vineri 02 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8437 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Coaliția majoritară pregătește majorări ale TVA și ale altor taxe și impozite, plus tăieri ale unor facilități. Taxa de solidaritate, încă în discuții (presă)

Coaliția majoritară pregătește majorări ale TVA și ale altor taxe și impozite, plus tăieri ale unor facilități, scrie publicația Profit. Controversata taxă de solidaritate, de 1% din cifra de afaceri a companiilor mari este încă în discuții. Dacă se va aplica, nu va conta dacă acele comapanii sunt pe pierdere sau pe profit. Plafonul de la care se va aplica taxa de solidaritate este o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro. Coaliția majoritară pregătește majorări ale TVA și ale altor taxe Potrivit Profit, experții coaliției iau în discuție: creșterea TVA pentru băuturile cu zahăr mult, inclusiv cele carbogazoase, de la 9% la 19%o posibilă eliminare a impozitului specific plătit de HoReCareducerea facilităților din construcții și agricultură/alimentar, prin diminuarea plafonului maxim de salariu scutit de la 30.000 de lei la 15.000 de lei, la care se vor adăuga etapizat contribuții la CASSsume mai mari de plată pentru activități independente și profesii liberalecreșterea substanțială a impozitului pe locuință În plus, s-ar pregăti introducerea la veniturile din alte surse decât salariile a două noi plafoane pentru achitarea de contribuții, de 6 și 24 salarii minime pe economie, pe lângă cel actual de 12 salarii, scrie Profit. Impozitarea progresivă, la care s-au opus liderii PNL, ar fi fost abandonată. „Discuții (despre mărirea taxelor sau impozitul progresiv - n.r.) sunt. Și este ușor de înțeles de ce sunt aceste discuții, în condițiile în care bugetul de stat trebuie să fie în posibilitatea de a finanța toate subvențiile care au fost decise, de exemplu în sectorul energetic. (...) Însă la acest moment nu există o decizie la nivelul coaliției pentru a schimba sistemul de impozitare și nu cred că se va întâmpla foarte curând. (...) Românii nu trebuie să trăiască cu teama că de mâine se schimbă sistemul de impozitare și trebuie să plătească mai mult”, a declarat Klaus Iohannis, la 30 mai. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Însă, la 13 mai, a fost promulgată o lege prin care circa 300.000 de salariați din agricultură și industria alimentară nu vor mai plăti impozit pe venit, contribuția la sănătate (dar rămân asigurați) și, opțional, nici la Pilonul II de pensii.

Coaliția majoritară pregătește majorări ale TVA și ale altor taxe și impozite, plus tăieri ale unor facilități. Taxa de solidaritate, încă în discuții (presă)
Pensionarii speciali care ne conduc: Greblă, prefect de București, două pensii speciale, o indemnizație „lege specială” și Mercedes GLC
Politică

Pensionarii speciali care ne conduc: Greblă, prefect de București, două pensii speciale, o indemnizație „lege specială” și Mercedes GLC

Toni Greblă, prefect de București, are două pensii speciale, o indemnizație oferită printr-o „lege specială” și Mercedes GLC, arată declarația de avere depusă de acesta la începutul lunii mai. În declarația de avere, cele două pensii speciale sunt denumite „indemnizație”. Cât despre indemnizația primită în baza unei legi speciale, cel mai probabil sunt banii pe care-i primește în calitate de revoluționar, presa relatând, în 2012, că astfel a primit și loc de veci gratuit. Greblă a fost acuzat de DNA, în 2015, că a încercat să exporte mărfuri alimentare în Rusia, prin Turcia, încălcând astfel embargoul impus acestui stat după invadarea Ucrainei. Între 2018 și 2019, el a fost secretar general al guvernului Dăncilă, fiind susținut de Liviu Dragnea și de PSD pentru a ocupa acest post. Greblă, prefect de București, două pensii speciale Potrivit declarației de avere, prefectul de București primește, ca fost judecător la CCR, o pensie specială care, în 2021, a fost în valoare de 272.000 de lei. O altă pensie specială vine de la Senat: 47.150 de lei, în 2021, deși Legislativul abrogase pensiile speciale ale parlamentarilor. Abrogarea a fost votată în februarie 2021, dar, în mai, 2022 CCR a decis că legea este neconstituțională. Greblă mai primește o indemnizație de 12.300 pe an în baza unei „legi speciale”, fără să ofere alte detalii. Este posibil ca el să încaseze acești bani întrucât este „luptător remarcat prin fapte deosebite pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989”. La Târgu Jiu, el a primit loc de veci gratuit, în baza acestui certificat, scria presa, în 2012. „Altcineva a formulat solicitarea și m-a inclus și pe mine, dar eu nu am cerut așa ceva", a spus Greblă, citat de Mediafax. În 2018, el și-a cumpărat un Mercedes GLC, o mașină de teren a cărei preț poate depăși 100.000 de euro. DNA l-a acuzat de legături penale cu Rusia În 2015, DNA l-a acuzat pe Greblă de constituirea unui grup infracțional organizat. „Împreună cu alte persoane, suspectul Toni Greblă a constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (exporturi de produse agro-alimentare) pe linia România – Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană”, au susținut procurorii. Aceștia au arătat că Toni Greblă, pe atunci judecător la CCR, a avut mai multe întâlniri, atât în ţară cât şi peste graniţe, pentru a pune la punct detaliile exporturilor. Pe lista colaboratorilor săi ar fi omul de afaceri de origine turcă Corecki Sevket şi un alt afacerist din Republica Moldova, Victor Dolghi. Ei au stabilit clar traseul pe care urma să fie transportate produsele alimentare către Rusia, folosind acte vamale false. În documente nu trebuia să apară deloc România, stat membru al Uniunii Europene, vizat de embargoul impus de Rusia. Planul lor era ca în acte produsele să apară originare din Turcia, nu din România, pentru a evita riscul ca firmele ruseşti să le refuze. Procurorii DNA arată că Ion Bîrcină, finul lui Toni Greblă, era persoana de încredere a judecătorului CCR. El ar fi fost cel care se ocupa de afacerile ilegale. Dar şi de bunăstarea naşului care-l ajuta să-şi ducă planurile la îndeplinire. Toni Greblă ar fi primit de la finul său un autoturism de lux, un BMW X5. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Însă Greblă a fost achitat de către judecătorii de la Înalta Curte, un singur membru al completului de judecată făcând opinie separată.

Președintele CJ Iași, Costel Alexe (PNL), se înfrățește cu Dinu Țurcanu, președintele raionului Orhei, reprezentantul partidului pro-rus ȘOR
Politică

Președintele CJ Iași, Costel Alexe (PNL), se înfrățește cu Dinu Țurcanu, președintele raionului Orhei, reprezentantul partidului pro-rus ȘOR

Președintele CJ Iași, Costel Alexe (PNL), se înfrățește cu Dinu Țurcanu, președintele raionului Orhei, reprezentantul partidului pro-rus ȘOR. Președintele acestui partid, Ilan Șor, a fugit din Republica Moldova. El a fost condamnat la șapte ani și jumătate de închisoare, în prima instanță, în 2017, pentru rolul său în devalizarea băncilor din Republica Moldova. În mai 2022, Parlamentul de la Chișinău i-a ridicat din nou imunitatea, pentru a treia oară. Țurcanu, membru al partidului ȘOR, aniversează anual eliberarea Orheiului de sub ocupația „românească fascistă”. Și Tudorel Toader, rectorul Universității Cuza din Iași, s-a înfrățit cu acest raion, fief tradițional al ȘOR: universitatea pe care o conduce va deschide în Orhei o filială. Alexe se înfrățește cu reprezentantul partidului pro-rus ȘOR Ieri, Consiliul Raional Orhei, condus de Dinu Țurcanu, reprezentanul ȘOR, a votat acordul de înfrățire dintre Raionul Orhei și Județul Iași. La 25 mai, acest acord a fost votat și de Consiliul Județean Iași, condus de liberalul Costel Alexe. Liga Studenților Iași a protestat față de acest acord, arătând că: „În fiecare an, de 6 aprilie, Dinu Țurcanu și alți reprezentanți locali ai ȘOR aniversează „eliberarea Orheiului de sub ocupația românească fascistă”, aducând osanale Uniunii Sovietice și invective la adresa românilor. Anul trecut, de 23 august, Dinu Țurcanu și reprezentanții ȘOR au aniversat semnarea pactului Molotov-Ribbentrop dintre URSS și Germania nazistă, inaugurând la Ivancea un monument închinat Corpului 2 de Cavalerie „Sovietul comisarilor poporului Ucrainei“ din cadrul Armatei Roșii, care s-a opus eliberării Basarabiei în 1941. Monumentul a fost ridicat de Organizația pentru apărarea drepturilor slavilor „VECE” cu sprijinul Ambasadei Rusiei la Chișinău și ajutorul financiar de 12.300 de euro din partea Consiliului Raional Orhei. VECE este o cunoscută organizație pro-rusă sprijinită de Kremlin, iar la nivel local de ȘOR, care actualmente susține narativa Rusiei privitoare la războiul din Ucraina”. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc În plus, organizația studențească amintește că Tudorel Toader, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași s-a angajat față de Dinu Țurcanu să deschidă o extensiune universitară la Orhei, oraș cu 20.000 de locuitori aflat la o oră de Chișinău, în loc să investească într-o colaborare cu o Universitatea de Stat a Moldovei (USM).

Polonia primește un contract uriaș, de 630 milioane de dolari, pentru a livra arme Ucrainei
Eveniment

Polonia primește un contract uriaș, de 630 milioane de dolari, pentru a livra arme Ucrainei

Polonia primește un contract uriaș, de 630 milioane de dolari, pentru a livra arme Ucrainei, a anunțat, pe Twitter, ministerul Apărării de la Varșovia. Acesta este cel mai mare contract de care a beneficiat, în ultimii 30 de ani, industria poloneză a apărării. Polonia, contract uriaș pentru a livra arme Ucrainei Premierul Mateusz Morawiecki a precizat, în timpul unei vizite la o fabrică de armament, că vor fi vândute echipamente testate deja. Morawiecki nu a spus însă ce fel de echipamente vor fi vândute. El a precizat că o parte a finanțării ucrainene, pentru a cumpăra aceste arme, va veni de la Uniunea Europeană. „Ucraina primește o parte din bani de la Uniunea Europeană, parțial plătește din propriul buget. Și Polonia primește acești bani pentru a ne spori potențialul de producție”, a spus premierul polonez. Acum câteva zile, premierul Morawiecki arăta Polonia va beneficia de pe urma acordurilor prin care se va angaja să reexporte grânele Ucrainei, să ajute la reconstrucția infrastructurii țării și să importe eneregie din țara vecină. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” „Azi pregătim câteva acorduri între anumite ministere care vor ajuta Ucraina și vor da un impuls economiei Poloniei”, a spus prim-ministrul polonez în timpul unei conferințe de presă susținută în Borodianka, orașul distrus de ruși când au încercat să cucerească Kievul. ??#Poland will sign the largest contract for the supply of weapons to #Ukraine in 30 years for almost $630 million. pic.twitter.com/rOxOUBP1PK— NEXTA (@nexta_tv) June 7, 2022 „De exemplu, acestea sunt înțelegeri legate de exportul grâului ucrainean”, a spus Morawiecki, adăugând că Polonia ar putea deveni un centru economic pentru Ucraina. Căile ferate poloneze vor beneficia de pe urma transporturilor de grâu din Ucraina spre porturile de la Marea Baltică.

Lovitură pentru AUR: Câcău pleacă din partid și-l acuză pe Simion că a organizat petreceri la care „s-au săvârșit acte de preacurvie”
Politică

Lovitură pentru AUR: Câcău pleacă din partid și-l acuză pe Simion că a organizat petreceri la care „s-au săvârșit acte de preacurvie”

Lovitură pentru AUR: Iulian Câcău, șeful filialei județene Satu-Mare, pleacă din acest partid și-l acuză pe Simion că a organizat petreceri la care „s-au săvârșit acte de preacurvie”. Într-o postare pe Facebook, Câcău afirmă că AUR a fost capturat de fripturiști și spune că Simion este un fariseu. Lovitură pentru AUR: Câcău pleacă din partid „Fariseismul pe care acest lider îl practică este de-a dreptul grotesc, să te folosești de imaginea bisericilor creștine, iar tu să organzezi congresul partidului duminica in timpul Sfintei Liturghii, să inițiezi acțiuni și proteste duminica cand oamenii sunt chemați la rugaciune, să organizezi petreceri la care s-au săvârșit acte de preacurvie și sa te numești creștin-familist e total deplasat!”, a scris, pe Facebook, fostul lider AUR. El a susținut că deține înregistrări cu propunerile „nu tocmai ortodoxe” care i s-ar fi făcut. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” „Dupa ce acest partid a ajuns partid parlamentar, au apărut fripturiștii, pe care eu NU i-am acceptat in organizația pe care o conduceam, personaje expirate politic, oameni care atât profesional cat si personal nu au demonstrat nimic ! Aceștia faceau vizite dese prin biroul lui George Simion, promiteau marea cu sarea, iar George mi-i trimitea si mi-i impunea (am dovezi înregistrări, convorbiri, chiar si propuneri nu tocmai ortodoxe). Bineînțeles că deja ceea ce discutasem cu Simion in 2019, cu ceea ce se întâmpla in toamna lui 2021 era total diferit. Colegii din AUR Satu Mare, stiu cel mai bine prin ce am trecut atât eu cat si fiecare dintre ei, ce personaje s-au impus de la centru și ce comportament violent, totodată limbaj vulgar afișează George Simion în particular, atunci când nu faci cum vrea el (adică sa accepți oamenii pe care el ii impune in organizație)”, a mai susținut Iulian Câcău. Citește aici întreaga postare a fostului lider AUR: https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=429648315834117&id=100063668575306

Familia „avocatei interlopilor”, deputata Laura Vicol, a făcut o avere uriașă în 2021. Vezi ce valoare impresionantă au noile ei bijuterii, cumpărate anul trecut
Politică

Familia „avocatei interlopilor”, deputata Laura Vicol, a făcut o avere uriașă în 2021. Vezi ce valoare impresionantă au noile ei bijuterii, cumpărate anul trecut

Familia „avocatei interlopilor”, deputata Laura Vicol, a făcut o avere uriașă în 2021: soțul ei, Răzvan Ciorbă, și-a vândut „părțile sociale” deținute la o firmă contra unei sume imense. În mod corespunzător, valoarea bijuteriilor deținute de deputata Vicol a crescut exponențial. Vicol este unul dintre cei mai controversați parlamentari PSD, ea fiind, în trecut, avocata unor interlopi. În plus, numele ei apare în înregistrările parchetului, când discută amical cu personaje controversate, cu probleme penale. Cu toate acestea, PSD a propulsat-o în funcția de președinte a comisiei juridice a Camerei Deputaților. Deputata Laura Vicol a făcut o avere uriașă în 2021 Potrivit declarației de avere depuse de Laura Vicol la 5 iunie, soțul ei a vândut părți sociale la o firmă neprecizată, obținând suma de 25,38 milioane de lei. Banii însă nu se regăsesc în conturile bancare declarate de deputata Vicol. În schimb, colecția ei de bijuterii achiziționate în perioada 2020-2021 sare de la valoarea de 27.000 de euro, în 2021, la 227.000 de euro, în declarația din 2022. Ea deținea deja bijuterii în valoarea de peste 750.000 de euro, achiziționate între 2000 și 2016. Tot în anul fiscal 2021 - an acoperit de declarația de avere depusă în iunie 2022 - soțul lui Vicol a avut venituri salariale de circa 45.000 de lei pe lună, majoritatea de la controversatul grup de firme Nordis. Presa a relatat, recent, despre mai multe cereri de insolvență depuse împotriva firmelor din grupul Nordis. „Legat de acuzațiile apărute în spațiul online din partea unor clienți că s-ar teme că nu-și vor primi apartamentele cumpărate, cei de la Nordis spun că „sub nicio formă nu vorbim de situații de acest gen”. Aceștia au explicat că întârzierile au apărut ca urmare a creșterii complexității proiectelor pe care le dezvoltă și că toți cumpărătorii au fost înștiințați de întârzieri. Principalele discuții sunt legate de proiectul Nordis Mamaia”, scria, acum o lună, wall-street.ro. Citește și: Afaceristul Ciolacu a dat lovitura în 2021: după ce, ani întregi, covrigăria sa nu a distribuit dividende, anul trecut familia liderului PSD a făcut bani buni

Afaceristul Ciolacu a dat lovitura în 2021: după ce, ani întregi, covrigăria sa nu a distribuit dividende, anul trecut familia liderului PSD a făcut bani buni
Eveniment

Afaceristul Ciolacu a dat lovitura în 2021: după ce, ani întregi, covrigăria sa nu a distribuit dividende, anul trecut familia liderului PSD a făcut bani buni

Afaceristul Ciolacu a dat lovitura în 2021: după ce, ani întregi, covrigăria sa nu a distribuit dividende, anul trecut familia liderului PSD a făcut bani buni Afaceristul Ciolacu a dat lovitura în 2021 Potrivit ultimei declarații de avere depuse de Marcel Ciolacu, la finalul lunii mai, Lucia Com '94 SRL i-a adus, în anul fiscal 2021, dividende de 489.400 de lei. Soția sa a încasat dividende în sumă de 162.000 de lei. În 2019 și 2020, în declarațiile de avere depuse de Ciolacu nu figurează încasarea de dividende. Soția sa beneficia de un salariu de circa 4.000 de lei pe lună de la această firmă. Potrivit datelor de la ministerul de Finanțe, firma are ca obiect de activitate „Fabricarea painii, fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie”. În 2021, a avut un profit net de 24.373 de lei, creanțe de peste 64.000 de lei și datorii de peste 497.000 de lei. În 2020, firma avea șapte salariați și o pierdere netă de 167.742 de lei. Și în 2015, covrigăria/ patiseria sa a produs un profit uriaș de 115.000 pe lună, adică un total anual de aproape 1,4 milioane de lei. "Nu știu, nu eu administrez firma", a declarat Ciolacu, pentru Newsweek, în 2020, chestionat în legătură cu această situație. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” În declarația de avere depusă în mai 2022, președintele PSD mai declară un „împrumut în nume personal” de 490.000 de lei, dar nu precizează către cine. Salariul său de la Camera Deputaților a fost de circa 132.000 de lei.

Scala din Milano refuză să boicoteze Rusia: va deschide stagiunea 2022-2023 cu o operă rusă
Eveniment

Scala din Milano refuză să boicoteze Rusia: va deschide stagiunea 2022-2023 cu o operă rusă

Scala din Milano refuză să boicoteze Rusia: va deschide stagiunea 2022-2023 cu o operă rusă. Opera Scala din Milano îşi va deschide stagiunea 2022-2023 cu o reprezentaţie a spectacolului "Boris Godunov", o operă a compozitorului rus Modest Petrovici Musorgski, ce va fi interpretată de artişti ruşi, întrucât instituţia milaneză nu are planuri privind un boicot cultural în pofida invadării Ucrainei, informează Reuters. "Nu susţin o vânătoare de vrăjitoare, nici anularea spectacolelor cu opere ruseşti. Nu mă ascund atunci când îl citesc pe Puşkin", a declarat Dominique Meyer, directorul artistic al teatrului milanez. Alegerea spectacolului de operă care va deschide această stagiune a fost făcută în urmă cu câţiva ani, a adăugat el. Scala din Milano refuză să boicoteze Rusia La Milano, rolurile principale din această operă compusă de Modest Petrovici Musorgski vor fi interpretate de doi artişti ruşi: basul Ildar Abdrazakov şi soprana Anna Denisova. Debutul noii stagiuni la Scala din Milano, care are loc de obicei la începutul lunii decembrie, reprezintă unul dintre cele mai importante momente din calendarul cultural al Italiei. Imediat după invazia declanşată de Rusia în luna februarie, reprezentanţii Operei Scala din Milano au anunţat că dirijorul rus Valeri Gherghiev nu va mai susţine spectacole în această companie artistică deoarece nu a condamnat războiul din Ucraina. Răspunzând jurnaliştilor care l-au invitat să explice diferenţa faţă de cazul dirijorului Gherghiev, Dominique Meyer a spus că Opera Scala îl consideră pe dirijorul rus aproape ca pe un politician. "El este un fel de ministru rus al Culturii. Ceilalţi artişti se află într-o situaţie diferită: ei primesc premii şi trofee, dar acest lucru nu îi transformă în susţinători ai războiului", a adăugat Dominique Meyer. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Opera Scala din Milano va avea un program alcătuit din peste 200 de spectacole în stagiunea 2022-2023, care va începe pe 7 decembrie.

Armata ucraineană anunţă că a respins Flota rusă la Marea Neagră cu 100 de kilometri faţă de zona de coastă
Eveniment

Armata ucraineană anunţă că a respins Flota rusă la Marea Neagră cu 100 de kilometri faţă de zona de coastă

Armata ucraineană anunţă că a respins Flota rusă la Marea Neagră cu 100 de kilometri faţă de zona de coastă, relatează AFP. Navele rusești impun o blocadă a porturilor ucrainene de la începutul invaziei. Insula Șerpilor a fost ocupată din 25 februarie. Armata ucraineană anunţă că a respins Flota rusă ”În urma acţiunilor noastre menite să înfrângă forţele navale inamice, grupul navelor din Flota rusă la Marea Neagră a fost respins din zona de coastă ucraineană la o distanţă de peste 100 de kilometri”, anunţă într-o postare pe Telegram Ministerul ucrainean al Apărării, citat de news.ro. Potrivit ministerului ucrainean, trupe ruse au fost nevoite să desfăşoare sisteme de apărare de coastă în Crimeea şi în regiunea ucraineană Herson (sud), pe care le ocupă. Ruşii au trimis, de asemenea, întăriri pe Insula Şerpilor. ”Am privat Flota rusă de controlul total al părţii de nord-vest al Mării Negre, care a devebit o zonă gri”, dă asigurări Ministerul ucrainean al Apărării. Ministerul afirmă că Moscova încearcă să reia controlul. Potrivit Kievului, ”ameninţarea unor tiruri ruse de rachetă de pe mare rămâne” prezentă. Nave ruseşti continuă ”să blocheze navigaţia civillă” în această zonă, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei În aprilie, rachetele ucrainene au scufundat nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagră, crucișătorul Moscova.

Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova: șoferii așteaptă zile întregi. Șeful vămii românești, numit de PSD, a fost omul lui Dragnea
Politică

Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova: șoferii așteaptă zile întregi. Șeful vămii românești, numit de PSD, a fost omul lui Dragnea

Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova: șoferii așteaptă zile întregi pentru a trece frontiera. Vameşii moldoveni dau vina pe cei români şi spun că, în timp ce ei controlează până la 150 de camioane pe zi, românii verifică aproximativ 50, motiv pentru care se formează cozi uriaşe. Presa susține că situația s-ar datora defecțiunilor frecvente ale sistemului informatic din vămile române. Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova Acum patru zile, un șofer de TIR din Republica Moldova a decedat după o așteptare de peste 20 de ore. Situaţia cea mai gravă este la Vama Leuşeni-Albiţa, acolo unde s-au format coloane de TIR-uri de până la zece kilometri. Un jurnalist de la Chișinău, Alexandru Cozer, a spus că la granița dintre Polonia și Ucraina situația este incomparabil mai bună. „Ce se întâmplă azi la punctele de trecere a frontierei cu România, cu cozile deja de zeci de km la camioane e o crimă. La propriu. Pentru că deja șoferi de camion au făcut infarct de la surmenaj stând la aceste cozi și au murit. Toți dau vina pe Putin și strâng din umeri. Ok, e vina lui Putin, dar acum ce, tre' să lăsăm mâinile în jos și să nu facem nimic? Ce se întâmpla dacă făceau așa și ucrainenii? Și cum e posibil ca la granița ucraineano-poloneză, de 5-6 ori mai multe camioane să treacă mult mai repede decât la cea moldo-română?! Acolo fără promisiuni goale ce durează deja de mai bine de 10 ani s-au făcut și puncte comune de trecere a frontierei, aici gargară multă și poduri de flori”, a scris Cozer, pe Facebook. PSD a vrut fief separat de ANAF Vămile au fost desprinse de ANAF, în decembrie, iar șeful instituției a fost numit la propunerea PSD. Șeful vămilor, Bogdan-Lari Mihei, a fost șeful Vămii Otopeni în trecut și e considerat un apropiat al lui Bogdan Stan, fostul şef al ANAF şi actual consilier la Curtea de Conturi promovat de Liviu Dragnea. Bogdan Lari Mihei Foto: Autoritatea Vămilor Mihei a mai fost numit vicepreşedinte ANAF si coodonator al activităţii Direcţiei Generale a Vămilor în 2 aprilie 2018, în perioada când Liviu Dragnea era la apogeul puterii în PSD. El a fost schimbat de premierul Viorica Dăncilă, în 2019, din poziția de vicepreședinte ANAF. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei

Salariile primarilor urmează să fie mărite cu aproape 20% (presă)
Politică

Salariile primarilor urmează să fie mărite cu aproape 20% (presă)

Salariile primarilor urmează să fie mărite cu aproape 20%, potrivit unui proiect de lege aflat acum pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, anunță Antena 3. Parlamentarii au dorit să adopte acest proiect de lege săptămâna trecută, dar, urmare a unei „erori materiale”, el a ajuns pe ordinea de zi din această săptămână. România are 3.180 de primari și peste 40.000 de consilieri locali. Peste 100 de comune au sub 1.000 de locuitori. Salariile primarilor urmează să fie mărite Prevederea privind majorarea salariilor primarilor a fost strecurată într-un amendament al deputatului Adrian Solomon. Astfel, valoarea de referință în funcție de care sunt calculate salariile primarilor crește de la 2.080 de lei - salariul minim în 2019 - la 2.300 de lei, salariul minim în 2021. Urmare a acestei modificări, aceste salarii se vor majora, brut, cu 15-20%. De exemplu, un primar de oraş cu peste 100.001 de locuitori are acum 15.600 lei și va sări, dacă aceste modificări se adoptă, la 17.250 lei. Primarul unei comune de până în 3.000 de locuitori va avea 9.200 de lei. Săptămâna trecută, Camera Deputaților a votat majorări până în 50% a salariilor angajaților unor ministere. Aceste majorări sunt: Până în 25% pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Sănătății15% pentru funcționarii publici din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Motivare: „complexitatea muncii”15% pentru personalul contractual din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru personalul contractual din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii50% pentru personalul din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri externe rambursabile15% pentru personalul din Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și din Ministerul Sportului Citește și: Deputații au votat o avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere. Aparatul central a crescut cu 14.800 de oameni în șase luni, spune deputata USR Țoiu

Boloș critică agenția de investiții în infrastructura spitalicească, pe care Guvernul a înființat-o acum câteva zile: „Nu înţeleg de ce  avem nevoie de o astfel de entitate”
Politică

Boloș critică agenția de investiții în infrastructura spitalicească, pe care Guvernul a înființat-o acum câteva zile: „Nu înţeleg de ce  avem nevoie de o astfel de entitate”

Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, critică agenția de investiții în infrastructura spitalicească, ANDIS, pe care Guvernul a înființat-o acum câteva zile prin ordonanță de urgență: „Nu înţeleg de ce avem nevoie de o astfel de entitate”. Agenția va ajunge la 78 de angajați și va cheltui trei milioane de euro pe an în afara salariilor. Noua instituție va fi subordonată Ministerului Sănătății, condus de pesedistul Alexandru Rafila. Boloș critică agenția de investiții în infrastructura spitalicească „Din punctul meu de vedere, până când se operaţionalizează noua Agenţie care va implementa infrastructura spitalicească din cadrul Ministerului Sănătăţii... vedeţi, aici e o chestiune foarte... nici nu ştiu cum să o definesc şi să o denumesc, pentru că aceste infrastructuri sunt la autorităţile locale. Nu înţeleg de ce avem nevoie de o astfel de entitate care să rezolve o problemă pe care foarte bine şi-o rezolvă autoritatea locală şi centralizăm toate aceste infrastructuri spitaliceşti la nivel de Ministerul Sănătăţii şi nu le lăsăm pentru primării să-şi implementeze proiectele, ca să le avem implementate. Eu cred că mai importanţi sunt oamenii”, a declarat Marcel Boloş, la Prima Tv. Întrebat dacă le-a transmis celor de la Ministerul Sănătăţii acest punct de vedere, ministrul a răspuns: „Este opinia mea personală, dar nu mă feresc să o spun pentru că mie mi se pare că cel mai firesc lucru este ca autoritatea locală şi primăria care are în administrare şi gestionare infrastructura să îşi rezolve problema şi să punem pe primul plan pacientul, omul”. Omul lui Bolojan vrea descentralizare „Dacă noi acum încercăm să operaţionalizăm o instituţie care centralizează toate aceste proiecte, care nu există, după aceea avem o perioadă în care procedurile de licitaţie publică trebuie derulate, tot de către această instituţie, tot în regim centralizat, gândiţi-vă la contestaţii şi la tot ce înseamnă când lucrurile sunt adunate într-un singur loc şi birocraţia... Soluţia corectă, nu mă feresc să spun acest lucru, ar fi ca autorităţile locale să-şi preia soarta în mâini şi să ne uităm cum putem să folosim aceşti bani pentru oameni şi pentru a face infrastructura aceasta spitalicească mai bună pentru oameni. Să nu ratăm această oportunitate istorică doar de dragul unor mecanisme funcţionale gândite pentru funcţionari”, a mai spus Marcel Boloş. Înainte de a fi ministru în guvernele Orban și Ciucă, Boloș a lucrat alături de Ilie Bolojan la absorbția fondurilor europene în Oradea. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev România va beneficia de 3,7 miliarde euro prin Programul Operaţional de Sănătate şi 1,1 miliarde euro prin PNRR – pentru dezvoltarea infrastructurii sanitare.

Contraatacurile ucrainene au încetinit ofensiva rusă în Severodonețk. Lupte de stradă, în centru, forțele ucrainene au recucerit circa 20% din oraș
Eveniment

Contraatacurile ucrainene au încetinit ofensiva rusă în Severodonețk. Lupte de stradă, în centru, forțele ucrainene au recucerit circa 20% din oraș

Contratacurile ucrainene au încetinit ofensiva rusă în Severodonetsk, afirmă mai multe publicații, care prezintă și o analiză a fotografiilor din satelit care indică incendiile din zona centrală a orașului. Potrivit analiștilor, Ucraina încearcă să câștige timp până la sosirea aruncătoarelor multiple de rachete, MLRS, promise SUA și alte state. Foto: Twitter Osint Agregator Contratacurile ucrainene au încetinit ofensiva rusă în Severodonetsk Atât Sloviansk, cât și Kramatorsk au și o semnificație simbolică. Timp de câteva luni în 2014, ele au fost deținute de separatiștii pro-ruși care și-au format propria administrație a orașului. Aceștia au fost în cele din urmă alungați de armata ucraineană, explică BBC. Battle of #Severodonetsk pic.twitter.com/rZ34dBgpRA— C4H10FO2P (@markito0171) June 5, 2022 „După o săptămână de lupte urbane sângeroase, bloc cu bloc, luptătorii ucraineni au recuperat părți din Severodonetsk, potrivit lui Serghei Haidai, guvernatorul regiunii Lugansk. „Ocupanții au pierdut un număr mare de personal”, a scris Haidai. Ministerul britanic al Apărării a spus că contraatacul ucrainean urmărește „să oprească avantajul operațional pe care l-au câștigat anterior forțele ruse prin concentrarea unităților de luptă și a puterii de foc”. Forțele ruse din zona Severodonetsk includ rezerve din autodeclarata Republica Populară Lugansk, potrivit informațiilor britanice. Ministerul britanic al Apărării a spus că utilizarea de către Moscova a luptătorilor separatiști, care sunt slab pregătiți și nu au echipamente grele, indică dorința de a proteja unitățile ruse de lupta urbană”, a scris, azi, Wall Street Journal. (1/4) Over the last 24 hours, Ukrainian forces have counterattacked in the contested city of Sieverodonetsk in eastern Ukraine, likely blunting the operational momentum Russian forces previously gained through concentrating combat units and firepower.— Ministry of Defence ?? (@DefenceHQ) June 5, 2022 Rusia vrea să oprească întăririle ucrainene Rusia aruncă în aer podurile din Severodonetsk pentru a zădărnici încercările ucrainenilor de a primi întăriri, anunță un guvernator regional citat de Reuters, informează Mediafax. Foto: Twitter Chuck Pfarrer Forțele rusești aruncă în aer podurile de peste râul Seversky Donets pentru a împiedica Ucraina să aducă întăriri militare și să livreze ajutoare civililor din orașul Severodonetsk, a declarat sâmbătă guvernatorul regiunii Luhansk. ”A existat un oarecare succes” al trupelor ruse care au reuşit să intre în oraş şi să ocupe o bună parte din el, împărţindu-l în două. Dar armata noastră a reuşit să se redistribuie, să construiască o linie de apărare. În prezent, se face totul pentru a restabili controlul deplin al Ucrainei asupra oraşului, a declarat primarul Oleksandr Striuk, într-un interviu de televiziune difuzat pe contul oficial regional Telegram. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev

Boloş susţine demersul PSD privind rediscutarea procentului din PIB alocat pensiilor în PNRR, deși mai mulți oficiali au avertizat că va produce întârzieri
Politică

Boloş susţine demersul PSD privind rediscutarea procentului din PIB alocat pensiilor în PNRR, deși mai mulți oficiali au avertizat că va produce întârzieri

Marcel Boloş, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), susţine demersul PSD și al ministrului Muncii, Marius Budăi, privind rediscutarea procentului din PIB alocat pensiilor în PNRR, deși mai mulți oficiali au avertizat că va produce întârzieri în absorbția fondurilor alocate prin acest plan. Sâmbătă, Boloș spunea că se poate renunța la cota unică de impozitare, „dacă e să discutăm de o politică fiscală la nivel de ţară şi dacă este în discuţie impozitarea proprietăţilor”, o altă solicitare a PSD. Boloș susține demersul PSD Iată ce a spus Boloș, numit ministru cu susținerea PNL, despre propunerea lui Budăi de a se renegocia procentul din PNRR alocat pensiilor, potrivit news.ro: „Chiar îl felicit pentru această iniţiativă pe care o are, îndrăzneaţă, şi îl susţin. E o perioadă în care aceste măsuri care te împiedică să vii în ajutorul oamenilor nu prea stau în picioare. Să nu uităm că atunci când s-a negociat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Uniunea Europeană avea un singur tip de criză de gestionat. Era criza COVID şi criza medicală. Pe când, ulterior, după ce lucrurile au evoluat, acum suntem în situaţia în care avem trei crize – criza războiului din Ucraina şi în plus mai avem o criză la utilităţi şi mai avem una care stă în aşteptare şi care v-am menţionat-o (criza alimentară - n.r.) – deci condiţiile de acum ale traiului oamenilor şi a restructurării cheltuielilor publice nu mai seamănă cu cele de la începutul negocierii şi primele momente ale negocierii PNRR, aşa încât demersul dumnealui este unul cât se poate de firesc. Avem o rată a inflaţiei de 14%, avem 3,2 milioane de oameni în risc de deprivare materială şi risc de sărăcie extremă, acestea sunt nişte realităţi. Dacă dumnealui nu ar lupta pentru acest lucru, nu cred că i-ar face cinste demnitatea de ministru. Eu susţin acest demers, dar în acelaşi timp susţin şi sunt convins că tot ceea ce noi facem acum şi luăm ca măsuri pe partea socială trebuie să fie dublate de aceeaşi ritmicitate, dacă nu cu o cât mai mare dinamică a atragerii fondurilor pentru realizarea de investiţii”. Crețu: modificarea PNRR, doar în caz de dezastru natural Sâmbătă, la Antena 3, el spunea: „Cu impozitul progresiv? Depinde dacă e să discutăm de o politică fiscală la nivel de ţară şi dacă este în discuţie impozitarea proprietăţilor, impozitul progresiv poate să fie o soluţie”. Europarlamentarul Corina Creţu a afirmat că înţelege „eforturile pe care le face domnul ministru al Muncii şi îngrijorarea sa faţă de explozia aceasta de preţuri şi modul în care fac faţă pensionarii”; însă consideră că problema în această privinţă poate fi rezolvată mai rapid prin compensări de la bugetul de stat. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev „După cum ştiţi Comisia Europeană a răspuns printr-o comunicare oficială despre modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă că această modificare se poate face doar în situaţii excepţionale cum ar fi, de pildă, dezastre naturale de dimensiuni istorice, iar deja noi suntem întârziaţi. Termenul limită este 2026, dar trebuie contractate până în decembrie 2023 toate lucrările. Deci practic ar trebui să ne concentrăm pe preluarea acestor fonduri şi găsite soluţii de la bugetul de stat pentru pensionari”, a explicat Crețu, care a fost comisar european.

Noile generaţii de pe piaţa muncii cer salarii de 800-1.000 de euro la angajare, dar CV-urile lor sunt pline de greşeli gramaticale, spune un profesor de la ASE
Politică

Noile generaţii de pe piaţa muncii cer salarii de 800-1.000 de euro la angajare, dar CV-urile lor sunt pline de greşeli gramaticale, spune un profesor de la ASE

Noile generaţii de pe piaţa muncii cer salarii de 800-1.000 de euro la angajare, dar CV-urile lor sunt pline de greşeli gramaticale, spune Ionela Costică, decanul Facultăţii de finanţe, asigurări, bănci şi burse de valori din cadrul ASE Bucureşti. CV-urile sunt pline de greşeli gramaticale „Am propus la un moment dat să introducem în planul de învăţământ limba română. Din păcate, acordăm o atenţie din ce în ce mai redusă modului în care ne exprimăm. Am avut ocazia să primesc o teză scrisă în limbajul Messenger, nu este de râs. La final era formulat simpatic: Să dea Domnu să iau examenul şi un smiley face. Să reluăm problemele de gramatică la facultate e tardiv, la 18 - 20 de ani e greu să le spui studenţilor cum se vorbeşte şi cum se scrie, încercăm să îi corectăm diplomatic“, a spus conferențiarul universitar Ionela Costică, la un eveniment organizat săptămâna trecută la Banca Naţională și citată de Ziarul Financiar. În CV-uri, sunt adesea greșeli precum ”mi-ar place”, ”capabilități” sau ”cunoștiințe”, iar cunoașterea deficitară a limbii române este o provocare și pentru profesorii universitari, care se lovesc de erorile gramaticale ale studenților, educați în social media, mai arată Ziarul Financiar. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Guvernul şi Parla­mentul au ini­ţiat şi aprobat cel puţin opt mo­dificări legis­lative cu impact pe piaţa muncii în primele cinci luni din 2022, arată o sinteză realizată de ZF, conform Mediafax.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră