emilian Grebev, patronul firmei EMCO. Citește și: VIDEO Oficialii NATO ne sfătuiesc cum să ne pregătim de războiul cu Rusia: să avem în casă radiouri și lanterne cu baterii. Germania încurajează populația să păstreze și bani cash O afacere controversată, în contextul în care Romarm cumpără anual pulberi din Serbia pentru a asigura materia primă companiilor de stat pe care le gestionează în numele Ministerului Economiei, condus de pesedistul Radu Oprea. Citește și: EXCLUSIV Cu război la graniță, România încă nu a reușit să pună pe picioare o fabrică de pulberi pentru muniție. Ministrul Spătaru de la Economie se încurcă în cifre și minte la TV Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, a declarat pentru DeFapt.ro că filialele Romarm, companii cu tradiție în producția de muniție, au refuzat contracte pe bandă rulantă din cauza lipsei de pulberi. Mană cerească: 400 de tone de pulberi din Rezerva de Stat Fabricile de armament românești deținute de Compania Națională Romarm, din subordinea Ministerului Economiei, sunt dependente de pulberea sârbească pentru a produce diverse tipuri de muniție pentru export, dar și pentru Armata Română. Citește și: EXCLUSIV Țuțu a pus la cale afacerea măștilor în biroul său de la Romarm și a făcut presiuni la MApN să se facă rapid plățile. Țuțu, Pițurcii și complicii aveau un grup dedicat de Whatsapp Principalul furnizor de pulbere pentru industria de apărare românească este Uni Global, o firmă sârbească controlată de Nebojsa Novakovic. Acesta este unul dintre cei mai mari și comercianți de arme din Balcani. Recent, însă, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, condusă de Georgian Pop, a scos din depozitele statului în jur de 400 de tone de pulberi pentru fabricile de armament românești. Părea o oportunitate extraordinară pentru industria românească de apărare. Motivul scoaterii pulberilor din Rezerva de Stat: substanțele sunt aproape de expirarea duratei de viață. De exemplu, s-au scos zeci de tone de pulbere nitroceluloză produsă în perioada 1991 -1995. Un alt tip de pulbere, VT, a fost produs în anul 1990. Pulberea VU-FL datează din perioada 1995-2000. O parte din aceste tipuri de pulberi a ajuns la Uzina Mecanică Plopeni, restul, la Carfil. Ambele, fabrici producătoare de armament ale Romarm. Romarm face pulbere industria de apărare Pe fir a intrat, însă, magnatul bulgar Emilian Grebev, patronul firmei EMCO, care vrea să obțină pulberea scoasă din Rezervele de Stat ale României pentru compania sa. În acest sens, a început să facă demersuri la Romarm pentru a cumpăra pulberea ajunsă la cele două fabrici de armament românești. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Romarm, sub conducerea lui Emanuel Ioana, și-a arătat deja disponibilitatea de a vinde pulberea. De exemplu, Șerban Ianculescu, șeful serviciului export din cadrul Romarm, a anunțat, printr-un mesaj intern, intenția companiei EMCO de a achiziționa pulberea. DeFapt.ro l-a întrebat pe Bogdan Hera, directorul comercial al Romarm, de ce se vrea ca pulberea primită de la Rezervele de Stat ale României să fie vândută în Bulgaria. "Nu aș putea să vă răspund la întrebarea asta. Nu pot să vă confirm sau nu că vrem să o vindem", a spus directorul Bogdan Hera. Tăcere la Romarm și Ministerul Economiei Întrebat dacă România mai importă pulberi din Serbia, Bogdan Hera a precizat că informațiile au un caracter confidențial. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Emanuel Ioana, directorul general al Romarm, în legătură cu vânzarea pe care o pregătește către compania EMCO, dar acesta a refuzat să răspundă la solicitarea transmisă. Emanuel Ioana, fost consilier economic de la Ambasada României de la Berlin, a fost pus șef la Romarm de ministrul Economiei, pesedistul Radu Oprea. Nici acesta din urmă, deși Romarm este în subordinea Ministerului Economiei, nu a răspuns solicitării transmise în legătură cu această afacere controversată. Bulgarii cumpără pulbere ieftină și o revând scump Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, știe prea bine cum se fac afacerile cu pulberi la nivelul Romarm. "Vindem în Bulgaria ieftin și pe o urmă bulgarii o să ne-o vândă nouă, în industria noastră. S-au mai întâmplat lucruri din astea", a spus râzând liderul de sindicat. Acesta a precizat că i-a trimis un material ministrului Radu Oprea în contextul în care fabricile de armament românești au avut o perioadă de aproximativ trei luni în care nu au avut nici un gram de pulbere pentru producția de muniție. Fabricile românești refuză contracte din lipsă de pulberi "Fabricile au suferit de lipsă de pulberi pentru muniție. Via Bulgaria ne costă foarte mult pe noi, în loc să o dea direct industriei românești pentru îmbunătățire. Bulgarii zic că fac o îmbunătățire și o bagă din nou pe piață. Una dintre țările în care bagă pulberea bulgarii este chiar România", a declarat Constantin Bucuroiu. Liderul de sindicat atrage atenția că există pericolul să ne trezim în situația, așa cum s-a mai întâmplat, în care să nu primim pulbere de la sârbi. "Avem penalizări chiar de la armata noastră pentru că nu am livrat muniția la timp. Sunt foarte multe contracte care se refuză din cauza lipsei de pulberi. Industria românească, în loc să meargă mai departe, stă pe loc și are pierderi. Pe urmă vine Guvernul cu măsuri de austeritate că sunt pierderi", a declarat Bucuroiu. Bulgarul Gebrev, otrăvit de GRU Magnatul armelor din Bulgaria, Emilian Gebrev, a cărui companie, EMCO, produce o mare parte din muniția și obuzele de tanc pe standarde sovietice, a declarat pentru Financial Times că rușii au încercat să-i saboteze fabricile și depozitele de armament. Producătorul de arme a spus că agenții serviciilor secrete militare ruse (GRU) care au încercat să-l omoare de două ori în 2015: "Au acționat în mod evident la comenzi de la un nivel foarte înalt la Moscova". Emilian Gebrev a fost otrăvit în anul 2015 cu o substanță de tipul celei folosite trei ani mai târziu împotriva fostului ofițer de informații rus Serghei Skripal pe teritoriul britanic. Afaceristul bulgar a intrat în comă câteva săptămâni, dar și-a revenit. Procurorii responsabili de cazul Gebrev au descoperit implicarea a trei agenți GRU, dar ancheta a fost suspendată în 2020, motivându-se lipsa asistenței juridice internaționale.

EXCLUSIV Noua șefă a CNAS a ascuns 17 sponsorizări pe care le-a primit de la mari companii de medicamente. În șapte ani, Valeria Herdea a primit 70 de sponsorizări
Investigații

EXCLUSIV Noua șefă a CNAS a ascuns 17 sponsorizări pe care le-a primit de la mari companii de medicamente. În șapte ani, Valeria Herdea a primit 70 de sponsorizări

Noua șefă CNAS ascunde sponsorizări farma. Medicul Valeria Herdea, noua președintă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a fost sponsorizată în perioada 2016 – 2022 de cel puțin 21 de companii producătoare de medicamente. A primit peste 70 de sponsorizări în șapte ani. Însă declarațiile companiilor de medicamente se bat cap în cap cu cele depuse de medicul Valeria Herdea la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România, instituția desemnată de Ministerul Sănătății să gestioneze declarațiile de sponsorizare. Citește și: Șef la RAR cu mașini Uber la stradă, țeapă de peste 7,2 milioane de lei dată ANAF DeFapt.ro a descoperit că noua președintă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a ascuns cel puțin 17 sponsorizări primite în anii 2019 și 2020, dar a fost deconspirată de sponsori. La rândul ei, a dat de gol câteva companii de medicamente care i-au dat sponsorizări nedeclarate. Noua șefă CNAS ascunde sponsorizări farma Valeria Herdea, medic de familie și vicepreședintele Colegiului Medicilor, a fost numită cu sprijinul Partidului Național Liberal în funcția de președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. O instituție mamut care gestionează anual peste 12 miliarde de euro din bani publici. DeFapt.ro a verificat în baza de date a Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România de la cine și câte sponsorizări a primit actuala șefă a CNAS în perioada 2016 – 2022. Datele analizate arată că medicul Valeria Herdea era abonată la sponsorizările marilor jucători de pe piața medicamentelor. Dar o parte din declarațiile de sponsorizare depuse de medicul Valeria Herdea, cât și de sponsori, sunt incomplete și contradictorii. Adică nu respectă legislația românească care reglementează sponsorizările în domeniul medical. A primit 17 sponsorizări în 2016, a declarat 14 De exemplu, medicul Valeria Herdea a declarat în anul 2016 că a primit 14 sponsorizări de la companiile farmaceutice în valoare totală de 28.800 lei. Firmele au declarat, însă, că i-au dat 17 sponsorizări, în cuantum de 32.000 lei. Printre sponsorii din 2016 se află compania A&D Pharma Marketing & Sales Services. De la aceasta, Herdea a primit în acel an cinci sponsorizări pentru a vorbi la cinci conferințe. În total, 6.029 lei. O altă companie, Angelini Pharmaceuticals, i-a plătit 10.500 lei pentru a ține patru conferințe. BGP Products SRL i-a oferit șase sponsorizări cu o valoare cumulată de aproximativ 11.500 lei pentru a vorbi și/sau a acorda consultanță la evenimente medicale. Două sponsorizări au fost date pentru ca medicul Valeria Herdea să poată participa la Congresul ESPID din Brighton, Marea Britanie. În 2017, a declarat mai puțin cu 4.000 de lei În anul 2017, medicul Valeria Herdea a menționat că a primit zece sponsorizări, de peste 15.000 în total, lei de la Zentiva, Sanofi Româna, A&D Pharma Marketing & Sales Services, Bayer, BGP Products și Merck Sharp Dohme România. Dar, și de această dată, declarațiile date de companii nu corespund cu cele completate de medicul Valeria Herdea. Din primele, rezultă că Herdea a încasat peste 19.000 lei, nu doar 15.000. De exemplu, firma Bayer a menționat că i-a dat medicului patru sponsorizări, în cuantum de 6.280 lei. Medicul a declarat doar trei sponsorizări, în valoare de 5.560 lei. Compania Dr. Reddy's Laboratories România a făcut public că i-a dat două sponsorizări de 2.456 lei, respectiv 1.286 lei, pentru două conferințe (București și Călărași). Aceste două sponsorizări nu apar în declarația completată de medic. În schimb, în declarația medicului apar alte două sponsorizări primite de la A&D Pharma Marketing & Sales Services și BGP Products. Prima de 1.237,5 lei. Cealaltă, de 1.452,8 lei. În 2018, o firmă nu a declarat sponsorizarea Companiile de medicamente au declarat că au plătit 11 onorarii și sponsorizări pe numele medicului Valeria Herdea, dar aceasta a declarat doar nouă pentru anul 2018. Sumele plătite de companii se ridică la aproape 18.000 lei și 1.800 de euro. Medicul a declarat că a primit aproape 12.000 lei și 1.800 euro. De exemplu, noua șefă a CNAS nu a menționat suma de 960 de lei primită pentru cesiunea drepturilor de autor către Reckitt Benckiser România, plus alți 1.800 lei primiți ca sponsorizare de la Angelini Pharmaceuticals. A mai omis să menționeze o sponsorizare de 2.590 lei primită de la Merck Sharp Dohme România. Totodată, medicul nu menționează trei sponsorizări în cuatum de 5.100 de lei primite de la Dr. Reddy's Laboratories România. Dar menționează peste 3.500 lei primiți de la A&D Pharma Marketing & Sales Services. Pe care, însă, firma nu i-a declarat. Conferință la Eforie Nord în 2019 Medicul Valeria Herdea nu a declarat nici o sponsorizare primită în anul 2019, conform bazei de date a Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România, deși a primit nu mai puțin de opt sponsorizări, în valoare de 15.558 lei, conform declarațiilor depuse de sponsori. De exemplu, Dr. Reddy's Laboratories România i-a plătit 1.000 lei pentru un redactarea unui training medical și 2.100 lei pentru o conferință la București. A&D Pharma Marketing & Sales Services i-a plătit de două ori câte 2.700 lei pentru pregătirea și susținerea a două lucrări. Alliance Healthcare i-a dat 1.800 le pentru a fi speaker la o conferință la Eforie Nord. Johnson & Johnson România i-a dat suma de 2.670 pentru a fi vorbitor la o altă conferință. Nici banii primiți ca sponsorizare în anul 2020 nu au fost declarați de medicul Valeria Herdea. Dar, la fel ca în 2019, aceasta a fost dată de gol de șapte companii, care au sponsorizat-o cu aproape 20.000 lei. Alte două companii au omis să declare banii În anul 2021, cinci companii farmaceutice au depus declarații din care rezultă că medicul Herdea a primit 13 sponsorizări în cuantum de 36.289 lei. La rândul său, medicul a declarat că a primit doar nouă sponsorizări, de aproape 19.000 lei. De exemplu, medicul nu a menționat peste 11.600 lei, bani primiți de la Vedra International Reprezentanță România. Nu a menționat nici trei sponsorizări de 9.500 lei primite de la Angelin Pharmaceuticals. O altă societate, Ewopharma, susține că i-a dat o sumă de 2.000 lei, dar medicul declară că ar fi încasat 2.700 lei. Din declarația depusă de medic rezultă că a primit o sponsorizare de la Pfizer de 238 lei, sponsorizare nedeclarată de compania farmaceutică. Antibiotice SA și Vifor Pharma sunt alte două companii menționate de medic că i-ar fi dat 2.000 lei, respectiv 2.700 lei. Cele două societăți nu au menționat sponsorizarea, deși erau obligate de lege să o facă. Antibiotice SA a precizat că omisiunea se datorează efectuării plății în anul următor încheierii contractului de sponsorizare. "Pentru o corectă informare a cititorilor dvs, vă rog să aveți în vedere faptul că Antibiotice Iași a încheiat un contract de sponsorizare cu dna Valeria Herdea în data de 13.09.2021, iar plata contractului a fost făcută în data de 21.01.2022. Acest contract a fost înregistrat de compania Antibiotice pe site-ul ANMDM, conform reglementărilor legale în vigoare, in anul 2021", a arătat compania. Însă contractul de sponsorizare nedeclarat de Antibiotice SA, în valoare de 2.000 lei, nu este cel invocat de companie (semnat în septembrie 2021, plătit în ianuarie 2022), ci unul care a fost semnat la data de 20 aprilie 2021 și plătit în iulie 2021, conform declarației MU9506 depusă de medicul Valeria Herdea. Într-adevăr, ulterior, la data de 13 septembrie 2021, Antibiotice SA a mai atribuit un contract de sponsorizare medicului, dar pe care l-a plătit la data de 21 ianuarie 2022. Acest nou contract de sponsorizare a fost declarat atât de Antibiotice SA, cât și de medicul Valeria Herdea în anul 2022. 18.000 de lei diferență în 2022 Situația s-a schimbat radical în anul 2022. Atunci, doar patru firme (Medison Pharma, Servier Pharma, Antibiotice SA și Merck Sharp Dohme România) i-au plătit onorarii, în valoare de 8.018 lei. Dar Herdea susține că ar fi primit 11 sponsorizări, în cuantum de peste 26.000 lei, dar nu a declarat că ar fi primit vreun ban de la Merck Sharp Dohme România. Însă a menționat sponsorizările în bani primite de la Astra Zeneca Pharma, Sanofi România, IPSEN, Magnapharm Marketing & Sales România și Angelini Pharmaceuticals România. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la medicul Valeria Herdea, dar aceasta nu a răspuns până la publicarea articolului. În momentul în care va răspunde la întrebările transmise îi vom prezenta punctul de vedere în legătură cu sponsorizările primite de la companiile de medicamente.

EXCLUSIV Cele mai scumpe elicoptere din dotarea Ministerului Apărării tocmai au fost achiziționate: două aparate H215M Airbus pentru 150 de milioane de euro
Investigații

EXCLUSIV Cele mai scumpe elicoptere din dotarea Ministerului Apărării tocmai au fost achiziționate: două aparate H215M Airbus pentru 150 de milioane de euro

Cele mai scumpe elicoptere ale MApN. 150 de milioane de euro este valoarea contractului semnat la sfârșitul anului trecut de Ministerul Apărării Naționale pentru achiziția a două elicoptere H215M de luptă anti-navă de la compania franceză Airbus. Modificările, modernizarea și mentenanța celor două elicoptere vor fi realizate la IAR Brașov. Citește și: EXCLUSV Culisele unei achiziții scandalos de scumpe a Armatei: două elicoptere Airbus la preț de două ori și jumătate mai mare Sistemul de rachete și muniția aferentă, evaluate la peste 30 de milioane de euro pentru cele două elicoptere, vor fi livrate de filiala italiană a francezilor de la MBDA. Cele mai scumpe elicoptere ale MApN Ministerul Apărării Naționale a cerut în toamna anului 2022 acordul prealabil al Parlamentului României pentru a cheltui 150 milioane de euro pentru a achiziționa două elicoptere H215M cu capabilități de luptă la suprafață pentru Forțele Navale Române. Citește și: EXCLUSIV Armata a cumpărat mii de licențe Windows de la o firmă despre care CSAT spune că prezintă „amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării țării” La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de Presă al ministerului Apărării a transmis că în suma estimată au fost incluse și costurile legate de "achiziția și instalarea la bordul aeronavelor a echipamentelor specifice capabilității de luptă anti-navă la suprafață, suportul logistic integrat pentru operarea elicopterelor și a sistemelor de armament, instruirea personalului navigant și asigurarea stocurilor de muniție pentru sistemele de luptă". Drept consecință, susține MApN, prețul final al elicopterelor H215M produse pentru Forțele Navale Române diferă de prețul unui elicopter similar produs pentru domeniul aeronautic civil. Precedentul Chile Diferența s-ar reflecta în sistemele suplimentare montate și integrate la bordul aeronavei pentru executarea misiunilor militare deasupra mării, potrivit Armatei. În plus, alegerea platformei de elicopter H215M pentru integrarea capabilităților specifice de luptă anti-navă la suprafață s-a făcut având în vedere atât faptul că există deja alte forțe navale care au în dotare și operează elicoptere H215M. Adică Forțele Navale ale Republicii Chile, spre exemplu, operează elicoptere H215M împreună cu fregatele tip T22, identice cu fregatele T22 "Regele Ferdinand" și "Regina Maria". Ce nu spune Ministerul Apărării Naționale este faptul că cele două fregate românești au fost lăsate de izbeliște în ultimii șapte ani, după ce licitația pentru modernizarea acestora a fost anulată. Airbus ar fi vrut 175 de milioane de euro De-a lungul anului 2023, conform unor surse din MApN, reprezentanții companiei Airbus au încercat să majoreze cu cel puțin 25 de milioane de euro prețul de vânzare al celor două elicoptere. Motiv pentru care ar fi tergiversat semnarea contractului. MApN, însă, nu a confirmat aceste informații. Contractul a fost semnat la jumătatea lunii decembrie a anului trecut, fără ca acest lucru să fie anunțat oficial de Ministerul Apărării Naționale. DeFapt.ro a aflat că valoarea finală a contractului a rămas 150 de milioane de euro, din care 30 de milioane de euro reprezintă suma alocată pentru sistemul de rachete și muniția aferentă. Contractul pentru rachete a fost semnat cu filiala italiană a francezilor de la MBDA. IAR Brașov, implicată în proces Prin această achiziție, MApN se laudă că a creat posibilitatea de a angaja participarea industriei de naționale de apărare, prin producătorul autohton de aeronave IAR Brașov, care are exclusivitate să vândă în România elicopterele H215M produse de fabrica Airbus Helicopters. MApN susține că cele două elicoptere vor fi configurate la Brașov special pentru executarea oricărui tip de misiune deasupra mării și în orice condiții hidrometeorologice, inclusiv în condiții de givraj. În plus, vor fi echipate cu cele mai moderne sisteme de mascare a aeronavei și cu capabilități de lovire la suprafață la distanțe foarte mari. "În implementarea programelor de achiziții, se are întotdeauna în vedere valorificarea la maximum posibil a oportunităților de cooptare a industriei naționale de apărare. În această situație, IAR Brașov S.A. este singura facilitate de mentenanță acreditată în România care poate executa modificări/modernizări ale configurației unui elicopter militar, asigurându-se astfel un suport logistic integrat adecvat pe durata ciclului de viață", a mai transmis MApN. Paradoxal, până acum, programele de achiziții ale MApN au fost realizate prin contracte de tipul "Guvern la Guvern", tocmai pentru ca firmele producătoare de armament să evite investițiile în industria națională de apărare.

EXCLUSIV Armata a cumpărat mii de licențe Windows de la o firmă despre care CSAT spune că prezintă "amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării țării"
Investigații

EXCLUSIV Armata a cumpărat mii de licențe Windows de la o firmă despre care CSAT spune că prezintă "amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării țării"

Firmă interzisă de CSAT, afaceri cu Armata. Comandamentul Apărării Cibernetice, condus de generalul maior Gheorghe Iordache, a cumpărat licențe Microsoft de aproape 1,7 milioane de euro de la Telelink Business Services. O firmă despre care Consiliul Suprem de Apărare a Țării susține că, dacă ar fi autorizată pentru utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G, ar reprezenta amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale. Dar Armata Română nu vede nici un risc. Citește și: Fiul celebrului procuror Horodniceanu, angajat la Tribunalul Iași printr-un concurs organizat de CSM-ul unde tăticul este vicepreședinte. Juniorul, slab la proba scrisă, dar decolează la orală Totodată, un contract de 1,3 milioane euro pentru achiziția de licențe Windows Server Standard a fost atribuit companiei ASSECO SEE, implicată în scandalul achizițiilor IT de la DNA. Firma este abonată la contractele Comandamentului Apărării Cibernetice, instituție care a cumpărat mai multe tipuri de licențe Microsoft pentru care a semnat acorduri-cadru de peste 16 milioane euro. Telelink, filială a unei firme bulgărești Comandamentul Apărării Cibernetice (CApC), instituția care asigură protecția și reziliența infrastructurilor cibernetice militare împotriva amenințărilor din spațiul cibernetic, a finalizat în prima săptămână din decembrie 2023 licitația împărțită în trei loturi pentru achiziția de licențe Microsoft și Windows Server Standard. Primul lot avea ca obiect achiziția unei cantități cuprinse între 1.811 și maximum 9.601 de licențe Microsoft Windows 11 Profesional Upgrade. Cel de-al doilea lot prevedea achiziția unei cantități cuprinse între 79 și 2.130 de licențe Microsoft Windows 11 Enterprise Upgrade. Ambele loturi, cu o valoare cumulată de aproximativ 1,7 milioane euro, au fost câștigate de firma Telelink Business Services, filiala românească a grupului bulgar Telelink Business Services Group AD. De administrarea societății se ocupă un anume Florin Iovu. Firmă interzisă de CSAT, afaceri cu Armata Cu două luni înainte de a câștiga licitația organizată de Comandamentul Apărării Cibernetice, pe 4 octombrie 2023, Guvernul României a emis o decizie prin care a respins solicitarea firmei Telelink pentru autorizarea privind utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G. "Se respinge solicitarea pentru obținerea autorizării privind utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G, formulată de Telelink Business Services SRL (…) ca urmare a evaluărilor realizate de către instituțiile cu responsabilități în domeniu, din perspectiva riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților la adresa securității naționale și apărării țării și prin raportare la obligațiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizațiilor internaționale din care România face parte, al Uniunii Europene și al parteneriatelor strategice bilaterale", se arată în decizia Guvernului. Contactat de către DeFapt.ro, administratorul Florin Iovu nu a vrut să dea detalii despre licitația câștigată la CApC. Întrebat de ce firma pe care o reprezintă este considerată o amenințare la adresa securității naționale, Florin Iovu a răspuns sec: "Habar nu am". ASSECO, pomenită în dosarul DNA Microsoft Cel de-al treilea lot, care prevedea achiziția a minimum 121 și maximum 1.739 de licențe Windows Server Standard pentru operare de servere, a fost câștigat de ASSECO SEE, filiala românească a polonezilor de la ASSE Group. Valoarea acordului cadru a fost stabilită la suma 6,67 milioane lei, echivalentul a peste 1,3 milioane de euro. Filiala românească a polonezilor și-a schimbat denumirea în ASEE Solutions SRL, iar conducerea este asigurată de un Consiliu de Administrație format din șapte persoane. Pe funcția de președinte se află Adrian Năstase (coincidență de nume cu fostul premier). Acesta a fost partener de afaceri al lui Mihai Tănăsescu, fostul ministru PSD al Finanțelor. Numele lui Mihai Tănăsescu a apărut în ancheta DNA legată de afacerea de corupție Microsoft, dosar în care a fost cercetat pentru luare de mită și spălare de bani. Ulterior, dosarul a fost clasat. Mai mult, în dosarul de corupție Microsoft a fost vehiculat și numele firmei Asseco. Care, conform rechizitoriului, urma să câștige licitații pentru a vinde licențe la Enel Servicii Comune SA și Electrica SA Totul, în schimbul unui comision achitat, prin intermediari, unei persoane care avea relații la ambele societăți. Zeci de milioane de lei pe licențe Compania ASEE Solutions este abonată la câștigarea licitațiilor organizate de Comandamentul Apărării Cibernetice pentru achiziția de licențe. În ultimii cinci ani, a semnat multe acorduri-cadru cu unitatea cibernetică a Armatei Române. Cel mai mare acord-cadru a fost semnat în urma unei licitații organizate în anul 2019 pentru achiziția unei cantități cuprinse între 981 și 20.000 de licențe MS Office Standard. Valoarea acestuia a fost de peste 31,7 milioane lei. Datele din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) arată că, până în prezent, s-au semnat contracte subsecvente în cuantum de 19,2 milioane lei. În anul 2021, ASEE Solutions a câștigat o nouă licitație pentru a furniza o cantitate maximă de 168 licențe Microsoft Exchange Enterprise. Valoarea acordului cadru a fost peste 2,8 milioane lei. La finalul anului 2021, firma a mai câștigat un contract, pentru a livra licențe Microsoft SQL Standard, în valoare de 2,5 milioane lei. Apoi, în noiembrie 2022, firma ASEE Solutions a câștigat o nouă licitație organizată de CApC. De data aceasta, pentru a livra o cantitate curpinsă între 2.338 și 17.897 licențe Microsoft Office Standard 2021. Valoarea acordului-cadru a fost de peste 29,3 milioane lei. Contract suspect de corupție cu DNA La finalul anului trecut, a ieșit la iveală o altă afacere controversată în care a fost implicată ASEE Solutions. Jurnaliștii de la Rise Project au dezvăluit că Direcția Națională Anticorupție a încheiat în ultimii patru ani contracte de peste două milioane de lei cu firma Asseco See. Una dintre persoanele care a decis cine câștigă licitațiile este șeful biroului de IT, Corneliu Sterea, a cărui soție lucrează chiar la Asseco See din mai 2020. Contractele cu DNA au început să curgă după angajarea ei. Una dintre achiziții a fost finanțată din fonduri norvegiene menite să combată corupția. Curtea de Conturi susține că achiziția este nelegală, inutilă și a fost făcută netransparent. În urma acestor dezvăluiri, DNA a anunțat că "la data de 06.07.2023 procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție a adresat Curții de Conturi o solicitare de verificare a modalității în care s-au respectat dispozițiile legale în procedurile de achiziție. La acest moment, procedura de auditare nu a fost finalizată, Direcția Națională Anticorupție având obligația de a păstra confidențialitatea până la finalizarea acesteia. După definitivarea concluziilor cu privire la constatările misiunii de audit vizând legalitatea procedurii și eventualele responsabilități, Direcția Națională Anticorupție va informa cu privire la măsurile stabilite la nivel intern.".

VIDEO EXCLUSIV Ciolacu, pe tronul regal la Mănăstirea Vatopedu de la Athos în ajunul Bobotezei. Premierul, însoțit de vicepremierul Marian Neacșu
Eveniment

VIDEO EXCLUSIV Ciolacu, pe tronul regal la Mănăstirea Vatopedu de la Athos în ajunul Bobotezei. Premierul, însoțit de vicepremierul Marian Neacșu

Ciolacu, pe tronul regal la Athos. Premierul român a vizitat Mănăstirea Vatopedu de pe muntele Athos în ajunul Bobotezei. Ciolacu, pe tronul regal la Athos Premierul Marcel Ciolacu, însoțit de Marian Neacșu, secretarul general al Guvernului, și de un alai de membri de partid, toți cu frică de Dumnezeu, au ajuns vineri seara la Mănăstirea Vatopedu de pe Muntele Athos. Chiar în ajunul sfintei sărbători de Bobotează. Citește și: Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani Întâmpinat de un sobor de călugări, premierul Marcel Ciolacu a intrat în biserică. Îmbrăcat cu o pufoaică de firmă, blugi și ghete asortate, premierul Marcel Ciolacu s-a așezat pe tronul regal din biserică. În dreapta lui, în picioare și cu mâinile împreunate, se afla Marian Neacșu, mai mic în rang. Ceilalți membri de partid s-au așezat în dreapta vicepremierului, în funcție de rangul politic. Pe tronul regal din biserică pot sta în timpul slujbelor doar regii, împărații, patriarhii sau președinții de stat. Ciolacu, pe tronul regal la Mănăstirea Vatopedu de la Athos (sursa: defapt.ro) Marcel Ciolacu a mai vizitat muntele Athos, inclusiv Mănăstirea Vatopedu, pe la finalul lunii aprilie 2023, înaintea Paștelui. Afaceristul român cunoscut drept "Pescobar", Paul Nicolau, se laudă că face afaceri cu Mănăstirea Vatopedu, de unde ar aduce doradă pentru restaurantele sale din România. Și Gabriela Firea se laudă cu o relație apropiată cu starețul Efrem de la Vatopedu.

EXCLUSIV Servicii externalizate de Autoritatea Navală Română, prestate pe sute de mii de euro de firma deputatului PNL Banias, uneori și fără autorizație valabilă. Șeful Autorității, liberal
Investigații

EXCLUSIV Servicii externalizate de Autoritatea Navală Română, prestate pe sute de mii de euro de firma deputatului PNL Banias, uneori și fără autorizație valabilă. Șeful Autorității, liberal

Deputatul Banias, bani în locul statului. Cosmin Laurențiu Dumitrache, șeful Autorității Navale Române (ANR), a închis ochii în timp ce două firme au emis ilegal nu mai puțin de 1.779 de certificate "gas free" pentru navele tanc goale care au tranzitat canalele navigabile românești. Citește și: Colonel (r) SPP, jefuit de jumătate de milion de lei de prietenul interlop cu care s-a distrat ziua la grătar și noaptea la club Una dintre societăți, Euro River Transport, îi are printre asociați pe deputatul liberal Mircea Banias și pe fostul parlamentar Laurențiu Mironescu. Corpul de Control al prim-ministrului a concluzionat într-un raport că, în cazul în care certificatele ar fi fost emise de către ANR, statul român ar fi încasat în jur de 871.000 de euro. Mai mult, raportul arată că directorul general Cosmin Laurențiu Dumitrache a lăsat de izbeliște instituția. ANR, reorganizare prin externalizare de servicii Autoritatea Navală Română a fost "căpușată" sistematic sub conducerea actualului director general Cosmin Laurențiu Dumitrache, numit în funcție pe filieră liberală la finalul anului 2019. Atunci, sub pretextul reorganizării, s-a creat cadrul legal pentru externalizarea unor servicii maritime de pe urma cărora statul român încasa milioane de euro anual. De exemplu, Dumitrache a decis să desființeze Biroul Inspecții Terminale și Gas Free (BITGF) invocând lipsa de personal din această structură. Alexandru Pilat, șeful BITGF, i-a transmis premierului de atunci, Ludovic Orban, un memoriu prin care îl informa despre măsurile controversate luate de directorul Cosmin Dumitrache. Memoriu către premierul Orban "Aceste activități de inspecții de stat de gas free și hot work au fost trecute din competențele statului român către anumite firme private, de către actuala conducere a ANR, în mod nelegal, prin intermediul unui ordin de ministru și al unor decizii cu caracter intern ale ANR", se menționa în memoriu. Mai mult, Alexandru Pilat îl informa pe premierul Ludovic Orban că, deși ANR autorizează persoane juridice private, nu există nici o reglementare legislativă prin care să fie controlat modul de emitere a certificatelor gas free. "Certificatele emise de acestea reprezintă abateri grave de la legislația în vigoare. În unele situații reprezentanții acestor firme s-au deplasat la nave și au efectuat inspecțiile de gas free inițiale în locul inspectorilor ANR", susținea Alexandru Pilat, care anexase un astfel de certificat de gas free emis de firma Euro River Transport. După patru ani, un raport de control De atunci au trecut patru ani, timp în care Ministerul Transporturilor, condus în prezent de ministrul Sorin Grindeanu, și Guvernul României s-au făcut că nu văd haosul de la ANR. Acum, Corpul de Control al prim-ministrului a făcut public un raport în care se menționează că "două societăți au eliberat, fără a avea dreptul, un număr de 1.779 de certificate de pentru nave tanc goale care au tranzitat canalele navigabile, încasând contravaloarea tarifelor stabilite pentru aceste operațiuni". Adică au emis ilegal 1.779 certificate gas free. În cazul în care aceste activități ar fi fost "efectuate de reprezentanții ANR, în sarcina cărora exista această atribuție, suma minimă încasată la bugetul ANR ar fi fost în valoare de 355.800 euro, iar valoarea medie ar fi fost de aproximativ 871.710 euro (1779 certificate x 490 euro)”, potrivit raportului. Directorul general al ANR, Cosmin Laurențiu Dumitrache, nu a răspuns întrebărilor transmise de către DeFapt.ro în legătură cu raportul Corpului de Control. Un singur angajat, profit de 250.000 de lei DeFapt.ro a aflat din surse guvernamentale că cele două societăți care au emis ilegal cele 1.779 de certificate sunt Seagas Services SRL și Euro River Transport SRL, două firme cu conexiuni puternice în zona ANR. Prima societate, Seagas Services, este deținută în acte de un anume Gabriel Ilie. Cu un singur angajat, firma a avut în anul 2022 o cifră de afaceri de aproximativ 400.000 lei și un profit de peste 250.000 lei. Contactat de către Defapt.ro, Gabriel Ilie a răspuns inițial la telefon, dar când a auzit întrebările a închis telefonul. Ulterior i-au fost transmise mai multe întrebări legate de numărul de certificate de „gas free” emise ilegal, dar a refuzat să răspundă. Din documentele obținute de către DeFapt.ro rezultă că această societate a avut o autorizație valabilă pentru a emite certificatele până la data de 5 martie 2023. Toate certificatele emise ulterior acestei date erau ilegale. Banias și Mironescu, asociați Cealaltă firmă, Euro River Transport, este deținută de deputatul PNL Mircea Marius Banias (32%), fostul deputatul liberal Laurențiu Mironescu (32%), Emilian Macarie (31%) și Elena Doina Bălan (5%). La numărul de telefon afișat pe site-ul firmei a răspuns Emilian Macarie. Acesta nu a vrut să dea prea multe detalii despre afacerea cu certificate: "Cel mai bine îi dau numărul dvs. domnului Mironescu să vă sune. Noi suntem firmă privată, noi nu avem contractul cu statul, firma era autorizată, personalul era autorizat.". Întrebat dacă firma era autorizată de ANR pentru a emite certificatele de gas free, Emilian Macarie a declarat: "Da, da, de Autoritate. Cursurile cu certificate în regulă au fost făcute la CERONAV. Vă explică domnul Mironescu mai mult.". Laurențiu Mironescu (achitat într-un dosar al DNA) nu a sunat pentru a explica cum a ajuns firma la care este asociat să emită certificate fără drept. Deputatul Banias, bani în locul statului Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că firma Euro River Transport a fost într-adevăr autorizată de către ANR, dar autorizația a expirat la data de 4 iunie 2022. Corpul de Control susține că toate certificatele "gas free" emise ulterior acestei date au fost emise fără drept. Ilegal. DeFapt.ro a încercat să afle de la deputatul liberal Mircea Marius Banias câte certificate au fost emise fără drept. "Habar nu am. Eu sunt acționar la Euro River Transport, dar nu am nici o legătură cu managementul, cu activitatea. Nu am voie, sunt deputat și nu am voie să am legătură. Ce legătură are ANR cu Euro River Transport? Nu știu de ce nu le-a eliberat ANR, chiar nu știu.", a spus liberalul. Întrebat dacă l-a susținut politic pe Cosmin Laurențiu Dumitrache pentru ocupare funcției de director general al ANR, deputatul Mircea Banias a precizat că nu i-a cerut nimeni susținerea pentru acesta. "Nici nu-l știu. L-am întâlnit de două, trei ori în viața mea în ocazii oficiale. Așa, la anumite evenimente. Nu l-am văzut în viața mea pe la partid și nici nu s-a pus problema să îl susțin eu. Nu mi-a cerut nimeni nici un fel de susținere. Da, știu că e liberal. Dar nu s-a pus problema să mă întrebe pe mine cineva când a fost numit", a declara deputatul Mircea Banias.

EXCLUSIV Război între Autoritatea Aeronautică Civilă și SRI: concedierea generalului Grosu, soldată cu un proces pierdut de Autoritate și plata a 140.000 EUR. Grosu, scandal și la numire
Investigații

EXCLUSIV Război între Autoritatea Aeronautică Civilă și SRI: concedierea generalului Grosu, soldată cu un proces pierdut de Autoritate și plata a 140.000 EUR. Grosu, scandal și la numire

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune. 120.000 de euro a plătit până acum Autoritatea Aeronautică Civilă Română pentru o decizie a directorului Nicolae Stoica: cea de concediere a șefului Direcției Securitate Aeronautică și Cibernetică, generalul SRI în rezervă Ion Grosu. Decizie care s-a dovedit ilegală. Consiliul de Administrație al AACR, condus de președintele Eduard Mike, trebuie să sesizeze Curtea de Conturi pentru ca prejudiciul adus statului român să fie imputat celui care a emis decizia ilegală, directorul Nicolae Stoica. Citește și: Fosta ostatică Mia Schem își relatează experiența: „Nu există civili inocenți în Gaza”. Ținută în captivitate la o familie cu copii, ea relatează cum era înfometată și umilită În cazul în care Autoritatea îl va da în judecată pentru recuperarea pagubei, Nicolae Stoica ar putea fi revocat din funcția de director, conform contractului de mandat. Anterior demiterii de către Stoica, generalul Grosu fusese implicat într-un alt proces, care dusese la o primă demitere a lui din funcția de la AACR. Securitatea cibernetică, inutilă Nicolae Stoica, directorul general al Autorității Aeronautice Civile Române, a decis în februarie 2021 să reorganizeze instituția. Atunci, a desființat inclusiv compartimentul de securitate cibernetică în cadrul căruia lucrau trei specialiști recunoscuți la nivel internațional. Chipurile, Autoritatea nu avea atribuții în domeniu securității cibernetice în domeniul aviației civile iar prin concedierea celor trei angajați s-ar fi făcut o economie anuală de 507.000 lei. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile, Nicolae Stoica, confirmă dezvăluirile Defapt.ro: i-a cerut mii de euro unui subordonat detașat în străinătate În urma acestei decizii controversate, Stoica a lăsat vulnerabilă aviația civilă în fața posibilelor atacuri cibernetice. Nu i-a păsat că președintele Klaus Iohannis, Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor și Directoratul Național de Securitate au spus, la unison, că AACR are atribuții în domeniul securității cibernetice. Generalul (r) SRI Ion Grosu, dat afară Mai mult, Corpul de Control al prim-ministrului a constatat că "AACR, în calitate de autoritate competentă în domeniul securității aviației civile, are atribuții/competențe în domeniul securității cibernetice, ca parte integrantă a securității aviației civile, așa după cum rezultă din cadrul legal european și național". Totodată, Corpul de Control a mai constatat că restructurarea din anul 2021 făcută de Nicolae Stoica "s-a realizat fără a avea la bază o analiză a activității desfășurată în concret de către compartimentele din cadrul Autorității, ci, practic, au fost invocate doar argumente de natură economică". Printre cei pe care i-a dat afară directorul Nicolae Stoica se afla și generalul SRI Ion Grosu, care ocupa funcția de șef al Direcției Securitate Aeronautică și Cibernetică. Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune Conform deciziei 238 din 7 aprilie 2021, generalului Ion Grosu i s-a propus atunci să fie retrogradat pe funcția de referent de specialitate în cadrul Direcției de Securitate Aeronautică. În replică, Grosu a decis să conteste în instanță decizia semnată de directorul Nicolae Stoica. După aproape trei ani de procese, Ion Grosu a câștigat procesul cu Autoritatea Aeronautică Civilă Română, ocazie cu care Nicolae Stoica a fost obligat să reînființeze postul de pe care generalul fusese concediat. Mai mult, judecătorii au decis că Ion Grosu este îndreptățit să își primească retroactiv toate salariile și drepturile cuvenite de la data la care a fost concediat până în decembrie 2023. Conform documentelor obținute de către DeFapt.ro, Autoritatea Aeronautică Civilă Română i-a plătit deja aproximativ 600.000 lei, echivalentul a peste 120.000 de euro. Pe lângă acești bani, AACR urmează să îi mai plătească generalului în jur de 20.000 de euro pentru sporuri și cheltuieli de judecată. Proces câștigat, funcție pierdută din nou Generalul Ion Grosu a fost reangajat în decembrie 2023 pe funcția de director al Direcției Securitate Aeronautică. Dar, la scurt timp, Nicolae Stoica a decis să reorganizeze din nou AACR. De data aceasta, cu acordul Consiliului de Administrație. În urma acestei noi reorganizări, Direcția Securitate Aeronautică a fost transformată în Serviciul de Securitate Aeronautică. La fel ca în 2021, directorul Nicolae Stoica a decis ca Ion Grosu să fie retrogradat. De data aceasta, pe funcția de referent de specialitate la Navigabilitate, în loc să îl numească pe funcția de șef serviciu Securitate Aeronautică, așa cum prevede Legea 296/2023. Generalul Ion Grosu l-a notificat pe directorul Nicolae Stoica că nu este de acord cu ocuparea funcției de referent. Mai mult, i-a cerut să respecte legislația și să îl încadreze pe funcția de șef serviciu Securitate Aeronautică. La fel a procedat și Sindicatul Personalului de Specialitate din Autoritatea Aeronautică Civilă Română, condus de Elena Tănase, care a cerut directorului Nicolae Stoica să respecte legea.

EXCLUSIV Adjuncta DSP Timiș, 133 de zile de concediu medical și 14 zile concediu de odihnă în opt luni. O săptămână de concediu medical, petrecută în Tunisia de Cornelia Cismaș Malac
Investigații

EXCLUSIV Adjuncta DSP Timiș, 133 de zile de concediu medical și 14 zile concediu de odihnă în opt luni. O săptămână de concediu medical, petrecută în Tunisia de Cornelia Cismaș Malac

Concediu medical în Tunisia (DSP Timiș). Cornelia Cismaș Malac, directorul executiv adjunct al Direcției de Sănătate Publică Timiș și subalterna ministrului Sănătății Alexandru Rafila, și-a petrecut șapte zile dintr-un concediu medical într-o vacanță exotică în Tunisia. Citește și: EXCLUSIV Rafila a numit un șofer fără studii medicale la șefia Direcției de Sănătate Publică Timiș. Medicii, revoltați: DSP trebuie să implementeze proiecte PNRR Se întâmpla la sfârșitul lunii iunie, cu câteva zile înainte ca premierul Marcel Ciolacu să ceară socoteală Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru milioanele de concedii medicale luate de români. DeFapt.ro a consultat mai multe documente din care rezultă că adjuncta de la DSP Timiș a beneficiat de 113 zile de concediu medical, plus alte 24 de zile de concediu de odihnă în anul 2023. 147 de zile de concediu în opt luni Cornelia Cismaș Malac a devenit cunoscută publicului larg în martie 2020, când se afla la șefia Direcției de Sănătate Publică Timiș. Atunci, s-a bâlbâit atât de tare în timpul unei conferințe de presă organizată după apariția primului caz de coronavirus în Timiș, încât a cerut un pahar cu apă. Apoi a declarat că, de fap,t o deranjează luminile camerelor de filmat. În urma gafelor care au devenit virale în mediul online, ministrul Victor Costache, cel care conducea Sănătatea în aceea perioadă, a fost nevoit să o schimbe din funcție. Dar Cornelia Cismaș Malac a rămas în continuare la DSP Timiș. Doar că pe o funcție inferioară: cea de director executiv adjunct, responsabil cu partea economică, acolo unde se bucură de foarte mult timp liber. Documentele consultate de către DeFapt.ro arată că Cornelia Cismaș Malac, adjuncta de la DSP Timiș, a avut în perioada noiembrie 2022 – iunie 2023 nu mai puțin de 133 de zile de concediu medical. Dintre acestea, 20 de zile au fost în anul 2022, restul de 113, în 2023. Mai mult, în perioadele 17 august – 1 septembrie 2023 și 23 octombrie – 7 noiembrie 2023, a beneficiat și de concediu de odihnă. Concediu medical în Tunisia (DSP Timiș) Cornelia Cismaș Malac și-a petrecut șapte din cele 113 zile de concediu medical din 2023 într-o vacanță exotică în Tunisia. Explorarea Tunisiei a avut loc în perioada 16 – 23 iunie 2023, în timp ce Malac se afla, oficial, în concediu medical. Surse din cadrul DSP Timiș au declarat sub protecția anonimatului că, după ce s-a întors din Tunisia, Cornelia Cismaș Malac nu a făcut nici un secret din asta, ba chiar s-a lăudat colegilor cu fotografiile din vacanță. Contactată de către DeFapt.ro pentru a explica care au fost motivele pentru care și-a petrecut concediul medical în Tunisia, Cornelia Cismaș Malac a ezitat de câteva ori să răspundă la întrebare. Într-un final, a spus ceva: "Nu am nimic de declarat!". Apoi a închis telefonul. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere și de la ministrul Alexandru Rafila, șeful ei direct, dar nici acesta nu a răspuns întrebărilor. Cumnata unui șef de organizație PSD La scurt timp după ce Cornelia Cismaș Malac și-a petrecut concediul medical în Tunisia, premierul Marcel Ciolacu declara război concediilor medicale. "Sunt oameni care au nevoie de concedii medicale, dar este evident că s-a abuzat de acest fenomen şi vă anunţ că este o datorie de anul trecut la concedii medicale de șase miliarde de lei, respectiv 1,2 miliarde de euro", anunța premierul Marcel Ciolacu, șef al PSD. Dar, cu siguranță, prim-ministrul României nu se referea la Cornelia Cismaș Malac, care are legături puternice în PSD. De exemplu, soțul ei, Romeo Malac, este președintele Asociației Județene de Fotbal Timiș și observator din partea Federației Române de Fotbal. Romeo Malac este angajat și la Direcția de Prestări Servicii din cadrul Consiliului Județean Timiș. De la toate cele trei locuri de muncă a fost renumerat cu peste 122.000 lei în anul 2022. Fratele lui Romeo Malac și cumnatul Corneliei Cismaș Malac este Victor Malac, consilier local și președinte al organizației PSD Dumbrăvița (Timiș).

EXCLUSIV Rafila a numit un șofer fără studii medicale la șefia Direcției de Sănătate Publică Timiș. Medicii, revoltați: DSP trebuie să implementeze proiecte PNRR
Investigații

EXCLUSIV Rafila a numit un șofer fără studii medicale la șefia Direcției de Sănătate Publică Timiș. Medicii, revoltați: DSP trebuie să implementeze proiecte PNRR

Șefia DSP Timiș, dată unui șofer. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a decis să-l numească în funcția de director interimar al Direcției de Sănătate Publică Timiș pe inspectorul Florin Ardelean, care a fost angajat inițial ca șofer al direcției. Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul Asta în contextul în care pesedistul Alexandru Rafila a susținut în ultima perioadă că la conducerea Direcțiilor de Sănătate Publică, aflate direct în subordinea sa, ar trebui numiți medici, la fel cum la Direcțiile Sanitar Veterinare sunt numiți medici veterinari. Citește și: EXCLUSIV Adjuncta DSP Timiș, 133 de zile de concediu medical și 14 zile concediu de odihnă în opt luni. O săptămână de concediu medical a fost petrecută în Tunisia de Cornelia Cismaș Malac Medicii de la Direcția de Sănătate Publică Timiș sunt revoltați de această numire controversată, în contextul în care instituția ar urma să implementeze două proiecte majore finanțate prin PNRR. Angajat ca șofer în 2008, licențiat în Drept în 2013 Florin Ardelean a fost angajat în anul 2008 pe postul de șofer în cadrul Direcției de Sănătate Publică Timiș, în baza unui contract individual de muncă. Ardelean îl deservea pe directorul instituției, renumitul profesor ortoped Horia Vermeșan. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că Florin Ardelean în paralel s-a înscris și la Facultatea de Drept din cadrul Universității Europene "Drăgan" din Lugoj. A absolvit facultatea în iulie 2013, atunci când și-a luat licența în drept cu media 7,80. Câteva luni mai târziu, în decembrie 2013, directorul Horia Vermeșan a decis să organizeze un concurs de recrutare pentru funcția de inspector I debutant pentru serviciul control în sănătate publică. După ce s-a uitat de jur împrejur, și-a fixat privirea asupra șoferului său, Florin Ardelean. Făcut inspector DSP în ajunul Crăciunului Pe care a decis să-l angajeze prin dispoziția 137 din 24 decembrie 2013. Adică chiar ajunul Crăciunului. Astfel, șoferul lui Vermeșan urma să verifice calitatea serviciilor medicale publice din județul Timiș, de la serviciile de urgență până la calamități, epidemii și alte catastrofe. Pe lângă. Ardelean asta trebuia să controleze, monitorizeze și să evalueze derularea programelor naționale și locale de sănătate cu privire la asistența medicală în comunitățile de risc. Dar, pentru că nu avea studii de specialitate, inspectorul Florin Ardelean mergea doar la reclamații. Salariul de bază al lui Florin Ardelean la încadrarea pe funcția de inspector debutant a fost de 1.021 lei, în care erau incluse sporul de vechime de 25%, spor de încordare psihică de 15% și 11% sporul de prevenție. Șefia DSP Timiș, dată unui șofer La data de 20 decembrie 2023, ministrul Alexandru Rafila a decis să îl numească pe inspectorul Florin Ardelean în funcția de director interimar al Direcției de Sănătate Publică Timiș. Decizie care intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024 pentru o perioadă de trei luni. "Pe perioada funcției de conducere de director executiv gradul II la Direcția de Sănătate Publică a județului Timiș, domnul Ardelean Florin beneficiază de un salariu de bază de 9.980 lei", se menționează în decizia semnată de ministrul Alexandru Rafila. Ordinul de numire la șefia interimară a DSP Timiș (sursa: defapt.ro) Contactat de către DeFapt.ro, ministrul Alexandru Rafila a declarat, sec: "Nu cred că e vorba de un șofer". Apoi a închis telefonul. Averea crește brusc în 2022 Inspectorul Florin Ardelean avea în anul 2015 un apartament în Timișoara, locuință pe care a primit-o ca donație în 2004. Tot pe atunci, avea un Audi fabricat în 2002, plus bijuterii și tablouri evaluate la 8.500 de euro. Salariul său anual era de 10.572 lei, iar soția sa câștiga de două ori mai mult de la Ursus Breweries SA. În anul 2022, declarație de avere era aproape identică. Singurele modificări erau la capitolul salarii. Dar, în anul 2023, Ardelean a declarat că în anul precedent cumpărase un apartament și o vilă, ambele în localitatea Moșnița Nouă, aflată lângă Timișoara. În plus, vânduse un apartament cu 125.000 de euro. Tot în 2022, luase un credit de 150.000 lei de la BCR pe care-l și restituise, plus un altul de 130.000 lei, scadent în 2027. De la sora soției luase un alt împrumut, de 90.000 de euro, bani pe care trebuie să îi restituie până în 2025.

La pensiunea "Ferma Dacilor" au sediul trei firme: una se ocupă de cazare, a doua - de catering pentru evenimente, a treia este o carmangerie. Cine răspunde juridic, neclar
Investigații

La pensiunea "Ferma Dacilor" au sediul trei firme: una se ocupă de cazare, a doua - de catering pentru evenimente, a treia este o carmangerie. Cine răspunde juridic, neclar

"Ferma Dacilor", administrată de trei firme. Locul în care au ars șase persoane în urma unui incendiu este controlat neoficial de Cornel Dinicu. Pe numele lui există acolo doar firma Pescăria Tohania, fosta Ferma Dacilor Catering SRL, care oferă mâncarea pentru evenimente. Citește și: Șeful Protecției Consumatorului, pesedistul Horia Constantinescu, laude deșănțate pentru Ferma Dacilor: „Sunt prieten cu proprietarul de aproape 31 de ani”. Proprietarul, un interlop Spațiile de cazare sunt administrate oficial de o altă societate, Ferma Dacilor Production SRL, patronată în acte de Marian Viorel Olteanu și Vitomir Adrian Ristin. Primul mai are o firmă de construcții, celălalt, o carmangerie. Șefii ISU Prahova, chefuri dacice Pensiunea Ferma Dacilor, din localitatea prahoveană Tohani, a ars din temelie. În momentul izbucnirii incendiului, în pensiune se aflau 26 de persoane care participaseră la o petrecere. Pompierii au reușit să scoată de sub dărâmături șase trupuri carbonizate. Surse apropiate anchetei au declarat că urmează să se obțină probe ADN de la persoanele decedate și de la rudele acestora pentru a se stabili cu exactitate identitatea fiecărei victime. Deși nu avea autorizație de construcție și nici autorizație de securitate la incendiu, pensiunea Ferma Dacilor era locul preferat pentru chermeze de șefii ISU Prahova. Conducerea ISU Prahova este asigurată de prahoveanul Nicolae Tudoroiu. Acesta este secondat de prim-adjunctul Florin Chivu și de adjunctul Alexandru Muscalu. De abia acum, în urma tragediei în care și-au pierdut viața șase persoane, Direcția Națională Anticorupție urmează să redeschidă o anchetă legată de funcționarea fără autorizație ISU a pensiunii Ferma Dacilor. Interlopul Dinicu are o pescărie de catering Documentele publice consultate de către DeFapt.ro arată că, în anul 2015, Cornel Dinicu a înființat firma Ferma Dacilor Catering SRL cu sediul social în satul Tohani, comuna Gura Vadului, nr. 76 B. La aceeași adresă cu pensiunea care s-a făcut scrum. Ulterior, în august 2021, Cornel Dinicu a schimbat denumirea firmei în Pescăria Tohania. Și de la înființarea din 2015 și după rebotezarea din 2021, firma a avut obiect principal de activitate "activități de alimentație (catering) pentru evenimente". Adică asigura mâncării pentru diverse evenimente. Datele financiare ale firmei arată că, în ultimii trei ani fiscali, firma a raportat un singur angajat și profituri modeste. În anul 2020, a raportat un profit de peste 153.000 lei, apoi a scăzut în 2021 la puțin peste 9.000 lei. Ultimul an fiscal arată că firma lui Dinicu a avut o cifră de afaceri de aproape 194.000 lei și un profit de 18.695 lei. Dinicu, omul cu adresa de e-mail O altă firmă, Ferma Dacilor Production SRL, a fost înființată în iunie 2016 și are ca obiect principal de activitate "facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată". Sediul social și punctul de lucru declarat se află tot în satul Tohani la nr. 76 B. Practic, această firmă se ocupa de închirierea spațiilor de cazare care au luat foc. Documentele de la Registrul Comerțului arată că această societate este patronată în acte de Marian Viorel Olteanu și Vitomir Adrian Ristin. Dar de pe site-ul fermadacilor.ro aflăm că furnizorii pot trimite e-mail-uri pe adresa fermadacilor@gmail.com, declarată la Registrul Comerțului de firma Pescăria Tohania SRL, deținută de Cornel Dinicu. În plină pandemie, firma controlată prin interpuși de Cornel Dinicu, a raportat cifre de afaceri uluitoare. De exemplu, în anul 2020 a raportat o cifră de afaceri netă de peste 2,93 milioane lei și un profit de aproximativ 1,24 milioane lei. Cifra de afaceri a crescut în anul 2021 la peste 4,2 milioane lei și profitul, la peste 1,6 milioane lei. În anul fiscal 2022, cu un număr mediu de 11 angajați, Ferma Dacilor Production a avut o cifră de afaceri de aproximativ 5,5 milioane lei și un profit de aproape două milioane lei. "Ferma Dacilor", administrată de trei firme Pe numele lui Marian Viorel Olteanu, unul din cei doi patroni din acte de la Ferma Dacilor Production SRL, se mai află societatea de construcții Mițan Totalcons SRL. El deține 95% din părțile sociale, iar restul de 5% se află pe numele Elenei Coralia Olteanu. Celălalt asociat de la Ferma Dacilor Production, Vitomir Adrian Ristin, este unic asociat la Burebista Carmangerie SRL. Și această societate, care se ocupă cu fabricarea produselor din carne, inclusiv pasăre, are punctul de lucru declarat în satul Tohani, nr. 76 B. Adică în incinta complexului Ferma Dacilor. Burebista Carmangerie a avut în ultimul an fiscal o cifră de afaceri netă de 38.300 lei și un profit de aproape 8.000 lei cu un număr mediu de patru angajați.

Lista de cumpărături a Armatei până în 2027 - 20 de miliarde EUR. Numai în 2024 se vor cheltui peste șase miliarde EUR pe tancuri, elicoptere, obuziere, blindate, sisteme electronice
Investigații

Lista de cumpărături a Armatei până în 2027 - 20 de miliarde EUR. Numai în 2024 se vor cheltui peste șase miliarde EUR pe tancuri, elicoptere, obuziere, blindate, sisteme electronice

Sume uriașe pentru dotarea Armatei române. Tancuri, elicoptere, obuziere, blindate, sisteme de apărare cibernetică, sisteme de război electronic și submarine de luptă. Așa arată lista scurtă de cumpărături a Ministerului Apărării Naționale, care are la dispoziție un buget pentru cumpărături de 30 de miliarde lei în 2024 (echivalentul a șase miliarde de euro). Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul Pe lista lungă de cumpărături a Ministerului Apărării Naționale, cea cu final în 2027, se află sistemele C4I, mașini de luptă pentru infanterie, drone, sisteme antiaeriene, avioane F-35, corvete și modernizarea celor două vechi fregate T22R. Noutatea: sistemul de război electronic Ministerul Apărării Naționale, condus de pesedistul Angel Tîlvăr, și-a făcut o listă lungă de cumpărături pentru perioada 2024-2027. Pentru anul viitor, oficialii Ministerului Apărării au la dispoziție un buget de peste șase miliarde de euro pentru a înzestra Armata Română. În capul listei de cumpărături se află achiziția unui sistem de securitate și apărare cibernetică și a unui sistem de război electronic (SREM). Se mai dorește achiziționarea unui sistem de rachete antiaeriene MANPAD, după ce MApN a anulat ultima licitație organizată în acest sens. Citește și: EXCLUSIV MApN, achiziție secretă de sisteme portabile de rachete antiaeriene din Coreea de Sud de la o companie implicată în achiziții trucate și mituirea unor oficiali Dar, așa cum a dezvăluit în exclusivitate DeFapt.ro, s-au cumpărat deja 54 de sisteme cu peste 90 de milioane de dolari de la compania sud-coreeană LIG Nex1, o societate implicată în mai multe scandaluri de corupție. Submarin în loc de corvete Tot din Coreea de Sud ar putea fi cumpărate cele trei sisteme de obuziere 155 mm pentru care MApN a pregătit deja 850 de milioane de euro. Din Franța ar urma să fie achiziționate două elicoptee H215M la un preț de 150 de milioane de euro, deși costul ar putea crește cu cel puțin 30 de milioane de euro. În cursul anului 2024 ar urma să fie finalizată licitația pentru blindatele de tip ușor 4x4 în valoare de 4,58 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 920 de milioane euro. Totodată, MApN mai vrea să achiziționeze tancuri de luptă pentru un batalion, muniții pentru avioanele F-16 și modernizarea navelor purtătoare de rachete. Un alt miliard de euro se va duce pe achiziția de 200 de rachete Patriot. Cireașa de pe tort o reprezintă achiziția unui submarin de la compania franceză Naval Group, cea care a refuzat să mai semneze contractul pentru construcția a patru corvete militare. Sume uriașe pentru dotarea Armatei române În jur de 14 miliarde de euro ar urma să fie cheltuite de MApN între 2025 și 2027. Cei mai mulți bani, adică peste 6,35 miliarde de euro, ar urma să fie alocați pentru achiziția avioanelor F-35. Pe locul secund se clasează mașina de luptă pentru infanterie, pe șenile – MLI, cu o valoare de 2,99 miliarde euro. Sistemul integrat de arme SHORAD/VSHORAD are un cost de 2,1 miliarde euro. Ministerul Apărării Naționale mai vrea achiziția de sisteme UAS tactice clasa I, pistoale și puști, aparatură optică și optoelectronică, corvete europene de patrulare și modernizarea vechilor fregatelor T22R. Un caz aparte este cel al fregatelor T22R. Pentru modernizarea acestora s-a organizat o licitație câștigată de un consorțiu din Turcia în anul 2016, procedură anulată subit. Ulterior, s-a decis ca modernizarea să fie parte a unui contract de offset aferent achiziției celor patru corvete militare de 1,6 miliarde euro. Doar că licitația pentru corvete a fost anulată. Pratic, modernizarea celor două fregate a fost tergiversată în ultimii opt ani, timp în care acestea au fost folosite doar la ceremonii, pentru a se fotografia politicienii cu ele.

AUDIO Șeful Gărzii Forestiere București, Ilie Mihalache, către reporterul DeFapt.ro: "Du-te în p...a mă-tii!". Mihalache, furios că DeFapt.ro a dezvăluit cazul Vulcu, pădurarul drujbar penal
Investigații

AUDIO Șeful Gărzii Forestiere București, Ilie Mihalache, către reporterul DeFapt.ro: "Du-te în p...a mă-tii!". Mihalache, furios că DeFapt.ro a dezvăluit cazul Vulcu, pădurarul drujbar penal

Șeful Gărzii Forestiere Bucureșt înjură DeFapt.ro. Ilie Mihalache, șeful Gărzii Forestiere București, îl protejează pe subalternul său Dorel Ioan Vulcu, fostul șef al Gărzii Forestiere Sibiu, condamnat la trei ani cu suspendare pentru evaziune fiscală. Citește și: Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial Inspectorul-șef Ilie Mihalache refuză să răspundă solicitărilor de informații publice trimise de către DeFapt.ro. Contactat telefonic, șeful Gărzii Forestiere București l-a înjurat în ultimul hal pe reporterul DeFapt.ro: "Du-te în pizda mă-tii!" (de la 02.59 în video-ul de mai jos). Bani de la Mediu, de la vânători și de la forestieri Ilie Mihalache a fost în ultimii zece ani unul dintre cele mai importanți angajați ai Ministerului Mediului în domeniul silvic și cinegetic. Ani de zile, Ilie Mihalache și-a completat veniturile de la Mediu cu sume primite de la asociațiile vânătorilor pentru prezența în comisiile de examen pentru obținerea permiselor de vânătoare. Citește și: EXCLUSIV Condamnat pentru evaziune fiscală, fostul șef al Gărzii Forestiere Sibiu a fost reangajat la Garda Forestieră București. Este sub protecția inspectorului șef Ilie Mihalache În anul 2015, pe când era doar consilier la Inspecția și Managementul Resurselor Cinegetice, primea un salariu anual de la minister de 25.332 lei. Dar primea de două ori mai mult de la asociațiile de vânătoare. Ilie Mihalache a fost numit director general al Direcției Generale Păduri de la Mediu începând cu 2016. Declarația de avere depusă în 2017 arată că, de la Ministerul Mediului, primea un salariu anual de 53.000 lei. Însă mai încasa 45.250 lei de la asociații de vânători și alți 43.150 de lei de la comisiile ASFOR (Asociația Forestierilor din România). În 2019, încasa un salariu anual de aproximativ 93.000 lei. Pe cate îl dubla cu veniturile încasate de la organizațiile vânătorilor și comisia ASFOR. În declarația de avere depusă în 2020, Mihalache a menționat că era plătit de statul român cu 110.000 lei anual. Alți 104.000 de lei a încasat de la ASFOR și organizațiile de vânători. Mihalache nu colaborează cu Poliția Ilie Mihalache a rezistat pe funcția de director general la Păduri până în mai 2023, atunci când ministrul Mediului Tanczos Barna l-a numit inspector-șef la Garda Forestieră București, instituție care controlează pădurile din județele Ilfov, Călărași, Constanța, Giurgiu, Ialomița, Teleorman și București. Citește și: EXCLUSIV Vulcu, inspectorul forestier condamnat pentru evaziune fiscală printr-o firmă de tăiat lemne (!), angajat la Garda Forestieră București, unde își terorizează colegii și îi înregistrează pe ascuns În acea perioadă, Poliția Română, prin Serviciul protecția fondului forestier și piscicol (condus de comisarul de poliție Marian Sora), efectua un control amplu la un agent economic din Giurgiu. Polițiștii au cerut Gărzii Forestiere București câțiva inspectori silvici pentru a-i ajuta la control. Dar, potrivit unor surse din Poliția Română, inspectorul șef Ilie Mihalache a refuzat să pună personalul la dispoziție. Acesta este doar un prim incident controversat în care a fost implicat inspectorul șef Ilie Mihalache. Acuzații de blat la sancțiuni Tot la începutul mandatului lui Mihalache, inspectorii Gărzii Forestiere București au făcut un control de fond la Ocolul Silvic Brănești, aflat în subordinea Direcției Silvice Ilfov. Atunci s-a constatat o lipsă în gestiunea pădurarilor de 150 de metri cubi de lemn. În baza unei adrese de la Ministerul Mediului, pădurarii și-au asumat diferența și au plătit paguba, conform legii. Însă inspectorul-șef Mihalache nu a fost mulțumit de rezultat, motiv pentru care a trimis din nou inspectori la Brănești. Potrivit surselor DeFapt.ro din Ministerul Mediului, nu s-a ținut cont de constatarea anterioară și nici de faptul că prejudiciul fusese plătit. "Materialul lemnos a fost confiscat valoric din nou, complet ilegal. Apoi, pădurarii responsabili au fost amendați. Direcția Silvică Ilfov a făcut plângere în acest caz pentru abuz în funcție", spune sursa. Mai mult, inspectorul-șef Ilie Mihalache nu ar participa la ședințele de fond funciar, deși are atribuții legale în acest sens. Nici măcar la colegiul prefectural. "Nu a făcut nici un control de fond la Romsilva, corecțiile din SUMAL se fac cu întârzieri mari. Iar controalele se fac cu personal foarte slab pregătit, sancțiunile sunt încadrate greșit astfel încât să poată fi contestate în instanță", spun sursele DeFapt.ro. Șeful Gărzii Forestiere Bucureșt înjură DeFapt.ro DeFapt.ro a transmis două solicitări în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public inspectorului-șef Ilie Mihalache pentru a verifica informațiile referitoare la la Garda Forestieră București. Inspectorul-șef Ilie Mihalache nu a vrut să răspundă solicitărilor. Contactat telefonic de către DeFapt.ro în legătură cu cele două solicitări, inspectorul-șef Ilie Mihalache a avut o atitudine foarte agresivă. "Nu am să vă răspund niciodată la aceste întrebări. Sunteți un cioclu, un om care dezgroapă morminte fără să știți ce se află acolo. De ce nu ați venit la mine, să stați de vorbă cu mine? Trimiteți la domnul ministru de o mie de ori. Ce legătură are că a făcut (Dorel Ioan Vulcu - n.r.) evaziune fiscală? Ce să vă spun, că omul ăsta este reabilitat? Sunteți din punctul meu de vedere așa cum am spus… du-te, domnule, și vezi-ți de drum că nu știi ce faci. Du-te în pizda mă-tii, lasă-mă în pace!", a spus inspectorul-șef Ilie Mihalache.

EXCLUSIV Vulcu, inspectorul forestier condamnat pentru evaziune fiscală printr-o firmă de tăiat lemne (!), angajat la Garda Forestieră București, unde își terorizează colegii și îi înregistrează pe ascuns
Investigații

EXCLUSIV Vulcu, inspectorul forestier condamnat pentru evaziune fiscală printr-o firmă de tăiat lemne (!), angajat la Garda Forestieră București, unde își terorizează colegii și îi înregistrează pe ascuns

Pădurarul drujbar terorizează Garda Forestieră București. Instituția se află în centrul unui nou scandal. 12 inspectori silvici îl acuză pe Dorel Ioan Vulcu, colegul lor și protejatul inspectorului șef Ilie Mihalache, că îi înregistrează pe ascuns, dar și că refuză să întocmească rapoartele de serviciu rezultate în urma controalelor din teren. Mai mult, sunt înregistrați ilegal și agenții economici la care Vulcu se duce în control. Citește și: Și protejata lui Ciolacu, ex-miss Buzău Sorina Docuz-Stan, are un chioșc magic, cu încasări de peste 12 milioane de lei pe an. Șeful PSD a renunțat la chioșcul lui din Buzău DeFapt.ro a dezvăluit că Dorel Vulcu, fostul șef al Gărzii Forestiere Sibiu, a fost condamnat în anul 2014 la trei ani de închisoare pentru evaziune fiscală, dar a fost reangajat la Garda Forestieră București, acolo unde execută ordinele inspectorului șef Ilie Mihalache. Pădurarul drujbar terorizează Garda Forestieră București Dorel Ioan Vulcu este acuzat de 12 colegi de-ai săi, inspectori la Garda Forestieră București, că îi înregistrează ilegal, că nu vrea să întocmească rapoartele în urma controalelor la care a luat parte, dar și că se comportă ca un vătaf în instituția statului român. Citește și: EXCLUSIV Condamnat pentru evaziune fiscală, fostul șef al Gărzii Forestiere Sibiu a fost reangajat la Garda Forestieră București. Este sub protecția inspectorului șef Ilie Mihalache Disperați de abuzurile și de protecția de care acesta beneficiază din partea Gărzii Forestiere, cei 12 inspectori de la Garda Forestieră au reclamat situația chiar la inspectorul șef Ilie Mihalache, care nu a luat nici o măsură în acest sens. Iată ce susțin cei 12 inspectori în sesizare: "în urma activităților desfășurate împreună cu Vulcu Dorel Ioan am constatat că au existat divergențe de opinie privind modul de abordare și soluționare situațiilor cu care ne-am confruntat. De asemenea la ultimele acțiuni efectuate cu el s-a descoperit că acesta realiza înregistrări audio de care nu aveam cunoștință în ce scop ar fi fost folosite. Precizăm că în acele înregistrări audio este inevitabil să nu apară date cu caracter personal, detalii legate de control, ce trebuie să își mențină confidențialitatea și s-au făcut fără cordul colegului/colegilor de echipă cât și a reprezentanților legali ai agenților economici". Vulcu nu comentează Inspectorii silvici mai atrag atenția că Dorel Vulcu nu vrea să participe la întocmirea rapoartelor la care ia ia parte, sarcina fiind lăsată în grija colegului cu care face echipă. Mai mult, colegii lui Vulcu susțin că sunt hărțuiți moral la locul de muncă, ceea ce ar putea aduce "atingere sănătății mintale, scăderea performanței profesionale și degradarea climatului de lucru. Comportamentul manifestat de acesta are forme de conduită ostilă, comentarii verbale, acțiuni nepotrivite pentru un funcționar public angajat într-o instituție publică a statului român.". Sesizarea depusă de angajații Gărzii Forestiere București (sursa: defapt.ro) Contactat de către DeFapt.ro, Dorel Ioan Vulcu a refuzat să răspundă acuzațiilor aduse de colegii săi. Condamnat pentru evaziune fiscală Dorel Ioan Vulcu a condus Garda Forestieră Sibiu, dar în paralel avea o firmă care se ocupa cu tăierea și rinduirea lemnului din pădurile românești. Firmă (Div Silva SRL) prin intermediul căreia Vulcu făcea evaziune fiscală. ANAF și procurorii au constatat că Dorel Ioan Vulcu a prejudiciat statul român cu suma de 224.826 lei. Adică în jur de 53.000 de euro la nivelul anului 2010. Condamnat la trei ani cu închisoare pentru evaziune fiscală, Vulcu a fost schimbat cu greu din funcție. Culmea, la abia doi ani după ce condamnarea a rămas definitivă. Câțiva ani mai târziu, în septembrie 2022, îl regăsim pe inspectorul Dorel Ioan Vulcu angajat pe postul de consilier superior la Garda Forestieră București. Instituție care răspunde de protejarea pădurilor și agenții economici din domeniul forestier din București, Ilfov, Călărași, Constanța, Giurgiu, Ialomița și Teleorman.

EXCLUSIV MApN, achiziție secretă de sisteme portabile de rachete antiaeriene din Coreea de Sud de la o companie implicată în achiziții trucate și mituirea unor oficiali
Investigații

EXCLUSIV MApN, achiziție secretă de sisteme portabile de rachete antiaeriene din Coreea de Sud de la o companie implicată în achiziții trucate și mituirea unor oficiali

Achiziție secretă de sisteme MANPAD coreene. Ministerul Apărării Naționale, condus de pesedistul Angel Tîlvăr, a cumpărat în secret 54 de sisteme Chiron cu peste 90 de milioane de dolari de la firma LIG Nex1, o societate implicată în mai multe scandaluri de corupție în Coreea de Sud. Contractul de tip "Guvern la Guvern" a fost posibil după ce premierul Marcel Ciolacu ar fi emis o hotărâre de guvern secretizată, deși până atunci toate contractele de acest fel fuseseră publice. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Comania LIG Nex 1 a fost implicată în mai multe scandaluri de corupție în ultimii zece ani în Coreea de Sud. A beneficiat de complicitatea angajaților din Administrația Programului de Achiziții al Apărării, oficiali care au fost angajați ulterior la firmele partenere. Alții au beneficiat de mese de lux și partide de golf. Ciucă și Ciolacu în Coreea de Sud Două delegații oficiale, una condusă de premierul Nicolae Ciucă, alta de Marcel Ciolacu, în calitate de președintele al Camerei Deputaților, au vizitat Coreea de Sud, simultan, la finalul anului trecut. În urma vizitei oficiale comune, Ciucă și Ciolacu au promis omologilor sud-coreeni că vor achiziționa mai multe tipuri de armament pentru înzestrarea Armatei Române. Citește și: EXCLUSIV Armata română se dotează mai repede cu avioane F-16 decât cu camioane: vehiculele Iveco vin cu întârzieri mari. Penalizările au ajuns la 29 de milioane de lei Asta, deși tendința la nivel european arată că tehnica militară este achiziționată din Uniunea Europeană sau dintr-o țară NATO. Din Seul, cei doi oficiali români au plecat în zona demilitarizată dintre Coreea de Sud și Coreea de Nord pentru a-și face o poză. Ulterior, pe adresa Ministerului Apărării Naționale, a venit o scrisoare din partea Administrației Programelor de Achiziții pentru Apărare din Coreea de Sud. MApN în Coreea de Sud Era o invitație adresată Direcției Generale pentru Armamente, condusă de generalul – maior dr. ing. Teodor Incicaș, pentru a vizita fabricile de armament din Coreea de Sud. Generalul Teodor Incicaș a fost numit la șefia Direcției în anul 2020, atunci când liberalul Nicolae Ciucă deținea funcția de ministru al Apărării. La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că "delegația formată din specialiști ai Ministerului Apărării Naționale a efectuat o vizită de documentare în Republica Coreea, în perioada 28.01.2023 - 02.02.2023". Ulterior, la București, generalul Incicaș a participat la mai multe întâlniri cu reprezentanții industriei de apărare din Coreea de Sud, evenimente organizate de Ambasada Coreei de Sud la București. Licitația pentru sisteme MANPAD, anulată de MApN Direcția Generală pentru Armamente, structură din subordinea MApN, avea în acea perioadă în desfășurare o licitație restrânsă pentru achiziția de sisteme portabile cu rachete antiaeriene (MANPAD) în valoarea de aproximativ 680 de milioane de dolari. Singurul ofertă rămasa în cursă era cea depusă de compania franceză MBDA. Pe data de 19 august 2023, Direcția Generală pentru Armamente a anunțat că a anulat licitația. MApN a transmis la solicitarea DeFapt.ro că procedura de licitație restrânsă a fost anulată pentru că francezii de la MBDA au depus o ofertă "inacceptabilă" și "neconformă" cu prevederile din Metodologia de evaluare a candidaturilor/ofertelor depuse. În plus, potrivit aceluiași răspuns, "propunerea tehnică din cadrul ofertei depuse este Neconformă potrivit prevederilor art. 12 alin. (2) lit. b), din Metodologia de evaluare a candidaturilor/ofertelor depuse în cadrul procedurilor de achiziție". Armata cere ofertă de MANPAD din Coreea de Sud Generalul Teodor Incicaș a decis în acest context ca Direcția pe care o conduce să trimită cereri de oferte companiilor LIG Nex1 și Thales UK în vederea achiziționării pe repede înainte a unor sisteme MANPAD. Cererea către Thales UK a fost trimisă de umplutură pentru că aceștia vând sisteme MANPAD cu rachete ghidate cu rază laser. Dar pe fir a intrat și compania franceză MBDA care a trimis o ofertă nesolicitată. La data de 20 octombrie 2023, MApN a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că "Direcția generală pentru armamente evaluează opțiunile pentru continuarea programului de înzestrare , ca urmare a faptului că procedura de atribuire derulată în perioada 2022-2023 a fost anulată”. În ce privește motivele pentru care Ministerul Apărării Naționale lua în calcul achiziționarea de sisteme MANPAD din Coreea de Sud, Biroul de Presă al MApN a transmis că, "având în vedere faptul că procedura de atribuire derulată în perioada 2022-2023 a fost anulată, Ministerul Apărării Naționale ia în considerare toate variantele de realizare a achiziției ". Achiziție cu gir guvernamental O lună mai târziu, potrivit unor surse din cadrul MApN, premierul Marcel Ciolacu a emis o Hotârâre de Guvern secretizată prin care a decis să cumpere sistemele MANPAD direct din Coreea de Sud printr-un acord "Guvern la Guvern". Practic, Guvernul României cumpără direct la guvernul Coreei de Sud sistemele de rachete MANPAD produse de compania LIG Nex1. Așa a fost eluadată Legea Offset, în plus autoritățile române au scăpat și de oferta nesolicitată a francezilor de la MBDA. În cazul în care MApN cumpăra sistemele MANPAD direct de la LIG Nex1, compania era obligată de Legea Offset să investească în jur de 30-40% din valoarea contractului în economia românească. Iar economia românească are nevoie de investiții majore în industria de apărare de stat. Mai multe surse din cadrul MApN au declarat sub protecția anonimatului pentru DeFapt.ro că în cursul zilei de joi, 14 decembrie, în jurul orelor 10, la sediul Romtehnica, compania MApN, s-a semnat contractul "G2G" pentru achiziția sistemelor MANPAD. Achiziție secretă de sisteme MANPAD coreene "S-a semnat un acord guvernamental prin care s-au cumpărat 54 de sisteme Chiron pentru care România va plăti peste 90 de milioane de dolari. La semnarea contractului au participat mai mulți consultanți din partea companiei sud-coreene. Achiziția a fost semnată de Nicolae Nasta, omul de încredere al lui Nicolae Ciucă, în calitate de șef al companiei Romtehnica", susțin sursele citate. DeFapt.ro a solicitat MApN să comunice cadrul legal în baza căruia au fost achiziționate cele 54 de sisteme Chiron, la ce dată a fost emisă HG și de ce nu a fost făcută publică. În momentul în care DeFapt.ro va primi răspunsurile, le va publica. LIG Nex1, scandaluri de corupție Sistemul portabil cu rachete antiaeriene Chiron este produs de compania LIG Nex1, a cărei conducere a fost implicată în ultimii zece ani în mai multe afaceri de corupție. Publicația The Korea Times scria în anul 2015 că Agenția pentru Dezvoltarea Apărării și LIG Nex1 sunt investigate pentru presupuse nereguli în dezvoltarea unei rachete ghidate antitanc portabile. Anchetatorii care investigau corupția din industria de apărare au percheziționat sediile agenției și ale companiei. Guvernul Coreei de Sud a interzis companiei LIG Nex1 să participe timp de trei luni la licitațiile organizate de guvern și instituțiile publice pentru că ar fi falsificat documentele privind evaluarea performanței unui radar. Într-un alt dosar de corupție legat de producția de rachete Cheongung, scria publicația Yonhap News Agency în 2018, s-a constatat că trei foști și actuali oficiali ai Administrației Programului de Achiziții al Apărării au forțat semnarea unui contract în care au fost incluse mai multe echipamente militare. În cazul în care ar fi fost comandate separate, echipamentele militare ar fi fost mai ieftine cu 16,4 milioane dolari. Unul din cei trei oficiali a fost angajat ulterior ca director executiv la o firmă parteneră a LIG Nex1. Alt oficial, responsabil cu analiza costurilor, a fost bănuit că și-a angajat nepotul și un cumnat la o firmă parteneră a LIG Nex1.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră