vineri 02 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8437 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Ministerul Cercetării și Digitalizării a cumpărat mobilier de 230.000 de lei, în perioada februarie-mai 2022, în mandatul lui Boloș (presă)

Ministerul Cercetării și Digitalizării a cumpărat mobilier de 230.000 de lei în perioada februarie-mai 2022, în mandatul lui Boloș, scrie G4Media. În acea perioadă, ministru era Marcel Boloș, susținut de PNL. La 3 mai 2022, el a fost numit ministru la Investiții și Proiecte Europene (MIPE), iar în locul său, la Digitalizare, a ajuns liberalul Sebastian Burduja. Bolos a fost ministru al Cercetării și Digitalizării din data de 28 ianuarie până la data de 3 mai 2022. Ministerul Cercetării a cumpărat mobilier de 230.000 de lei „Pe lista contractelor se află achiziția mai multor tipuri de scaune, inclusiv directoriale, birouri, mese de ședință, canapele, fotolii, mochete, aparate de aer condiționat, televizoare, frigidere, măsuțe de cafea, uși, cuiere și seifuri. Printre societățile furnizoare se află Ikea Romania, Mobexpert Băneasa și Orient Xianzhi Economic, ultima fiind o societate din Voluntari în care asociați sunt cinci cetățeni chinezi. De la firma Mobexpert, cunoscută îndeosebi pentru prezența pe piața de lux, au fost cumpărate mai ales fotolii, dar și un birou, valoarea totală fiind de aproape 12.000 de lei”, arată G4Media. Biroul ministrului Boloș a fost renovat contra sumei de 8.750 de lei, iar achizițiile de mobilier au ajuns la 16.600 de lei. Biroul de Presă a justificat aceste cheltuieli prin faptul că ”la nivelul instituției numărul angajaților a crescut”, iar birourile demnitarilor au fost remobilate pentru ca aceștia să poată desfășura o activitate mai eficientă. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Boloș a preluat, recent, conducerea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, unde numărul secretarilor de stat a crescut de la cinci la opt, printr-o hotărâre de guvern adoptată acum câteva zile. În plus, s-au mai înființat două noi posturi de secretar general adjunct, două de subsecretar, iar schema de personal s-a majorat de la 1407 la 1943 (exclusiv demnitarii și cabinetele aferente demnitarilor)”. Practic, numărul angajaților MIPE se va majora cu 35%.

Ministerul Cercetării și Digitalizării a cumpărat mobilier de 230.000 de lei, în perioada februarie-mai 2022, în mandatul lui Boloș (presă)
Un ministru susținut de PNL, Marcel Boloș, afirmă că „impozitul progresiv poate să fie o soluție", dacă este vorba de impozitarea proprietăților
Politică

Un ministru susținut de PNL, Marcel Boloș, afirmă că „impozitul progresiv poate să fie o soluție", dacă este vorba de impozitarea proprietăților

Un ministru susținut de PNL, Marcel Boloș, afirmă că „impozitul progresiv poate să fie o soluție", dacă este vorba de impozitarea proprietăților. Boloș este ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Recent, ministerul său a extins schema de personal cu circa 600 de persoane, explicația fiind că aceste noi angajări sunt necesare pentru a face față PNRR. Boloș afirmă că „impozitul progresiv poate să fie o soluție" „Reforma fiscală este la Ministerul Finanțelor și dumnealor în această perioadă pregătesc partea aceasta de optimizare fiscală. Acum este limpede că avem un sistem fiscal care este cumva atipic, pentru că în mod normal ar trebui să aplicăm impozitele și taxele locale la valoarea de piață pe care o au proprietățile pe care le deținem. Noi avem un sistem fiscal care are reglementate bazele de impozitare. Ca profesor de finanțe, eu nu am mai văzut un astfel de sistem în Uniunea Europeană și nici nu va rezista.(...). Dacă este în discuție impozitarea proprietăților, impozitul progresiv poate să fie o soluție", a spus Marcel Boloş la "Income Magazine", o emisiune a Antenei 3. Preşedintele PSD Marcel Ciolacu a declarat, acum trei zile, că, din punctul său de vedere, România va ajunge la impozitare progresivă, „cum este peste tot în lume”, dar nu în acest an. „Am văzut că şi Cehia a renunţat la taxa unică şi ei chiar aveau unică. Deci, acesta este trendul. Am mai rămas noi şi Estonia, Bulgaria. (...) Şi eu am văzut mesajul preşedintelui României care a fost unul foarte corect. Acelaşi mesaj l-am avut şi noi: anul acesta nu se modifică nicio taxă”, a adăugat Marcel Ciolacu, potrivit Agerpres. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă „PNL continuă să susțină cota unică. Nu susținem introducerea de taxe și impozite noi, iar ceea ce urmează să se decidă va avea a bază o analiză și o dezbatere aplicată pe situația din țara noastră”, a declarat premierul Ciucă la 22 mai.

Ce riști dacă mergi la plajă, la Marea Neagră, în teritoriul ucrainean ocupat de Rusia
Eveniment

Ce riști dacă mergi la plajă, la Marea Neagră, în teritoriul ucrainean ocupat de Rusia

Ce riști dacă mergi la plajă, la Marea Neagră, în teritoriul ucrainean ocupat de Rusia: trei oameni au murit în explozia unei mine, anunță procuratura ucraineană din Herson. Potrivit Procuraturii Herson, soldații ruși minează țărmul Mării Negre, în pofida faptului că în zona respectivă sunt multe stațiuni de odihnă și pensiuni. Ce riști dacă mergi la plajă, la Marea Neagră „Sub îndrumarea procedurală a Procuraturii Regionale Herson, o anchetă preliminară este în curs de desfășurare cu privire la încălcările legilor și obiceiurilor războiului, combinate cu omorul premeditat (Partea 2 a articolului 438 din Codul penal al Ucrainei). Potrivit anchetei, militari ai Forțelor Armate ale Federației Ruse, încălcând Convenția de la Geneva privind Protecția Persoanelor Civile, au plantat mine de-a lungul coastei Mării Negre în satul Lazurnoe. Pe 3 iunie 2022, trei civili, aflati pe o plaja locala in apropierea pensiunii „Sail”, au călcat pe o mină inamică, care a explodat. Toți au murit pe loc în urma exploziei devastatoare”, se arată în comunicatul acestei procuraturi. Foto: Facebook Lazurnoe Forțele de ordine ucrainene le cer cetățenilor să dea dovadă de atenție sporită, întrucât militarii ruși minează pădurile, plajele și alte locuri publice din Herson. Pe 29 martie, un om a murit, iar altul a fost rănit, la Odesa, după ce au atins o mină amplasată pe plajă, scrie newsmaker.md. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă

Coaliția de guvernare vrea o „taxă de solidaritate” de 1% din cifra de afaceri a companiilor mari. Economiștii: va fi plătită de consumatori (presă)
Politică

Coaliția de guvernare vrea o „taxă de solidaritate” de 1% din cifra de afaceri a companiilor mari. Economiștii: va fi plătită de consumatori (presă)

Coaliția de guvernare vrea o „taxă de solidaritate” de 1% din cifra de afaceri a companiilor mari, scrie publicația Profit. Potrivit acestei publicații, coaliția majoritară este pe cale de a ajunge la un consens pe acest subiect. Însă economiștii arată că această taxă va duce la creșterea prețurilor și va fi plătită, la final de consumatori. Coaliția de guvernare vrea o „taxă de solidaritate” Taxa ar urma să fie plătită de companiile cu cifră de afaceri peste 100 de milioane de euro. Profit estimează că statul ar putea colecta astfel circa un miliard de euro. „Eu am zis, de exemplu, taxa de solidaritate există în Germania. Și nu știu dacă o avem. Este pe agenda de discuții și vom alege varianta cea mai bună. Exact cum este în Germania. Trebuie făcută o raportare între taxe și venituri”, a spus, acum două zile, președintele PSD Marcel Ciolacu. Discuții despre o astfel de taxă există din decembrie 2021. Camera de Comerț Americană din Românie ( AmCham) a criticat intenția, apreciind că este vorba de o măsură fiscală „nefundamentată, peste noapte”, „fără consultare prealabilă, fără o foaie de parcurs, fără un studiu de impact real, fără o analiză a compatibilității acesteia cu legislația europeană”. Nu este „o dovadă de responsabilitate pentru societate, ci doar un transfer de povară către sectorul privat”, mai arăta AmCham. Și Consiliul Investitorilor Străini a criticat o astfel de taxă. PSD a mai inventat, în regimul Dragnea, o așa-numită „taxă pe lăcomie”, care a fost plătită de bănci. Ea a fost abrogată în decembrie 2019, de către guvernul Orban.

Corupția nu este amenințare la adresa siguranței naționale, potrivit proiectului privind activitățile de informații. Schimbările climatice - da
Politică

Corupția nu este amenințare la adresa siguranței naționale, potrivit proiectului privind activitățile de informații. Schimbările climatice - da

Corupția nu este o amenințare la adresa siguranței naționale, potrivit proiectului de lege privind activitățile de informații și contrainformații. De fapt, în întregul pachet de proiecte de legi privind siguranța națională, cuvântul „corupție” apare de cinci ori, numai în viitoarea lege de organizare a ministerului Interne și strict cu referire la Direcția Generală Anticorupție. Proiectele au fost publicate integral de site-ul G4Media. Corupția nu este amenințare la adresa siguranței naționale În legea-cadru, privind activitățile de informații și contrainformații, sunt prezentate „ameninţările la adresa securităţii naţionale a României”, dar, deși lista este extrem de lungă, corupția nu figurează. Astfel, pe listă apar: interesele financiare, economice și energetice naţionale sau comunitare strategice, ştiinţifice şide cercetare ale Românieisistemul de administraţie publică, sănătate publică, educaţia naţională şi patrimoniul cultural naţionalcriminalitatea organizată de natură a afecta interesele naționale şi obiectivele de securitate naţionalăacţiuni, inacţiuni, stări de fapt care afectează interesele şi obiectivele de securitate referitoare la prevenirea şi combaterea efectelor schimbărilor climatice Nici situația din Justiție sau statul de drept nu apar pe această listă. Nici infracțiunile la adresa intereselor financiare ale UE nu sunt pe listă, deși, în 2019, DNA prezenta un amplu raport, de 39 de pagini, pe acest subiect. Încă din iunie 2020, presa a scris că fenomenul corupției a fost marginalizat în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020 – 2024. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană În 2005, CSAT decidea că lupta împotriva corupției trebuie să fie o preocupare majoră a serviciilor de informații.

Kremlinul cere propagandei de stat să nu anunțe că s-au împlinit 100 de zile de la începerea invaziei (presa rusă)
Eveniment

Kremlinul cere propagandei de stat să nu anunțe că s-au împlinit 100 de zile de la începerea invaziei (presa rusă)

Kremlinul cere propagandei de stat să nu anunțe că s-au împlinit 100 de zile de la începerea invaziei pentru ca opinia publică să nu realizeze că obiectivele inițiale nu au fost atinse, scrie site-ul Meduza. Administrația prezidențială a cerut presei de stat și publicațiilor guvernamentale să nu insiste pe subiectul a „100 de zile de operațiune militară specială” și să nu focuseze atenția publicului pe durata conflictului. Kremlinul cere propagandei să nu anunțe că s-au împlinit 100 de zile Meduza susține că are patru surse care confirmă că, la 3 iunie, aceste indicații editoriale au fost transmise către mai multe televiziuni și ziare. De exemplu, agenția TASS a evitat complet menționarea faptului că au trecut 100 de zile de la declanșarea invaziei din Ucraina. „Când vorbim despre o dată rotundă apar mereu întrebări: ce s-a realizat până la această dată? Se pare că aproape nimic important care merită prezentat. Putem spune că au fost cucerite unele localități, dar numele lor nu le spune nimic oamenilor. E mult sau puțin? Obiectivele operațiunii militare speciale sunt aproape atinse sau nu?”, a arătat o sursă citată de acest site. Cel mai probabil, solicitarea Kremlinului are legătură cu rezultatele unor sondaje de opinie, potrivit cărora mulți ruși cred că „operațiunea specială” durează prea mult, iar aproape doi din cinci s-au declarat obosiți de știrile despre război. „Până acum, nu se știe nimic despre obiectivele lui Putin, cu excepția „denazificării” și „demilitarizării” Ucrainei. Oamenii nu înțeleg aceste cuvinte, dar văd că luptele se întind pe o perioadă prea mare de timp. Înainte de operațiune li se spunea că Ucraina este un stat slab. Acum se dovedește că este imposibil să-l învingi rapid”, a adăugat pentru Meduza aceeași sursă. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a negat că „operațiunea specială” ar dura prea mult. „Asemenea operațiuni nu pot avea o perioadă de timp clar definită”, a spus el. Cu toate acestea, oficialul nu a răspuns la întrebarea dacă au existat sau nu instrucțiuni de la Kremlin cu privire la mediatizarea duratei războiului.

Noul șef al serviciului secret din Moldova, SIS, are 34 de ani, a lucrat la Fundația Soros și sugerează că are și cetățenie română
Politică

Noul șef al serviciului secret din Moldova, SIS, are 34 de ani, a lucrat la Fundația Soros și sugerează că are și cetățenie română

Noul șef al serviciului secret din Republica Moldova, SIS, are 34 de ani, a lucrat la Fundația Soros și sugerează că are și cetățenie română. Noul șef al SIS a lucrat la Fundația Soros Candidatura lui Alexandru Musteață la funcția de director al SIS a fost aprobată cu votul a 54 de deputați. Anterior, el a deținut funcția de consilier al premierului Natalia Gavrilița și membru al Comisiei Electorale Centrale (CEC). El a confirmat că deține și cetățenia unui stat străin „la fel ca circa un milion de persoane din Republica Moldova”. Acesta a dat asigurări, însă, că va respecta întru totul jurământul de credință patriei. De asemenea, el a precizat că legislația nu permite angajarea în cadrul SIS a persoanelor cu cetățenie străină, excepție fiind pentru conducerea instituției. Întrebat dacă intenționează să atragă în cadrul instituției persoane care dețin cetățenia altor state, acesta a explicat: „Fiecare persoană care vine într-o funcție publică depune jurământul față de Republica Moldova. Trebuie să țină cont de jurământ, fiind juridic, moral și patriotic. Legea cu privire la SIS prevede că colaboratorii nu pot deține o altă cetățenie decât cea a Republicii Moldova în exercitarea funcției. Articolul care ține de conducerea SIS nu are o astfel de limitare. Deci: în redacția actuală a legii, SIS nu poate atrage persoane cu cetățenie străină. Dar colaborarea internațională cu alte instituții, țări – sunt acorduri internaționale ratificate de acest Parlament”, a spus Musteață, citat de newsmaker.md. Citește și: Crește riscul unei confruntări directe între Rusia și SUA, amenință Kremlinul, nemulțumit de livrarea de rachete performante (HIMARS) Ucrainei de către Pentagon Noul șef al SIS a lucrat la Fundația Soros între 2013 și 2020. El știe română, engleză, rusă, franceză. Musteață are, printre altele, un masterat în guvernarea europeană la Colegiul Europei, Bruges, Belgia.

Zelenski: Rusia controlează în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei
Eveniment

Zelenski: Rusia controlează în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei

Rusia controlează în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, adică o suprafață mai mare decât Belgia, Luxemburg și Olanda la un loc, a declarat joi președintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de Europa Liberă România. Rusia controlează 20% din teritoriul Ucrainei Adresându-se parlamentului luxemburghez, liderul de la Kiev a declarat că aproape 125.000 de kilometri pătrați se află acum în mâinile Moscovei. Zelenski a precizat că actuala linie de front se întinde pe o distanță de peste 1.000 de kilometri, transmite BBC. According to Volodymyr Zelensky, Russian army controls around 20% of Ukraine's sovereign territory. For Ukrainians living on those territories, this brings enormously challenging living conditions. Lack of water, electricity, gas, medicines, all kinds of uncertainty.— Ivan Verstyuk ? (@VerstyukIvan) June 2, 2022 Aproape 12 milioane de ucraineni au fost forțați să își părăsească locuințele de la începutul invaziei rusești, la 24 februarie, iar peste cinci milioane dintre ei – majoritatea femei și copii – au plecat în străinătate, a spus el. ⚡️Zelensky: Russia occupying 20% of Ukraine.Zelensky said that Russia is currently occupying 20% of Ukrainian territory. Russian forces have entered 3,620 Ukrainian settlements since Feb. 24, he said. 1,017 of them have been liberated, and 2,603 remain occupied.— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) June 2, 2022 Zelenski a mai afirmat că pierderile militare rusești se ridică acum la peste 30.000 de soldați – mai mult decât totalul victimelor sovietice în timpul războiului din Afganistan din 1979-89 și a celor două războaie cecene din 1994-2000. Până în prezent, Rusia a oferit detalii despre peste 1.300 de soldați morți în Ucraina. Citește și: Crește riscul unei confruntări directe între Rusia și SUA, amenință Kremlinul, nemulțumit de livrarea de rachete performante (HIMARS) Ucrainei de către Pentagon

Încă o agenție de stat, cu 78 de angajați și buget de milioane de euro. Scopul: să construiască spitale de stat
Politică

Încă o agenție de stat, cu 78 de angajați și buget de milioane de euro. Scopul: să construiască spitale de stat

Guvernul a înființat, azi, prin ordonanță de urgență, încă o agenție de stat, cu 78 de angajați și buget de milioane de euro. Scopul Agenției Naţionale pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Sănătate (ANDIS) este să construiască spitale de stat. „Rolul ANDIS este de a dezvolta infrastructura de sănătate, prin pregătirea, implementarea și finalizarea obiectivelor/proiectelor de investiții de importanță considerabilă in infrastructura de sănătate”, se arată în nota de fundamentare a OUG. Încă o agenție de stat, cu 78 de angajați Până la sfârşitul anului, această agenţie ar trebui să aibă minim 52 de posturi ocupate, iar la terminarea PNRR, în 2026 ar trebui să aibă minim 78 de posturi. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a arătat că, pentru funcţionarea Agenţiei există o alocare de circa 3 milioane de euro, care nu este pentru salarii, pentru că acestea vor fi plătite din bugetul ministerului Sănătăţii şi consultanţa pentru cei care vor lucra acolo este mult mai consistentă. Agenţia va fi coordonată de un preşedinte care, conform acordului cu cei de la Comisia Europeană, ministerul trebuie să îl desemneze pentru o perioadă provizorie de 6 luni. „Suma totală ce va fi absorbită din PNRR prin înfințarea ANDIS este 148.000 mii lei. Printre altele, din această sumă 59.280 mii de lei vor fi folosiți pentru pregătirea de studii de fezabilitate pentru viitoare investiții în infrastructura de sănătate, 3260 mii lei pentru pregătirea personalului și 9982 pentru elaborarea de ghiduri metodologice(de exemplu, norme, standarde, modele, repere de calitate, baze de date și documentație și altele similare ), cheltuieli ce ar fi trebuit să fie făcute în mod normal din bugetul de stat”, se arată în nota de fundamentare a ordonanței. Conducerea ANDIS este numită de ministrul Sănătății. Citește și: Crește riscul unei confruntări directe între Rusia și SUA, amenință Kremlinul, nemulțumit de livrarea de rachete performante (HIMARS) Ucrainei de către Pentagon

Semnal de alarmă neobișnuit, de la Chișinău: ministrul Apărării atrage atenția că sunt 13-14.000 de „oameni înarmați” în Transnistria
Eveniment

Semnal de alarmă neobișnuit, de la Chișinău: ministrul Apărării atrage atenția că sunt 13-14.000 de „oameni înarmați” în Transnistria

Semnal de alarmă neobișnuit, de la Chișinău: ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, atrage atenția că sunt 13-14.000 de „oameni înarmați” în Transnistria. El a spus că Chișinăul nu trebuie să neglijeze prezența militară din regiunea transnistreană și a arătat că nu există premise pentru implicarea Republicii Moldova în război atâta timp cât linia frontului nu este pe direcția Nicolaev – Odesa. Sunt 13-14.000 de „oameni înarmați” în Transnistria „În primul rând, să ne referim la trupele Federației Ruse care se află acolo, așa-numitele forțele ale contingentului, care se ocupă cu paza obiectivelor care au rămas și, îndeosebi, a depozitelor de la Cobasna. Ei sunt 1200 de persoane și vreo 700 de civili. Suplimentar, la ei putem să mai adăugăm dintr-o dată aproximativ 500 de militari care sunt în componența forțelor de menținere a păcii și ajungem la 2000 de militari ai Federației Ruse”, a explicat Ministrul Apărării, citat de newsmaker.md. Nosatîi a adăugat că acestui număr se adaugă forțe armate și alte structuri din regiune. #Moldova Defense Minister Anatol Nosatîi says that there are 14 thousand troops in #Transnistria region that could pose a threat to the country. “…we cannot ignore the presence of an uncontrolled state that is so militarized”https://t.co/bahbY5qM5i— Cristian Vlas (@cristivlas) June 2, 2022 Moldova crește bugetul alocat Apărării „Vreau să menționez că multe structuri militarizate sunt acolo, care sunt în uniformă, trec prin diferite pregătiri și aici m-aș referi la așa-numita lor armată care are aproximativ 5000 de militari. Putem să adunăm și forțele de ordine din așa-numitul Minister al Afacerilor Interne, iarăși 4000 de oameni, apoi forțele NGB-ului, care sunt trei mii și ceva. Putem să punem și aceleași forțe cazace care mai sunt acolo și punându-le pe toate împreună ajungem la 13-14 mii de oameni înarmați”, a adăugat Ministrul Apărării. Nosatâi a definit Transnistria drept un „stat necontrolat militarizat”. On June 2, 1992, separatist forces in #Transnistria arrested Ilie Ilașcu and several other Moldovans, who they accused of being terrorists & working for the Moldovan security forces pic.twitter.com/sx7dwUhDao— Keith Harrington (@Keith_h96) June 2, 2022 Șeful diplomației de la Chișinău, Nicu Popescu, a declarat miercuri seară că Guvernul este obligat în contextul actual de război la granițele sale să doteze armata națională pentru ca această să poată să îi apere pe cetățenii Republicii Moldova. Cheltuielile destinate apărării naționale au fost majorate pentru 2022 cu 16,9%, până la 885 milioane de lei moldovenești. Anterior acestei majorări, Republica Moldova avea alocat circa 0,4% din PIB pentru sectorul armatei. Citiți și: Cât costă noile creșteri ale salariilor unor bugetari. România, lider UE la cheltuieli de personal, ca procent din veniturile bugetare (presă)

Patriarhul ecumenic Bartolomeu îi cere patriarhului Moscovei să se sacrifice și să se opună invadării Ucrainei, chiar dacă Putin îl va băga la închisoare
Eveniment

Patriarhul ecumenic Bartolomeu îi cere patriarhului Moscovei să se sacrifice și să se opună invadării Ucrainei, chiar dacă Putin îl va băga la închisoare

Patriarhul ecumenic Bartolomeu îi cere patriarhului Chiril al Moscovei să se opună invadării Ucrainei, chiar dacă Putin îl va băga la închisoare. Patriarhul Chiril a susținut constant invadarea Ucrainei și este posibil să fie sancționat de UE, care nu-i va permite să intre pe teritoriul ei. Patriarhul Bartolomeu îi cere patriarhului Moscovei să se sacrifice „Nu știu cum se poate justifica în fața conștiinței sale. Cum se va justifica, cum îl va judeca istoria. Va trebui să se apere singur. Cineva poate arăta că este sub presiunea președintelui Putin. El ar trebui să reacționeze la invazia Ucrainei și să condamne războiul, așa cum au făcut toți ceilalți primați ortodocși. Nu a făcut-o, asta este în detrimentul lui și îmi pare foarte rău (...) Mă așteptam ca fratele Chirl, în acest moment critic, istoric, să se ridice la înălțime. Chiar dacă este nevoie să-și sacrifice tronul, să-i spună lui Putin: „Domnule președinte, nu pot fi de acord cu tine, demisionez, plec”. Sau să-l bage în închisoare, nu știu ce ar face președintele Putin dacă patriarhul ar reacționa la planurile sale”, a afirmat patriarhul ecumenic Bartolomeu, citat de Orthodox Times. ?Alcoholic Zakharova urged the #EU authorities to pray that Patriarch Kirill would not impose sanctions against them. pic.twitter.com/I6V9IIYrNW— NEXTA (@nexta_tv) June 1, 2022 Comisia Europeană a propus, la începutul lunii mai, sancţionarea liderului Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhul Chiril, în cadrul celui de-al şaselea pachet de sancţiuni impus Rusiei. Sancţiunile interzic intrarea pe teritoriul Uniunii Europene şi presupun îngheţarea activelor persoanelor vizate. Citiți și: Cât costă noile creșteri ale salariilor unor bugetari. România, lider UE la cheltuieli de personal, ca procent din veniturile bugetare (presă) Însă, potrivit bloomberg.com premierul Ungariei, Viktor Orbán, s-ar fi opus sancționării patriarhului Chiril.

Cât costă noile creșteri ale salariilor unor bugetari. România, lider UE la cheltuieli de personal, ca procent din veniturile bugetare (presă)
Politică

Cât costă noile creșteri ale salariilor unor bugetari. România, lider UE la cheltuieli de personal, ca procent din veniturile bugetare (presă)

Cât costă noile creșteri ale salariilor unor bugetari: 2,3 miliarde de lei, pentru ultimele luni din 2022, arată datele consultate de site-ul Profit. Pentru un întreg an, cheltuielile vor fi de patru miliarde de lei. „Creșterea de 2,251 de posturi ocupate în martie este în linie cu media lunară de până acum a Guvernului Ciucă, de 2.304/lună în primele trei luni de mandat, cel mai alert ritm de majorare a numărului de bugetari din ultimii cinci ani”, mai arată Profit. Cât costă noile creșteri ale salariilor unor bugetari Potrivit Profit, România este pentru al cincilea an consecutiv lider în UE la capitolul cheltuieli de personal, ca procent din veniturile încasate. În 2021, 33,8% din veniturile la buget au fost consumate pe salariile bugetarilor. Pe locul II era Malta, cu un procent de 32,5%, iar pe trei se afla Letonia - 31,3%. Deputații au votat, marți, o avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere. Majorările, până în 25%, au fost propuse fără nici un studiu de impact sau vreo fundamentare. Iată propunerile adoptate: Până în 25% pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Sănătății15% pentru funcționarii publici din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Motivare: „complexitatea muncii”15% pentru personalul contractual din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru personalul contractual din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii50% pentru personalul din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri externe rambursabile15% pentru personalul din Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și din Ministerul Sportului Citește și: Deputații au votat o avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere. Aparatul central a crescut cu 14.800 de oameni în șase luni, spune deputata USR Țoiu Chestionat de ziariști în legătură cu lipsa studiului de impact bugetar al acestor creșteri, Ciolacu a spus că ”există o socoteală făcută la Minsiterul de Finanțe. Este o provocare: cine devine eficient și știe să managerieze ministerul, va face față. Cine nu, va pleca”.

Germania se întrece pe sine: Der Spiegel scrie că Scholz va trimite Ucrainei lansatoare de rachete ultraperformante
Eveniment

Germania se întrece pe sine: Der Spiegel scrie că Scholz va trimite Ucrainei lansatoare de rachete ultraperformante

Der Spiegel scrie că Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, va trimite Ucrainei lansatoare de rachete ultraperformante, de tip MLRS, dar modelul german, denumit MARS II. Informația, preluată de la agenția dpa, citează surse guvernamentale. Scholz trimite Ucrainei lansatoare de rachete Potrivit Der Spiegel, rachetele trase MARS II pot ajunge la 40 de kilometri. Echipamentele trimise de SUA pot bate la 70 de kilometri. Totuși, mai multe site-uri specializate susțin că MARS II a executat trageri precise și dincolo de 100 de kilometri, rezultatele depind însă de tipul de rachetă folosit. În plus, precizia acestor rachete, care folosesc sisteme GPS, ar fi de șapte metri. Germany plans to hand over four Mars II volley fire systems to Ukraine #SupportUkraine #HelpUkraine #StandWithUkraine #UkraineUnderAttack #StopWar pic.twitter.com/K3GbPsVsNC— Russia Vs World (@RussiaVsWorld_) June 1, 2022 Der Spiegel susține că echipamentele vor ajunge în Ucraina la final de iunie, timp în care SUA vor instrui militarii ucraineni în folosirea lor - atât pe modelul american, cât și pe cel german. „Până acum, Germania a fost reticentă în a livra arme grele Ucrainei. Dar acum se spune că există mai multe sisteme cu care guvernul federal vrea să echipeze armata ucraineană în lupta împotriva Rusiei. Mai exact, Kievul urmează să primească patru lansatoare multiple de rachete”, arată Der Spiegel. MARS II poate lansa 12 rachete la fiecare minut. Such a fruitful day: Germany plans to transfer four Mars II multiple rocket launchers to Ukraine. The range of the Mars II MLRS is up to 84 km, the maximum armament is 12 missiles, the rate of fire is 12 missiles in 55 seconds. pic.twitter.com/CVvzjPKpLa— Eugene Dnipro ?? (@EvgeniyDnepr390) June 1, 2022 Der Spiegel mai scrie că partea ucraineană s-a angajat să nu folosească sistemele MLRS pentru a lansa atacuri pe teritoriul Rusiei. Germania va trimite și „cel mai modern sistem de apărare aeriană”, IRIS-T, în Ucraina, a declarat miercuri cancelarul țării. Citește și: Germania va trimite sisteme de apărare antiaeriană IRIS-T în Ucraina, afirmă cancelarul german „În următoarele săptămâni, vom furniza și alte arme, de exemplu, guvernul german a decis recent că vom furniza sistemul IRIS-T, cel mai modern sistem de apărare aeriană pe care îl are Germania”, a declarat Olaf Scholz în timpul unui discurs în Parlamentul german.

Maia Sandu a respins candidaturile a 13 magistrați care urmau să fie numiți judecători până la atingerea plafonului de vârstă
Politică

Maia Sandu a respins candidaturile a 13 magistrați care urmau să fie numiți judecători până la atingerea plafonului de vârstă

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a respins candidaturile a 13 magistrați care urmau să fie numiți judecători până la atingerea plafonului de vârstă. Legea îi permite șefului statului să respingă o singură dată propunerile CSM pentru numirea în funcția de judecător. Potrivit legii din Republica Moldova, judecătorii „se numesc în funcţia de judecător iniţial pe un termen de 5 ani. După expirarea termenului de 5 ani, judecătorii sînt numiţi în funcţie pînă la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani”. Maia Sandu a respins candidaturile a 13 magistrați „Se resping candidaturile doamnelor Hadîrca Victoria, Slobozean Silvia, Bagrin Lucia, Berdilo Rodica, Ciubotaru Lorina, Ionașcu Olga, sanduța Victoria, Vasilenco Angela și ale domnilor Crigan Dragoș, Gandrabur Marcel, Martînenco Veaceslav, Vasilache serafim și Movilă Iurie, propuși pentru a fi numiți în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă”, se arată în documentul semnat de către președinta țării Maia Sandu și citat de newsmaker.md. Una dintre candidatele respinse de Maia Sandu, Rodica Berdilo, este cea care a invalidat rezultatele alegerilor pentru primăria Chișinău, alegeri câștigate de Andrei Năstase. Berdilo a luat această decizie în urma unui recurs al Partidului Socialiștilor, care l-a acuzat pe Năstase că a făcut agitație electorală în ziua alegerilor. Decizia judecătoarei Berdilo a fost apoi menținută de Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție. Citește și: Va accepta Putin ca ONU să supervizeze o operațiune de deblocare a portului Odesa pentru a permite exportul cerealelor din Ucraina? Marele risc: un atac rusesc de pe mare Însă legea Republicii Moldova prevede că șeful statului nu se poate opune pentru a doua oară propunerilor CSM: „La propunerea repetată a Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintele Republicii Moldova emite un decret privind numirea în funcţia de judecător pe 5 ani sau pînă la atingerea plafonului de vîrstă în termen de 30 de zile de la data parvenirii propunerii repetate”.

Întreaga omenire finanțează războiul lui Putin: Rusia câștigă sume uriașe din vânzările de combustibili (analiză Bloomberg)
Eveniment

Întreaga omenire finanțează războiul lui Putin: Rusia câștigă sume uriașe din vânzările de combustibili (analiză Bloomberg)

Întreaga omenire finanțează războiul lui Putin: Rusia câștigă sume uriașe din vânzările de combustibili, arată o analiză Bloomberg. Potrivit acestei agenții, Rusia vinde petrol și gaze de 800 de milioane de dolari pe zi. În plus, pe fondul diminuării drastice a importurilor, excedentul de cont curent se apropie de 100 de miliarde de dolari, după primele patru luni din 2022. Întreaga omenire finanțează războiul lui Putin „Rusia este departe de a fi nevătămată de sancțiuni, care au făcut-o un paria în lumea dezvoltată. Corporațiile gigantice au fugit, multe s-au îndepărtat de active de miliarde de dolari, iar economia se îndreaptă către o recesiune profundă. Dar Putin poate ignora acest prejudiciu deocamdată, pentru că cuferele sale sunt pline de veniturile din mărfuri, care au devenit mai profitabile ca niciodată datorită creșterii prețurilor globale determinate parțial de războiul din Ucraina”, scrie Bloomberg. Lesson #3: only an energy embargo really hurts Russia. Two-thirds of the rise in the c/a surplus this year is from energy exports (blue). Only one-third is from import compression. Maritime sanctions will stop tankers shipping oil out of Russia. We just need the political will... pic.twitter.com/AOnX28i8eB— Robin Brooks (@RobinBrooksIIF) May 29, 2022 Rusia va face, în 2022, 285 de miliarde de dolari doar din vânzarea de petrol și gaz, cu 20% mai mult ca anul trecut. Grafic: Bloomberg Cum ajută tergiversările lui Viktor Orban: Rusia câștigă timp Agenția de presă arată că tergiversările din UE în legătură cu un embargou asupra livrărilor rusești de petrol permite Kremlinului să găsească noi piețe pe care să vândă acest produs. Italy has increased Russian crude oil imports in an unintended consequence of EU sanctions against Russia. Banks are reluctant to finance a major Russian-owned refinery in Sicily, preventing it from buying oil from non-Russian sources. https://t.co/XUnHOnU2Ll— The Associated Press (@AP) June 1, 2022 „Numai veniturile din exportul de petrol au crescut cu 50% față de anul anterior, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie. Cei mai mari producători de petrol din Rusia au realizat în primul trimestru cel mai mare profit combinat din aproape un deceniu, estimează SberCIB Investment Research, cu sediul la Moscova. Și exporturile de grâu continuă – la prețuri mai mari – deoarece sancțiunile asupra agriculturii rusești nici măcar nu sunt discutate, deoarece lumea are nevoie de cereale”, mai explică Bloomberg. Sanctions are doing little to stop money from gushing into Russia’s accounts ???️ Russia's oil & gas revenue could be ~$285 billion this year, exceeding 2021 by more than one-fifth?? That's due to a fuel price rally driven in part by the war in Ukrainehttps://t.co/sd5xnt3TbF pic.twitter.com/Li5hOOhnKz— Stephen Stapczynski (@SStapczynski) June 1, 2022 Prăbușirea importurilor și creșterea prețurilor la produsele pe care Rusia la exportă a dus la un excedent de cont curent de 96 de miliarde de dolari, în primele patru luni. Rubla, performanțe istorice În plus, rubla s-a întărit și a devenit moneda cea performantă în acest an. Potrivit unei înregistrări recente a serviciului ucrainean de informații, militarii ruși se plâng de faptul că sunt plătiți în dolari, întrucât dolarul se devalorizează în raport cu rubla. Russia's ruble is the strongest currency in the world this year https://t.co/VvfiFj59VP— Ben Owen ?? (@hrkbenowen) May 31, 2022 Bloomberg precizează că Uniunea Europeană importa circa 40% din necesarul de gaz din Rusia și, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, Uniunea poate să se debaraseze, în acest an, de circa jumătate din aceste importuri. Însă China și India au importat, în 2022, din Rusia, cantități mult mai mari de petrol, de oțel și de cărbune cocsificabil. Un grafic al agenției mai arată că Rusia livrează 45% din paladium, la nivel global, și 15,1% din platină. Citește și: Bolojan vrea să lege drumul expres Oradea-Arad de M44 din Ungaria. Drumul, preluat de la CNAIR de „Alianța vestului” Totuși, Bloomberg consideră că, în timp, sancțiunile vor avea efecte: producția de petrol se va reduce cu 9%, iar cea de gaz cu 5,6% în acest an - potrivit unei estimări a ministerului rus al Economiei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră