vineri 17 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Petru Zoltan

663 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

Finul Sorinei Docuz, feblețea lui Marcel Ciolacu, numit director al Biroului de Turism și Tineret din subordinea Ministerului Familiei

Finul Sorinei Docuz, șef la BTT. Ionuț Alexandru Bolintineanu, finul Sorinei Docuz, feblețea lui Marcel Ciolacu, a fost blagoslovit de PSD cu funcția de director general al Biroului de Turism și Tineret. Tatăl lui, controversatul Gheorghe Bolintineanu, un apropiat al clanului Sportivilor, a fost șeful PSD Ilfov și unul dintre oamenii de încredere ai lui Liviu Dragnea. Finul Sorinei Docuz, șef la BTT Biroul de Turism și Tineret (BTT) se află în subordinea ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, condus de pesedista Natalia Intotero. Aceasta, în urma recomandărilor venite pe filiera PSD, a decis pe 20 noiembrie 2023 să-l numească pe o perioadă de cinci luni în funcția de director general al BTT pe Ionuț Alexandru Bolintineanu, finul Sorinei Docuz și al lui Robert Negoiță. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Surse din cadrul BTT susțin, sub protecția anonimatului, că Ionuț Alexandru Bolintineanu a venit în prima zi de muncă însoțit de tatăl său, Gheorghe Bolintineanu, fostul șef al PSD Ilfov. Pe 29 februarie a.c., Consiliul de Administrație al BTT urmează să decidă prelungirea mandatului de conducere al lui Ionuț Alexandru Bolintineanu. Mai mult, susțin sursele, Ionuț Alexandru Bolintineanu s-ar lăuda că se bucură de susținerea premierului Marcel Ciolacu și a mai multor membri din PSD Ilfov. Am încercat să obținem un punct de vedere de la acesta, dar de la secretariatul BTT ni s-a transmis că nu a venit la muncă. Însă ni s-a promis că i se va transmite numărul de telefon pentru a ne contacta. Nici ministrul Natalia Intotero nu a răspuns la telefon pentru a explica ce îl recomandă pe Bolintineanu jr pentru funcția de director BTT. Soții Negoiță și Stan, protectorul Ciolacu Sorina Docuz a câștigat titlul de Miss Buzău în anul 2009, pe când avea doar 18 ani. Tânăra i-a căzut cu tronc lui Robert Negoiță, care este cu 19 ani mai în vârstă decât ea. Cei doi s-au căsătorit în anul 2013. În acel an s-a și născut fiul lor, Vlad Cezar, care a fost nășit de Gabriela Firea și Florentin Pandele. La rândul lor, Sorina Docuz și Robert Negoiță l-au nășit pe Bolintineanu junior. Robert Negoiță a divorțat de Sorina Docuz în 2016, după trei ani de căsnicie. La un an după divorț, Sorina Docuz s-a cununat civil, pe 1 noiembrie 2017, cu omul de afaceri Mădălin Stan. Și acest mariaj a sfârșit în divorț. În prezent, Sorina Docuz este în grațiile și sub protecția lui Marcel Ciolacu, actualul șef al PSD și premier al României. Bolintineanu senior, cu clanul Spotivilor Tatăl lui Ionuț Alexandru Bolintineanu, Gheorghe Bolintineanu, a preluat conducerea PSD Ilfov în anul 2019 cu ajutorul lui Liviu Dragnea. Marcel Ciolacu a decis să-l schimbe din funcția de șef al PSD Ilfov pe Gheorghe Bolintineanu după ce au fost făcute publice legăturile acestuia cu clanul Sportivilor. De exemplu, Petre Iacob, primarul orașului Popești Leordeni, scria în vara anului 2020 pe contul său de Facebook că "a sosit momentul pentru clarificări: este adevărat! – PSD astăzi este condus în Ilfov de clanurile interlope ale Capitalei. Din disperarea de a nu pierde puterea din mână, oamenii politici din Partidul Social Democrat au acceptat pentru început interlopii în viața politică, oferindu-le susținere în funcții înalte, iar astăzi nu-i mai poți deosebi unii de alții, interlopii devenind oameni politici și oamenii politici devenind interlopi". Cu toate acestea, partidul lui Marcel Ciolacu nu s-a dezis de Gheorghe Bolintineanu și i-a găsit un loc călduț de director la RAAPPS Scroviștea. De acolo, Bolintineanu senior a fost numit director general al companiei de stat SMART SA, deținută de Transelectrica.

Finul Sorinei Docuz, feblețea lui Marcel Ciolacu, numit director al Biroului de Turism și Tineret din subordinea Ministerului Familiei
EXCLUSIV Ministerul Apărării a avizat favorabil pentru 5G firma unui bulgar controversat în ciuda faptului că SRI și SIE au găsit "riscuri și vulnerabilități" la adresa securității naționale
Investigații

EXCLUSIV Ministerul Apărării a avizat favorabil pentru 5G firma unui bulgar controversat în ciuda faptului că SRI și SIE au găsit "riscuri și vulnerabilități" la adresa securității naționale

SRI, SIE văd pericol, MApN - nu. O companie IT controlată de bulgarul Minchev Lyubomir nu a fost autorizată de Consiliul Suprem de Apărare al Țării pentru a folosi infrastructura 5G întrucât prezintă "riscuri și vulnerabilități" la adresa securității naționale. Totuși, Ministerul Apărării Naționale a avizat favorabil solicitarea bulgarilor. Mai mult, firma controlată de Minchev Lyubomir a semnat acorduri-cadru în valoare de 20 de milioane lei în urma câștigării unor licitații organizate de Comandamentul Apărării Cibernetice. Atentatul de la Sofia împotriva "Doctorului" Una dintre figurile proeminente ale crimei organizate din Bulgaria, Ivan Todorov „Doctorul”, a fost ținta unui asasinat în aprilie 2003. Potrivit site-ului Bivol.bg, mașina lui Todorov a explodat atunci pe o stradă aglomerată din Sofia. Citește și: Cum l-a întâlnit George Simion pe Trump la Washington DC: și-a făcut o poză cu poza fostului președinte al SUA. Până și Dragnea și Grindeanu s-au apropiat mai mult de Trump, în 2017 În portbagajul mașinii a fost găsită și o fotografie realizată la Monaco, pe iahtul afaceristului Spas Roussev. Fotografia îi înfățișa pe Petar Petrov, condamnat pentru spălarea a 28 milioane de dolari, pe Milen Vechev, pe atunci ministru de Finanțe, pe Miroslav Sevlievski, ministrul Energiei, dar și pe afaceristul Minchev Lyubomir și pe soția sa, Maria Oprenova. Spas Roussev și Minchev Lyubomir sunt fondatorii grupului Telelink Business Services (TBS), una dintre cele mai mari companii IT din Bulgaria. Telelink, în România din 2000 Din 2012, Minchev Lyubomir este acționar majoritar, cu 50,11%. Grupul are afaceri în mai multe state din Europa, inclusiv Germania, dar și în SUA. Pe piața românească, compania a intrat în anul 2000. Atunci, a fost înființată societatea Telelink Services România, deținută de Telelink City Group AD. Administratorul societății este în prezent Alexandru Irimia, fost director comercial la Felix Telecom și manager de conturi la Romtelecom. Apoi, grupul TBS a deschis în 2018 Telelink Business Services EAD Sofia sucursala București, administrată de Krasimirov Zhitiyanov Ivan. Ulterior, în 2021, a mai fost înființată, tot la București, firma Telelink Business Services, filiala românească a grupului bulgar Telelink Business Services Group AD. Datele de la Registrul Comerțului arată că de administrarea societății se ocupă Florin Iovu. 20 de milioane de lei de la Armată în 2023 Telelink Business Services a câștigat mai multe licitații organizate de Comandamentul Apărării Cibernetice, condus de generalul maior Gheorghe Iordache. De exemplu, asocierea dintre Telelink Business Services și firma mamă din Bulgaria, Telelink Business Services EAD, a semnat un acord cadru de 2,73 milioane lei pentru a furniza "Soluții HCI pentru centru de date tip 2". Ulterior, în septembrie 2023, asocierea dintre cele două societăți a mai câștigat o licitație, de 8,8 milioane lei, pentru furnizarea de "Soluții HCI pentru centru de date tip 1". La începutul lunii decembrie a anului trecut, Telelink Business Services a mai semnat două acorduri-cadru cu Comandamentul Apărării Cibernetice, pentru a furniza licențe Microsoft și Windows Server Standard. Valoarea celor două acorduri cadru a fost de aproximativ 8,46 milioane lei. În total, bulgarii de la Telelink au câștigat anul trecut licitații de aproape 20 de milioane lei, echivalentul a patru milioane de euro, de la Comandamentul Apărării Cibernetice. Guvernul nu a autorizat Telelink pentru 5G Reprezentanții Telelink Business Services au solicitat Administrației Prezidențiale, respectiv Departamentului Securității Naționale, să autorizeze societatea pentru a putea utiliza echipamentele de infrastructură 5G. Ca răspuns, pe 4 octombrie 2023, Guvernul României a emis decizia nr. 409 prin care respinge autorizarea societății Telelink Business Services întrucât prezintă "amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării naționale". "Se respinge solicitarea pentru obținerea autorizării privind utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G, formulată de Telelink Business Services SRL (…) ca urmare a evaluărilor realizate de către instituțiile cu responsabilități în domeniu, din perspectiva riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților la adresa securității naționale și apărării țării și prin raportare la obligațiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizațiilor internaționale din care România face parte, al Uniunii Europene și al parteneriatelor strategice bilaterale", se menționează în decizia Guvernului. CSAT, aviz negativ Consiliul Suprem de Apărare al Țării, condus de președintele Klaus Iohannis, a transmis la solicitarea DeFapt.ro că prin Legea 163/2021 s-a stabilit un mecanism de autorizare prealabilă a producătorilor de tehnologii și soluții 5G pentru a asigura "prevenirea și contracararea eventualelor riscuri și amenințări la adresa securității naționale, în acord cu obligațiile asumate de România în cadrul Uniunii Europene și în relația cu partenerii strategici". "În cazul companiei Telelink Business Services S.R.L., la nivelul CSAT au fost analizate datele furnizate de către toate instituțiile cu responsabilități în domeniul apărării și securității naționale, date care au relevat riscuri la adresa securității naționale și apărării țării, fapt pentru care CSAT a emis aviz negativ, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 163/2021. În procesul de evaluare a acestei companii a fost implicat și Ministerul Apărării Naționale prin structurile sale specializate", conform răspunsului transmis de Consiliul Suprem de Apărare al Țării. Avizul negativ dat de CSAT companiei Telelink Business Services este strict legat de infrastructura 5G. În cazul celorlalte servicii și soluții IT furnizate de această companie, responsabilitatea de analiză și evaluare este a fiecărei instituții contractante în parte. MApN a avizat favorabil Potrivit CSAT, una dintre instituțiile cu responsabilități în domeniul apărării și securității naționale implicate în procesul de avizare al companiilor private pentru folosirea infrastructurii 5G este Ministerul Apărării Naționale. La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de Presă al MApN a transmis că "în urma analizei efectuate de către structurile specializate din cadrul MApN a documentelor primite de la Telelink Business Services SRL, instituţia militară a avizat favorabil solicitarea acestei companii pentru a opera cu echipamente de comunicații în tehnologia 5G". Totodată, Biroul de Presă al MApN a mai transmis că analiza s-a efectuat conform competențelor specifice ale MApN, prin studierea documentelor prezentate de Telelink Business Services SRL (documente de natură comercială și juridică - date despre structura acționariatului, prezentarea societăților comerciale din compunere, declarații pe proprie răspundere ale reprezentanților acestor companii etc). SRI, SIE văd pericol, MApN - nu Cu alte cuvinte, din punctul de vedere al MApN, Telelink ar putea opera cu echipamente 5G în România. Alte instituții ale statului statului român, însă, adică SIE și SRI, au găsit o serie de "vulnerabilități și amenințări". Cât despre contractele pe care Comandamentul Apărării Cibernetice le-a atribuit firmei Telelink Business Services SRL, oficialii MApN susțin că acestea nu fac obiectul infrastructurii 5G. "Licenţele sunt furnizate direct de producător prin portalul securizat Microsoft şi nu au fost identificate elemente care pot genera riscuri în acest context. Acordurile-cadru au fost încheiate conform legislaţiei achiziţiilor publice în vigoare în urma organizării unor proceduri transparente de atribuire, de licitaţie deschisă, desfăşurate online, prin intermediul Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP)", a mai transmis MApN. Răspunsul MApN pentru DeFapt.ro în cazul Telelink (sursa: MApN)

Vameșii arestați cereau câte 10.000 EUR șpagă pentru fiecare tir cu marfă contrafăcută și tot ei explicau cum trebuie camuflată încărcătura. Mita ajungea, piramidal, până la vârful Vămii
Investigații

Vameșii arestați cereau câte 10.000 EUR șpagă pentru fiecare tir cu marfă contrafăcută și tot ei explicau cum trebuie camuflată încărcătura. Mita ajungea, piramidal, până la vârful Vămii

Vameșii șpăgari încasau pentru marfă contrafăcută. Răzvan Cosmin Stamatescu, unul din cei șase vameși de la Autoritatea Vamală Română arestați preventiv pentru corupție pe o perioadă 30 de zile la cererea procurilor DNA, colecta șpăgile încasate de subordonații săi, inspectori vamali, de la chinezii din Dragonul Roșu. Citește și: STENOGRAME Șeful Direcției Regionale Vamale București negocia șpăgile chiar la el în birou, fără să se ferească. Mai are un dosar la DNA din 2017, uitat de procurori Pe lângă ce aduna de la subordonații săi, vameșul Stamatescu a mai primit de la un afacerist turc câte 1.000 de euro pentru fiecare din cele 25 de tiruri încărcate cu gaz freon care au intrat ilegal în țară. Însă percepea o taxă de zece ori mai mare pentru fiecare TIR care intra în țară cu haine și parfumuri contrafăcute. Mai mult, pe evazioniștii protejați la cel mai înalt nivel de funcționarii din ANAF și Ministerul Finanțelor, cum este cazul afaceristului Cătălin Bucura, îi informa direct despre anchetele procurorilor aflate în derulare. Structura piramidală a șpăgii din Vamă Autoritatea Vamală Română, una din instituțiile Ministerului de Finanțe, funcționa ca o structură de tip mafiot în care vameșii aveau roluri bine determinate în colectarea șpăgilor de la agenții economici. Asta rezultă din referatul DNA de arestare în cazul a șase vameși corupți de la Direcția Regională Vamală București. Citește și: Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea „nota” cu afaceriști Primul palier era format din inspectorii vamali care percepeau taxa de protecție de la afaceriștii străini, în special importatori de mărfuri din China, Turcia și Polonia. Apoi, o parte din bani colectați erau predați șefului lor, vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu. La rândul lui, acesta îi redistribuia către șefii din Autoritatea Vamală, respectiv din Ministerul Finanțelor. Rolul lui Răzvan Cosmin Stamatescu Vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu este unul dintre funcționarii publici corupți care a condus una dintre cele mai importante structuri ale Autorității Vamale Române. Datele publice arată că, cel puțin din 2010 până în prezent, a coordonat echipele mobile de inspectori vamali din cadrul Direcției Regionale Vamale București. Din această postură, conform atribuțiilor de serviciu, putea să verifice de la TIR-urile care intrau și ieșeau din țară până la marile depozite de mărfuri și produse petroliere din sud-estul României. Vameșii șpăgari încasau pentru marfă contrafăcută Inspectorii vamali Marius Marin, Alexandru Cernat, Nicolae Ștefan Teianu, Demetrius Gheorghe și Marian Vladimir Vulcan luau șpăgi uriașe de la afaceriștii chinezi din complexurile comerciale din București și Ilfov pentru a închide ochii la evaziunea fiscală și comerțul cu produse contrafăcute. De exemplu, în vara anului trecut, vameșii Marius Marin și Nicolae Teianu au fost în control în Complexul Dragonul Roșu la o firmă a chinezului Jincheng Zhu. Au încasat pe persoană fizică o șpagă de 35.000 lei și 51 de baxuri de ghete contrafăcute Nike. De la un alt afacerist chinez, Zhenling Zhang, din Complexul Orient, vameșii Marius Marin și Alexandru Cernat au primit o șpagă de 17.600 lei. Cei doi au fost în control și la un afacerist turc care vindea parfumuri în Complexul Moroeni City. Au primit o mită de 11.500 de dolari și 1.000 de parfumuri. Vameșii Marius Marin și Demetrius Gheorghe s-au dus în control la complexul Casa de Vis. Acolo, de la unul dintre patronii chinezi, Yuerong Fan, au cerut o taxă de protecție de doar 1.000 de lei. Acestea sunt doar câteva din șpăgile primite de inspectorii vamali. Însă fenomenul corupției printre vameși este mult mai extins. Un tir cu freon, 5.000 de euro șpagă Vameșul Demetrius Gheorghe le-a spus anchetatorilor că unul dintre destinatarii sumelor colectate de inspectorii vamali este Răzvan Cosmin Stamatescu, șef birou la Regionala Vamală București. Pe restul nu i-a deconspirat încă. Anchetatorii au descoperit că aceasta nu era singura sursă de bani obținuți ilegal de vameșul Stănescu. De exemplu, vameșul Dragoș Ionuț Vișan, șeful Biroului vamal Ploiești, încasa de la turcul Ertugul Sonmez câte 4.000 de dolari pentru fiecare din cele 25 de tiruri cu gaz freon introduse ilegal în România prin intermediul firmei sale, Diesel Tehnic. De ce ilegal? Pentru că firma turcului nu deținea autorizațiile de mediu necesare pentru transportul și comercializarea gazului freon. Intermediarul acestei afaceri a fost vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu care la rândul lui a primit câte 1.000 de dolari pentru fiecare din cele 25 de tiruri cu gaz freon. Tirul de haine contrafăcute, 10.000 de euro Dar turcul Ertugul Sonmez voia să aducă ilegal în România și haine și parfumuri contrafăcute. În acest sens, a organizat o întâlnire în vama Giurgiu cu vameșul Demetrius Gheorghe și "fratele său" Liviu Berhardt. Cei trei s-au arătat dispuși să faciliteze trecerea frontierei cu mărfurile contrafăcute în schimbul sumei de 10.000 de euro pentru fiecare tir. Tot angajații statului i-au spus turcului să acopere marfa contrafăcută cu cereale sau nisip. Adică să folosească celebra metodă "capac". Pe lângă bani, turcul Sonmez i-a făcut cadou vameșului Stamatescu patru perechi de blugi Jacob. O astfel de pereche de blugi originală, nu contrafăcută, costă cel puțin 300 de euro. Acum turcul Ertugul Sonmez este unul dintre principalii denunțători. Stamatescu și Petrof scurgeau date din dosare penale Vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu împreună cu șeful său, Paul Petrof, directorul Direcției Regionale Vamale București, erau conectați și la marile rețele de evazioniști. Anchetatorii susțin, de exemplu, că cei doi vameși nu au nici o reținere "să abuzeze în interes personal" de funcțiile pe care le dețin. "Astfel, se constată cinismul cu care recurge la mijloace de obținere de câștiguri bănești facile și dezinvoltura cu care îi arată lui Bucura Cătălin ordonanța emisă în dosarul 262/P/2022 când acesta tocmai a fost trimis în judecată (în decembrie 2023) pentru comiterea unei infracțiuni de evaziune fiscală cu un prejudiciu de peste 51 milioane de lei. De asemenea trebuie punctată funcția de conducere ce potențează atât responsabilitatea inculpatului față de funcția publică dar și gravitatea corupției", susțin anchetatorii. Cazul Bucura Cătălin Bucura, liderul unei grupări de evazioniști, a fost unul dintre personajele reținute de DNA în dosarul Murflatar. Conform ordonanței, în perioada 2010 - 2014, patru societăţi cu activitate de producere şi comercializare a băuturilor alcoolice, deţinute sau controlate de George Ivănescu, Cătălin Bucura, Gheorghe Zlotea şi de alte persoane, au produs un prejudiciu total de aproape 600 de milioane lei bugetului de stat prin sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale. DeFapt.ro a mai dezvăluit că cei doi vameși, Paul Petrof și Răzvan Cosmin Stamatescu, i-au cerut evazionistului Cătălin Bucura să contribuie cu 5.000 lei pentru plata hainelor achiziționate de Ion Cupă, fostul șef al Vămilor, actual secretar general adjunct al ANAF.

EXCLUSIV Declarațiile lui Ciolacu au crescut prețul acțiunilor Gabriel Resources cu 50% pe Bursa de la Toronto. Premierul a spus că România va pierde în speța Roșia Montană
Investigații

EXCLUSIV Declarațiile lui Ciolacu au crescut prețul acțiunilor Gabriel Resources cu 50% pe Bursa de la Toronto. Premierul a spus că România va pierde în speța Roșia Montană

Ciolacu a crescut acțiunile Gabriel - RMGC. 217,57 milioane dolari. Cu atât a crescut valoarea acțiunilor Gabriel Resources Ltd. în ultimele 18 zile, timp în care premierul Marcel Ciolacu, șeful PSD, a anunțat în repetate rânduri că România a pierdut procesul în dosarul Roșia Montană. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Culmea, deși premierul Marcel Ciolacu a insistat că o decizie în acest caz va fi anunțată până la data de 10 februarie, documentele oficiale arată că aceasta va fi emisă până pe 12 martie 2024. Compania canadiană Gabriel Resource a dat în judecată România la Tribunalul de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID), acolo unde a cerut despăgubiri de 3,3 miliarde de dolari. Peste un miliard de acțiuni Compania canadiană Gabriel Resources Ltd are listate 1.036.063.840 de acțiuni, conform datelor de pe Bursa din Toronto. Prețul unei acțiuni a variat între 0,41 și 0,46 dolari în prima lună a anului 2024. Citește și: Aurul și argintul de la Roșia Montană valorează 20 de miliarde de euro, dar statul român nu s-ar alege cu mare lucru, deși are aproape 20% din acțiunile RMGC Pe 31 ianuarie 2024, o acțiune Gabriel Resources se tranzacționa la prețul de 0,45 dolari. Valoarea cumulată a acțiunilor era la aceea dată de peste 466,22 milioane de dolari. În seara zilei de 31 ianuarie au început să curgă știrile despre procesul de la Washington dintre Gabriel Resources și România. Toate publicații au anunțat la unison că România a pierdut procesul și ar urma să plătească despăgubiri de minimum două miliarde de dolari. Premierul a insistat că România a pierdut Informațiile pe surse transmise de Guvernul României și Ministerul Finanțelor arătau că decizia oficială ar urma să fie emisă pe data de 10 februarie 2024. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM O zi mai târziu, pe 1 februarie, premierul Marcel Ciolacu a anunțat oficial că Guvernul se aşteaptă ca pe 10 februarie să vină o decizie definitivă în cauza privind Roşia Montană şi este pregătit pentru discuţii, dacă statul român va fi obligat la despăgubiri. "Înţeleg că până pe data de 10 va veni şi o decizie definitivă în cazul Roşia Montană. (…) În ceea ce priveşte plăţile, sunt ferm convins că vom avea o discuţie cu cei care este posibil să câştige acest proces. Întâi şi întâi să vedem instanţa ce sumă va hotărî", a declarat premierul Marcel Ciolacu. Ciolacu a crescut acțiunile Gabriel - RMGC În urma acestor declarații oficiale, acțiunile Gabriel Resources au început să crească semnificativ pe Bursa din Toronto. Prețul unei acțiuni a crescut de la 0,45 la 0,57 dolari în data de 2 februarie, zi în care s-au tranzacționat peste 807.000 de acțiuni. De aproape 20 de ori mai mult față de 31 ianuarie, atunci când s-au tranzacționat doar 41.290 de acțiuni. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu Tot pe 2 februarie, compania Gabriel Resources a anunțat pe Bursa din Toronto că o decizie în dosarul Roșia Montană ar urma să fie emisă până la data de 12 martie 2024. "Gabriel ia act de creșterea recentă a prețului acțiunilor sale și a volumului de acțiuni tranzacționate. Gabriel nu are cunoștință de nicio decizie a Tribunalului sau de momentul în care va fi emisă aceasta și așteaptă o comunicare suplimentare din partea ICSID în acest sens. O dată primit, Gabriel va anunța piața fără întârziere", se menționează în comunicatul emis de Gabriel Resources. Creștere cu 217 milioane de dolari Mai mult, și în comunicatele anterioare ale companiei canadiene se menționa că decizia ar urma să fie emisă până la data de 12 martie 2024. Cu toate acestea, în următoarele zile, premierul Marcel Ciolacu a insistat în repetate rânduri că decizia va fi emisă până pe 10 februarie. În acest context, acțiunile Gabriel Resources au atins un vârf de 0,64 de dolari pe acțiune în data de 8 februarie 2024. Valoarea acțiunilor au scăzut pe 9 februarie la 0,57 dolari pe acțiune. Vineri, 16 februarie, valoarea unei acțiuni Gabriel Resources a crescut la 0,66 dolari. Atunci s-au tranzacționat 255.134 de acțiuni. La acest preț, valoarea celor peste 1,036 miliarde de acțiuni a depășit suma de 688,744 milioane de dolari. Ceea ce înseamnă o creștere de peste 217,57 milioane dolari.

Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea "nota" cu afaceriști
Investigații

Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea "nota" cu afaceriști

Hainele șefului Vămii, plătite de subordonați. Ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fostul șef al Vămilor și actualul secretar general adjunct al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, i-a cerut subalternului său corupt, vameșul Paul Petrof, să-i plătească o notă de plată de aproape 2.000 de euro pentru hainele pe care le comandase de la CANALI. Citește și: O altă afacere de tip Roșia Montană intermediată de Victor Ponta. Cum face Ponta sute de mii de euro din afaceri cu resurse din subsolul României Ca orice vameș care se respectă, Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București, i-a cerut la rândul său evazionistului Cătălin Bucura, trimis în judecată pentru o evaziune fiscală de 51 milioane lei, să suporte jumătate din nota de plată. Informațiile apar în dosarul de corupție al vameșilor de la Direcția Regionala Vamală București arestați preventiv pentru 30 de zile, dar până în prezent traseistul Ion Cupă nu a fost pus sub acuzare de Direcția Națională Anticorupție. Relevant la această speță este traseul șpăgilor în Autoritatea Vamală Română. Hainele șefului Vămii, plătite de subordonați Ion Cupă a condus Autoritatea Vamală Română în perioada iunie 2023 – ianuarie 2024. În timpul mandatului său de președinte cu rang de secretar de stat, Ion Cupă a fost prins în mrejele corupției. Informațiile apar în referatul de arestare al vameșilor corupți de la Direcția Regională Vamală București, conduși de vameșul șef Paul Petrof. Citește și: STENOGRAME Șeful Direcției Regionale Vamale București negocia șpăgile chiar la el în birou, fără să se ferească. Mai are un dosar la DNA din 2017, uitat de procurori La data de 28 decembrie 2023, vameșul șef Paul Petrof se afla în biroul său împreună cu subalternii Răzvan Cosmin Stamatescu, Marius Maris, Alexandru Cernat și Nicolae Ștefan Teianu. Ulterior, în birou a venit și controversatul afacerist Cătălin Bucura. În timpul discuțiilor, Paul Petrof se plângea subalternilor săi și afaceristului Cătălin Bucura că trebuie să "suporte" mai multe cheltuieli făcute de către șeful său, președintele Ion Cupă, poreclit "Păduraru'". Ultima notă de plată pe care urma să o achite era în cuantum de 9.496 lei, adică în jur de 2.000 de euro, pentru hainele comandate de președintele Ion Cupă: un costum, o cămașă, pantofi, fular și curea. Toate, de la CANALI. "Nepotu'" a cotizat cu 5.000 de lei Vameșul șef Paul Petrof și subalternul său Răzvan Cosmin Stamatescu i-au cerut direct afaceristului Cătălin Bucura, zis "Nepotu'", să contribuie la nota de plată cu suma de 5.000 de lei. Conform anchetatorilor, Cătălin Bucura a fost de acord să plătească jumătate din valoarea hainelor comandate de Ion Cupă, dar a impus o singură condiție: să nu participe la momentul plății pentru a nu fi surprins de camerele de luat vederi în magazin sau în apropierea acestuia. "De asemenea, din aceste discuții reiese că BUCURA CĂTĂLIN (

STENOGRAME Șeful Direcției Regionale Vamale București negocia șpăgile chiar la el în birou, fără să se ferească. Mai are un dosar la DNA din 2017, uitat de procurori
Eveniment

STENOGRAME Șeful Direcției Regionale Vamale București negocia șpăgile chiar la el în birou, fără să se ferească. Mai are un dosar la DNA din 2017, uitat de procurori

Șeful Vămii negocia șpaga în birou. Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București, a fost arestat preventiv pentru că a cerut unui afacerist italian o șpagă de 50.000 de euro pentru achiziționarea unui apartament și haine de lux de la Consiglieri. În schimbul șpăgilor, firma italianului a primit autorizații de antrepozitar fiscal și de expeditor înregistrat. Citește și: O altă afacere de tip Roșia Montană intermediată de Victor Ponta. Cum face Ponta sute de mii de euro din afaceri cu resurse din subsolul României Acesta este doar un mic caz de corupție în care este implicat vameșul șef Paul Petrof, în contextul în care acesta avea în subordine toate birourile vamale din sud-estul României, inclusiv cele de pe aeroporturile Băneasa, Otopeni, Kogălniceanu, chiar și cele din Portul Constanța. Pe numele lui Paul Petrof mai exista un dosar de corupție din anul 2017, atunci când DNA l-a acuzat de favorizarea făptuitorului și instigare la abuz în serviciu. Un alt dosar DNA, deschis în 2017 În vara anului 2017, în urma unei anchete a Oficiului de Luptă Antifraudă (OLAF), procurorii anticorupție l-au acuzat pe Paul Petrof, pe atunci tot director executiv al Direcției Regionale Vamale București, de favorizarea făptuitorului și instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Conform procurorilor, afaceriștii Marin Ciupitu și Alexandru Emilian Mirea au falsificat șapte declarații vamale de import pentru a trage o țeapă de aproape 900.000 lei bugetului Uniunii Europene și al statului român. Marin Ciupitu a aplelat la Paul Petrof, care a decis să facă două noi controale pentru a șterge urmele fraudei. Apoi Paul Petrof le-a cerut subalternilor, Luminița Eleonora Carmen Rotaru și Nicolae Pasmangiu, să infirme rezultatele anchetei OLAF și să susțină că nu s-a fraudat nici bugetul UE, nici cel al României. De atunci au trecut aproape șapte ani, timp în care dosarul de corupție al lui Paul Petrof au fost uitat în fișetul procurorilor. Ce a primit șpăgarul la schimb O nouă anchetă a procurorilor DNA arată că vameșul Paul Petrof și-a continuat nestingherit combinațiile în calitate de șef al Direcției Regionale Vamale București, instituție care are în subordine birourile vamale de interior din Ilfov, București, aeroportul Băneasa, aeroportul Otopeni, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Constanța, Prahova și aeroportul Mihail Kogălniceanu. Adică principalele porți prin care intră mărfurile în România. De data aceasta, procurorii anticorupție îl acuză pe vameșul șef Paul Petrof că i-a cerut italianului Gianluca Carpineta "plata unui avans pentru un apartament în sumă de 50.000 euro și produse de vestimentație de lux de la Consiglieri". În schimbul șpăgilor, vameșul Paul Petrof a emis autorizații de antrepozitar fiscal și de expeditor înregistrat pentru PBM Quality Investment Consulting SRL. Această societate este deținută de Turtle Capital SA (35%), înregistrată în Elveția, Cătălin Buga (15), Ovidiu Buga (15%) și italianul Gianluca Carpineta (35%). Numele italianului Gianluca Carpineta, acuzat de procurorii DNA de dare de mită, apare și în societățile Bio Fuel Green Energy SRL și GLC Consulting Global Solutions. Șeful Vămii negocia șpaga în birou Paul Petrof a fost monitorizat îndeaproape de procurorii DNA. În biroul acestuia de la Direcția Regională Vamală București au fost montate echipamente audio-video care au înregistrat discuții despre șpăgi cu italianul Gianluca Carpineta. Vameșul șef îi spune italianul într-una dintre discuții că vrea să își cumpere un apartament. PETROF PAUL: Vreau să cumpăr undeva. Dai avans și după asta, așa... CARPINETA GIANLUCA: (n.n. neinteligibil) PETROF PAUL: Ai undeva? Stăm împreună, unde stăm? CARPINETA GIANLUCA: A Florin acolo, questo... de unde a cumpărat el (n.n. neinteligibil) PETROF PAUL: Caută-mi și mie undeva CARPINETA GIANLUCA: (n.n. neinteligibil) PETROF PAUL: Io cu Ina. Si vreau mut io și Bogdan stai la mine. Și io dau rata, știi. CARPINETA GIANLUCA: Da, așa face. Io mereu face așa. Io... eu unul dintre puținele avansuri (n.n. neinteligibil) se poate. (n.n. neinteligibil) (n.n. arată două degete ale mâinii stângi, respectiv degetul arătător și degetul mijlociu) CARPINETA GIANLUCA: Mai important e, acuma, mai important... apartament. PETROF PAUL: Da, eu vreau să (n.n. neinteligibil) CARPINETA GIANLUCA: Asta... nu există... PETROF PAUL: Asta vreau. CARPINETA GIANLUCA: Asta, asta tot, aproape. PETROF PAUL: Dar este drumu’ acolo sau e câmp? CARPINETA GIANLUCA: Nu... PETROF PAUL: Este drum sau câmp? CARPINETA GIANLUCA: Nu, tot perfecto. PETROF PAUL: Da? CARPINETA GIANLUCA: Da, perfecto. PETROF PAUL: Da? (n.n. neinteligibil) au venit? CARPINETA GIANLUCA: Frumos e... frumos, da. PETROF PAUL: Foarte bine! Normal, nu cu scară, nu cu nimic.... CARPINETA GIANLUCA: Da, da, da, da. PETROF PAUL: Terasă (n.n. neinteligibil) CARPINETA GIANLUCA: Mică nu e... 90 de metri. PETROF PAUL: 90? CARPINETA GIANLUCA: Da. PETROF PAUL: Ok. CARPINETA GIANLUCA: (n.n. neinteligibil) de plătire. PETROF PAUL: Da. CARPINETA GIANLUCA: Ce, jumate in mana, e jumate in doi ani (n.n. neinteligibil) cheie, asta imediat. (n.n. neinteligibil) tu ai apartament. Tu nu plătești închiriare (n.n. neinteligibil) așa. PETROF PAUL: Am înțeles, da. Vreau să rămână ceva, că asta tot cheltui, cheltui, cheltui banii... CARPINETA GIANLUCA: Da, așa mai bine (n.n. neinteligibil) cu tine (n.n. neinteligibil) facem asta. PETROF PAUL: Da, ok. CARPINETA GIANLUCA: Asta pentru mine, asta pentru... e apartamentu’, gata. Asta e obiectiv. PETROF PAUL: Uite CUI – u’ (n.n. neinteligibil) (n.n. arătându-i telefonul mobil) CARPINETA GIANLUCA: De ce vorbim, ce vorbim, nimic... PETROF PAUL: (n.n. râde, după care ia un bilet tip post-it de pe birou și începe să scrie pe el) PBM, da? CARPINETA GIANLUCA: Da PETROF PAUL: La mine imediat ai gata. Ai auzit? Fiul: "Aha! Bravo! Eu nu mă bag" Procurorii DNA au surprins o altă discuție între vameșul Paul Petrof și fiul său, Bogdan Cristian Petrof. În această discuție, Petrof senior îi confirmă fiului său că italianul Gianluca Carpineta va plăti avansul de 50.000 de euro pentru apartament. PETROF PAUL: Bă! Care-i problema? PETROF BOGDAN CRISTIAN: Păi dacă e ...[neinteligibil]... PETROF PAUL: Deci, ăsta plătește 50 de mii avansul. PETROF BOGDAN CRISTIAN: O nesimțire. PETROF PAUL: Acuma, GIANLUCA la ce i-am făcut io acuma tre’ plătească avansul. Și pe urmă noi ratele. Aveai tu de un’ să dai avans? PETROF BOGDAN CRISTIAN: Doamne, ferește! PETROF PAUL: Avansul, dă GIANLUCA 50 de mii. PETROF BOGDAN CRISTIAN: Aha! Bravo! Eu nu mă bag, nu știu nimic. Ăla e al tău ...[neinteligibil]... PETROF PAUL: N-ai, nu știe. Că dacă știe de tine, moare. PETROF BOGDAN CRISTIAN: Nu știe nici mă... Și cu GICĂ, știe la fel. Că nu mă văd cu el și cu GIANLUCA. Nu că am prins cardeala ...[neinteligibil]... PETROF PAUL: E, și-acuma el... Costume de lux de la Consiglieri Relația dintre vameșul șef Paul Petrof și italianul Gianluca Carpineta pare că este mult mai profundă. De exemplu, italianul se oferă să îi cumpere îmbrăcăminte de lux de la Consiglieri. CARPINETA GIANLUCA: Băi, vrei, cadou e la... cadou. PETROF PAUL: Da. CARPINETA GIANLUCA: De la Consiglieri, vrei? PETROF PAUL: Da! CARPINETA GIANLUCA: Aduce (n.n. neinteligibil) mâine dimineață. PETROF PAUL: Păi, dă-mi unde să mă duc. CARPINETA GIANLUCA: Scriu... Consiglieri. PETROF PAUL: Da. CARPINETA GIANLUCA: Ok, mă duc mâine dimineață și (n.n. neinteligibil) PETROF PAUL: Și-mi dai pe unde este să mă duc (n.n. neinteligibil) CARPINETA GIANLUCA: Păi, e aproape de casa ta. BUGA OVIDIU: Aleea Alexandru, lângă palatu' lu' Gigi Becali, acolo (n.n. neinteligibil) CARPINETA GIANLUCA: Da, acolo...în spatele lu’ Gigi Becali. PETROF PAUL: Tre' să semnez toate... ca să ia salariile că d-aia așteaptă toți (n.n. indicând mai multe documente pe care le are pe birou)

Aurul și argintul de la Roșia Montană valorează 20 de miliarde de euro, dar statul român nu s-ar alege cu mare lucru, deși are aproape 20% din acțiunile RMGC
Investigații

Aurul și argintul de la Roșia Montană valorează 20 de miliarde de euro, dar statul român nu s-ar alege cu mare lucru, deși are aproape 20% din acțiunile RMGC

Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC. 314 tone de aur și aproape 1.500 de tone de argint - atât au estimat canadienii de la Roșia Montană Gold Corporation că ar putea extrage timp de 16 ani din zăcământul aurifer de la Roșia Montană din Munții Apuseni. Aurul valorează mult, dar e în pământ Doar valoarea aurului se ridică astăzi la aproape 19 miliarde de euro, la care se adaugă peste un miliard de euro pentru argint. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Chiar dacă au făcut studii timp de nouă ani, în perioada 1997 – 2006, reprezentanții RMGC susțin că valoarea întregului zăcământ nu este exactă. Aceștia nu exclud ca întreaga cantitate de aur și argint să crească substanțial. La Roșia Montană există și alte tipuri de metale, dar acestea nu pot fi exploatate și valorificate economic pentru că se află în concentrații prea mici. De la romani la Frank Timiș Zăcământul de aur de la Roșia Montană a fost exploatat timp de aproape 2.000 de ani. După 1989, mina a fost închisă. Apoi a venit controversatul afacerist Frank Timiș. Acesta a avut nevoie de doi ani pentru a pune mâna pe aurul de la Roșia Montană. În anul 1997, statul român, prin Regia Autonomă a Cuprului Deva, rebotezată Minvest SA, s-a asociat cu Gabriel Resources Limited, firma lui Frank Timiș, pentru a fonda societate mixtă Euro Gold Resources SA. Noua societate, la care statul este acționar cu 19,31%, și-a schimbat denumirea în Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) în anul 2001. Un gram și jumătate de aur la o tonă de munte Între timp, canadienii au explorat îndeaproape zăcământul aurifer de la Roșia Montana. Datele făcute publice de aceștia arată că de la Roșia Montană s-ar putea extrage 215 milioane tone de minereu cu un conținut mediu de 1,46 g/t aur şi 6,9 g/t argint. Adică în jur de 314 tone de aur și 1.480 de tone de argint. "Calculul de rezerve se bazează pe un program foarte elaborat de cercetare în urma căruia s-au prelevat 191.320 de probe din foraje, reţele subterane şi de la suprafaţă. Am putea spune că acest zăcământ se cunoaşte în cel mai mic detaliu şi totodată că este cel mai extins program de cercetare a unui zăcământ care s-a realizat vreodată în România. Fiecare metru probat a fost analizat pentru aur și argint. Baza de date, care conţine peste 400.000 de analize, a fost verificată de experţi independenţi, atât din România cât şi din străinătate", conform informațiilor făcute publice de reprezentanții RMGC. Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC Prețul aurului pe bursele internaționale este în continuă creștere. Ultimele date arată că un gram de aur se tranzacționează cu aproximativ 60 euro. La uncie, aurul atinge în această perioadă un preț în jur de 1.860 de euro. În cazul în care întreaga cantitate de aur de la Roșia Montană ar fi vândută la prețul zilei, Roșia Montană Gold Corporation ar încasa nu mai puțin de 18,8 miliarde euro. Argintul este mult mai ieftin pe piețele internaționale, deși foarte mulți au început să investească în acest metal prețios. Pe piețe internaționale se tranzacționeză în prezent cu 663 de euro kilogramul. Dacă ar fi vândută și întreaga cantitate de argint, adică cele 1.480 tone estimate a fi conținute în zăcământul de la Roșia Montană, RMGC ar obține încă 982 milioane de euro. Cumulat, Roșia Montană Gold Corporation ar obține în jur de 20 de miliarde de euro pe aurul și argintul de la Roșia Montană. Statului român i-ar reveni 19,31% din profitul obținut după scăderea cheltuielilor. Iar cheltuielile miniere nu sunt deloc mici. Pe de altă parte, RMGC trebuie să plătească și redevență în valoare de 6% din cantitatea de aur scoasă. Adică, raportat la 20 de miliarde de euro, ar fi vorba de 1,2 miliarde de euro din redevențe. Dar, atenție, redevențele ar fi încasate numai din momentul scoaterii primului gram de aur, anual. Metale (prea) rare Care este cantitatea reală de aur și argint în zăcământul de la Roșia Montană nu se știe cu exacitate, chiar dacă au fost prelevate 191.320 de probe. Pe site-ul RMGC au fost postate întrebările puse de cetățeni în urma unor dezbateri publice. Reprezentanții companiei au răspuns la una dintre întrebări că "zăcământul Roşia Montană prezintă un bun potenţial de creştere a resurselor şi rezervelor cunoscute, dar pentru promovarea acestora la un grad ridicat de cunoaştere este necesară efectuarea unor programe de cercetare adiţionale, care trebuie sa obţină avizul de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale". Aceleași probe din foraje arată că la "Roşia Montană nu se cunosc alte metale, pe lângă aur şi argint, în concentraţii suficient de importante pentru a fi exploatate şi valorificate economic". Reprezentanții RMGC susțin că "acestă afirmaţie este susţinută de datele obţinute în urma analizării a 47 de elemente şi efectuării a numeroase studii petrografice. Precizăm că în cea mai mare parte concentraţiile de elemente se încadrează în fondul natural al scoarţei terestre: U (1,43 ppm conţinut mediu la Roşia Montană faţă de 3,7 ppm în scoarţa terestră), Th (6,07 ppm faţă de 18 ppm), Sr (95,4 ppm faţă de 125 ppm), Mo (1,27 ppm faţă de 1,5 ppm), In (0,05 ppm faţă de 0,1 ppm), Ge (0,21 ppm faţă de 1,5 ppm) etc.".

EXCLUSIV Spitalele atacate cibernetic au avut ca vulnerabilitate aplicația Hipocrate, cumpărată de la firma pe care o controla Sebastian Vlădescu, fostul ministru de Finanțe
Investigații

EXCLUSIV Spitalele atacate cibernetic au avut ca vulnerabilitate aplicația Hipocrate, cumpărată de la firma pe care o controla Sebastian Vlădescu, fostul ministru de Finanțe

Spitalele, atacate cibernetic prin aplicația Hipocrate. Aceasta este folosită de majoritatea spitalelor de stat, a fost ținta unui atac cibernetic de amploare care a avut repercusiuni asupra infrastructurii IT a 18 spitale din întreaga țară. Printre acestea se află patru spitale importante din București. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a anunțat că fost notificat în cursul acestei zile cu privire la un atac cibernetic de tip ransomware asupra unui furnizor de servicii pentru mai multe spitale din România. Sistemul informatic Hipocrate este vândut și securizat de Romanian Soft Company, o firmă controlată în trecut de ex-ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu, aflat în închisoare pentru luare de mită. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM Securitatea cibernetică a câtorva dintre spitale afectate de atacul cibernetic este asigurată de firma Cymed, condusă de general de brigadă (r) Daniel Ioniță. Acesta a declarat la solicitarea DeFapt.ro că majoritatea spitalelor nu au afectate conexiunile, doar aplicația Hipocrate, care nu este în responsabilitatea sa. Spitalele, atacate cibernetic prin aplicația Hipocrate Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a anunțat că între 15 și 20 de spitale din țară și din București întâmpină probleme în utilizarea sistemului informatic Hipocrate în urma unui atac cibernetic. "Nu ştim exact câte spitale sunt în momentul de faţă. Nu avem informaţia, dar lucrăm împreună cu Centrul Naţional de Securitate Cibernetică pentru elucidarea cauzelor şi remedierea acestora", a spus ministrul Alexandru Rafila. Ulterior, s-a stabilit că în urma atacului cibernetic au fost afectate 18 spitale. Florin Bica, purtătorul de cuvânt al Spitalului "Bagdasar Arseni", a precizat că sistemul informatic a fost atacat. "Informaţia a venit de la sistemul Hipocrate care se pare ca a fost atacat şi am oprit accesul la internetul public. În momentul de faţă funcţionăm în offline. Nu am trimis bolnavi acasă şi continuăm activitatea un pic mai greoi", a declarat medicul Florin Bica, citat de Agerpres.ro. Firma de securitate cibernetică nu are drept în aplicație O parte din spitalele afectate de atacul cibernetic asupra sistemului informatic Hipocrate au contracte pentru securitate cibernetică cu firma Cymed Security Technologies, controlată printr-o suveică de firme de britanicul Michael Lewis John Selby, născut în Africa de Sud. În fruntea companie de securitate cibernetică se află generalul de brigadă (r) Daniel Ioniță, fost director în cadrul Directoratul Național de Securitate Cibernetică. La solicitarea DeFapt.ro, generalul Daniel Ioniță a declarat că firma pe care o conduce nu asigură securitatea informatică și pentru aplicația Hipocrate, deși are contracte pentru protecția infrastructurii IT a câtorva dintre spitalele afectate. "E o aplicație web, accesată contractual de spital cu respectivul furnizor, și unde nu am nici un fel de drept să intru ca să verific. Furnizorul este singurul care poate să vă spună ce s-a întâmplat. Nici nu pot să văd, chiar și acolo unde furnizăm noi servicii de securitate cibernetică spitalelor, ce s-a întâmplat în respectiva aplicație", a declarat generalul Ioniță. Atacul, venit prin aplicație Practic, firma Romanian Soft Company nu dă acces la severe iar spitalele nu își pot securiza conexiunea. O vulnerabilitate care se poate repeta oricând. Generalul (r) Daniel Ioniță a mai spus că, pentru firma pe care o conduce, totul a fost "legitim": "Toate conexiunile între contractantul nostru, spitalul, și firma respectivă erau legitime. Eu văd că se conectează de la serverul spitalului la serverul firmei. Ce fac între ei pe baza contractului pe care îl au, nu am dreptul să văd așa ceva. Imediat dacă apare vreo neregularitate față de ceea ce este obișnuit am fi putut sesiza. Dar pentru noi, traficul a fost legitim. Dacă atacul a fost pe aplicație, pe serverele firmei, și ulterior au fost transmis virusul sau ce s-a întâmplat către spital era imposibil de văzut de către noi.". Vlădescu, la închisoare pentru mită Sistemul informatic Hipocrate a fost dezvoltat și vândut către spitalele publice de stat de firma Romanian Soft Company, prin care s-a perindat și fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu. În primăvara anului 2023, Sebastian Vlădescu a fost condamnat definitiv la șapte ani și patru luni de închisoare pentru infracțiunea de luare de mită. În anul 2007, compania Omnis Group a acuzat firma lui Sebastian Vlădescu, Romanian Soft Company, de furt intelectual: ar fi copiat părți semnificative din sistemele informatizate ISIS și ISIS.net, pe care le-ar fi folosit la conceperea mai multor aplicații, inclusiv Hipocrate. Compania reclamantă susținea că furtul programelor protejate s-a produs în momentul în care doi angajați, Dragoș Săracu și Irinel Lupei, s-au transferat la firma ministrului. Oficiul Român pentru Drepturile de Autor a confirmat atunci furtul, dar dosarul a fost clasat. Firma Romanian Soft Company este deținută în prezent de societatea Genius IT Solutions SRL (83,85%), Gheorghe Gabriel Oprea și Cristina Ioana Crăciun. Societatea Genius IT Solutions este deținută la rândul ei de Alexandra Mădălina Voicu (67%) și Silviu Alexandru Cârstea (33%).

EXCLUSIV "Umbra" lui George Maior, sociologul Ștefureac (Inscop), și fondatorul Superbet au lansat un agregator de știri în super-anul electoral 2024
Investigații

EXCLUSIV "Umbra" lui George Maior, sociologul Ștefureac (Inscop), și fondatorul Superbet au lansat un agregator de știri în super-anul electoral 2024

Ștefureac și Dragic, agregator de știri. Remus Ioan Ștefureac, fostul consilier al lui George Maior la SRI și Ambasada României în SUA, s-a asociat cu soția lui Sacha Dragic, fondatorul Superbet, pentru a lansa un proiect media. Noua platformă este un agregator de știri care utiliează instrumente de Inteligență Artificială. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM Acesta este cel de-al doilea proiect media aflat în portofoliul familiei Dragic, după ce anul trecut a achiziționat 40% din agenția de știri news.ro. Sociologul Remus Ioan Ștefureac a obținut titlul de doctor în științe Militare și Informații la Academia Națională de Informații "Mihai Viteazu", după ce anterior a fost consilierul directorului SRI, pesedistul George Maior. Ștefureac și Dragic, agregator de știri Politologul Remus Ioan Ștefureac, proprietarul casei de sondaje Inscop, a anunțat în urmă cu două săptămâni lansarea platformei informat.ro, un proiect media care folosește mai multe instrumente de Inteligență Artificială. Totodată, potrivit lui Ștefureac, proiectul este o "platformă independentă, echidistantă care te ajută să fii informat la minut despre tot ceea ce contează". Noul proiect media este deținut de Strategic Media Team SRL, societate deținută de Fundația Dragic (80%) și Remus Ioan Ștefureac (20%). Pe funcția de administrator al societății se află Mircea Marian Medaru, fost coordonator de programe la mai multe televiziuni și unul din partenerii de afaceri ai lui Silviu Prigoană. Fundația Dragic și cei mai puțin norocoși Fundația Dragic este condusă de Augusta Valeria Dragic, co-fondatoare a Grupului Superbet alături de soțul ei, Sacha Dragic. Din anul 2019, Augusta Dragic face parte și din Consiliul Director al Fundației Superbet. Conform unui interviu acordat Business Magazin, Augusta Dragic s-a declarat generoasă: "Prin Fundația Dragic am vrut să împărțim și cu cei mai puțini norocoși ceva din succesul nostru". Agenția de știri news.ro este un alt proiect media în care a investit familia Dragic. La începutul anului trecut, Sacha Dragic a cumpărat 40% din părțile sociale prin firma D Craig Holding. Ștefureac, cu Maior până la moarte Remus Ioan Ștefureac a avut o carieră publică strâns legată de cea a pesedistului George Maior, fostul șef al Serviciului Român de Informații și ambasador al României în SUA. În perioada 2008 – 2011, a fost consilierul directorului SRI George Maior. În 2013, a obținut titlul de doctor în științe Militare și Informații la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazu” a Seriviciului Român de Informații. Totul părea că s-a sfârșit la începutul anului 2015, atunci când George Maior a fost obligat să "abdice" de la conducerea SRI. Moment în care Ștefureac i-a scris o odă demnă de ceaușism fostului său șef sub titlul "Demisia – protest a lui George Maior" în Adevărul. Din textul cu pricina aflăm că George Maior a fost cel mai bun șef al unui serviciu secret, dar și că plecarea sa era o pierdere pentru România. George Maior a fost numit ulterior ambasador al României în SUA. L-a urmat îndeaproape Remus Ștefureac în calitate de consilier diplomatic.

EXCLUSIV Responsabilul CNAIR de proiectul podului de la Brăila, care are probleme grave cu infiltrațiile, este membru AUR Prahova. Ca politician, e critic cu companiile străine
Investigații

EXCLUSIV Responsabilul CNAIR de proiectul podului de la Brăila, care are probleme grave cu infiltrațiile, este membru AUR Prahova. Ca politician, e critic cu companiile străine

Podul de la Brăila, garantat AUR. Compania italiană Webuild, fostă Astaldi, nu a respectat rețeta asfaltului și tehnologia de turnare a acestuia pe podul suspendat de la Brăila. Iar blocurile de ancoraj sunt pline de fisuri și infiltrații ale apei. Obligația sesizării în fază incipientă a tuturor neregulilor la această lucrare de peste 2,5 miliarde lei îi revine lui Cristian Enache, fost șef al AUR Prahova, desemnat responsabil de proiect de conducerea CNAIR încă din anul 2018. Citește și: EXCLUSIV Fiul unei membre din comisia CNAIR de licitație pentru podul de la Brăila, angajat la terminarea facultății de constructorul podului ca responsabil de calitatea lucrării La solicitarea DeFapt.ro, Cristian Enache a declarat că problemele cu asfaltul sunt "insignifiante" dacă sunt raportate la valoarea totală a proiectului. Cu toate acestea, angajatul CNAIR susține că asfaltul turnat, conform testelor, era în conformitate cu toate standardele în vigoare, deși, în urma unei expertize, s-a constat contrariul. Responsabil de proiect din 2018 Cristian Enache a fost desemnat responsabil de proiectul "Podul suspendat de la Brăila" de la începutul anului 2018 de către conducerea CNAIR. Din această postură, Enache trebuia să știe de toate problemele ivite pe șantier. Și anume: dacă materialele folosite de antreprenor corespund standardelor de calitate, care este frecvența testelor, ce lucrări sunt prost făcute, etc. La constatarea celei mai mice erori sau nereguli, Enache era obligat să o raporteze managerului de proiect. Adică superiorului său din cadrul CNAIR. Enache: Problemele "nu sunt chiar așa grave" DeFapt.ro l-a întrebat pe Cristian Enache dacă a raportat conducerii CNAIR problemele apărute la podul suspendat de la Brăila. Enache nu a stat pe gânduri și a răspuns: "Da, dar nu știu despre ce probleme vorbiți. Problemele care apar și prin presă? Da, toată lumea știe despre ele. Dar nu sunt probleme foarte mari. Nu sunt chiar așa de grave.". Chiar dacă a încercat să minimalizeze neregulile constatate după inaugurarea podului, Cristian Enache a spus că nu este normal să existe fisuri în asfalt și infiltrații de apă. "Raportat la valoarea de contract acceptată, valoarea uzurii este foarte mică. Este insignifiantă. Are o valoare foarte mică și este o greseală a antreprenorului, nu a companiei (CNAIR – n.r.). Sunt făcute revendicări în sensul acesta. Beneficiarul a făcut revendicări", a spus Cristian Enache, încercând o nouă minimalizare a dezastrului de la Brăila. Asfaltul a fost prost, laboratoarele au zis că e bun Legat de deterioarea asfaltului și de fisurile apărute în acesta după inaugurarea podului, Cristian Enache a precizat că a raportat aceste nereguli atunci când au apărut. O expertiză realizată ulterior arăta că rețeta folosită de constructorul Webuild pentru mixturile bituminoase nu a fost una corectă. Cristian Pistol, șeful CNAIR, declara în noiembrie 2023 că "antreprenorul și supervizorul lucrării nu au respectat rețeta, nu au respectat producerea și așternerea așa cum ar fi trebuit". Întrebat cum de nu a sesizat că firma Webuild nu a respectat rețeta pentru mixturi bituminoase, Cristian Enache a menționat că a verificat calitatea materialelor folosite. "Avem laboratoarele din șantier. Testele făcute la acel moment confirmau că materialele sunt în conformitate cu standardele în vigoare", a spus acesta. Podul de la Brăila, garantat AUR La aproape doi ani după ce a devenit responsabil de proiectul "Podul suspendat de la Brăila", Cristian Enache a candidat pentru un post de consilier local la Tinosu, o localitate din județul Prahova, din partea AUR. Inițial, a deținut funcția de vicepreședinte al filialei AUR Prahova. Apoi, din noiembrie 2021, a preluat funcția de președinte al AUR Prahova de la Mihai Cucu. Potrivit filialei prahovene a AUR, "Cristian Enache nu mai ocupă funcția de Coordonator al filialei județene Prahova a Alianței pentru Unirea Românilor din data de 01.06.2023". În cadrul unei conferințe de presă din martie 2023, Cristian Enache a criticat autoritățile care sunt permisive cu antreprenorii străini. "Antreprenorii străini vin cu partea de management și subcontractează lucrările altor firme, la care se adaugă lipsa forței de muncă și mobilizarea în cadrul șantierului", a spus Cristian Enache făcând referire la contractele atribuite de CNAIR, dar fără a menționa direct numele companiei de stat care îi plătește anual un salariu de aproape 100.000 de lei. Întrebat de DeFapt.ro despre vechimea sa în AUR, Enache a închis telefonul.

EXCLUSIV Fiul unei membre din comisia CNAIR de licitație pentru podul de la Brăila, angajat la terminarea facultății de constructorul podului ca responsabil de calitatea lucrării
Investigații

EXCLUSIV Fiul unei membre din comisia CNAIR de licitație pentru podul de la Brăila, angajat la terminarea facultății de constructorul podului ca responsabil de calitatea lucrării

Mama dă contractul, compania angajează fiul. Ruxandra Nechita, o șefă de serviciu din cadrul CNAIR, a făcut parte din comisia de atribuire a contractului pentru construcția podului suspendat de la Brăila. Apoi, fiul ei a fost angajat de compania italiană Webuild, fosta Astaldi, care a construit podul, ca inginer responsabil cu calitatea chiar la lucrările de la podul suspendat de la Brăila. Citește și: EXCLUSIV Șeful CNAIR admite că podul de la Brăila, deschis circulației, are infiltrații grave de apă pluvială care pot afecta structura de rezistență, dar se ascunde după lipsa recepției Liberalul Cristian Pistol, șeful CNAIR, a declarat pentru DeFapt.ro că nu are competență de a comenta eventualele grade de rudenie dintre cei implicați în derularea obiectivelor de investiții, deși conflictul de interese este evident. Ruxandra Nechita, șefă de proiect Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat în aprilie 2017 organizarea licitației pentru proiectul "Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila". Citește și: Andreea Esca, o antreprenoare afectată de măsurile fiscale ale lui Ciolacu: dilema celor două IMM-uri ale vedetei TV În Caietul de Sarcini, la capitolul patru, a fost făcută publică o listă cu "persoane cu funcții de decizie din cadrul Autorității Contractante, precum și persoanele din cadrul Autorității Contractante ce pot influența conținutul documentației de atribuire și/sau desfășurarea procedurii de atribuire". Printre acestea, și Ruxandra Nicoleta Nechita, șef proiect la Unitatea de Implementare a Proiectelor. Mama dă contractul, compania angajează fiul Contractul, în valoare de aproape două miliarde de lei, a fost atribuit la data de 15 ianuarie 2018 asocierii formate din Astaldi Spa, actuala Webuild, și IHI Infrastructure Systems. Ulterior, au început să apară problemele la construcția podului suspendat de la Brăila. Inițial, a fost vorba despre tergiversarea lucrării, generată de ritmul de lucru și slaba mobilizare a constructorului. În noiembrie 2021, italienii de la Webuild au decis să îl angajeze pe tânărul Octav Nechita, atunci proaspăt absolvent al Universității Tehnice de Construcții București și fiul Ruxandrei Nechita, pe funcția de inginer responsabil cu calitatea controlului. Unde? Tocmai la podul suspendat de la Brăila, confom informațiilor făcute publice de Octav Nechita pe contul său de Linkedin. Șeful CNAIR zice că nu e competent pe rudenie DeFapt.ro i-a solicitat directorului Cristian Pistol, actual șef al CNAIR, să explice dacă în acest caz este sau nu un conflict de interese. Pistol a evitat să răspundă. Totuși, a ținut să transmită că "CNAIR nu are competența de a comenta eventualele grade de rudenie dintre cei implicați în derularea obiectivelor de investiții". Ruxandra Nechita, șefă de serviciu în cadrul CNAIR, a recunoscut că a făcut parte din comisia de licitație, dar că nu poate da oficial nici un punct de vedere fără acordul conducerii companiei de stat. "Trebuie să discutați la noi, la Presă (Biroul de presă al CNAIR - n.r.), să vă răspundă. Nu pot să vă dau relații conform procedurilor interne. Numai Presa vă poate răspunde la toate întrebările. Eu nu pot să dau relații, nu am voie, am semnat niște acte. Avem și noi un cod intern, un regulament de organizare și funcționare și nu pot să vă dau relații decât prin Serviciul de Presă. Orice solicitare aveți adresați-o oficial companiei”, a declarat Ruxandra Nechita. Nechita: "Nu mă bag, avem un regulament intern" După ce i s-a comunicat că s-a făcut o solicitare în acest sens către CNAIR, Ruxandra Nechita a rămas pe poziție: "Nu m-a întrebat nimeni nimic. Nu mă pricep". Întrebată dacă, totuși, consideră că este un conflict de interese între calitatea ei de membră a comisiei de licitație și angajarea fiului ei de către italienii de la Webuild ca inginer pentru proiectul podului suspendat de la Brăila, Ruxandra Nechita a pus aceeași placă. "Da, vă înțeleg. Nu mi-au adus la cunoștință. Nu mă bag, avem un regulament intern, nu am voie să dau relații", a spus Ruxandra Nechita.

VIDEO EXCLUSIV Șeful CNAIR admite că podul de la Brăila, deschis circulației, are infiltrații pluviale grave care pot afecta structura de rezistență, dar se ascunde după lipsa recepției
Investigații

VIDEO EXCLUSIV Șeful CNAIR admite că podul de la Brăila, deschis circulației, are infiltrații pluviale grave care pot afecta structura de rezistență, dar se ascunde după lipsa recepției

Podul de la Brăila, infiltrații grave. Proiectul de 700 de milioane de euro s-a transformat într-un eșec al pesedistului Sorin Grindeanu, actualul ministrul al Transporturilor, și al subalternului său, liberalul Cristian Pistol, șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. După ce podul suspendat a fost inaugurat în prezența președintelui Klaus Iohannis, au ieșit la iveală o serie de lucrări prost făcute, folosirea de materiale slab calitative, ba chiar și infiltrații de apă în structura de rezistență. Citește și: Andreea Esca, o antreprenoare afectată de măsurile fiscale ale lui Ciolacu: dilema celor două IMM-uri ale vedetei TV La solicitarea DeFapt.ro, directorul Cristian Pistol a aruncat vina exclusiv pe constructorii italieni de la Webuild, fosta Astaldi, și pe japonezii de la IHI Infrastructure Systems, deși lucrările și calitatea materialelor folosite în construcția podului au fost supervizate de reprezentanții CNAIR. Nefinalizat și fără recepție, dar inaugurat cu președinte și premier Podul suspendat de la Brăila a fost inaugurat oficial la data de 6 iulie 2023 în prezența președintelui Klaus Iohannis, a premierului Marcel Ciolacu, a ministrului Transporturilor Sorin Grindeanu, dar și a altor 300 de invitați. Culmea, întregul eveniment a avut loc în contextul în care lucrarea nu era finalizată integral. Mai mult, podul nici măcar nu avea recepția făcută de către beneficiar. Adică de către CNAIR. Apoi au apărut problemele. Asfaltul a început să se deniveleze chiar din prima lună. Apoi, s-a constatat că cel puțin 400 de șuruburi din parapetul lateral nu erau strânse. Controalele ulterioare au arătat că deficiențele sunt mult mai grave. CNAIR: Traficul, deschis "la propunerea antreprenorului" DeFapt.ro a obținut un raport din care rezulta că blocurile de ancoraj sunt pline de fisuri și infiltrații care vor afecta pe termen lung durabilitatea și stabilitatea structurale. Citește și: EXCLUSIV: VIDEO & DOCUMENTE Dezastru: podul de la Brăila, plin de fisuri și infiltrații de apă care afectează structura de rezistență (raport oficial). Podul a costat 700 milioane EUR DeFapt.ro l-a întrebat pe directorul Cristian Pistol cine a decis inaugurarea și deschiderea traficului pe Podul de la Brăila în contextul în care lucrările nu au fost recepționate de către CNAIR. Acesta a aruncat vina pe constructorii Webuild și IHI Infrastructure Systems. "Deschiderea traficului pe Podul de la Brăila s-a realizat cu respectarea HG 845 din 2018, cât și a Planului de management al traficului realizat de către antreprenor și avizat de autoritățile abilitate", a spus Cristian Pistol. Mai mult, spune directorul CNAIR, deschiderea traficului pe pod "a fost realizată la propunerea antreprenorului în vederea finalizării tuturor lucrărilor la acest obiectiv". Asfaltul a crăpat în prima lună Asfaltul turnat pe Podul de la Brăila a avut nevoie de doar o lună pentru a se fisura. Inițial, directorul Cristian Pistol s-a comportat ca un avocat al constructorului Webuild și a dat vina pe șoferii care tranzitau podul. Întrebat câte mașini au tranzitat podul, Cristian Pistol nu a știu să răspundă, deși există echipamente de monitorizare continuă a traficului. "Acest proiect este prevăzut cu sisteme de monitorizare a traficului, care sunt în gestiunea antreprenorului, acestea nefiind recepționate și predate beneficiarului", a spus Cristian Pistol. De abia în noiembrie 2023, în urma expertizelor, s-a constatat că societatea Webuild este responsabilă pentru distrugerea asfaltului: constructorul nu respectase rețeta mixturilor bituminoase și nici tehnologia de aplicare a acestora. Cu toate acestea, directorul Pistol a spus că antreprenorul a acționat în vederea remedierii acestora. Mai mult, având calitatea de Proiectant și Executant, constructorul a demarat procedurile în vederea realizării unei expertize tehnice, care să stabilească soluția tehnică a mixturii, ținând cont de experiența acestuia în construcția de poduri suspendate. Podul de la Brăila, infiltrații grave DeFapt.ro a prezentat în exclusivitate cum se acumulează apa în tablierul podului suspendat de la Brăila. Directorul Cristian Pistol susține acum că tablierul metalic casetat "a fost prevăzut cu un sistem complex de colectare și evacuare a apelor de pe partea carosabilă, sistem care a fost prevăzut în interiorul tablierului metalic. Ținând cont că lucrările nu au fost recepționate, orice defecțiune se realizează de antreprenor, acesta asigurând la momentul recepției condițiile și funcționalitatea sistemului la parametrii din proiect". Ceea ce nu spune, însă, directorul Cristian Pistol este că podul de la Brăila nu putea fi dat în circulație fără să fie asigurată scurgerea apelor de pe partea carosabilă. Mai mult, șeful CNAIR recunoaște că în interiorul tablierului metalic "există riscul apariției de apă din motive tehnice, însă, ținând cont că lucrarea nu a fost recepționată, întreaga responsabilitate cu privire la finalizarea și menținerea sistemului de colectare și evacuare a apelor la parametrii din proiect este a antreprenorului". Pietonii și bicicliștii, eliminați de pe pod Podul suspendat de la Brăila era prevăzut inițial cu pistă pentru bicicliști și trotuare pentru pietoni. Dar s-a renunțat la ele din motive de securitate, deși erau prevăzute în Studiul de Fezabilitate. Șeful CNAIR susține că antreprenorul a prezentat în cadrul Proiectului Tehnic realizarea trotuarelor doar pentru mentenanță și întreținere în urma studiilor și încercărilor în tunelul de vânt. "Trebuie menționat faptul că, în cazul podurilor suspendate, orice măsură suplimentară (chiar și parapete metalic de înălțime redusă) prezintă un risc potențial de reducere a performanței stabilității la vânt a podului și, uneori, poate avea consecințe fatale. Instalarea unor astfel de măsuri suplimentare, cum ar fi plasă/gard împotriva sinuciderii, gard anti-vandalism, se poate realiza cel puțin după studii atente privind siguranța structurală, siguranță care ar putea fi afectată de aceste măsuri suplimentare”, a transmis Cristian Pistol. Șeful CNAIR susține că, în conformitate cu legislația națională, accesul bicicliștilor și al pietonilor pe drumurile de clasa tehnică II nu este permisă, în vederea evitării accidentelor. În acest caz, întrebarea este de ce trotuarul pentru pietoni și pista pentru bicicliști au fost trecute în proiect.

DNA i-a percheziționat liberalului Iulian Dumitrescu și apartamentul închiriat în complexul Stejarii din Băneasa, pe care șeful CJ Prahova plătește chirie 6.000 de euro lunar
Eveniment

DNA i-a percheziționat liberalului Iulian Dumitrescu și apartamentul închiriat în complexul Stejarii din Băneasa, pe care șeful CJ Prahova plătește chirie 6.000 de euro lunar

Baronul PNL Dumitrescu, chirie de nabab. Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova și unul dintre cei mai influenți liberali la nivel central, are probleme cu legea în pragul campaniei electorale. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au efectuat 19 percheziții domiciliare într-un dosar de corupție și fals, inclusiv la sediul CJ Prahova și Hidro Prahova. Printre cei vizați de ancheta procurorilor s-ar afla și sora liberalului Iulian Dumitrescu, Angelica Marilena Lambrea. Citește și: ANALIZĂ Explicația pentru care PSD și PNL vor să comaseze localele cu alt set de alegeri: cine pierde, cine câștigă Liberalul Iulian Dumitrescu a anunțat că va colabora cu anchetatorii și nu se va ascunde în spatele vreunei funcții politice sau administrative. În timp ce președintele Klaus Iohannis a anunțat de la Bruxelles că "procurorii au tot dreptul să verifice și persoane politice". DeFapt.ro a dezvăluit o serie de afaceri controversate girate de liberalul Iulian Dumitrescu, de la plăți pe lucrări fictive la afacerile cu deșeuri și contracte cu dedicație. Baronul PNL Dumitrescu, chirie de nabab Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat că a făcut 19 percheziții în dimineața zilei de 1 februarie 2024 într-un dosar ce "vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție și fals, săvârșite în perioada 2020 - prezent, de către funcționari publici în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu". Au fost percheziționate inclusiv locuințele deținute de liberalul Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova, cel care conduce județul din reședința sa de lux din Complexul Ștejarii. Acolo deține un apartament fastuos pentru care plătește o chirie lunară de 6.000 de euro lunar. Adică 72.000 de euro anual. O sumă colosală, în contextul în care salariul său anual primit de la Consiliul Județean Prahova este de aproape 33.000 de euro, iar cel al soției sale, Alexandra Paula Dumitrescu, de aproximativ 11.000 de euro. Pe lângă banii din salariu, Alexandra Paula Dumitrescu, a mai încasat în anul 2022 dividende de 115.000 euro. Practic, aproape jumătate din veniturile oficiale anuale ale familiei Dumitrescu se duc pe plata chiriei. Liberalul susține că nu are "nimic de ascuns" Pe lângă imobilele familiei Dumitrescu, au mai fost percheziții la sediul Consiliului Județean Prahova și la Hidro Prahova, compania de apă și canal la care CJ Prahova este acționar majoritar. Liberalul Iulian Dumitrescu a anunțat pe contul său de Facebook că pune la dispoziţia procurorilor toate informaţiile şi datele de care au nevoie. "Colaborez cu instituţiile statului pentru a lămuri cât mai repede această situaţie. Nu mă voi ascunde în spatele vreunei funcţii politice sau administrative. În momentul în care se va finaliza această fază a anchetei, voi comunica transparent opiniei publice despre cele întâmplate. Nu am nimic de ascuns", a spus Dumitrescu. Problema ar fi la centura Mizilului Ancheta procurorilor DNA vizează în mod special contractul de peste 85 de milioane lei atribuit de Consilul Județean Prahova pentru construcția șoselei de centură a orașului Mizil. Contractul a fost semnat în vara anului trecut cu un consorțiu format din firmele Vallys Deco, Drum Concept, Rosocons Construct și Dineng Dev. Consiliul Județean Prahova a finanțat acest proiect cu aproximativ 44,2 milioane lei, iar restul banilor au fost alocați prin Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny". Societatea Drum Concept este una dintre cele 11 firme investigate de Consiliul Concurenței în anul 2012 pentru trucarea licitațiilor la Primăria Municipiului București. Datele de Registrul Comerțului arată că, în prezent, societatea este deținută de Alexandra Ulmamei (49,09%), Florin Diaconu (40,91%) și Cristian Marinel Mihai (10%). Alexandra Ulmamei (34 de ani) a mai fost asociată cu Mihaela Pirpiliu în firma Ram Cons Assets. De administrarea societății se ocupa Ionel Pirpiliu, fratele fostului deputat PDL Ștefan Pirpiliu. Ionel Pirpiliu este unul dintre foștii asociați ai firmei Delta Antrepriză de Construcții și Montaj 93, cumpărată de Primăria Sectorului, acolo unde este primar Robert Negoiță. Onea, de la Cosma la Dumitrescu Consiliul Județean Prahova, condus de liberalul Iulian Dumitrescu, a făcut o serie de achiziții controversate din 2020 până în prezent. Citește și: EXCLUSIV Liberalul Iulian Dumitrescu, șeful CJ Prahova, a plătit din bani publici să „ningă” în județ: 25.000 de euro s-au dus pe zăpadă fictivă curățată la fel de imaginar Conform unui raport din 2022 al Camerei de Conturi Prahova, CJ Prahova a plătit ilegal suma de aproape 25.000 de euro pentru decontarea "unor servicii de deszăpezire neefectuate potrivit datelor prezentate în foile de parcurs în extrasele foilor aparatelor tahograf sau în buletinele meteo". DeFapt.ro a mai dezvăluit că, în vara anului 2022, CJ Prahova a atribuit un contract de 12 milioane euro, în urma unei licitații cu un singur ofertant, asocierii dintre firmele Coni și Hydrostoy, din Bulgaria. Citește și: Prim-vicele PNL Iulian Dumitrescu conduce o instituție care dă contracte de zeci de milioane de euro unei firme judecate pentru evaziune fiscală, ex-sponsor al baronului PSD Cosma Firma Coni, controlată de Nicolae Onea prin intermediul membrilor familiei sale Cornelia Onea și Nicolae Giunior Onea, a fost acuzată în 2014 de către DNA că a contribuit la bunăstarea familiei baronului PSD Mircea Cosma. Nicolae Onea l-a denunțat atunci pe Mircea Cosma, căruia îi plătea indirect 10% din valoarea contractelor publice. Banii erau încasați în numele lui Cosma de controversatul Răzvan Alexe.

EXCLUSIV Ex-procurorul Muscalu: pensie specială (390.000 lei), dividende (300.000 lei), CA Romarm (45.000 lei), INM, director de firme. Ar fi "trântit" dosarul "Cocaina pentru VIP-uri"
Investigații

EXCLUSIV Ex-procurorul Muscalu: pensie specială (390.000 lei), dividende (300.000 lei), CA Romarm (45.000 lei), INM, director de firme. Ar fi "trântit" dosarul "Cocaina pentru VIP-uri"

Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm. Gheorghe Muscalu, fostul procuror acuzat de mușamalizarea dosarului "Cocaină pentru VIP-uri", încasează de la stat o pensie specială de 390.000 lei anual, echivalentul a 78.000 de euro, după ce s-a pensionat la vârsta de 52 de ani, la finalul anului 2016. Din iulie 2022, Muscalu cumulează pensia specială cu indemnizația anuală de peste 9.000 de euro de la stat, bani pe care îi primește în calitate de membru în Consiliul de Administrație al Romarm, companie deținută de Ministerul Economiei. Citește și: Noul negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la universitatea Rutgers din SUA, unde a fost și lector. În România, ministrul Câciu are studii la o universitate privată În paralel, procurorul pensionar a mai avut cinci locuri de muncă, plus propria firmă de consultanță, de unde a încasat dividende de aproape 282.000 lei. "Cocaina pentru VIP-uri" ca Țiriac junior a dispărut Gheorghe Muscalu și-a început cariera de procuror în septembrie 1989 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina. În perioada 2002 – 2004, a fost procuror șef al Secției de Combatere a Criminalității și Antidrog, apoi a preluat funcția de procuror șef al DIICOT. În februarie 2005, ministrul Justiției de atunci, Monica Macovei, a cerut ca procurorul Muscalu să fie cecrcetat de Parchetul General pentru acuzațiile de favorizare a infractorului și mușamalizare a dosarului "Cocaină pentru VIP-uri", în care era cercetat fiul magnatului Ion Țiriac. Dosarul procurorului Gheorge Muscalu a fost închis rapid, după ce s-a decis neînceperea urmăririi penale. Ulterior, procurorul Gheorghe Muscalu a fost mutat pe funcția de șef al Serviciului de Prevenire și Combatere a Infracțiunilor de Terorism și a celor contra siguranței naționale. Apoi, Muscalu a ajuns vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Procurorul s-a pensionat după aproape 27 de ani de muncă, în anul 2016, la vârsta de 52 de ani. Angajat la Justiție de Ana Birchall În aprilie 2019, Gheorghe Muscalu a fost angajat pe funcția de consilier al ministrului Justiției Ana Birchall. Conform declarației de avere depusă în anul 2019 pentru anul 2018, Gheorghe Muscalu încasa o pensie specială de 423.348 lei anual. Adică 35.279 lei lunar, echivalentul a peste 7.000 de euro. Soția sa, fosta judecătoare Mădălina Muscalu, avea o pensie specială de "doar" 205.044. Pe lângă pensie, Gheorghe Muscalu mai era angajat ca director juridic la patru societăți comerciale, de unde încasa anual peste 156.000 lei. Totodată, în anul 2018 a mai primit peste 10.000 lei de la Institutul Național al Magistraturii (INM) și peste 37.000 lei de la Universitatea "Titu Mariorescu". De la cei șase angajatori, Muscalu a încasat în total puțin peste 203.000 lei, adică jumătate din pensia specială pe care o încasa de la stat. Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm De la ministrul Ana Birchall, procurorul pensionar a fost preluat de ministrul liberal Cătălin Predoiu, cel care l-a ținut consilier până în martie 2020. În august 2021, îl regăsim pe Gheorghe Muscalu în funcția de membru în Consiliul de Administrație al Romarm, compania de import-export muniție și armament a Ministerului Economiei. Numirea a fost făcută de ministrul Economiei Virgil Popescu. Atunci, Muscalu a depus o nouă declarație de avere. În aceasta, a menționat același cuantum al pensiei, două venituri a câte 1.750 lei fiecare, pentru funcție de director general la AIR SA, respectiv la Galeriile Victoria. În plus, a mai declarat veniturile încasate pentru postul de cadru didactic de la Universitatea "Titu Maiorescu", de aproape 37.000 lei, plus 2.800 lei de la INM și 43.104 lei de la Ministerul Justiției. Totodată, Gheorghe Muscalu și-a deschis propria firmă, Anasis Lex Consulting SRL, de unde a încasat dividende nete de 160.522 lei. Pensionar, consultant, director de firme, profesor, formator Declarația de avere din iulie 2022 arată că, în anul 2021, ex-procurorul a deținut trei funcții de director general la trei firme private, preda la Universitatea "Titu Mariorescu", era formator la INM, dar oferea consultanță și pe propria firmă. Datele de la Ministerul de Finanțe arată că firma de consultanță a fostului procuror nu avea nici un angajat, dar a încasat dividende nete de aproape 263.000 lei. Cuantumul pensiei sale speciale a rămas neschimbat, în timp ce pensia soției sale a crescut puțin, la 211.000 lei. În ultima declarație de avere, depusă în iunie 2023, fostul procuror Gheorghe Muscalu a menționat că pensia specială i-a scăzut la 390.000 lei. Adică primește "doar" 32.500 lei pe lună față de 35.279 lei, cât primea inițial. Totodată, a scăzut și pensia soției sale, la 198.000 lei. Dar, tot în anul 2022, Muscalu a obținut diferențe salariale de la CSM prin hotărâri judecătorești în valoare de 67.152 lei. De pe urma celor trei funcții de director general la firmele Aurelius Împăratul Romanilor SA, respectiv Galeriile Victoria și Cetatea Apuseni SA, procurorul pensionar a primit un salariu cumulat de peste 8.000 de lei anual. Aproximativ 55.000 de lei au venit de la Universitatea "Titu Maiorescu" și dividende au fost de peste 281.000 lei. Pentru funcția de membru în CA al Romarm, Muscalu a primit alți 45.300 lei în 2022, adică 3.775 lei pe lună.

EXCLUSIV Ministrul Luminița Odobescu justifică decizia lui Ciolacu de a-l ignora pe ambasadorul Muraru în SUA și-l amenință voalat pe cel din urmă cu "evaluarea anuală"
Politică

EXCLUSIV Ministrul Luminița Odobescu justifică decizia lui Ciolacu de a-l ignora pe ambasadorul Muraru în SUA și-l amenință voalat pe cel din urmă cu "evaluarea anuală"

Odobescu îl amenință pe ambasadorul Muraru. Premierul Marcel Ciolacu și ambasadorul Andrei Muraru s-au contrat public în fața presei și a comunității de români din SUA, cu ocazia vizitei premierului peste ocean. O scenă la care a asistat și Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Externe. La solicitarea DeFapt.ro, ministrul Luminița Odobescu a transmis că activitatea generală a tuturor misiunilor diplomatice, inclusiv a Ambasadei României în SUA și a personalului acesteia, fac obiectul unor evaluări. Ciolacu, un nimeni la Washington La începutul lunii decembrie a anului trecut, premierul Marcel Ciolacu a făcut o vizită în Statele Unite ale Americii. A fost însoțit de un alai de demnitari, printre care și Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Externe. Vizita a fost mediocră din punct de vedere al contactelor, Ciolacu nereușind să se întâlnească nici măcar cu viceoreședintele Harris. Citește și: VIDEO Șoc la Antena 3: un telespectator i-a spus, în direct, lui Gâdea că vinovate de dezastrul din România sunt televiziunile care primesc bani de la partide Ambasadorul României în SUA, însă, a reușit să anime atmosfera generală. Astfel, în cadrul unei recepții la care au participat presa și comunitatea de români din SUA, ambasadorul Andrei Muraru l-a acuzat pe premierul Marcel Ciolacu că a interzis participarea reprezentanților Ambasadei la întâlnirile politice din SUA. Contre Ciolacu - Muraru în public Ironic, ambasadorul Muraru a spus atunci că "domnul prim-ministru a considerat că nu este necesară participarea reprezentanților ambasadei României la Washington la întâlnirile politice din următoarele zile. Acestea fiind spuse, domnule prim-ministru, nu-mi rămâne decât să vă doresc foarte mult succes, dumneavoastră și echipei guvernamentale, pentru că succesul dumneavoastră aici în America înseamnă succesul României. Și, în definitiv, vă dorim ceea ce ne dorim cu toții, întâlniri de substanță, rodnice pentru pacea, prosperitatea și securitatea românilor”. Reacția premierului Marcel Ciolacu, vizibil iritat, nu s-a lăsat mult așteptată: "Cred că domnul ambasador e mai tânăr decât mine, cred că cea mai mare calitate în politică este răbdarea. Nu cred că este mare diferenţă între politică şi diplomaţie şi sunt ferm convins că domnul ambasador nu şi-a pierdut încă răbdarea, cum nici eu n-am făcut-o de multe ori şi în contexte mai dificile. Important este să ne vedem misiunea pe care o avem fiecare într-un moment important pentru România şi mai puţin pentru interesele noastre sau viziunile noastre personale.". MAE confirmă că ambasadele pregătesc vizita La schimbul de ironii dintre dintre Marcel Ciolacu și Andrei Muraru a asistat și Luminița Odobescu, șefa diplomației românești. DeFapt.ro a transmis acesteia mai multe întrebări în legătură cu disputa din SUA dintre cei doi oficiali. Ministrul Luminița Odobescu a transmis prin Biroul de Presă al MAE că misiunile diplomatice ale României îndeplinesc sarcinile de politică externă și contribuie efectiv la realizarea acestora, sub îndrumarea și controlul MAE. Cu alte cuvinte, ambasada României în SUA s-a ocupat de organizarea vizitei premierului Marcel Ciolacu. "Ca parte a acestor sarcini, misiunile diplomatice au rol în pregătirea și desfășurarea vizitelor în străinătate ale demnitarilor români. În acest sens, misiunile diplomatice mențin legătura cu un set divers de interlocutori, atât din rândul autorităților române, cât și al autorităților din statul de reședință. Activitatea misiunii diplomatice începe din stadiul incipient de pregătire a vizitei, respectiv perfectarea datei acesteia, a agendei de convorbiri, transmiterea de informări și materiale utile în pregătirea dosarelor de întrevedere, clarificarea aspectelor de ordin logistic etc. Aceasta este o procedură cu caracter general aplicată de misiunile diplomatice ale României", potrivit MAE. Ministrul de Externe: Pot exista excepții Totodată, conform MAE, deși în practica diplomatică există uzanța ca o delegație oficială să includă și un reprezentant al misiunii diplomatice, aceasta nu are caracter obligatoriu. "Pot exista atât excepții cu caracter general (de exemplu, convorbirile în format tête-à-tête) cât și excepții punctuale, dictate de contextul local și/sau de decizia șefului de delegație", a arătat MAE pentru DeFapt.ro. Practic, ministrul Odobescu i-a oferit premierului Marcel Ciolacu și justificarea formală de a-l exclude de la anumite întâlniri pe ambasadorul Andrei Muraru. Odobescu și Ciolacu la întoarcerea din Israel, în mijlocul crizei din Gaza (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea) Odobescu îl amenință pe ambasadorul Muraru Întrebată dacă i-a solicitat președintelui Klaus Iohannis să îl revoce pe Andrei Muraru din funcția de ambasador al României în SUA, ministrul Luminița Odobescu a refuzat să răspundă. Însă a menționat că "activitatea generală a tuturor misiunilor diplomatice și consulare ale României, inclusiv a Ambasadei României în Statele Unite ale Americii și a personalului acesteia, face obiectul unor evaluări anuale la nivel MAE". Ambasadorul Andrei Muraru pare că a făcut un pas în spate în urma scandalului cu premierul Marcel Ciolacu. Într-un interviu acordat Prima News, ambasadorul Andrei Muraru a lăudat activitatea Guvernului în privința programului Viza Waiver, prin care ar urma să fie eliminate vizele pentru românii care călătoresc în SUA.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră