vineri 17 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Petru Zoltan

663 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Eveniment

Și cărăușul șpăgilor lui Vâlcov a fost adus în România pentru a face închisoare. Se ascundea, la fel ca Vâlcov, în Italia

Cărăușul șpăgilor lui Vâlcov, returnat României. Fugarul Minel Florin Prina, celebru pentru că îi căra șpăgile pesedistului Darius Vâlcov, a fost extrădat în România din Italia. El a fost condamant la patru ani și șase luni de închisoare pentru complicitate la trafic de influenţă şi spălare a banilor în "Dosarul tablourilor" al lui Darius Vâlcov. Tot din Italia a fost extrădat și Darius Vâlcov, fost ministru PSD la Finanțe, la jumătatea lunii august a acestui an. Pe numele lui exista un mandat european de arestare pentru executarea unei pedepse de șase ani cu executare pentru trafic de influență și spălare de bani. Cărăușul șpăgilor lui Vâlcov, returnat României Minel Florin Prina, fostul primar al Slatinei, a fost condamnat definitiv la o pedeapsă de patru ani și șase luni în "Dosarul tablourilor". Se întâmpla la data de 3 mai 2023, atunci când a fost găsit vinovat de complicitate la trafic de influență și spălarea banilor. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Atunci când polițiștii s-au dus la el pentru a-l întemnița, Minel Prina era deja plecat spre Italia. Judecătorii de la Tribunalul București au emis imediat un mandat de arestare european pe numele său. Iar șase zile mai târziu avea să fie arestat de polițiștii italieni în Milano. Aproape șapte milioane, șpagă Conform Direcției Naționale Anticorupție, în cursul anului 2009, afaceristul Theodor Berna i-a propus un comision de 20% lui Darius Vâlcov, pe atunci primar al Slatinei, pentru contractele pe care urma să le primească de la Compania de Apă Olt. Firma lui Berna, Tehnologica Radion, a câștigat contracte de aproape 80 de milioane lei în urma înțelegerii. Ulterior, în perioada ianuarie – martie 2021, Darius Vâlcov a primit o șpagă de 1,2 milioane lei în trei tranșe a câte 400.000 lei fiecare. Apoi a intrat în scenă Minel Florin Prina, cel care avea să devină cărăușul șpăgilor. Anchetatorii susțin că, în perioada aprilie - decembrie 2011, Darius Vâlcov a primit de la Theodor Berna, prin intermediul lui Minel Prina, suma totală de 2.500.000 lei în cinci tranşe. De fiecare dată, câte 500.000 lei. Ulterior, Theodor Berna i-a mai livrat 3.080.000 lui Darius Vâlcov prin intermediul unor societăți. Vâlcov, primul "greu" returnat din Italia Fostul ministru de Finanțe și fost primar al Slatinei Darius Vâlcov a fost condamnat în acest dosar de corupție la șase ani de închisoare. Pentru a scăpa de executarea pedepsei, pesedistul Vâlcov a fugit în Italia. Acolo a apelat la tot felul de tertipuri juridice pentru a nu fi extrădat în România. Curtea de Apel din Napoli a decis la data de 20 iulie ca Darius Vâlcov să fie extrădat în România pentru a-și executa pedeapsa. Dar pesedistul nu s-a lăsat așa ușor "expulzat" din Italia, motiv pentru care a făcut recurs la Curtea de Casație a Italiei. Nu a mai avut noroc pentru că magistrații au decis să îi respingă recursul. Autoritățile din Italia l-au extrădat în România la data de 14 august 2023. Fostul ministru al Finanțelor a fost încarcerat într-o primă fază la Penitenciarul Rahova.

Și cărăușul șpăgilor lui Vâlcov a fost adus în România pentru a face închisoare. Se ascundea, la fel ca Vâlcov, în Italia
EXCLUSIV Aeroportul Brașov, o bombă cu ceas în privința securității: SRI, alertă în legătură cu ușurința cu care se poate pătrunde în zonele de securitate. Cum a autorizat AACR funcționarea?
Investigații

EXCLUSIV Aeroportul Brașov, o bombă cu ceas în privința securității: SRI, alertă în legătură cu ușurința cu care se poate pătrunde în zonele de securitate. Cum a autorizat AACR funcționarea?

Aeroportul Brașov, breșe grave de securitate. Aerogara, o investiție de aproximativ 140 de milioane de euro, a picat testul de securitate, deși a fost autorizat recent de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, condusă de liberalul Nicolae Stoica. O autorizare suspectă, făcută la ordin politic, dar care poate pune în pericol siguranța și securitatea aviației civile din România. Raport AACR, în exclusivitate DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un raport făcut pe repede înainte care, chiar și așa, arată că Aeroportul Internațional Brașov este un adevărat sat fără câini construit din bani publici. De exemplu, angajații firmei UTI se legitimează cu permisele de acces auto, în timp ce angajații aeroportului au acces pe baza unor legitimații fără fotografie în toate zonele de securitate cu acces restricționat. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești În aceste situații se încalcă Regulamentul Uniunii Europene 2015/1998. Sunt vulnerabilități grave de securitate care au fost ignorate la momentul autorizării de AACR. Mai mult, pentru ca imaginea să fie complet halucinantă, șeful securității de pe Aeroportul Internațional Brașov este Dan Ion Roșu, un fost manager de securitate la magazinele Selgros. Cost: 140 de milioane de euro Aeroportul Internațional Brașov a fost proiectul de suflet al actualului ministru al Dezvoltării, Adrian Ioan Veștea, în mandatul său de președinte al Consiliului Județean Brașov. Construcția aeroportului a început în anul 2020 și a costat în jur de 140 de milioane de euro, din care aproximativ 120 milioane de euro au fost alocați de Consiliul Județean din fonduri proprii și împrumuturi, iar restul, de la bugetul de stat. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile le cere aeroporturilor să se protejeze cibernetic. Același șef a sabotat securitatea cibernetică din AACR Liberalul Adrian Veștea l-a desemnat director de aeroport pe Alexandru Anghel, pe care ulterior l-a plasat în Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române. Adică exact la instituția Ministerului Transporturilor care autorizează aeroporturile în România. Autorizarea inițială, doar pe reguli naționale Primele suspiciuni legate de neregulile de la Aeroportul Brașov au apărut atunci când administratorul aeroportului a cerut Autorității Aeronautice Civile Române (AACR), condusă de controversatul liberal Nicolae Stoica, autorizarea doar în baza reglementărilor naționale. Ulterior a cerut certificarea și autorizarea în baza Regulamentului European nr. 139/2014. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) DeFapt.ro i-a solicitat directorului Nicolae Stoica să comunice ce nereguli au fost constatate în timpul procesului de autorizare și certificare, dar acesta a refuzat să le comunice. Cu toate acestea, directorul Nicolae Stoica a transmis că „Autoritatea Aeronautică Civilă Română a evaluat, conform Regulamentului UE nr. 139/2014, adecvarea resurselor Aeroportului Internațional Brașov, iar operatorul de aerodrom a îndeplinit condițiile necesare eliberării certificatului”. Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a plusat și a anunțat că a emis un ordin de ministru prin care Aeroportul Brașov a fost certificat ca aeroport internațional. Raport cu 90 de deficiențe Inaugurat cu surle și trâmbițe la data de 15 iunie 2023, aeroportul s-a dovedit un real eșec pentru administrația județeană, cât și pentru AACR și ministrul Sorin Grindeanu. Surse din cadrul ministerul Transporturilor au declarat sub protecția anonimatului pentru DeFapt.ro că "Aeroportul Internațional Brașov a fost certificat internațional fără să se respecte Regulamentul European în baza căruia a fost autorizat. Există un raport stufos, ținut la secret de domnul director Nicolae Stoica și domnul ministrul Sorin Grindeanu, în care sunt semnalate 90 de neconformități, dintre care 28 sunt deficiențe grave". Aeroportul Brașov, breșe grave de securitate Alte nereguli pe partea de securitate aeroportuară i-au fost semnalate de Serviciul Român de Informații directorului Nicolae Stoica. De exemplu, SRI i-a transmis șefului AACR că sunt probleme cu zonele critice ale zonelor de securitate, controlul accesului pe aeroport, controlul de securitate al persoanelor, altele decât pasagerii, și al articolelor transportate. Nu există liste cu articolele interzise pe care angajații aeroportului au voie să le introducă în partea critică a aeroportului, dar mai ales nu există nimic pe partea de identificare a datelor și a sistemelor de tehnologie a informațiilor și comunicațiilor critice pentru aviația civilă și protejarea acestora împotriva amenințărilor cibernetice. Nu există nici măcar schița zonelor de securitate În urma acestei informări, liberalul Nicolae Stoica a trimis la data de 18 octombrie 2023 o echipă de inspecție de la ACCR la Aeroportul Internațional Brașov. Echipa de inspecție a fost formată din Maria Șola, Alexandru Pavel și Mirela Pricopi. Ultima, apropiată de liberalul Nicolae Stoica, ar fi fost plasată în echipă strategic, pentru a îndulci neregulile pe partea de securitate a aeroportului. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate raportul de inspecție pe securitate întocmit pe repede înainte de Mirela Pricopi și cei doi colegi ai ei. Conform acestui document, echipa de inspecție "nu a putut confirma în urma analizării documentelor puse la dispoziție, implementarea anumitor prevederi din în programul de securitate". Pretextul: aeroportul de abia a fost dat în folosință. Cu toate acestea, s-a constatat că "nu există o schiță relevantă a zonelor de securitate, care să permită corelarea cu descrierea din PSA (Programul de securitate aeronautică al aeroportului)". Absența până și a unei banale schițe ridică multe întrebări în legătură cu autorizarea aeroportului de către AACR. Uși și geamuri periculoase A fost constatată o deficiență și mai gravă. De exemplu, susține echipa de inspecție, pot apărea situații în care o persoană poate să acceseze Punctul de Control Acces (PCA) nr. 2, să treacă neobservată prin filtrul de control de securitate și apoi, printr-un geam situat la nivelul solului, să intre în partea critică a zonelor de securitate cu acces restricționat (CPSRA). Atenție, fără a fi supusă controlului de securitate. Mai mult, angajații aeroportului pot utiliza cardurile de proximitate pentru a deschide ușa care delimitează clădirea în care se află punctul de control de partea critică. Asta, în condițiile în care "o parte din acesti angajați nu dețin necesitatea operațională pentru a accesa CPSRA, deci nu ar trebui să dețină dreptul să acceseze respectiva ușă". Acces în zona de securitate cu legitimație auto O altă vulnerabilitate a Aeroportului Brașov constă în faptul că la intrarea în CPSRA prin PCA din interiorul terminalului de pasageri, controlul accesului pentru persoane este asigurat de personalul operatorului aeroportuar, accesul fiind permis, în general, numai după verificarea legitimației de aeroport. "Echipa a constatat însă situații în care accesul era permis și cu alt tip de legitimații, care nu se încadrau în categoriile permise de Regulamentul (UE) 2015/1998. Spre exemplu, reprezentanților firmei UTI li se permitea accesul pe baza unor permise de acces auto, în timp ce unora dintre angajații aeroportului li se permitea accesul pe baza unor legitimații fără fotografie", se menționează în raport. Fragment din raportul de control al ACCR la Aeroportul Brașov (sursa: defapt.ro) În plus, la nivelul Aeroportului Brașov nu a fost "realizată o analiză a necesității operaționale la emiterea legitimațiilor de aeroport. Astfel, s-a constatat faptul că toate legitimațiile emise până la acel moment permit acces în zonele de securitate cu acces restricționat inclusiv personalului administrativ (contabilitate, resurse umane, etc.), fără ca acesta să aibă necesitatea de a accesa respectivele zone". Șeful securității, adus de la un hipermarket Liberalul Adrian Veștea și Alexandru Anghel, care între timp a fost concediat din funcția de director al Aeroportului Brașov, l-au angajat pe Dan Ion Roșu, un fost manager de securitate la magazinele Selgros, pe funcția de șef al Serviciului de Securitate Aeroportuară. Deși, evident, securitatea unui aeroport internațional din Uniunea Europeană este complet diferită de cea a unor magazine cu alimente. Echipa de inspecție a AACR a considerat că responsabilă pentru haosul de pe Aeroportul Brașov este structura condusă de Dan Ion Roșu. Cum împiedică acesta utilizarea frauduloasă a legitimațiilor? Aflăm tot din raportul AACR: "Pentru a împiedica tentativele de utilizare frauduloasă a legitimațiilor de aeroport, declarate furate, pierdute sau anulate din cauza unor deteriorări, șeful SSA transmite o listă cu aceste legitimații la toate punctele de control acces ale aeroportului. Personalul responsabil cu activitatea de control acces în aceste puncte are obligația de a urmări cu atenție dacă aceste legitimații nu sunt utilizate de persoane neautorizate pentru a avea acces în zone restricționate ale aeroportului Brașov-Ghimbav".

Eduard Mike, șeful de cabinet al lui Câciu, face bani mai mulți din CA-uri decât salariul lui Iohannis sau al lui Ciolacu. Și soția lui Mike a primit locuri în CA
Investigații

Eduard Mike, șeful de cabinet al lui Câciu, face bani mai mulți din CA-uri decât salariul lui Iohannis sau al lui Ciolacu. Și soția lui Mike a primit locuri în CA

Omul lui Câciu, bănet din CA-uri. Eduard Mike, șeful de cabinet al pesedistului Adrian Câciu la Ministerul Finanțelor și Ministerul Fondurilor Europene, a fost plasat în patru consilii de administrație de unde a câștigat mai mulți bani decât președintele Klaus Iohannis. Citește și: Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă Ultima funcție primită este cea de președinte al Consiliului de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române (AACR), deși Mike nu are legătură cu domeniul. Nu s-a mulțumit doar cu atât: i-a făcut rost de un loc într-un consiliu de administrație și soției sale, Maria Arina Mike, o juristă angajată la Fondul de Garantare a Creditului Rural. Tot în Consiliul de Administrație al AACR se regăsește și fermierul Mihai Neacșu, fratele lui Marian Neacșu, actualul Secretar General al Guvernului. Crescut printre oamenii lui Dragnea Eduard Mike lucra pe funcția de consilier juridic în anul 2016 la firma 3T Construct SRL din Piatra Neamț, controlată de oamenii de încredere ai lui Liviu Dragnea, fostul lider al PSD. De exemplu, în perioada 2010-2014, firma 3T Construct a fost controlată de Petre Pitiș, directorul companiei Tel Drum. Petre Pitiș și-a cedat părțile sociale Nicoletei Pene, cea care deținea pe atunci funcția de director comercial al Tel Drum. Apoi s-a retras și Nicoleta Pena, după ce societatea a fost suspectată de fraudarea fondurilor europene. În prezent, societatea este deținută de Ana Pop și Gheorghe Viorel Pop. Căsătorie de succes bugetar Consilierul juridic de la 3T Construct, Eduard Mike, și-a luat și el tălpășița și, în anul 2016, a ajuns tocmai la Ministerul Agriculturii, pe funcția de consilier personal al unui secretar de stat. Apoi a fost avansat pe funcția de director de cabinet. La finalul anului 2016, a a fost angajat într-una dintre direcțiile de la Ministerul Agriculturii pe funcția de consilier asistent. Apoi, în octombrie 2017, s-a însurat cu gălățeanca Maria Arina Gîndac. La câteva luni după ce a terminat facultatea de drept la Universitatea "Nicolae Titulescu" din București, tânăra Maria Arina Mike a fost angajată ca jurist la Fondul de Garantare a Creditului Rural, deținut de CEC Bank și statul român prin Ministerul Agriculturii. Între timp, Eduard Mike a fost avansat pe funcția de consilier superior. Omul lui Câciu, bănet din CA-uri Eduard Mike a ajuns în anul 2022 de la Agricultură direct pe funcția de șef de cabinet al ministrului Finanțelor, pesedistul Adrian Câciu. La momentul detașării nu făcea parte din nici un consiliu de administrație. Treptat, ministrul Adrian Câciu l-a recomandat pentru mai multe consilii de administrație. De exemplu, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu l-a plasat în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Șeful său, ministrul Adrian Câciu, l-a numit în Consiliul de Administrație al Fondului Român de Contragarantare. Pasionat de tehnică, nu de interceptare, a intrat și în Consiliul de Administrație al Institutului Național de Cercetare Dezvoltare în Informatică. Și, pentru că stătea prost cu timpul, Eduard Mike a decis ca soția sa, Maria Arina Mike, să fie numită în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale Imprimeria Națională. L-a urmat pe Câciu la Proiecte Europene Între timp, Eduard Mike a renunțat la funcția de consilier superior la Agricultură și s-a făcut expert la ministerul Finanțelor. Din această nouă postură la Finanțe, tot pe filieră PSD, a fost numit în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române. Ulterior, după ce și-a aranjat actele, expertul Eduard Mike a fost detașat pe funcția de director de cabinet al ministrului Adrian Câciu la Ministerul Invesițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). În ultima declarație de avere depusă în iulie 2023, Eduard Mike a declarat că a încasat un salariu de 76.029 lei pentru funcția de director de cabinet a ministrului Finanțelor Adrian Câciu. Fondul Român de Garantare i-a plătit 88.820 lei. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere l-a plătit cu 81.552 lei, în timp ce de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Informatică a încasat 9.850 lei. Soții Mike, fericire financiar-bugetară (sursa: integritate.eu) Mai bine plătit decât Iohannis sau Ciolacu În total: 256.251 lei, adică în jur de 52.000 de euro anual. Comparativ, președintele Klaus Iohannis a încasat un salariu anual de aproximativ 182.000 lei, cu aproape 70.000 lei mai puțin decât șeful de cabinet al lui Adrian Câciu. În timp ce premierul Marcel Ciolacu a încasat de la stat în jur de 162.000 lei, cu aproape 94.000 lei mai puțin decât Eduard Mike. Nici Maria Arina Mike nu s-a lăsat mai prejos. Pentru funcția de consilier juridic la Fondul de Garantare a Creditului Rural a fost plătită cu aproape 35.000 lei, iar pentru funcția de membru în CA al Imprimeriei Naționale a luat peste 47.000 lei. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Eduard Mike în legătură cu numirile sale în CA-uri, dar s-a lovit de un refuz total.

EXCLUSIV Condamnat pentru evaziune fiscală, fostul șef al Gărzii Forestiere Sibiu a fost reangajat la Garda Forestieră București. Este sub protecția inspectorului șef Ilie Mihalache
Investigații

EXCLUSIV Condamnat pentru evaziune fiscală, fostul șef al Gărzii Forestiere Sibiu a fost reangajat la Garda Forestieră București. Este sub protecția inspectorului șef Ilie Mihalache

Pădurar penal, tăietor de lemne, protejat. Dorel Ioan Vulcu, fostul șef al Gărzii Forestiere Sibiu, a fost condamnat în anul 2014 la trei ani de închisoare pentru evaziune fiscală după ce a dat o țeapă statului român de aproximativ 225.000 de lei. A fost concediat la doi ani după condamnare, deși trebuia concediat în termen de cinci zile de la pronunțarea sentinței. Acum este angajat la Garda Forestieră București, acolo unde este mâna dreaptă a lui Ilie Mihalache, șeful Gărzii Forestiere București. DeFapt.ro a solicitat Gărzii Forestiere București mai multe informații publice legate de procedura de angajare și activitatea lui Dorel Ioan Vulcu, dar inspectorul șef Ilie Mihalache a transmis telefonic că nu vrea să răspundă solicitării. Inspector pădurar cu firmă de tăiat copaci Dorel Ioan Vulcu figura în anul 2008 ca angajat pe funcția de inspector la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare (ITRSV) Brașov, instituție la care erau arondate pădurile din mai multe județe, inclusiv Sibiu. Citește și: EXCLUSIV Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Corbu, șefa ÎCCJ, acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate Din această postură, era obligat să verifice toate tăierile ilegale de pădure de pe raza administrativă a județului Sibiu și să controleze agenții economici care se ocupau cu tăierea și vânzarea materialului lemnos. Însă, în timp ce era plătit de statul român pentru a stopa jaful din pădurile României, Dorel Ioan Vulcu controla firma Div Silva SRL care se ocupa, culmea, cu „tăierea și rindeluirea lemnului”. Mai mult, firma avea sediul social în localitaea sibiană Orlat, numărul 715, adresă la care se află un imobil moștenit de inspectorul Dorel Ioan Vulcu. Nu a plătit nici un impozit Chiar dacă se afla în conflict de interese, Agenția Națională de Integritate nu l-a deranjat. Nu l-au deranjat nici subalternii sau colegii săi cu controale la firmă. Chiar dacă Dorel Ioan Vulcu nu a fost acuzat vreodată că a tăiat ilegal pădurile din județul Sibiu, șeful ITRSV Sibiu frauda la greu bugetul statului român. Procurorii și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) au constatat că, în urma afacerilor cu lemn, Dorel Ioan Vulcu nu plătea statului român impozitele pe profit și dividende, nici măcar TVA. Prejudiciul calculat de autorități a fost de 224.826 lei. Adică, în jur de 53.000 de euro la nivelul anului 2010. Între timp, ITRSV și-a schimbat denumirea în Garda Națională Forestieră, iar Dorel Ioan Vulcu a preluat funcția de șef al Gărzii Forestiere Sibiu, instituție subordonată Gărzii Forestiere Brașov. Trei ani de închisoare cu suspendare Judecătorii de la Tribunalul Sibiu l-au condamnat pe inspectorul Dorel Ioan Vulcu, în anul 2011, la o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală în formă continuată. „Condamnă pe inculpatul Vulcu Dorel Ioan la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată. În baza art. 65 c.p. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor (…) – dreptul de a fi administrator pe o durată de doi ani de zile după executarea pedepsei principale. (…) În baza art. 81 C.p. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de cinci ani ce constituie termen de încercare stabilit”, se menționează în decizia obținută de către DeFapt.ro În plus, inspectorul Dorel Ioan Vulcu a fost obligat să plătească către Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov suma de 224.826 lei. Adică să achite prejudiciul adus statului român. Decizia a rămas definitivă prin Hotărârea nr. 6 din 30 ianuarie 2014 a Curții de Apel Alba Iulia. Dat afară doar după sesizările presei Garda Forestieră Brașov avea obligația, conform Statutului funcționarilor publici, să îi desfacă contractul de muncă inspectorului Dorel Ioan Vulcu în termen de cinci zile de la data la care a rămas definitivă decizia de condamnare. Dar, pentru că Vulcu era protejat la cel mai înalt nivel, șefii Gărzii Forestiere Brașov nu au îndrăznit să îi desfacă contractul de muncă. Doi ani mai târziu, Andrei Șoroagă, președintele Asociației "Cu verdele'n SUS" a sesizat Ministerul Mediului în legătură cu starea de incompatibilitate în care se afla inspectorul Dorel Ioan Vulcu. Ministerul Mediului a cerut Gărzii Forestiere Brașov să facă formele legale pentru încetarea contractului de muncă în cazul inspectorului Vulcu. Se întâmpla în aprilie 2016. Dar în loc să aplice legea, șefii Gărzii Forestiere Brașov au ignorat cererea superiorilor de la Mediu. Ulterior, publicația Turnul Sfatului a făcut o nouă sesizare la ministerul Mediului. De abia atunci, în iunie 2016, contractul lui Vulcu a fost reziliat. Pădurar penal, tăietor de lemne, protejat Câțiva ani mai târziu, în septembrie 2022, îl regăsim pe inspectorul Dorel Ioan Vulcu angajat pe postul de consilier superior la Garda Forestieră București, instituție care răspunde de protejarea pădurilor și agenții economici din domeniul forestier din București, Ilfov, Călărași, Constanța, Giurgiu, Ialomița și Teleorman. Aici a fost luat sub aripa protectoare a inspectorului șef Ilie Mihalache. DeFapt.ro i-a solicitat inspectorului șef Ilie Mihalache mai multe informații publice în baza Legii 544/2001 legate de modul de angajare și activitatea consilierului Vulcu la Garda Forestieră București. Dar inspectorul șef Ilie Mihalache a transmis telefonic că nu vrea să răspundă solicitărilor. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere și de la consilierul Vulcu pentu a afla dacă a returnat banii statului român, dar acesta s-a ascuns în spatele purtătorului de cuvânt al instituției. Adică al șefului său, Ilie Mihalache.

EXCLUSIV "Sportivi" cu contract la CS Dinamo, clubul Internelor: contabile pensionare, rupători de bilete, un general rezervist. Clubul, condus de agenți secreți de la "Doi și-un sfert"
Investigații

EXCLUSIV "Sportivi" cu contract la CS Dinamo, clubul Internelor: contabile pensionare, rupători de bilete, un general rezervist. Clubul, condus de agenți secreți de la "Doi și-un sfert"

Sportivi la Dinamo: contabile, pile, generali. Situație halucinantă la Clubul Sportiv Dinamo, păstorit de trei agenți secreți de la „Doi și-un sfert”, serviciul secret de informații al Ministerului Afacerilor Interne: în baza unor Contracte de Activitate Sportivă, au fost angajate contabile, oameni buni la toate, un fost general. Citește și: EXCLUSIV Omul căruia Sebastian Ghiță i-a dat cu împrumut 100 de milioane de euro, angajat în Ministerul de Interne: Alexandru Iacobescu, fost candidat PRO România, manager la CS Dinamo Sunt doar câteva dintre angajările halucinante de la Clubul Sportiv Dinamo investigate de Direcția Națională Anticorupție. 1.800 de contracte în trei ani Comisarul Ionuț Adrian Popa, președintele Clubului Sportiv Dinamo, a semnat în jur de 1.800 de Contracte de Activitate Sportivă (CAS), în perioada 2020 - 2023. La solicitarea DeFapt.ro, președintele Ionuț Adrian Popa a transmis că "Clubul Sportiv Dinamo are 38 de discipline sportive active, cu peste 2.000 de sportivi legitimați. (...) Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Anual sunt încheiate aproximativ 450 de de contracte cu participanți la activitatea sportivă. Astfel, pentru perioada la care faceți referire în solicitare (2020 – 2023), sunt aproximativ 1.800 de contracte care au produs efecte". Majoritatea personalului angajat în baza unor astfel de contracte au fost sportivi, antrenori și staff-ul tehnic. Dar președintele Clubului Sportiv Dinamo, deținut integral de Ministerul Afacerilor Interne, a găsit o cale de a fenta legea. Astfel, în baza Contractelor de Activitate Sportivă, a angajat mai multe persoane care nu aveau nici o treabă cu sportul în secțiile sportive ca să lucreze în aparatul administrativ. Sportivi la Dinamo: contabile, pile, generali Printre cei cu care s-a semnat CAS se află și pensionara Iuliana Calangiu. Ea trebuia să presteze activitatea sportivă în anul 2021 la Secția Canotaj, dar în realitate se ocupa de contabilitate. Elena Badea este o altă angajată încadrată în baza unui CAS. Prima dată a fost angajată să presteze activitatea sportivă la Secția de Box. Cel de-al doilea contract semnat cu Elena Badea a fost înregistrat pe Secția de Canotaj. La fel ca și pensionara Iuliana Calangiu, Elena Badea se ocupa în realitate de contabilitatea clubului. Gina Steluța Mircea, o altă angajată în baza unui CAS, presta tot la contabilitate. Dan Răzvan Lupu, fiul fostului fotbalist Dănuț Lupu, a fost angajat inițial la Secția Haltere fără a avea vreo legătură cu acest sport. Ulterior, a fost angajat ca antrenor la Secția de Fotbal. Generalul Ion Cuhutencu, fostul șef al Direcției de Audit Public Intern din Ministerul de Interne și actual consilier la Ministerul Dezvoltării, a fost și el beneficiarul unui CAS la Secția de Canotaj. Acestea sunt doar câteva dintre zecile de contracte investigate încă din anul 2021 de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Popa dă vina pe Cosac: I-a dat voie Ministerul Sporturilor Ionuț Adrian Popa, președintele CS Dinamo, a declarat pentru DeFapt.ro că primele contracte de acest fel au fost încheiate începând cu anul 2019. "Nu eu am inventat. Fostul președinte George Cosac a cerut un punct de vedere de la Ministerul Sporturilor prin care a întrebat dacă personalul administrativ poate fi angajat cu Contract de Activitate Sportivă. Ministrul Sporturilor de la acea dată a spus că sigur, orice participant la activitatea sportivă, orice activitate din COR, care poate fi amenajator bază, ospătar, bucătar etc., poate fi angajat dacă sprijină activitatea sportivă". Întrebat dacă doamnele angajate la contabilitate în baza CAS lucrau exclusiv pentru secțiile sportive la care au fost angajate, Ionuț Adrian Popa a spus că nu. Cât despre cazul lui Dan Răzvan Lupu, a ținut să precizeze de câteva ori că a fost angajat la Secția Haltere pentru "a tăia bilete la intrarea în sala de fitness". Sală care aducea venituri de 50.000 lei lunar clubului. Supărat că l-au turnat foștii colegi de la "Doi și-un sfert" Referitor la ancheta DNA, comisarul Ionuț Adrian Popa a declarat că a început în anul 2021, atunci când "se căuta un nou caz Dragnea". Dar bănuiește că dosarul a plecat de la o delațiune de la Direcția Generală de Protecție Internă. Acesta a explicat că procurorii DNA au delegat Direcția Generală Anticorupție a ministerului de Interne să facă audieri în acest dosar. În plus a explicat că, el personal, a dus mai multe documente la DNA, acolo unde a cerut să aibă o discuție cu procurorul de caz. "Oamenii m-au primit și le-am explicat tot, cum am construit aici. Le-am spus, oameni buni, am vrut să muncim, n-am vrut să facem altceva. Oamenii ăia (angajații cu CAS - n.r.) toți au muncit. Le-am zis că dacă găsiți un om care a dat vreun leu mie sau colegilor mei, că nu a muncit și a stat acasă în pat, eu mă predau. Asta e, m-ați prins, n-am fost onest", a povestit comisarul Popa. DNA a audiat angajați ai Clubului Conform acestuia, au fost audiați unul dintre contabili, juristul și cei de la disciplinele sportive. Însă, spune comisarul Popa, nici el, nici vicepreședintele Georgeta Andrunache nu au fost audiați. "Dacă era ceva ilegal de doi ani de zile...? Ne-au cerut documente... Pe mine nu m-a întrebat niciodată. Dacă nu le-a ieșit nimic în doi ani... Faci audieri la DGA, chemi doar doi, trei, pentru audieri la DNA și spui: ne-am lămurit, nu e abuz în serviciu. DNA a deschis dosar în baza unei sesizări făcută de foștii noștri colegi", se încurajează Ionuț Adrian Popa. Dar ancheta DNA nu a fost clasată până în prezent. Popa turna de la Dinamo, Vela l-a pus președinte Ionuț Adrian Popa a fost numit în funcția de președinte al Clubului Sportiv Dinamo în iunie 2020 de liberalul Marcel Vela, ministrul Afacerilor Interne din aceea perioadă. Decizia a fost luată după ce Ionuț Adrian Popa, în calitate agent secret la „Doi și-un sfert” cu gradul de subcomisar, i-a prezentat ministrului mai multe rapoarte informative despre ceea ce se întâmpla la clubul sportiv. Avea cam șase luni de când colecta informații despre personalul clubului. „Eu am venit primul (la CS Dinamo – n.r.). Răspundeam și de Dinamo. Aveam un ofițer aici. A fost o perioadă în pandemie când au apărut niște poze cu Larisa Iordache. Atunci domnul Vela, care ținea foarte mult la imagine, a luat un pic foc. În aprilie am fost chemat la discuții ca ofițer responsabil din punct de vedere informativ. Mi s-a propus funcția de președinte, dar am refuzat. M-am trezit în iunie cu un telefon de la cabinetul ministrului și mi-a zis să ma duc", a declarat președintele Ionuț Popa pentru DeFapt.ro. Agentul Popa și-a mai adus doi colegi secreți În august 2020, Ionuț Popa l-a adus pe funcția de vicepreședinte pe Adrian Popescu, zis Papi, unul dintre cei mai buni ofițeri de contrainformații de la „Doi și-un sfert”. „L-am sunat pe Silviu Dumitrache (șeful DGPI – n.r.) și l-am întrebat dacă mi-l dă pe Papi. Mi-a zis că . A venit direct prin numire pentru că era o funcție mai mică", a mai spus Ionuț Adrian Popa. Doi ani mai târziu, în august 2022, tot pe funcția de vicepreședinte a fost adus comisarul șef de poliției Lucian Mihai Popa, tot agent secret la DGPI. Ce au în comun cei trei agenți secreți de la serviciul secret al Ministerului de Interne? Toți trei s-au deconspirat benevol în urma publicării CV-urilor lor pe site-ul CS Dinamo.

EXCLUSIV Omul căruia Sebastian Ghiță i-a dat cu împrumut 100 de milioane de euro, angajat în Ministerul de Interne: Alexandru Iacobescu, fost candidat PRO România, manager la CS Dinamo
Investigații

EXCLUSIV Omul căruia Sebastian Ghiță i-a dat cu împrumut 100 de milioane de euro, angajat în Ministerul de Interne: Alexandru Iacobescu, fost candidat PRO România, manager la CS Dinamo

Prietenul lui Sebastian Ghiță, în MAI. Alexandru Iacobescu, prietenul luI Sebastian Ghiță căruia fostul deputat PSD i-a acordat împrumuturi de aproape 100 de milioane de euro, încasează lunar de la stat un salariu net de 4.000 de euro. Ce faci de acești bani: este manager al echipei de baschet a Clubului Sportiv Dinamo, deținut de Ministerul de Interne. Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Echipa de baschet a CS Dinamo, condus de comisarul Ionuț Popa, reprezintă una din găurile negre prin care se pierd sute de mii de euro anual din banii publici alocați de statul român Ministerului de Interne. Ponta - Ghiță - Iacobescu Sebastian Ghiță, celebrul parlamentar PSD care a fugit din țară de la o chermeză organizată de Serviciul Român de Informații, a menționat în declarația de avere din octombrie 2012 că l-a împrumutat pe Alexandru Iacobescu cu suma de 68 de milioane de euro. Un an mai târziu, valoarea împrumutului a ajuns la 90,3 milioane de euro. Până în iunie 2015, Sebastian Ghiță i-ar mai fi dat împrumuturi de încă nouă milioane de dolari americani. În total, aproape 100 de milioane de euro ar fi fost primiți ca împrumut de Alexandru Iacobescu de la Sebastian Ghiță. În timp ce primea împrumuturile de la Sebastian Ghiță, Alexandru Iacobescu era directorul general al România TV. Iacobescu făcea parte și din anturajul premierului României de atunci, pesedistul Victor Ponta, prietenul lui Sebastian Ghiță. Potrivit Antena 3, Iacobescu a fost unul dintre puținii oameni de afaceri români care l-au însoțit pe premierul Victor Ponta în vizita sa din China în anul 2013. Candidat PRO România, cu Ponta pe afișe Victor Ponta a păstrat relația cu Alexandru Iacobescu și după fuga din țară a lui Sebastian Ghiță. Motiv pentru care, în anul 2020, Alexandru Iacobescu a candidat pentru funcția de senator de Prahova din partea Pro – România, partid condus de Victor Ponta. Afiș electoral al PRO România (sursa: ziare.com) Iacobescu a fost obligat atunci, conform legii electorale, să își depună primele declarații de avere și interese. Din declarația de interese rezultă că Alexandru Iacobescu era atunci președinte al filialei Prahova a Pro-România și secretar general adjunct la nivel național al partidului. Dar în declarația de avere nu figura nici o urmă a împrumuturilor primite de la Sebastian Ghiță. Potrivit documentului, Iacobescu a declarat un apartament primit ca donație în anul 2020, în Ploiești. Pe numele soției sale, Cristina Iacobescu, erau menționate un apartament și un spațiu comercial, ambele în București. Bijuteriile și ceasurile declarate erau evaluate atunci la 200.000 de euro. Iar în conturile bancare, Iacobescu avea 200.000 lei și aproape 2.000 de euro. Iacobescu, amnezic în privința împrumutului La capitolul datorii, prietenul lui Sebastian Ghiță a menționat un credit de la BCR în cuantum de 110.000 lei și o datorie scadentă în 2021 de aproape 20.000 de euro către Asesoft Tehnologies SRL, societate aflată în faliment. DeFapt.ro l-a întrebat pe Alexandru Iacobescu care este relația sa cu Sebastian Ghiță, dar și dacă a returnat împrumuturile primite de la acesta. "Relația mea cu dl. Ghiță este una colegială, ca a doi oameni care au avut proiecte comune în trecut. În această speță (referitoare la împrumuturi – n.r.), cred că trebuie să-l întrebați pe dl. Ghiță din următorul considerent: dânsul era persoană publică la acel moment și tot dânsul vă poate da toate detaliile referitoare la această speță”, a declarat Alexandru Iacobescu. Prietenul lui Sebastian Ghiță, în MAI Alexandru Iacobescu, după ce a cochetat cu politica, a fost angajat pe funcția de manager al echipei de baschet a Clubului Sportiv Dinamo București, deținut și finanțat din bani publici de Ministerul Afacerilor Interne. Cel care l-a angajat pe Iacobescu la CS Dinamo este președintele Ionuț Popa, comisar de poliție care a activat ca ofițer de informații în cadrul Direcției Generale de Protecție Internă, controversatul serviciu secret al Ministerului de Interne. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate mai multe documente din cadrul CS Dinamo București din care rezultă că Alexandru Iacobescu a semnat în octombrie a.c. un Contract de Activitate Sportivă în bază căruia primește un salariu brut de 24.378 lei pe lună, echivalentul a 5.000 de euro. După plata taxelor, Iacobescu rămâne cu aproape 4.000 de euro net. "Vi se pare mult pentru un om cu 12 titluri la Asesoft? Pentru baschetul românesc?", a declarat președintele Ionuț Popa. Varianta unui fost antrenor de la Asesoft Managerul Alexandru Iacobescu împreună cu comisarul Ionuț Popa, președintele CS Dinamo, au vrut să-i rezilieze contractul grecului Sotiris Manolopoulos, antrenorul echipei de baschet. Surse din cadrul clubului au declarat sub protecția anonimatului că "rezilierea contractului ar fi costat CS Dinamo nu mai puțin de 80.000 de euro". Totul, pentru a fi adus la echipă antrenorul sârb Sasa Ocokoljic, fostul jucător emblematic și antrenor al CSU Asesoft Ploiești, prietenul managerului Alexandru Iacobescu. "Nu există așa ceva. Toate datele mi se par complet eronate. Îți spun 100% că nu vine nimeni", i-a spus sec Ionuț Popa reporterului DeFapt.ro. La solicitarea DeFapt.ro, managerul Alexandru Iacobescu a recunocut că a discutat cu Sasa Ocokoljic despre o posibilă venire a acestuia la clubul Dinamo. "Vă pot spune ca am fost refuzat de dânsul și acest lucru spune multe despre relația mea cu el…", a declarat managerul Iacobescu. Filiera sârbă Întrebat dacă are în vedere să transfere pentru sezonul următor mai muți jucători de baschet din Serbia, managerul Alexandru Iacobescu a explicat că are în vedere să facă tot ce îi stă în putință pentru a face performanță la clubul Dinamo. "Dacă asta presupune să transfer jucători din Serbia sau orice altă țară, nu am să evit să o fac. Totuși, doresc să menționez că politica de transferuri este făcută de antrenorii clubului și nu de manager. Dacă jucătorii propuși de antrenori se vor ridica la standardele de performanță cerute de ei cât și de clubul Dinamo - aceștia sigur vor intra într-un proces de selecție pentru a putea fi transferați", a spus Iacobescu.

Cătălin Cherecheș, primarul care a umilit Poliția de Frontieră, a fost prins în Germania
Eveniment

Cătălin Cherecheș, primarul care a umilit Poliția de Frontieră, a fost prins în Germania

Cătălin Cherecheş, primarul care a umilit Poliția de Frontieră, a fost prins în Germania, la Augsburg, în urma unei colaborări între Poliţia Română şi poliţia germană. El a fost reținut de autoritățile din Bavaria. Citește și: Cătălin Cherecheș și-a pregătit plecarea din țară de ani de zile: a cărat sute de mii de euro cu sacoșa în Germania, împreună cu mama sa. Sume imense avea și într-un seif din Baia Mare Poliția Română a anunțat că în prezent „se derulează activități procedurale specifice” pentru aducerea acestuia în țară. Primarul Cherecheș, capturat de autoritățile germane, la solicitarea statului român Edilul-șef al reședinței de județ a Maramureșului a fost condamnat, la 24 noiembrie, la cinci ani de închisoare cu executare pentru corupție. Însă, cu câteva ore înainte de sentință, el a părăsit România pe la punctul de frontieră Petea, deși era sub control judiciar. În aceeași zi, împotriva lui Cherecheș a fost emis un mandat european de arestare. Cătălin Cherecheș a fost prins în Germania Poliția Română a anunțat că primarul Cătălin Cherecheș, cel care a fugit din țară cu câteva ore înainte de a fi condamnat la cinci de închisoare cu executare, a fost prins de polițiștii bavarezi în orașul Augsburg. „În seara de 28 noiembrie, în urma cooperării polițienești internaționale și a schimbului de date și informații, dintre Poliția Română și autoritățile din Germania, Ungaria, Austria și Italia, a fost localizat, depistat și reținut, de către polițiștii bavarezi și BKA, în Augsburg, un bărbat, de 45 de ani, din Baia Mare, urmărit internațional. Acesta a fost depistat de partenerii externi, pe baza informațiilor oferite de Poliția Română”, a anunțat victorioasă Poliția Română. Cum a fugit din țară primarul Cătălin Cherecheș Poliția de Frontieră a anunțat că primarul Cătălin Cherecheș a ieșit din țară cu ajutorul documentelor de identitate ale unui văr de-al său. „Cherecheș Cătălin a ieșit din țară prin frontiera cu Ungaria prin punctul de trecere Petea, la ora 7:49, folosind o altă identitate, aparținând unei rude, o personă de sex masculin. La ora menționată, la controlul de frontieră s-a prezentat un autovehicul înmatriculat în România, în care se aflau două persoane, conducătorul auto care figura în regim de taxi și un pasager pe scaunul din dreapta față. Cele două persoane s-au legitimat cu cărți de identitate românești dintre care una, cea a pasagerului, aparținea unei rude a lui Cherecheș Cătălin, persoană care locuiește într-un stat din Europa, rudă a acestuia”, a anunțat Victor Ștefan Ivașcu, șeful Poliției de Frontieră, înainte de a fi demis din funcție. Fostul șef al Poliției de Frontieră mai spunea: „În momentul solicitării documentelor la control, agentul de poliție de frontieră se afla în fața tonetei, pe artera de circulație și a procedat la identificarea persoanelor din autovehicul prin confruntarea identității din documente cu cei prezenți. Conform atribuțiilor de serviciu, polițistul de frontieră a implementat trecerea în baza de date, apoi a înmânat documentele polițistului de frontieră maghiar aflat la rândul lui în afara tonetei, care a verificat de asemenea identitatea persoanelor și a consemnat acest aspect în bazele de date maghiare, ulterior permițând intrarea acestora pe teritoriul Ungariei”.

Interlopul „Rechinu”, arestat în Mexic, a fost trimis în judecată de DIICOT pentru că a comandat uciderea bodyguardului său
Eveniment

Interlopul „Rechinu”, arestat în Mexic, a fost trimis în judecată de DIICOT pentru că a comandat uciderea bodyguardului său

Interlopul Florian Tudor, zis „Rechinu”, care a fost arestat în Mexic pentru a putea fi extrădat în România, a fost trimis în judecată de DIICOT pentru că a comandat uciderea bodyguardului său. Citește și: Cine este necunoscutul medic de la unul din cele mai jalnice spitale din România care câștigă, lunar, 11.000 de euro de la stat. Cum a explodat salariul său, în doar doi ani „Rechinu” este unul dintre cei mai puternici interlopi din Craiova și ar fi comandat uciderea bodyguardului său, Sorin Constantin Marcu, după ce a aflat că acesta ar vrea să colaboreze cu agenții FBI. Procurorii DIICOT l-au trimis acum în judecată pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, instigare la tentativă de omor calificat, șantaj și instigare la șantaj. „Rechinu” Foto: Facebook/ Pro TV Cei trei „locotenenți” ai lui Rechinu au fost condamnați definitiv de judecătorii de la Curtea de Apel București la câte 12 sau13 ani de închisoare pentru tentativă de omor și constituirea unui grup infracțional organizat. Interlopul Florin Tudor a fost arestat în Mexic în mai 2021, după ce autoritățile române au cerut arestarea și extrădarea acestuia în România. În prezent se află în închisoarea de maximă siguranță Altiplano, din Mexico City, acolo de unde a reușit să evadeze celebrul „El Chapo”. Interlopul „Rechinu”, trimis în judecată de DIICOT Procurorii DIICOT au anunțat că l-au trimis în judecată pe interlopul Florian Tudor, zis Rechinu, pentru patru infracțiuni: constituirea unui grup infracțional organizat, instigare la tentativă la omor calificat, șantaj și instigare la șantaj. Acesta se află în prezent arestat în Mexic, țară de unde conducea unul dintre cele mai mari imperii ale crimei organizate cu rădăcini românești. „S-a reținut că, în cursul anului 2015, pe teritoriul Mexicului, sub conducerea inculpatului s-a constituit și a acționat un grup infracțional organizat format din 4 membri (3 condamnați definitiv prin decizia penală nr. 573 din 17.03.2023 pronunțată de Curtea de Apel București și un inculpat), la care pe parcursul anilor 2015 – 2019, au aderat alți trei membri (condamnați definitiv prin decizia penală menționată), al cărui scop a fost comiterea de infracțiuni cu violență, respectiv șantaj și omor calificat”, potrivit procurorilor DIICOT. Cei trei condamnați definitiv în aprilie 2023 de Curtea de Apel București sunt: Răzvan Alin Ghiță (12 ani de închisoare), Mihai Adrian Mincă (12 ani de închisoare) și Alin Gabi Poenaru, zis Patrian (13 ani de închisoare). Cum a fost ucis bodyguardul Sorin Constantin Marcu? Interlopul Sorin Constantin Marcu a fugit din Craiova, de sub nasul anchetatorilor, înainte de a fi condamnat la opt ani de închisoare pentru tentativă de omor. S-a refugiat în Cancun, acolo unde avea stabilit cartierul general prietenul său, Florian Tudor. Așa a ajuns Sorin Constantin Marcu să lucreze ca bodyguard pentru Florian Tudor, care controla o rețea vastă de carderi. În primăvara anului 2018 au început tensiunile între Marcu și Rechinu. Pe de-o parte Marcu îl amenința cu FBI-ul pe Rechinu de la care încerca să stoarcă cât mai mulți bani. De cealaltă parte Rechinu voia să scape de Marcu pentru că îl sabota „în teren”. Așa se face că, în data de 2 aprilie 2018, Sorin Marcu s-a dus la sediul DHL din Cancun pentru a ridica un colet. Pe urmele lui se aflau mai mulți bodyguarzi de-ai lui Florian Tudor: Alin Poenaru, zis Patrian, Răzvan Alin Ghiță și Mihai Mincă. Aceștia au intrat cu mașina în parcare, apoi au sărit să-l bată pe Sorin Marcu. Norocul l-a ținut câteva luni Răzvan Ghiță l-a pus la pământ, timp în care Alin Poenaru l-a lovit de câteva ori cu cuțitul, spun procurorii. Marcu a fost lăsat într-o baltă de sânge, dar un mexican i-a aplicat un garou cu ajutorul tricoului pentru a opri sângerearea. În urma conflictului Marcu a fost înjunghiat în spate, pe partea stângă, în zona rinichiului, în zona claviculei, și în zona degetelor. Câteva luni mai târziu, în noaptea 11 iunie 2018, Sorin Marcu a fost găsit împușcat într-o mașină foarte aproape de casa lui Florian Tudor. Oficial, Sorin Marcu a fost împușcat de un agentul de securitate privat, Sergio Cabrera Ramón Ruiz. Acesta a declarat polițiștilor care anchetau crima că l-a împușcat pe Marcu pentru că voia să îl asasineze pe șeful lui, Gabriel Stroe Alin - adică, pe bodyguardul lui Florian Tudor „Rechinu”.

Ministerul Apărării Naționale se pregătește să cumpere 200 de rachete PATRIOT cu peste un miliard de euro, înainte de vizita premierului Marcel Ciolacu în SUA
Investigații

Ministerul Apărării Naționale se pregătește să cumpere 200 de rachete PATRIOT cu peste un miliard de euro, înainte de vizita premierului Marcel Ciolacu în SUA

România, rachete Patriot: un miliard EUR. Ministerul Apărării Naționale, condus de Angel Tîlvăr, va plăti peste 1,08 miliarde euro pentru achiziția a 200 de rachete necesare sistemului de apărare anti-rachetă PATRIOT. Memorandumul privind această achiziție urmează să fie aprobat de premierul Marcel Ciolacu, care în paralel își pregătește vizita oficială în SUA, acolo unde speră să fie primit de secretarul de stat Anthony Blinken și de vicepreședintele Kamala Harris. Citește și: VIDEO Prezența piloților ucraineni pentru F-16 în România va duce la creșterea acțiunilor de spionaj și sabotaj rusești, potrivit unor surse militare. Însă Bucureștiul își consolidează rolul în NATO Armata Română are în dotare un singur sistem de rachete PATRIOT din cele șapte cumpărate de la Guvernul SUA cu nu mai puțin de 3,9 miliarde de dolari. La testarea primului sistem de rachete cu muniție reală de către Armata Română, una din cele trei rachete trase a ratat lansarea. România, rachete Patriot: un miliard EUR Angel Tîlvâr, ministrul Apărării Naționale, a solicitat printr-un memorandum acordul premierului Marcel Ciolacu, actualul șef al PSD, pentru a trimite Parlamentului României o solicitare prin care să ceară aprobarea prealabilă pentru inițierea procedurii de achiziție a 200 de rachete PAC-2 GEM-T pentru sistemul de rachete PATRIOT. Citește și: EXCLUSIV Armata română se dotează mai repede cu avioane F-16 decât cu camioane: vehiculele Iveco vin cu întârzieri mari. Penalizările au ajuns la 29 de milioane de lei Valoarea celor 200 de rachete a fost estimată de către oficialii MApN la suma de 1.088.950.000 euro fără TVA, bani în care intră piese de schimb, servicii conexe și costuri FMS. În cererea ministrului Angel Tîlvăr se menționează că, la data 27 martie 2017, s-a solicitat Guvernului SUA achiziționarea și livrare a șapte sisteme PATRIOT și a unui număr de 56 de rachete PAC-2 GEM-T. Nu sunt suficiente Cantitatea de rachete comandată din SUA reprezintă o încărcare completă a jumătate dintre lansatoare. Acesta este motivul oficial pentru care MApN vrea să cumpere cele 200 de rachete prin Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții (NSPA). Dar nici acestea nu sunt suficiente. Pentru a avea un stoc complet de rachete, MApN urmează să facă alte achiziții. „Prezenta solicitare nu face obiectul completării stocurilor cu rachete PAC-3 MSE. Aceasta se va face printr-o procedură separată”, se menționează în memorandumul trimis Guvernul de ministrul Angel Tîlvăr. 5,4 milioane de euro fără TVA pe bucată Din memorandum mai aflăm că, în anul 2022, România, alături de Olanda, Germania, Spania și Suedia și-au exprimat disponibilitatea de a cumpăra fiecare câte 200 de rachete sol-aer PAC-2 GEM-T prin mecanismul European Sky Shield Initiative (ESSI). Achiziția va fi făcută prin Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții, care la rândul ei va atribui contractul companiei COMLOG din Germania pentru fabricarea rachetelor. Totodată, se va semna un acord Foreign Military Sales (FMS) cu Departamentul Apărării al SUA pentru omologarea rachetelor fabricate în Europa. În perioada 17-22 septembrie 2023 a avut loc reuniunea PSPC (PATRIOT Support Partnership Committee) din cadrul NSPA, ocazie cu care au fost prezentate prețurile maximale pentru achiziția consolidată a celor 1.000 de rachete. „Conform celor comunicate de reprezentanții NSPA, prețul maxim unitar este de cca. 5.444.750 mil. EUR, fără TVA, iar costul total estimat pentru întregul pachet de 200 de rachete este de 1.088.950.000 EUR, fără TVA (include piese de schimb, servicii conexe și costuri FMS)”, se menționează în memorandum. Avans de 35% până în primăvara 2024 Ministerul Apărării Naționale, după ce va plasa comanda fermă, urmează să primească gradual cele 200 de rachete pentru sistemul PATRIOT. Cu toate acestea, ministerul condus de Angel Tîlvăr și-a arătat disponibilitatea de a plăti un avans de aproximativ 35% din valoarea totală estimată a întregului pachet până la sfârșitul anului 2023 sau în primul trimestru al anului 2024. Adică în jur de 350 de milioane de euro fără TVA. Compania COMLOG din Germania, cea care va produce rachetele pentru sistemul PATRIOT, este o societate mixtă înființată de francezii de la MBDA Germania și americanii de la Raytheon Missile and Defense, companie de la care MApN a achiziționat indirect cele șapte sisteme de rachete PATRIOT. DeFapt.ro a dezvăluit că această achiziție mamut de 3,9 miliarde de dolari a fost gestionată de Florin Lazăr Vlădică, în mandatul său de secretar de stat la Apărare. Florin Lazăr Vlădică a fost angajat ulterior de americanii de la Raytheon pentru a le reprezenta interesele în România. O afacere clasică de conflict de interese. Citește și: EXCLUSIV Florin Lazăr Vlădică, ex-Departamentul pentru Armamente cu girul lui Grindeanu, gestionează afacerile lui Frank Timiș din Africa Tragerile de la Capu Midia, semi-eșec Primele rachete PAC - 2 ATM au fost trase de Regimentul 74 PATRIOT în poligonul de la Capu Midia, la data de 15 noiembrie 2023, atunci când a fost testat cu muniție reală primul sistem de rarchete PATRIOT aflat în dotarea Armatei Române. Testul a fost un semi-eșec în contextul în care una din cele trei rachete a ratat lansarea. Oficialii Armatei au încercat să minimalizeze eșecul, în timp ce politicienii se lăudau cu achiziția. O explicație plauzibilă pentru eșecul testării de la Capu Midia a fost dată de generalul – locotenent dr. Viorel Pană, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, în timpul unui interviu acordat Televiziunii Române. „Rachetele trase (...) au costat mai puțin de 10% din prețul unei rachete noi din dotarea sistemului Patriot. Este o rachetă de luptă, numai că este o rachetă aflată la sfârșitul ciclului de viață, pregătită special pentru antrenamente și exerciții. Este maniera de a se antrena a tuturor armatelor lumii. Ele au fost achiziționate încă de la început cu gândul acestui test al turnesolului. Va trebui să facem cu fiecare din cele patru, respectiv șapte sisteme, astfel de trageri reale. (...) O rachetă costă câteva milioane. De la trei, patru milioane până la șase milioane, în funcție de tipul rachetei”, a precizat generalul Viorel Pană.

DNA l-a scăpat pe liberalul Nelu Tătaru, dar îi anchetează pe senatorul Florin Cîțu și pe foștii miniștri USR Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă pentru o pagubă în vaccinuri anti-COVID de un miliard EUR
Eveniment

DNA l-a scăpat pe liberalul Nelu Tătaru, dar îi anchetează pe senatorul Florin Cîțu și pe foștii miniștri USR Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă pentru o pagubă în vaccinuri anti-COVID de un miliard EUR

Vlad Voiculescu, cercetat în dosar DNA. România a fost păgubită cu peste un miliard de euro în urma achiziției în plus a 52.805.690 de doze de vaccin Pfizer și Moderna. Vlad Voiculescu, cercetat în dosar DNA Principalii vinovați indicați de Direcția Națională Anticorupție sunt fostul premier liberal Florin Cîțu, împreună cu foștii miniștri USR Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. Procurorii anticorupție au cerut încuviințarea Senatului și Președintelui României pentru începerea urmăririi penale împotriva celor trei politicieni. Citește și: Un judecător de la Târgu Mureș are sute de dosare pe care nu le-a închis, unele au zăcut peste doi ani. Câștiga 20.000 de lei pe lună, iar CSM nu i-a făcut, practic, nimic Anchetatorii l-au scăpat printre degete pe deputatul liberal Nelu Tătaru, fostul ministru al Sănătății, care nu a activat clauza „opt-out” prin care statele membre ale Uniunii Europene aveau posibilitatea să decidă ce cantitate de vaccinuri să cumpere. "Abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave" Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat că a cerut încuviințarea Senatului și Președintelui României pentru a începe urmărirea penală împotriva senatorului liberal și fost prim-ministru Florin Cîțu și a foștilor miniștri USR Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. Citește și: Sute de ventilatoare, sute de mii de halate și milioane de teste COVID, în stocurile IGSU, după achiziții exagerate decise de Arafat. Avansuri de milioane de euro, produse nerecepționate Cei trei politicieni vor fi cercetați pentru „abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, forma participației penale fiind autoratul și, respectiv complicitatea”. Procurorii susțin că, la data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziția unor opțiuni viabile de vaccinuri și care a presupus negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziție anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre. Buba: clauza de opt-out Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcție de numărul populației, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populație revenea statelor membre. „De precizat este faptul că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de "opt-out", astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite”, potrivit DNA. Ce nu spune DNA este faptul că, la data de 17 iunie 2020, ministerul Sănătății era condus de liberalul Nelu Tătaru, cel care avea atunci obligația să activeze clauza. Dacă ministrul Nelu Tătaru activa clauza „opt-out” până la data de 22 iunie 2020, România nu mai era obligată să cumpere mai multe vaccinuri decât avea nevoie. Paguba: 1.005.498.687 euro + TVA Din comunicatul de presă al DNA rezultă că se fac cercetări cu privire doar la modalitatea în care, în perioada ianuarie - mai 2021, cei trei politicieni au contractat un număr mai mare de doze de vaccin Pfizer și Moderna „cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției”. „Concret, deși dozele de vaccin contractate anterior datei de 01 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, două dintre cele trei persoane față de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului”, precizează DNA. Voiculescu: Era decizia comitetului de vaccinare Vlad Voiculescu, fostul ministru al Sănătății, susține într-o postare pe Facebook că este nevinovat pentru că „vaccinarea anti-COVID a fost în subordinea premierului în perioada pandemiei, nu a ministrului Sănătății: e vorba de faimosul comitet de vaccinare condus de dl. Gheorghiță care îi raporta ministrului Apărării Ciucă și premierului Cîțu”. În plus, spune Vlad Voiculescu, alocările de cantități pentru statele membre au fost stabilite în cadrul unui contract comun de achiziție al Comisiei Europene cu furnizorii, în principal pe criteriul populației. Voiculescu acuză "ingerințele politicului în Justiție" „Deciziile privind achiziția de vaccinuri au fost luate exclusiv de premierul de la acea vreme. Există înregistrări ale ședințelor de guvern și documente care probează că premierul și-a asumat aceste decizii. Cu toate că nu am fost de acord cu toate deciziile luate de cei care aveau în coordonare vaccinarea (ex: prioritizarea “specialilor”, centrele secrete pentru “speciali”, falsificarea indicatorilor, comunicarea campaniei de vaccinare etc.) și este de notorietate că am fost și dat afară din guvern pentru asta, trebuie spus că cantitatea de doze achiziționate a constituit o decizie de oportunitate în condiții de incertitudine privind disponibilitatea producției, evoluția tulpinilor, necesitatea re-vaccinării”, potrivit lui Voiculescu. Acesta atrage atenția asupra faptului că ancheta DNA a fost declanșată înainte de începerea campaniei electorale. „Deși sunt semne îngrijorătoare în ultima vreme privind ingerințele politicului în Justiție, am convingerea că există resursele de profesionalism și onestitate în acest sistem, pentru a ajunge la concluzia corectă: aceea că am acționat în cele trei luni ca ministru cu cinste, punând mereu pe primul loc viața și sănătatea oamenilor”, se apără Vlad Voiculescu. 7.270.445 de doze de vaccin expirate La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Sănătății a transmis că, de la începutul pandemiei până în august 2023, au fost „livrate și contractate de către Comisia Europeană, pentru România un număr de 35.455.180 de doze” de vaccin. Suma achitată de România pentru dozele de vaccin este de peste 2,378 miliarde lei. Întrebat ce sumă de bani mai trebuie să plătească România pentru vaccinurile contractate, ministrul Alexandru Rafila a transmis că „ministerul Sănătății își menține decizia de a nu achiziționa dozele aferente anului 2023 și este în proces de negociere cu producătorii de vaccinuri și Comisia Europeană”. Mai mult, potrivit răspunsului transmis de MS, România avea 7.270.445 doze de vaccin expirate în septembrie 2023. „Dozele de vaccin expirate se casează și se distrug de către Direcțiile de Sănătate Publică, în conformitate cu procedurile și legislația în vigoare”, a mai transmis ministerul.

România trebuie să plătească în 2024 dobânzi de 39,6 de miliarde de lei. Fiecare român va plăti 400 de euro doar pentru a achita dobânzile împrumuturilor făcute de Cîțu și Câciu
Economie

România trebuie să plătească în 2024 dobânzi de 39,6 de miliarde de lei. Fiecare român va plăti 400 de euro doar pentru a achita dobânzile împrumuturilor făcute de Cîțu și Câciu

Dobânzile la creditele externe sărăcesc românii. Fiecare cetățean va plăti anul viitor câte 400 de euro pentru a achita, atenție, doar dobânzile la împrumuturile făcute de statul român. Valoarea dobânzilor pe care trebuie să o plătească statul este de 39,6 miliarde lei, echivalentul a opt miliarde de euro. Citește și: Ucigașii din Sibiu ar fi putut scăpa, după ce au fost reținuți, vineri, în Marea Britanie: judecătoarea a dat termen miercuri pentru mandatul de arestare și a închis telefonul Pentru dezastrul din finanțele României, premierul Marcel Ciolacu a dat vina exclusiv pe liberalul Florin Cîțu, despre care a spus că „a amanetat viitorul țării”. La fel de mult a îndatorat țara și pesedistul Adrian Câciu, fost ministru de Finanțe, dar la dobânzi mult mai mari. DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că liberalul Florin Cîțu a îndatorat România cu 167,3 miliarde lei de-a lungul anului 2020, în timp ce ministrul Adrian Câciu a luat împrumuturi de peste 146,5 miliarde lei în anul 2022. Dobânzile la creditele externe sărăcesc românii România trebuie să plătească dobânzi în valoare de 39,6 miliarde lei, adică în jur de opt miliarde de euro, în cursul anului 2024. Ceea ce înseamnă că fiecare cetățean al statului, indiferent că e copil sau adult, va contribui cu peste 400 de euro la plata dobânzilor (calculat la o populație de 20 de milioane). În cursul anului 2025, statul român trebuie să plătească alte dobânzi, în cuantum de 44,4 miliarde lei. Statul român va plăti dobânzi de 49,2 miliarde lei în anul 2026, iar în 2027, valoarea dobânzilor vor depăși 54 de miliarde lei. Întrebat dacă România are bani ca să plătească dobânzile de aproape 40 de miliarde lei în anul 2024, premierul Marcel Ciolacu a răbufnit public, în stilul său caracteristic. Ciolacu dă vina pe Cîțu „De ce nu-l întrebaţi pe Cîţu? De ce nu aţi ţipat când a făcut datorii de 9,2% din PIB? Cumva consideraţi că acele datorii nu le plăteşte? Va veni vreun prim-ministru sau vreun preşedinte al României care să spună: nu vă supăraţi, eu nu am nicio treabă cu ce-au făcut ei. De ce n-a văzut România când un inconştient a dus ţara în această zonă? Iertaţi-mă că întreb şi eu. N-am nicio problemă, răspund la orice întrebare, dar ăsta este adevărul”, a declarat vizibil iritat Marcel Ciolacu. După ce a certat presa, Ciolacu a spus că acele datorii trebuiesc plătite. „Ne-am pregătit şi vom bugeta ca să nu intrăm, Doamne-fereşte, în incapacitate de plată, la buffer-ul care este acum şi la Banca Naţională şi la Ministerul de Finanţe, pentru că avem cel mai mare buffer”, a concluzionat șeful PSD. Dar Ciolacu uită de Câciu DeFapt.ro a dezvăluit că liberalul Florin Cîțu, în mandatul său de ministru al Finanțelor, a îndatorat România în anul 2020 cu suma de 167,3 miliarde lei. Cîțu a fost succedat în funcția de ministru al Finanțelor de Alexandru Nazare, respectiv de Dan Vîlceanu. Citește și: ANALIZĂ Performanța lui Adrian Câciu: este ministrul de Finanțe care s-a împrumutat cel mai mult pe banii statului, de la guvernarea Tăriceanu până azi Cei doi liberali, în perioada 23 decembrie 2020 – 25 noiembrie 2021, au contractat împrumuturi în numele statului român în valoare de 118,4 miliarde lei. Ulterior, în fruntea Ministerului de Finanțe a fost numit pesedistul Adrian Câciu, unul dintre subalternii pe linie de partid ai lui Marcel Ciolacu. În primele 90 de zile ale anului 2022, Adrian Câciu a reușit să îndatoreze România cu aproape 49 de miliarde lei. La finalul anului 2022 valoarea împrumuturilor contractate de ministrul Câciu depășeau suma de 146,5 miliarde lei. Dobânzi foarte mari, spre deosebire de alte țări Mai mult, împrumuturile făcute de ministrul Adrian Câciu sunt purtătoare de dobânzi extrem de mari. De exemplu, în ianuarie 2022, România se împrumuta în medie cu o dobândă 5,37%, în timp ce Bulgaria, cu doar 0,57%. Cehia, Ungaria și Polonia se îndatorau cu dobânzi cuprinse între 3,12% și 4,71, conform datelor de la Banca Centrală Europeană. În octombrie 2022 statul român se împrumuta la o dobândă şi de 9,3% pe an pentru împrumuturi pe zece ani. În timp ce Rusia, stat agresor aflat în război, se împrumuta la dobânzi de 9,9%. Tot în anul 2022, atunci când ministru de Finanțe era pesedistul Adrian Câciu, statul român a plătit dobânzi în cuantum de 30 de miliarde lei, în creștere cu aproximativ 60% față de anul 2021.

EXCLUSIV Armata română se dotează mai repede cu avioane F-16 decât cu camioane: vehiculele Iveco vin cu întârzieri mari. Penalizările au ajuns la 29 de milioane de lei
Investigații

EXCLUSIV Armata română se dotează mai repede cu avioane F-16 decât cu camioane: vehiculele Iveco vin cu întârzieri mari. Penalizările au ajuns la 29 de milioane de lei

Iveco livrează camioane Armatei cu țârâita. 5,7 milioane euro. La atât se ridică valoarea cumulată a penalităților plătite de compania italiană Iveco Defence Vehicles Spa pentru că nu a livrat la termen camioanele militare contractate de Ministerul Apărării Naționale. DeFapt.ro a dezvăluit că Ministerul Apărării Naționale a penalizat inițial compania Iveco, în iunie 2022, cu suma de 12 milioane lei, echivalentul a peste 2,4 milioane euro. De atunci, cuantumul penalităților a mai crescut cu peste 3,3 milioane euro. Citește și: EXCLUSIV Ministerul Apărării a penalizat Iveco cu 12 milioane de lei: compania italiană a „uitat” să livreze 61 de camioane și remorci Culmea, contractul italienilor a fost majorat ulterior cu aproximativ 14,4 milioane de euro motivându-se că s-au scumpit materiile prime, gazul și energia pentru camioanele nelivrate la termen. Ministerul Apărării Naționale a semnat cu italienii de la Iveco două contracte subsecvente a căror valoare depășește suma de 2,3 miliarde lei fără TVA, echivalentul a peste 460 de milioane de euro, pentru achiziția a 2.049 de camioane. Potul total: 3,63 miliarde lei Compania italiană Iveco Defence Vehicles Spa a dat lovitura pe piața de armament românească în decembrie 2019. Ministerul Apărării Naționale (MApN) i-a atribuit atunci un contract-cadru în valoare de 3,63 miliarde lei în baza căruia urma să se furnizeze 2.902 camioane militare în diverse configurații. Primul contract subsecvent, semnat pe 31 decembrie 2019, prevedea ca Iveco Defence Vehicles Spa să livreze 942 de camioane Armatei Române contra sumei de 1,015 miliarde lei fără TVA, în perioada 2020-2024. Dar contractul a mers prost încă de la început. În martie 2020, compania Iveco a invocat în repetate rânduri forța majoră din cauza pandemiei, motiv pentru care a cerut decalarea termenului de livrare a camioanelor militare. Într-un final, a primit o dispensă de 42 de zile. Cu toate acestea, italienii de la Iveco nu au reușit să respecte graficul de livrare a camioanelor, motiv pentru care au fost penalizați cu 12 milioane de lei, echivalentul a 2,4 milioane de dolari, în iunie 2022. Cadou de la pesedistul Florin Spătaru Câteva luni mai târziu, mai multe companii care aveau contracte în derulare cu MApN au primit un ajutor nesperat din partea pesedistului Florin Spătaru, pe atunci ministru al Economiei. Acesta a promovat o Ordonanță de Urgență controversată prin care „prețurile contractelor de achiziție publică de produse/servicii, a contractelor sectoriale și a acordurilor cadru atribuite în domeniile apărării și securității” urma să se ajusteze cu până la 50%. Deși, culmea, ministerul lui Spătaru nu era parte a acestor contracte. Citește și: EXCLUSIV Armata a premiat Iveco cu 15 milioane de dolari, deși compania se află în întârziere majoră cu livrările de camioane militare Astfel, în baza Ordonanței lui Spătaru, MApN a fost nevoit să majoreze primul contract subsecvent semnat cu suma de 71,83 milioane lei, echivalentul a 14,4 milioane euro. Iveco livrează camioane Armatei cu țârâita Penalitățile impuse de MApN companiei Iveco au crescut de la 12 milioane lei în iunie 2022, la peste 28,87 milioane lei în octombrie 2023. „Până în prezent compania IVECO a plătit penalități aferente tuturor întârzierilor în livrarea produselor aferente contractului subsecvent nr. 1 în valoare de 28.874.000 lei”, potrivit MApN. Practic, valoarea cumulată a penalităților plătite a ajuns la peste 5,7 milioane euro. Bogdan Iuliade, directorul general al Iveco Defence Vehicle România, consideră aceste penalități îndreptățite. Dar, spune el, întârzierile au fost generate de pandemie și de criza componentelor de pe piața auto. „Cu criza asta nu se confruntă doar Iveco, se confruntă orice producător de autovehicule și camioane. Nu e o chestiune nici de rea credință din partea noastră, nici de rea credință din partea MApN. E pur și simplu o penurie de componente care întârzie procesul de producție. Și atunci nu avem alte căi de a le combate. Întârzierile sunt… acum nu am o situație la îndemână. Dar sunt întârzieri. Noi plătim penalități pentru fiecare zi de calendar de întârziere. Adică, sâmbătă, duminică, sărbători legale. Deci, plătim în fiecare zi. E un procent care se aplică la valoarea produsului nelivrat. Procentul acesta are un impact major asupra penalităților pe care trebuie să le plătim”, a declarat directorul Bogdan Iuliade pentru DeFapt.ro. Livrate - 806 camioane, întârziate - 136 Primele camioane au început să fie livrate MApN în noiembrie 2020. Procesul de omologare a acestora începuse cu două luni mai devreme. „Omologarea camioanelor a început în luna septembrie a anului 2020. Având în vedere că în contract sunt prevăzute livrări pentru 16 configurații diferite de camioane, omologările au continuat să fie finalizate pe parcursul derulării contractului, înainte de livrarea primului produs din fiecare configurație. Până în prezent au fost omologate 15 din cele 16 configurații de camioane. Ultima configurație va fi omologată înainte de livrarea primului produs aferent acestei configurații”, conform răspunsului transmis de MApN. Iveco a livrat până acum 806 camioane din primul contract subsecvent pentru care ministerul a plătit deja peste 1,074 miliarde lei. Mai are însă de livrat alte 136 de camioane până la finalizarea primului contract subsecvent. Noul contract, pentru 1.107 vehicule Directorul Bogdan Iuliade crede că firma pe care o reprezintă își va onora primul contract subsecvent până la data limită. „Nu mai suntem în întârziere în momentul de față. Chiar putem spune că livrăm anticipat. Suntem în grafic. Primul contract subsecvent va fi finalizat în ianuarie 2024, în grafic sau chiar înainte”, a declarat Bogdan Iuliade. Între timp, Ministerul Apărării și Iveco Defence Vehicle au semnat cel de-al doilea contract subsecvent. Informațiile oficiale obținute de către DeFapt.ro arată că contractul s-a semnat pentru un nou lot, de 1.107 vechicule, și are o valoare de peste 1,286 miliarde lei, la care se adaugă TVA în valoare de 244,35 milioane lei. Valoarea cumulate a celor două contracte subsevente depășește 2,3 miliarde lei, echivalentul a peste 460 de milioane euro, la care se adaugă un TVA de peste 437 milioane lei. Iveco invocă scumpiri la componente de 2-300% Directorul Bodan Iuliade a mai explicat pentru DeFapt.ro că firma Iveco Defence Vehicle s-a confruntat cu întârzieri cronice, în timp ce industria auto se confruntă în continuare cu o criză a componentelor. „Noi am fi putut să facem un stoc de piese care să ne ajungă pentru tot contractul. Dar avem o altă clauză cu MApN prin care nu putem să livrăm componente mai vechi de un an. Și atunci nu avem cum să ne aprovizionăm anticipat”, a menționat Bogdan Iuliade. Cât despre majorarea contractului cu peste 14,4 milioane de euro, sumă care acoperă cu mult valoarea penalităților impuse de MApN, Bogdan Iuliade consideră că este bine venită, dar nu suficientă. „Contractul s-a majorat pentru că toate prețurile s-au majorat pe piață. Nu se recuperează pentru că pe mine mă costă mult mai mult să fac camionul. Costul oțelului s-a mărit de patru ori. 90% din camion este oțel și fontă. Ca să nu mai vorbim de componentele electronice, care s-au mărit și cu 200 - 300%. Totul e un haos în piață. Prețurile s-au mărit cu minimum 25% față de 2020”, a mai declarat directorul general al Iveco Defence Vehicle România.

DOCUMENT EXCLUSIV Facturile lui Umbrărescu pentru Autostrada Moldovei, neplătite: nu mai sunt bani la buget. Șeful CNAIR: Nu am avut toată suma
Investigații

DOCUMENT EXCLUSIV Facturile lui Umbrărescu pentru Autostrada Moldovei, neplătite: nu mai sunt bani la buget. Șeful CNAIR: Nu am avut toată suma

Autostrada Moldovei - facturi neplătite, buget lipsă. Ministerul Transporturilor, condus de pesedistul Sorin Grindeanu, nu mai are bani pentru a deconta lucrările la Autostrada Moldovei. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un document prin care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a refuzat să-i plătească firmei SA&PE Construct, controlată de afaceristul Dorinel Umbrărescu, două facturi în valoare de peste 28,4 milioane lei. Motivul: "LIPSĂ CREDIT BUGETAR". Adică CNAIR nu mai are bani pentru plata lucrărilor. Citește și: Vodafone, dezastru în toată Europa: creșteri abuzive de prețuri, procese cu consumatorii, 11.000 de concediați, scăderea acțiunilor. Compania, desființată de presa europeană Cele două facturi parțiale au fost emise de firma lui Dorin Umbrărescu pentru obiectivul de investiții "Autostrada Buzău – Focșani", cunoscută publicului drept Autostrada Moldovei. Umbrărescu: patru tronsoane, 4,22 miliarde lei Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a atribuit în septembrie 2022 contractele pentru construirea loturilor 1 și 4 aferente autostrăzii Buzău – Focșani asocierii de firme SA&PE Construct, Spedition UMB și Tehnostrade SRL. Pentru primul tronson, între Buzău și Vadu Pașii, s-a semnat un contract de 689,28 milioane lei. În cazul tronsonului 4, cuprins între Mândrești Munteni și Focșani Nord, s-a semnat un contract de peste 763,72 milioane lei. Citește și: Cu două luni înainte de explozia de pe Autostrada Moldovei, firma lui Umbrărescu mai găurise o conductă Transgaz Ulterior, în decembrie 2022, asocierea dintre cele trei firme a câștigat și licitațiile pentru loturile 2 și 3. Tronsonul 2, între Vadu Pașii și Râmnicul Sărat, a fost câștigat pentru suma de 1,31 miliarde lei. Celălalt tronson, de la Râmnicul Sărat până la Mândrești Munteni, a fost câștigat pentru suma de 1,46 miliarde lei. Toate cele patru tronsoane ale Autostrăzii Buzău – Focșani, câștigate de afaceristul Dorinel Umbrărescu, vor avea o lungime totală de 82,44 km și vor costa peste 4,22 miliarde lei. Autostrada Moldovei - facturi neplătite, buget lipsă Firma SA&PE Construct, patronată de Petru Răzvan Umbrărescu și Alexandru Teodor Umbrărescu, a solicitat CNAIR să plătească două facuturi, emise pe 23, respectiv 25 octombrie 2023. Însă persoana desemnată să efectueze controlul financiar preventiv, Victor Oțelea, și șeful de serviciu Cătălin Țicu au refuzat să dea viza de control finciar pentru că CNAIR nu mai avea bani în buget pentru plata facturilor. "În conformitate cu prevederile art. 20 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr.119/1999, cu modificările și completările ulterioare, vă aducem la cunoștință refuzul de viză de control financiar preventiv pentru: suma de 23.525.992,66 lei din valoarea totală de 36.126.037,76 lei a facturii 78/25.10.2023 și suma de 4.910.138,05 lei din valoarea totală de 11.366.418,17 lei a facturii 77/23.10.2023 emise de SA&PE Construct pentru obiectivul de investiții Autostrada Buzău – Focșani. Motivul refuzului de viză este următorul: LIPSĂ CREDIT BUGETAR". Pistol: Nu am avut toată suma de bani Cristian Pistol, șeful CNAIR, a declarat pentru DeFapt.ro că nu ar fi nici o problemă cu banii. "Vorbiți de documente interne din companie? Nu e o problemă că le aveți, deși nu ar trebui să le aveți. Facturile domnului Umbrărescu, ca și celelalte facturi care sunt în companie, sunt plătite în termenele de plată. Mult mai repede decât termenele de plată care sunt de 60 de zile de la data emiterii facturii. Noi, dacă am făcut plăți parțiale, nu am avut toată suma de bani pentru că suntem la final de buget și se reașează valorile de bugete pe proiecte. Nici o factură de-a domnului Umbrărescu nu este scadentă și neachitată. Nu suntem în situația asta cu nici o factură. Pentru fiecare proiect de investiții îl avem pe câte o linie bugetară. Linia bugetară se alimentează în funcție de facturi, cum vin ele la plată. Toată această operațiune durează. Când s-a emis factura, se duce la controlul financiar preventiv. Ei identifică că pe linia bugetară respectivă nu este întreaga sumă de bani și dau refuz de viză CFP. Atunci, colegii de la financiar se duc și reașează creditele bugetare pe linia respectivă. În momentul în care este reașezat bugetul, i se plătește diferența sau integral. Facturile pe care le avem la plată sunt plătite în termenele contractuale. Termenul contractual este respectat. Dacă vă uitați la data facturii, vedeți că nu este trecut de 60 de zile", a explicat Pistol. "Am avut probleme pe cofinanțări" Întrebat dacă CNAIR a fost afectată de faptul că premierul Marcel Ciolacu nu a făcut rectificarea bugetară, directorul Cristian Pistol a confirmat că au existat dificultăți. "Am avut probleme pe cofinanțări. Dar Guvernul României a emis fonduri de rezervă bugetară și ne-au dat banii", a adăugat șeful CNAIR. Alexandru Șerbănescu, consilierului ministrului Sorin Grindeanu și purtătorul de cuvânt al CNAIR, a sugerat într-o primă fază că documentul ar fi fals. "Nu avem nici un fel de întârziere pe nici un fel de contract. Nici un constructor nu ne-a sesizat că ar fi întârzieri contractuale. Nu avem probleme de insolvabilitate", a spus Șerbănescu.

Semi-eșec pentru tragerile de gală ale primului sistem românesc de rachete Patriot: o rachetă din cele trei folosite nu a putut fi lansată. Explicația: "o problemă tehnică minoră"
Eveniment

Semi-eșec pentru tragerile de gală ale primului sistem românesc de rachete Patriot: o rachetă din cele trei folosite nu a putut fi lansată. Explicația: "o problemă tehnică minoră"

Semi-eșec pentru tragerile cu rachete Patriot. Testarea cu muniție reală a primului sistem de rachete Patriot din dotarea Armatei române a fost un semi-eșec. În poligonul de la Capu Midia, una din cele trei rachete folosite a ratat lansarea. Oficialii Apărării au invocat "o problemă tehnică minoră". Anunțul lui Angel, ministrul de război Ministerul Apărării Naționale (MApN), condus de Angel Tîlvăr, anunațat că, în perioada 2-17 noiembrie, se va desfășura în poligonul de la Capu Midia un exercițiu militar în cadrul căruia se vor efectua primele trageri reale cu sistemul Patriot. Citește și: Vodafone, dezastru în toată Europa: creșteri abuzive de prețuri, procese cu consumatorii, 11.000 de concediați, scăderea acțiunilor. Compania, desființată de presa europeană "Sistemul de rachete sol-aer Patriot este utilizat pentru combaterea ameninţărilor, prin identificarea, urmărirea şi neutralizarea ţintelor aeriene. În cadrul exerciţiului ţintele aeriene sunt simulate de tipuri diferite de drone şi vor fi combătute cu rachete tip PAC-2 ATM", a anunțat MApN. Totodată, ministerul a transmis că exercițiul are ca scop "validarea şi verificarea funcţionării primului sistem de rachete sol-aer PATRIOT intrat în dotarea Forţelor Aeriene Române în anul 2020, precum şi pregătirea în vederea creşterii capacităţii operaţionale". Semi-eșec pentru tragerile cu rachete Patriot În cadrul acestui exercițiu militar, Regimentul 74 PATRIOT urma să lanseze trei rachete de tip PAC-2 ATM pe ținte aeriene simulate de drone MQM 178 Firejet și ULTRA 20. Însă una din cele trei rachete a ratat lansarea. Politicenii s-au făcut rapid nevăzuți, dar au fost scoși la rampă militarii. "Am fost mulțumiți de cum s-a desfășurat. A fost o problemă la racheta numărul 3, dar se va remedia, o problemă tehnică minoră, la elementul de control", a spus colonelul Virgil Toșa din cadrul Regimentului 74 PATRIOT, citat de Ziua de Constanța. O tentativă de minimalizare a incidentului a avut și șeful Statului Major General, generalul Daniel Petrescu, care a spus că "prin acest exercițiu, sistemele de rachete sol-aer PATRIOT, din dotarea Forțelor Aeriene, au fost validate în terenul național de instrucție. Cerul țării și al NATO este apărat și de către această capabilitate modernă și de mare eficacitate defensivă". Șapte sisteme Patriot, 3,9 miliarde USD România a comandat șapte sisteme de rachete Patriot în anul 2017, produse de compania americană Raytheon, de la Guvernul SUA. Valoarea achiziției a fost estimată la 3,9 miliarde de dolari, fără TVA. De această afacere s-a ocupat atunci secretarul de stat Florin Lazăr Vlădică, în calitate de șef al Departamentului pentru Armamente, organism care aprobă toate achizițiile de armament pentru Armata Română. Ulterior Florin Lazăr Vlădică avea să fie angajat de compania Raytheon pe post de consultant, așa cum a dezvăluit DeFapt.ro. Citește și: EXCLUSIV Florin Lazăr Vlădică, ex-Departamentul pentru Armamente cu girul lui Grindeanu, gestionează afacerile lui Frank Timiș din Africa Primul sistem de rachete Patriot, cel care a tras rachetele la Capu Midia, a ajuns în România în anul 2020. Încă mai sunt trei sisteme de primit La solicitarea DeFapt.ro, ministerul Apărării a transmis că "sistemul PATRIOT livrat în anul 2020 este operațional şi execută misiuni specifice în cadrul Sistemului Integrat de Apărare Aeriană al României". Însă, acum la primul test, a reușit să tragă doar două din cele trei rachete. Armata Română mai are încă trei sisteme de rachete Patriot, care i-au fost livrate în perioada octombrie 2022 - aprilie 2023. Acestea sunt în curs de "operaționalizare prin parcurgerea programelor de instruire colectivă cu participarea instructorilor Guvernului SUA". "Ministerul Apărării Naţionale a operaţionalizat primul sistem PATRIOT, iar în 2023 a încheiat etapa de testare de acceptanţă şi recepţie a sistemelor 2-4 şi a parcurs etapele necesare iniţierii achiziţiei sistemelor 5-7", a mai transmis MApN la solicitarea DeFapt.ro.

Centrul de antrenament F-16 pentru piloții ucraineni a fost inaugurat în România, dar nu se știe când vor fi instruiți primii piloți ai Kievului
Eveniment

Centrul de antrenament F-16 pentru piloții ucraineni a fost inaugurat în România, dar nu se știe când vor fi instruiți primii piloți ai Kievului

Centrul F-16 pentru piloți ucraineni, inaugurat. Centrul European de Instruire F-16 de la Baza 86 Aeriană Fetești, locul în care piloții din țările NATO, dar și din Ucraina, vor fi instruiți să piloteze avionul de luptă F-16, a fost inaugurat oficial. Prima grupă care va fi instruită la Centrul European este formată din șapte piloți români. Tot aici urmează să fie instruiți și piloții ucraineni, după ce vor dobândi la un nivel operativ abilitățile de limbă engleză necesare pilotării avioanelor de luptă F-16. Ulterior Olanda, Danemarca și Norvegia vor demara procedurile de furnizare a avioanelor F-16 către Ucraina, țară aflată în război cu Rusia. Centrul F-16 pentru piloți ucraineni, inaugurat Baza 86 Aeriană Fetești se află într-un proces amplu de modernizare. Se construiesc clădiri și hangare noi. Câteva containere modulare au fost transformate în săli de curs pentru primul lot de șapte piloți români care a început oficial pregătirea teoretică la Centrul European de Instruire F-16. Citește și: EXCLUSIV Dronele Watchkeeper X de la Elbit pentru Ministerul Apărării nu au autorizație de export de la statul Israel. România a plătit deja un avans de 300 de milioane de lei După câteva săptămâni de pregătire teoretică, vor trece la pregătirea pe simulator. Abia după această fază, pe avioane. Șeful Centrului European de Instruire F-16, comandorul Pișta, a explicat că unicitatea hub-ului internațional de instruire a piloților de F-16 constă în faptul că sunt implicate cel puțin trei țări în acest proiect. Olanda, 18 aparate de luptă „Mă refer la România, SUA (prin Lockheed Martin - n.r.) și partenerul olandez care pune navele la dispoziţie. În acelaşi timp, între instructori este posibil să fie alte naţii, toate membre NATO, foşti piloţi militari care vor fi parte a acestui centru. Este important în contextul actual pentru că dăm un semnal că suntem uniţi”, a declarat comandorul Pişta într-o conferință de presă. Ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat că „noi contribuim cu infrastructura de aici, Lockheed Martin va asigura partea de instruire, inclusiv pe partea de mentenanță. Olanda va asigura aparatele”. Până acum, la Centrul European de Instruire F-16 au ajuns instructorii de la compania americană Lockheed Martin, producătorul avionului F-16, și cinci avioane de luptă furnizate de Olanda. Țară care urmează să mai trimită alte 13 avioane F-16. Ministrul olandez al Apărării, declarații complezente Kajsa Ollongren, ministrul olandez al Apărării, prezentă la inaugurarea hub-ului, a declarat că Centrul European de Instruire F-16 de la Baza 86 Aeriană Fetești este important în contextul în care Olanda, Danemarca și Norvegia se pregătesc să livreze avioane F-16 Ucrainei. „Vom începe, bineînţeles, cu antrenamentul piloţilor români, dar vrem de asemenea să antrenăm piloţi ucraineni. (..) E nevoie să urgentăm întărirea forţelor aeriene, iar antrenamentele au început în Danemarca, în SUA şi mă bucur foarte mult că acum avem acest centru european”, a declarat, la finalul inaugurării ministrul Apărării Kajsa Ollongren. Nu e clar când vor veni ucrainenii Aceasta a fost completată de ministrul român Tîlvăr, care a menționat că lucrurile legate de înființarea centrului s-au derulat foarte repede. „Există un tempo, o cadenţă a sosirii echipamentelor, a aparatelor F-16. Totul e planificat. Piloţii ucraineni vor începe de îndată ce au satisfăcute cerinţele de pre-antrenament care se referă la deprinderea elementelor de abilităţi lingvistice şi, în funcţie de fiecare pilot, pregătirea va fi adaptată”, a declarat ministrul Angel Tîlvăr. Prezentă la inaugurarea centrului, Kathleen Kavalec, ambasadoarea SUA în România, a precizat că „este un pas înainte pentru ceea ce vedem în ultima perioadă cu agresiunea Rusiei. Am văzut ce s-a întâmplat în Ucraina. Nu aducem doar antrenamente pentru F-16, dar și sprijin militar de mai multe tipuri”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră